ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA
„VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-516345
www.ub.ro; e-mail: stiinteec@ub.ro
PROGRAMUL DE STUDII: MASTER - CONTABILITATE AUDIT ŞI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE ANUL II IF

STANDARDE DE AUDIT
ȘI ASIGURARE
PROIECT:STANDARDUL INTERNATIONAL
DE AUDIT 505
” CONFIRMĂRI EXTERNE “
STUDIU DE CAZ LA
S.C. COMCEREAL S.A.

Coordonator: Conf. univ. dr. Botez Daniel

Masterand: Sandu Valentina
 Grupa: 652
Anul 2020

CAPITOLUL I NOȚIUNI GENERALE PRIVIND STANDARDUL 2

INTERNAȚIONAL DE AUDIT ISA 505 CONFIRMĂRI
EXTERNE.......................
1.1 Considerente generale.................................................................................................. 2
1.2. Relația dintre procedurile de confirmare externă și evaluarea de către auditor a 3
riscului inerent și a riscului de
control................................................................................
1.3. Importanța confirmărilor externe în calitate de probe de audit recunoscute de alte 3
Standarde Internaționale de
Audit......................................................................................
1.4. Aserțiuni abordate prin confirmări externe................................................................. 4
1.5. Proceduri de confirmare 4
externă..................................................................................
1.6. Utilizarea confirmărilor pozitive și 7
negative...............................................................
1.7.Rezultatele procedurilor de confirmare 7
externă...........................................................
1.8.Evaluarea rezultatelor procesului de 8
confirmare..........................................................
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ PRIVIND APLICAREA STANDARDULUI 8
ISA 505 CONFIRMĂRI EXTERNE.............................................................................
2.1. Prezentare firmă ........................................................................................................ 8
2.2. Modul de organizare și conducere a contabilității. Circuitul documentelor............. 9
2.3. Pragul de semnificație................................................................................................. 14
2.4. Sumarul evaluării riscului și planul de 15
eșantionare......................................................
2.5. Auditarea contului 411 Clienți.................................................................................... 16
2.6. Concluziile raportului de audit................................................................................... 19
CONCLUZII.................................................................................................................... 20
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................. 21
ANEXE

1
 CAPITOLUL I NOȚIUNI GENERALE PRIVIND STANDARDUL
INTERNAȚIONAL DE AUDIT ISA 505 CONFIRMĂRI EXTERNE

1.1. Considerente generale

Standardul Internațional de Audit 505 Confirmări externe face parte din structura
standardelor emise de IAASB-Standarde internaționale privind probe de audit (ISA 500-580).
Confirmarea se referă la acel proces de a solicita și de a primi informații de la alte
entități sau persoane care să ateste existența unui element.
Scopul prezentului Standard Internațional de Audit ISA este de a stabili reguli și oferi
recomandări asupra utilizării de către auditor a confirmărilor externe ca mijloc de obținere a
probelor de audit.
Pentru ca auditorul, în misiunea sa, să susțină aserțiuni din situațiile financiare ale
entității auditate, acesta trebuie să obțină confirmări de la terțe persoane și să stabilească dacă
sunt suficiente pentru obținerea probelor de audit.
Standardul Internațional de Audit 505 ”Confirmări externe„ indică faptul că,
relevanța probelor de audit pot fi influențate de natura și sursa sa. Prin urmare probele de
audit scrise primite de la terți care nu sunt afiliați ai entităților auditate sunt mai credibile față
de cele orale iar probele din alte surse sunt mai credibile față de cele interne generate de
societate.

Robert Roussey, fostul președinte al comitetului de practici internaționale de audit al

Federației Internaționale a Contabililor (IFAC, International Federation of Accountants), a
declarat că pentru a determina dacă să folosească sau nu confirmările, „auditorul trebuie să ia
în considerare pragul de semnificație, nivelul de risc și modul în care procedurile de audit
planificate vor reduce riscul la un nivel acceptabil”1.

Confirmarea externă este procesul de obținere și evaluare a probelor de audit printr-o

comunicare directă din partea unei terțe-părți ca răspuns la o cerere de informații privind un
anumit element care afectează aserțiunile făcute de conducere în situațiile financiare.
Pentru a hotărî în ce măsură să folosească confirmările externe, auditorul ia în
considerare caracteristicile:
- mediului în care operează societatea auditată
- practicile folosite de potențialii respondenți în tratarea cererilor pentru confirmare
directă.

1
http://www.journalofaccountancy.com/Issues/2000/Nov/IfacProvidesGuidanceOnExternalConfirmations.html
accesat la data de 29.04.2020

2
 Confirmările externe sunt frecvent utilizate în legătură cu soldurile conturilor și
componentelor acestora, dar nu trebuie să se limiteze la acestea. De exemplu, auditorul poate
solicita confirmarea externă a termenilor contractelor sau tranzacțiilor pe care societatea le-a
încheiat cu terțe-părți.
Cererea de confirmare este menită să clarifice dacă respectivul contract a suferit
modificări și dacă da, care sunt informațiile relevante.

Alte exemple de situații în care pot fi folosite confirmările externe sunt:

- Soldurile conturilor la bănci și alte informații de la bănci.
- Soldurile creanțelor.
- Stocurile aflate la terți în depozite pentru a fi prelucrate sau în consignație.
- Titluri de proprietate ținute în custodie sau ca garanție de avocați sau creditori.
- Titluri de valoare cumpărate de la brokeri de valori mobiliare dar nelivrate la data
bilanțului.
- Credite.
- Soldurile datoriilor comerciale.

Credibilitatea probelor obținute prin confirmări externe depinde, printre altele,

de:
- aplicarea de către auditor a unor proceduri corespunzătoare pentru redactarea cererii
de confirmare externă,
- aplicarea procedurilor de confirmare externă și evaluarea rezultatelor procedurilor de
confirmare externă.
Atunci când auditorul utilizează proceduri de confirmare externe, acesta trebuie să
mențină controlul asupra informațiilor care vor fi confirmate sau solicitate și asupra
solicitărilor de confirmare externă2.

1.2. Relația dintre procedurile de confirmare externă și evaluarea de către auditor

a riscului inerent și a riscului de control
Cu cât nivelul evaluat al riscului inerent și al celui de control este mai scăzut, cu atât
auditorul are nevoie de asigurări mai puține din testele detaliate pentru a formula o concluzie
despre o aserțiune din situațiile financiare. De exemplu, societatea ar putea avea un credit pe
care-l rambursează conform unui grafic convenit și pentru ale cărui condiții auditorul a
obținut confirmare în anii precedenți. Dacă altceva din ceea ce face auditorul (inclusiv testele
necesare asupra controalelor) indică faptul că termenii creditului nu s-au modificat și a condus
la evaluarea unui nivel scăzut al nivelului riscului inerent și al celui de control asupra soldului
rămas din credit, auditorul ar putea limita testele detaliate la testarea detaliilor plăților făcute
în loc să confirme din nou soldul direct cu creditorul.

1.3 Importanța confirmărilor externe în calitate de probe de audit recunoscute de

alte Standarde Internaționale de Audit

Standardul Internațional de Audit ISA 330 ”Răspunsul auditorului la riscurile

evaluate”, prezintă responsabilitatea auditorului de a concepe și de a implementa măsurile
generale pentru a aborda riscurile evaluate de denaturare semnificativă la nivelul situațiilor
financiare3.

2
Culda, E., „Proceduri de colectare a probelor de audit”, Revista Audit financiar nr. 3/2007, anul V
3
Manualul de reglementări internaționale de control al calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și
servicii conexe, elaborat de IAASB, tradus și republicat de Camera Auditorilor Financiari din România,

3
 Standardul Internațional de Audit ISA 330 ”Răspunsul auditorului la riscurile
evaluate”, mai prevede faptul că, auditorul poate să insiste asupra obținerii unor probe direct
de la părțile terțe sau obținerii unor probe provenite de la diferite surse independente și care
pot fi coroborate. Prin urmare, auditorul trebuie să obțină probe mult mai credibile cu cât
evaluarea sa asupra riscului este mai mare.
Standardul Internațional de Audit ISA 240 ”Responsabilitățile auditorului privind
frauda în cadrul unui audit al situațiilor financiare”, indică faptul că, auditorul poate
elabora solicitări de confirmare externă pentru a obține informații suplimentare care pot fi
coroborate drept reacție la adresarea riscurilor evaluate de denaturare semnificativă din cauza
fraudei la nivelul afirmației.

1.4 Aserțiuni abordate prin confirmări externe

ISA 500 „Probe de audit” clasifică aserțiunile conducerii încorporate în situațiile
financiare în existență, drepturi și obligații, apariție, exhaustivitate, valoare, evaluare și
prezentare și prezentare de informații4. Deși confirmările externe pot furniza probe de audit
privind aceste aserțiuni, capacitatea unei confirmări externe de a oferi probe relevante pentru
o anumită aserțiune din situațiile financiare variază.
ISA 500 „Probe de audit” afirmă că, credibilitatea probelor de audit este influențată
de sursa și natura acestora. Aceasta indică faptul că, în general, probele de audit din surse
externe sunt mai credibile decât probele de audit generate intern, și că probele de audit scrise
sunt mai credibile decât probele de audit sub formă orală. Așadar, probele de audit sub forma
răspunsurilor scrise la cererile de confirmare primite direct de auditor de la terți care nu sunt
afiliați ai entității auditate, atunci când sunt avute în vedere individual sau cumulativ cu probe
de audit din alte proceduri, pot ajuta la reducerea riscului de audit pentru aserțiunile aferente
la un nivel acceptabil.

Confirmarea externă a unei creanțe oferă probe solide privind existența contului la o
anumită dată. Confirmarea oferă și probe privind operarea procedurilor privind independența
exercițiilor financiare. Totuși, astfel de confirmări nu oferă de regulă toate probele de audit
necesare cu privire la aserțiunea despre valoare, pentru că nu se poate cere debitorului să
confirme informații de detaliu cu privire la capacitatea sa de plată a creanței.
Relevanța confirmărilor externe pentru auditul unei aserțiuni din situațiile financiare
este de asemenea afectată de obiectivul auditorului la selectarea informațiilor pentru
confirmare. De exemplu, pentru auditul aserțiunii privind exhaustivitatea creanțele
comerciale, auditorul trebuie să obțină probe că nu există creanțe semnificative neînregistrate.
Așadar, trimiterea cererilor de confirmare către clienții principali ai unei entități prin care se
solicită furnizarea de copii de pe extrasele de cont auditorului în mod nemijlocit, chiar dacă
evidențele nu arată vreo sumă de încasat de la ei momentan, va fi de obicei mai eficientă
pentru detectarea creanțelor neînregistrate decât selectarea conturilor de confirmat pe baza
valorilor mai mari înregistrate în registrul creanțelor comerciale.
Atunci când obține probe pentru aserțiuni neabordate în mod adecvat prin confirmări,
auditorul ia în considerare alte proceduri de audit în completarea procedurilor de confirmare
sau pentru a fi utilizate în schimbul procedurilor de confirmare.

București 2016
4
Manualul de reglementări internaționale de control al calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și
servicii conexe, elaborat de IAASB, tradus și republicat de Camera Auditorilor Financiari din România,
București 2016

4
 1.5. Proceduri de confirmare externă

Atunci când se aplică procedurile de confirmare, auditorul trebuie să mențină controlul

asupra procesului de selectare a destinatarilor cererilor, asupra întocmirii și expedierii
cererilor de confirmare și asupra răspunsurilor la acele cereri.
Controlul asupra comunicărilor între destinatarii vizați și auditor este menținut pentru
a minimiza posibilitatea ca rezultatele procesului de confirmare să fie distorsionate datorită
interceptării și modificării cererilor de confirmare sau răspunsurilor la acestea. Auditorul se
asigură că el este cel care expediază cererile de confirmare, că cererile sunt abordate în mod
corespunzător și că este obligatoriu ca toate răspunsurile să fie trimise direct auditorului.
Auditorul verifică dacă răspunsurile provin de la expeditorii pretinși.

Cererile de confirmare de regulă menționează autorizarea dată de conducere

respondentului de a dezvălui informațiile respective auditorului. Respondenții s-ar putea să fie
mai dornici să răspundă unei cereri de confirmare conținând autorizarea conducerii, și în
anumite cazuri s-ar putea să nu poată răspunde decât dacă cererea conține autorizarea
conducerii.

O cerere de confirmare pozitivă fără răspuns

Auditorul trebuie să aplice proceduri alternative atunci când nu primește nici un
răspuns la o cerere de confirmare externă pozitivă. Procedurile de audit alternative trebuie să
fie de așa natură încât să furnizeze probele, despre aserțiunile din situațiile financiare, pe care
cererea de confirmare a fost menită să le ofere.
Dacă nu primește nici un răspuns, auditorul de regulă contactează destinatarul cererii
pentru a obține un răspuns. Dacă auditorul nu poate obține un răspuns, utilizează proceduri de
audit alternative.
Natura procedurilor alternative variază în funcție de contul și aserțiunea în cauză.
Credibilitatea răspunsurilor primite
Auditorul are în vedere dacă există vreun indiciu că respectivele confirmări externe
primite ar putea să nu fie credibile. Auditorul ia în considerare autenticitatea răspunsului și
efectuează teste pentru a risipi orice îndoială. Auditorul poate alege să verifice sursa și
conținutul unui răspuns printr-o convorbire telefonică cu pretinsul expeditor al răspunsului. În
plus, auditorul solicită pretinsului expeditor să-i trimită lui direct confirmarea în original. Cu o
utilizare din ce în ce mai răspândită a tehnologiei, auditorul ia în considerare validitatea sursei
răspunsurilor primite în format electronic (de exemplu, fax sau e-mail)5.
Confirmările verbale sunt transpuse în documentele de lucru. Dacă informațiile din
confirmările verbale sunt semnificative, auditorul cere părților implicate să-i trimită lui, în
mod direct, confirmări scrise ale informațiilor respective.
Cauzele și frecvența excepțiilor
Dacă auditorul formulează concluzia că procesul de confirmare și procedurile
alternative nu au generat suficiente probe de audit privind o aserțiune, el trebuie să întreprindă
alte proceduri pentru a obține suficiente probe de audit adecvate.
5
Manualul de reglementări internaționale de control al calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și
servicii conexe, elaborat de IAASB, tradus și republicat de Camera Auditorilor Financiari din România, București
2016

5
 Pentru formularea concluziei, auditorul ia în considerare:
 credibilitatea confirmărilor și procedurilor alternative;
 natura excepțiilor, inclusiv implicațiile, atât cantitative cât și calitative ale acelor
excepții;
 probele generate de alte proceduri.
Pe baza acestei evaluări, auditorul stabilește dacă sunt necesare proceduri de audit
suplimentare pentru a obține suficiente probe de audit.
De asemenea, auditorul ia în considerare cauzele și frecvența excepțiilor raportate de
respondenți. O excepție poate indica o denaturare a evidențelor entității, caz în care, auditorul
stabilește motivele denaturării și verifică dacă acesta are un efect semnificativ asupra
situațiilor financiare. Dacă o excepție indică o denaturare, auditorul reconsideră natura, timpul
și întinderea procedurilor de audit necesare a oferi probele căutate.
Evaluarea rezultatelor procesului de confirmare
Auditorul trebuie să evalueze dacă rezultatele procesului de confirmare externă
împreună cu rezultatele celorlalte proceduri aplicate, generează suficiente probe de audit
privind aserțiunea auditată din situațiile financiare. În scopul acestei evaluări, auditorul ține
seama de prevederile ISA 530 „Eșantionarea în audit și alte proceduri selective” 6.
Confirmări externe anterioare sfârșitului de an
Dacă auditorul utilizează confirmări pentru o dată anterioară datei bilanțului pentru a
obține probe în sprijinul unei aserțiuni din situațiile financiare, acesta va obține suficiente
probe de audit că tranzacțiile relevante pentru aserțiunea respectivă din perioada intervenită
nu au fost semnificativ denaturate. Din motive practice, dacă nivelul riscului inerent și de
control este evaluat la mai puțin de ridicat, auditorul poate hotărî să confirme soldurile la o
altă dată decât cea de închidere a perioadei, de exemplu atunci când auditul urmează a fi
finalizat la puțin timp după data bilanțului. Ca în cazul tuturor lucrurilor făcute înainte de
finele anului, auditorul ia în considerare nevoia de a obține și alte probe de audit referitoare la
restul perioadei.
Procedurile de confirmare externă pot fi utilizate pentru confirmarea termenilor și
condițiilor acordului, contractelor sau tranzacțiilor pentru a confirma absența unor anumite
condiții.
Atunci când solicitările de confirmare sunt trimise unei părți pe care auditorul o
consideră bine informată cu privire la informațiile ce urmează a fi confirmate, răspunsurile
furnizează probe de audit mult mai relevante și mai credibile.

Confirmarea externă a unei creanțe oferă probe solide privind existența contului la o
anumită dată. Confirmarea oferă și probe privind operarea procedurilor privind independența
exercițiilor financiare. Totuși, astfel de confirmări nu oferă de regulă toate probele de audit
necesare cu privire la aserțiunea despre valoare, pentru că nu se poate cere debitorului să
confirme informații de detaliu cu privire la capacitatea sa de plată a creanței.

Relevanța confirmărilor externe pentru auditul unei aserțiuni din situațiile financiare
este de asemenea afectată de obiectivul auditorului la selectarea informațiilor pentru
confirmare.

6
Manualul de reglementări internaționale de control al calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și
servicii conexe, elaborat de IAASB, tradus și republicat de Camera Auditorilor Financiari din România,
București 2016

6
 Atunci când obține probe pentru aserțiuni neabordate în mod adecvat prin confirmări,
auditorul ia în considerare alte proceduri de audit în completarea procedurilor de confirmare
sau pentru a fi utilizate în schimbul procedurilor de confirmare.

Din acest motiv, auditorul încearcă să se asigure, acolo unde este posibil, că cererea de
confirmare este adresată persoanei competente. De exemplu, pentru a confirma că societatea a
fost scutită de la respectarea unei clauze speciale aferente unui împrumut pe termen lung,
auditorul adresează cererea unui reprezentant al creditorului care are cunoștințe despre
scutirea respectivă și autoritatea de a furniza informații.
Totodată, auditorul verifică dacă există posibilitatea ca anumite persoane să nu ofere
un răspuns obiectiv sau nepărtinitor la cererea de confirmare. Pot ajunge în atenția auditorului
informații despre competența, cunoștințele, capacitatea sau dorința de a răspunde a
destinatarului cererii. Auditorul ia în considerare efectul unor astfel de informații asupra
redactării cererii de confirmare și a evaluării rezultatelor, inclusiv asupra stabilirii eventualei
nevoi de proceduri suplimentare. Auditorul are în vedere de asemenea dacă există un temei
suficient pentru a concluziona că cererea de confirmare a fost trimisă unui respondent de la
care auditorul poate aștepta un răspuns care să ofere suficiente probe adecvate. De exemplu,
auditorul poate întâlni tranzacții semnificative neobișnuite la sfârșitul anului care au un efect
semnificativ asupra situațiilor financiare, tranzacțiile fiind încheiate cu o terță-parte care este
economic dependentă de societate. În astfel de circumstanțe, auditorul verifică dacă terța-parte
poate fi motivată să ofere un răspuns inexact.

Cauzele și frecvența excepțiilor

Dacă auditorul formulează concluzia că procesul de confirmare și procedurile
alternative nu au generat suficiente probe de audit privind o aserțiune, el trebuie să întreprindă
alte proceduri pentru a obține suficiente probe de audit adecvate.

Pentru formularea concluziei, auditorul ia în considerare:

 credibilitatea confirmărilor și procedurilor alternative;
 natura excepțiilor, inclusiv implicațiile, atât cantitative cât și calitative ale acelor
excepții;
 probele generate de alte proceduri.

1.6. Utilizarea confirmărilor pozitive și negative

Auditorul poate folosi cereri de confirmare externă pozitivă sau negativă (infirmare) ori
o combinație între cele două.

Cererea de confirmare externă pozitivă solicită destinatarului să răspundă

auditorului în toate cazurile fie prin a menționa acordul său cu privire la informațiile furnizate
fie prin a completa informațiile. Un răspuns la o cerere de confirmare externă pozitivă este de
așteptat, de cele mai multe ori, să furnizeze probe de audit credibile. Există riscul, totuși, ca
respondentul să răspundă cererii fără a verifica dacă informațiile sunt corecte. Auditorul nu
este de regulă în măsură să afle dacă s-a întâmplat așa. Auditorul poate, totuși, reduce acest
risc prin utilizarea unor cereri de confirmare externă pozitivă care să nu menționeze valoarea
(sau alte informații) ci să ceară destinatarului să completeze valoarea sau să furnizeze alte
informații. Pe de altă parte, utilizarea acestui tip de cerere de confirmare cu „spațiu liber”
poate cauza o viteză mai scăzută de răspuns din partea respondenților întrucât aceștia trebuie
să depună un efort în plus.

7
 Cererea de confirmare externă negativă (infirmare) solicită destinatarului să
răspundă direct auditorului numai în cazul în care partea care confirmă nu este de acord cu
informațiile furnizate în solicitare7.Totuși, atunci când nu primește nici un răspuns la o cerere
de confirmare negativă, auditorul rămâne conștient că nu vor exista probe explicite că terții
vizați au primit cererile de confirmare și că au verificat corectitudinea informațiilor cuprinse
în acestea. Așadar, utilizarea cererilor de confirmare negative de regulă asigură probe mai
puțin credibile decât utilizarea cererilor pozitive, iar auditorul are în vedere efectuarea altor
teste detaliate în completarea utilizării infirmărilor.

Se poate utiliza o combinație între confirmările externe pozitive și cele negative. De

exemplu, dacă soldul total al creanțelor este alcătuit dintr-un număr mic de solduri mari și un
număr mare de solduri mici, auditorul poate decide că este bine să confirme toate sau un
eșantion din soldurile mari prin cereri de confirmare pozitivă și un eșantion din soldurile mici
utilizând cereri de infirmare.

1.7. Rezultatele procedurilor de confirmare externă

Standardul Internațional de Audit ISA 500 ”Probe de audit”, indică faptul că, atunci
când sunt obținute probe de audit din exteriorul entității, pot exista suspiciuni că acestea nu
sunt credibile. Răspunsurile pot prezenta riscuri de interceptare, alterare sau fraudă. Astfel de
riscuri există chiar dacă se obține un răspuns în format imprimat, electronic sau în alt format.
Răspunsurile pe care le primesc auditorii prin fax sau electronic, implică riscuri cu
privire la credibilitatea acestora, deoarece dovada originii poate fi realizată cu dificultate.

1.8. Evaluarea rezultatelor procesului de confirmare

Auditorul trebuie să evalueze dacă rezultatele procesului de confirmare externă
împreună cu rezultatele celorlalte proceduri aplicate, generează suficiente probe de audit
privind aserțiunea auditată din situațiile financiare 8. În scopul acestei evaluări, auditorul ține
seama de prevederile ISA 330 „Răspunsurile auditorului la riscurile evaluate”.

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ PRIVIND APLICAREA STANDARDULUI ISA 505

CONFIRMĂRI EXTERNE

2.1. Prezentare firmă

S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani a fost înființată prin H.G. 1054/1995, prin
reorganizarea Regiei Autonome ROMCEREAL și a Legii 31/1990 privind societățile
comerciale, și este înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J07/112/1996, având CUI
nr. 8278020, atribut fiscal RO. Activitatea preponderentă (cod și denumire clasă CAEN) este
0111- Cultura cerealelor, plantelor leguminoase și oleaginoase.
S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani are un capital social de 2.829.655 lei.
Conform statutului societății, obiectul de activitate cuprinde:
- cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plante leguminoase și a plantelor producătoare de
semințe oleaginoase;
- recepționarea, depozitarea și păstrarea produselor proprii și din custodii;
7
R. Hayes, R. Dassen, A. Schilder,, P. Wallage, (2005), Principles of auditing. An introduction to International
Standards on Auditing, 2nd edition, Pearson Education
8
Manualul de reglementări internaționale de control al calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și
servicii conexe, elaborat de IAASB, tradus și republicat de Camera Auditorilor Financiari din România,
București 2016

8
- arendarea de terenuri și înființarea de culturi agricole;
- comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor;
- comerț cu ridicata al produselor chimice;
- transporturi rutiere de mărfuri;
- activități auxiliare pentru producția vegetală.
Principala activitate desfășurată o reprezintă cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și
a plantelor producătoare de semințe oleaginoase și comerț cu ridicata al cerealelor, iar
activitatea preponderentă efectiv desfășurată o reprezintă comerțul cu ridicata al cerealelor,
semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat.
Societatea colaborează cu un număr de circa 110 clienți dintre care cei mai importanți sunt:
- PRUTUL SA GALAȚI
- A.D.M ROMÂNIA TRADING SRL
- COFCO INTERNAȚIONAL ROMÂNIA SRL
- CEREALE COLECT DISTRIBUTION SRL
- MOPAN SA SUCEAVA
- CHS AGRITRADE ROMÂNIA SRL
- AMEROPA GRAINS SA
- PIRANIA SRL BOTOȘANI
- BLUOIL SRL
- METCHIM TRADE SRL
- BRISEGROUP SA
- AGRICULTORUL SA

Situațiile financiare la 31 decembrie 2019 se identifică astfel:

 Activ net/Total capitaluri proprii - 18.786.600 lei
 Cifra de afaceri netă – 120.047.757 lei
 Profitul net al exercițiului financiar – 924.164 lei
Societatea ține evidența contabilă în Lei și își întocmește situațiile financiare statutare
în acord cu Regulamentele de Contabilitate și de Raportare emise de Ministerul Finanțelor
Publice din România.

2.2. Modul de organizare și conducere a contabilității. Circuitul documentelor

Contabilitatea, în cadrul S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani, se ține în compartiment

distinct, cu personal angajat cu pregătire de specialitate.
Organizarea și ținerea contabilității revine directorului economic iar coordonarea
activității în cadrul societății este asigurată de către administrator.
Activitatea contabilă este coordonată de către directorul economic, având în subordine
personal calificat, astfel se ține evidența următoarelor documente: documente de intrare –
ieșire (facturi de la furnizor, recepții, avize, facturi emise), a registrelor de casa, a jurnalelor
de vânzare și de cumpărare, a deconturilor, a declarațiilor, impozitelor și taxelor locale
precum și evidența materialelor și a mijloacelor fixe.
Pe lângă evidența registrului de casa și a jurnalelor de bancă, se înregistrează toate
cheltuielile generale ale societății, a salariilor, a mijloacelor fixe, a declarațiilor la bugetul
statului, se ține evidența imprimatelor cu regim special, se elaborează pe baza tuturor
înregistrărilor decontul de TVA, se întocmește balanța de verificare lunară, se calculează
impozitul pe profit și se elaborează situațiile financiare anuale.

9
 Toate actele care sunt cuprinse în registrele de casă vor avea semnătura
compartimentului financiar contabil și semnătura de aprobare a administratorului .
În afara funcției informaționale a documentelor justificative ce constă în suportul
material al înregistrării operațiilor economice și financiare în contabilitate, documentele
justificative îndeplinesc și o funcție gestionară. Ele fac dovada înfăptuirii operațiilor și
angajează răspunderi, drepturi și obligații cu privire la existența și mișcarea elementelor
patrimoniale.
Societatea își desfășoară activitatea de achiziționare, vânzare și păstrare a cerealelor în
incinta bazelor și silozurilor de cereale proprii existente în județul Botoșani.
Activitatea de comerț cu amănuntul se desfășoară prin intermediul magazinelor
existente tot în județul Botoșani.
Piața de desfacere a obiectului de activitate a societății auditate este pe teritoriul
României, realizând numai venituri interne, principalii clienți fiind atât persoane juridice cât
și persoane fizice.
Politica societății este de a-și vinde cerealele clienților care, după cumpărarea
produselor, le depozitează în bazele și silozurile societății.
Evaluarea riscului inerent
Riscul inerent reprezintă susceptibilitatea ca soldul unui cont sau o clasă de tranzacții să
fie eronate și este împărțit în următoarele componente:
• Risc general (risc pur inerent și de mediu). Acesta derivă din aspectele referitoare la
conducere, funcția contabilă, natura afacerii și experiențele anterioare ale auditorului cu
clientul.
• Risc specific. Acesta derivă din aspectele referitoare la experiența anterioară a auditorului și
din înțelegerea curentă a fiecărui domeniu al auditului.
Lista de verificare de mai jos a fost concepută pentru a asista în evaluarea riscului
inerent adecvat asociat acestei misiuni.
Factor de risc 1 2 3 4 5 Comentarii
Foarte Scăzut Mediu Ridicat Foarte
scăzut ridicat
Aspecte referitoare la
conducere
Măsura în care 
conducerea cuprinde
proprietari/acționari
Poziția financiară a 
clientului
Lichiditatea clientului 
Evaluarea noastră cu 
privire la integritatea
conducerii
Măsura în care 
situațiile financiare
sunt folosite de părți
externe/terțe

10
Experiența conducerii 
și cunoștințele de
gestiune a activității
Accentul pus pe 
păstrarea nivelului
câștigurilor
Atitudinea conducerii 
asupra raportării
financiare
Schimbarea frecventă 
a consultanților
Experiență anterioară 
cu privire la
caracterul adecvat al
controlului exercitat
de conducere
Istoricul încălcărilor 
legilor sau
reglementărilor
Niveluri de 
remunerație
corespunzătoare
naturii și
performanței
activităților
TOTAL 0 2 10 0 0
PONDERE DIN 0,0% 16,6% 83,4% 0,0% 0,0%
TOTAL
Mediul contabil
Competența 
personalului contabil
Atitudinea 
personalului contabil
Probabilitatea 
existenței unor
informații financiare
eronate,
necorespunzătoare
Amploarea cu care au 
loc tranzacții sau
ajustări semnificative,
la sau în apropierea
încheierii perioadelor
contabile
Dovezi mai vechi ale 
cosmetizării
situațiilor
Frecvența și 
amploarea
tranzacțiilor dificile

11
sau greu de auditat
Politici contabile noi 
sau complexe
Gradul de 
incertitudine asociat
estimărilor contabile
(de ex. deprecierea,
duratele de viață
utilă, provizioanele
aferente creanțelor
nerecuperabile sau
stocurilor, garanții)
Complexitatea 
structurii corporative
și contabile a
clientului de audit
comparativ cu
dimensiunea
clientului
Întreruperi sau 
disfuncționalități ale
sistemului contabil
Dovezi ale 
probabilității apariției
unor probleme în
evidențele și
înregistrările
contabile
TOTAL 0 4 7 0 0
PONDERE DIN 0,0% 36,36% 63,64% 0,0% 0,0%
TOTAL
Mediul operațional
Natura sectorului de 
activitate –
creștere/scădere,
domeniu nou sau
vechi
Plângeri și/sau acțiuni 
legale inițiate
împotriva companiei
sau conducerii de
către părți terțe/
organe de
reglementare
Modificări ale 
profitabilității sau
lichidității
Conformitatea cu 
clauzele de finanțare
externe

12
Relația cu 
banca/finanțatorii
externi
Probabilitatea cedării 
unei părți
semnificative a
activității sau
vânzarea de interese
deținute de
un investitor
semnificativ
Amenințări 
comerciale aferente
activităților
Intenția de obținere a 
unei noi finanțări
semnificative
Dovezi ale 
comercializării
excesive
(vânzare/cumpărare
excesivă)
Planuri de achiziții 
semnificative/investiți
i externe
Nivelul de 
performanță
comparativ cu
sectorul de activitate
per ansamblu
Client cu profil public 
ridicat
TOTAL 0 0 12 0 0
PONDERE DIN 0,0% 0,0% 100,0% 0,0% 0,0%
TOTAL
Aspecte de audit
Consemnarea 
opiniilor de audit
calificate sau
modificate anterior
Raportarea 
incertitudinilor
fundamentale,
inclusiv a aspectelor
de continuitate a
activității
Relația auditorului cu 
conducerea
superioară
Estimarea de 

13
 dificultăți în
obținerea probelor de
audit
Tranzacții și practici 
neobișnuite sau
specifice domeniului
de activitate, care
sunt dificil de auditat
TOTAL 0 3 2 0 0
PONDERE DIN 0,0% 60,0% 40,0% 0,0% 0,0%
TOTAL
TOTAL 0 9 31 0 0
PONDERE DIN 0.00% 22,5% 77,5% 0,00% 0,0%
TOTAL GENERAL
Evaluarea generală 1 2 3 Medie 4 5
Foarte Scăzută Ridicată Foarte
scăzută ridicat
ă

2.3. Pragul de semnificație

Acest tabel își propune să ajute în vederea stabilirii nivelului pragului de semnificație, în
contextul planificării și al consemnării motivelor pentru care a fost selectat nivelul planificat
al pragului de semnificație.
Nivelul pragului de semnificație utilizat în special la nivelul situațiilor financiare, trebuie
să reprezinte întotdeauna un factor de interes pentru raționamentul auditorului.
Nivelul pragului de semnificație ar trebui revizuit la momente adecvate pe parcursul
auditului. Acolo unde auditorul identifică factori care pot genera o revizuire a pragului de
semnificație planificat, acesta ar trebui să analizeze și să documenteze impactul asupra
abordării auditului. Pragul de semnificație ar trebui, de asemenea, revizuit, în etapa de
finalizare. ISA 320
lei

Determinarea pragului de Anul precedent 2018 Anul curent 2019

semnificație

Active totale 13.883.287 17.251.873

1% 138.832,87 172.528,73
2% 277.665,74 345.037,46

Cifra de afaceri: 117.474.713 120.047.757

1% din aceasta 1.174.474,13 1.200.477,57
2% din aceasta 2.349.494,26 2.400.955,14

Profit înainte de impozitare 535.061 581.735

14
 5% 26.753,05 29.086,75
10% 53.506,10 58.173,50

Pragul de semnificație al auditului 701.043,19

Baza de calcul

172.528,73+ 345.037,46+ 1.200.477,57+ 2.400.955,14+ 29.086,75+ 58.173,50= 4.206.259,15 : 6

= 701.043,19

345.037,46 + 29.086,75= 374.124,21 : 2 = 187.062,11

Justificarea nivelurilor alese ale pragului de semnificație

Am calculat pragul de semnificație prin două metode:
1) am adunat activele totale, cifra de afaceri și profitul înainte de impozitare pe anul 2019 și am
împărțit la 6;
2) am adunat cea mai mică și cea mai mare valoare pe anul 2019 și am împărțit la 2.
Din cele două sume obținute am ales suma cea mai mică deoarece, riscul inerent obținut
este de nivel mediu.
2.4. Sumarul evaluării riscului și planul de eșantionare

Inerent Foarte Scăzut Mediu Ridicat Foarte

Specific scăzut ridicat
1 2 3 4 5
Foarte scăzut 5 4 3 2 1
Scăzut 4 3.25 2.5 1.75 1
Mediu 3 2.5 1.75 1.5 1
Ridicat 2 1.75 1.5 1.25 1
Foarte ridicat 1 1 1 1 1

Afirmația Valoarea Prag de Fact Facto Credibilitat Este Dimensi Moti

din situația aprox. a semnificați or de r de ea necesar unea vul
financiară populației e risc risc revizuirii eșantion minimă lipsei
inere de analitice ul? a eșant
nt contr eșantion ionul
și ol ului ui
speci
fic
Clienți cont 6.383.088 187.062,11 1,5 1 2 DA 54 -
411

15
Clienți - Total sume debitoare = 6.383.088,00

Calcularea eșantionului pentru furnizori

1,5 = risc inerent 1 = risc de control 2 = revizuire analitică

6.383.088/187.062,11 = 34 / 1,5 = 23/ 1 = 23 / 2 = 12

2.5. Auditarea contului 411 Clienți

Selecția documentelor examinate din cadrul compartimentului financiar contabilitate
privind contul „Clienți” s-a făcut prin sondaj examinând un eșantion reprezentativ în scopul
formulării concluziilor valabile pentru întreg elementul auditat.
Principalele documente solicitate au fost următoarele:
 Bilanț la 31.12.2019-Anexa 1
 Balanță analitică cont 411 „Clienți” la 31.12.2019- Anexa 2
 Balanță parteneri cont 411 „Clienți” la 31.12.2019- Anexa 3

Pentru a obține probe de audit cât mai credibile s-a stabilit un eșantion cu un număr de
12 clienți, cărora le vom solicita confirmări externe cu privire la soldul debitor existent la
31.12.2019.
În urma analizei balanței analitice a contului 411 „Clienți” la 31.12.2019 am stabilit
12 clienți cărora le vom solicita cerere de confirmare solduri, metoda folosită la stabilire
fiind, ponderea soldului debitor al fiecărui client în total sold cont 411 „Clienți” la
31.12.2019.

Lista eșantion clienți confirmări externe a soldului debitor la 31.12.2019

Nr. Denumire client Simbol Suma debitoare sold
Crt. cont cont la 31.12.2019
1 PRUTUL SA GALAȚI 411 739.327 lei
2 A.D.M. ROMÂNIA TRADING SRL 411 800.000 lei
3 COFCO INTERNATIONAL ROMÂNIA 411 600.000 lei
SRL
4 MOPAN SA SUCEAVA 411 600.000 lei
5 CEREALE COLECT DISTRIBUTION SRL 411 900.000 lei
6 CHS AGRITRADE ROMANIA SRL 411 300.000 lei
7 AMEROPA GRAINS SA 411 643.761 lei
8 PIRANIA SRL BOTOȘANI 411 200.000 lei
9 BLUEOIL SRL 411 700.000 lei
10 METCHIM TRADE SRL 411 100.000 lei
11 BRISEGROUP SA 411 500.000 lei

16
 12 AGRICULTORUL SA 411 300.000 lei

Pentru a trimite cererile de confirmări externe necesare probelor de audit, am întocmit

un formular a căror date să răspundă cerințelor dorite pentru a obține de la clienții vizați,
confirmările solicitate.

Au fost trimise cele 15 cereri de confirmare externă pentru clienți mai sus menționați
prin poștă, urmând a primi confirmările în maxim 5 zile lucrătoare conform anexelor
În urma solicitării s-au primit confirmări pozitive privind valoarea soldului debitor
existent de la următorii 8 clienți: PRUTUL SA GALAȚI, A.D.M. ROMÂNIA TRADING
SRL, BRISEGROUP SA, AGRICULTORUL SA, METCHIM TRADE SRL.
Pentru clientul MOPAN SA SUCEAVA din valoarea soldului de 600.000 lei, suma de
120.000 lei reprezintă marfă vândută de S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani, dar predată în
custodie de MOPAN SA SUCEAVA la S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani, valoare ce
reprezintă Sămânță Burgo 200 de kg la prețul de 600 lei/kg. Pentru aceasta am solicitat de la
clientul MOPAN SA SUCEAVA o confirmare suplimentară cantitativă a mărfii aflate in
custodie la S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani pe baza formularului „Lista de inventariere ”
cantitativă si valorică. Anexa 7.1.
Din partea clientului COFCO INTERNATIONAL ROMÂNIA SRL am obținut o
confirmare negativă, acesta confirmând o valoare mai mare cu 20.000 lei decât valoarea din
cererea de confirmare, drept pentru care a fost necesar ca probă relevantă de auditare,
solicitarea altei cereri de confirmare a soldului debitor, la aceasta solicitându-se în plus,
detalierea documentelor care compun acel sold conform Anexa 6
În urma verificării s-au constatat următoarele: clientul COFCO INTERNATIONAL
ROMÂNIA SRL a predat un instrument de plata cu seria BO323233CECE3A în valoare de
20.000 lei pentru stingerea unei facturi de marfă cu seria 3894/29.11.2019, dar în
contabilitatea sa nu a fost înregistrat.
Din partea clientului MOPAN SA SUCEAVA am obținut tot o confirmare negativă,
acesta confirmând un sold mai mic cu 10.000 lei decât cel solicitat in cererea de confirmare,
fapt ce a necesitat solicitarea altei cereri de confirmare cu specificația de atașare la ea și a
copiilor documentelor justificative înregistrate conform cu originalul. Anexa 7.
În urma confruntării soldului cu anexele primite, s-a constatat că o factură cu seria
990/31.12.2019 în valoare de 10.000 lei emisa de S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani nu a
fost înregistrată în contabilitatea clientului MOPAN SA SUCEAVA.
Din partea clientului CEREALE COLECT DISTRIBUTION SRL, nu s-a obținut
confirmarea externă în timpul stabilit, motivația fiind ca persoana solicitată să confirme
soldurile (directorul economic) a încetat raporturile de muncă, și momentan nu există altă
persoana desemnată, drept pentru care a fost nevoie de un timp mai îndelungat până a fost
stabilită persoana desemnată privind solicitarea confirmării soldului debitor. Anexa 8
După zece zile lucrătoare a sosit confirmarea pozitivă din partea acestui client .
Confirmarea primită din partea clientului PIRANIA SRL BOTOȘANI a fost
negativă, acesta confirmând o valoare mai mică cu 4.000 lei decât valoarea din cererea de
confirmare ceea ce a necesitat anexarea unor documente justificative: fișă de partener pentru a
stabili proveniența diferenței soldului. În urma punctării fișei de partener a clientului

17
PIRANIA SRL BOTOȘANI cu fișa S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani s-a constatat că în
contabilitatea entității auditate nu a fost prinsă în luna noiembrie 2019 chitanța nr
1111/30.12.2019 în valoare de 4.000 lei reprezentând contravaloarea facturii nr
3927/27.11.2019. Drept pentru care auditorul a solicitat înregistrarea sumei în evidența
contabilă la 31.12.2019. Anexa 11
Clientul BLUEOIL SRL în urma solicitării cererii de confirmarea sold, a trimis o
confirmare negativă, acesta confirmând un sold mai mare cu 10.000 lei drept pentru care a
fost nevoie de un punctaj cu fișa analitică partener în urma căruia s-a constatat că la S.C.
COMCEREAL S.A. Botoșani s-a înregistrat în evidența contabilă în luna decembrie 2019,
factura nr 3927/27.12.2019 în valoare de 250.000 lei doar cu suma de 260.000 lei. Auditorul a
solicitat înregistrarea în luna decembrie cu notă contabilă a sumei corecte aferente
documentului primar. Anexa 12
Clientul AMEROPA GRAINS SA în urma solicitării cererii de confirmarea sold, a
trimis o confirmare negativă având un sold mai mic cu 10.000 lei față de S.C.
COMCEREAL S.A. Botoșani. A fost solicitată fișa de urmărire parteneri pentru verificarea
încrucișată în urma căreia s-a constat că în evidența fișei analitice a contului 411 „Clienți” a
S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani nu a fost înregistrat procesul verbal de compensare seria
PVC nr 31102019/31.12.2019 în sumă de 10.000 lei emis de AMEROPA GRAINS SA
având și calitatea de furnizor. Procesul verbal de compensare a fost întocmit datorită faptului
că în relația comercială cu S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani, AMEROPA GRAINS SA
are calitate de client dar și de furnizor. Anexa 10
Valoarea de 10.000 lei reprezentând contravaloarea facturii prestări servicii nr
3935/31.12.2019 emisă de furnizor AMEROPA GRAINS SA, pentru clientul S.C.
COMCEREAL S.A. Botoșani.
La solicitarea confirmării soldului de către CHS AGRITRADE ROMANIA SRL,
clientul a trimis o confirmare negativă având un sold mai mic cu 5.000 lei față de evidența
analitică a S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani, drept pentru care am solicitat un punctaj cu
situația analitică a clientului în urma căreia s-a constatat că în contabilitatea CHS
AGRITRADE ROMANIA SRL nu a fost înregistrată factura de penalități emisă de S.C.
COMCEREAL S.A. Botoșani cu nr. 3935/31.12.2019 emisă conform clauzelor contractuale
pentru nerespectarea termenului scadent de plată a facturii nr. 3810/19.09.2019. Anexa 9
În urma verificării Registrului inventar la 31.12.2019 s-a constat că societatea nu a
elaborat și trimis către nici un client cereri de confirmare de solduri, acestea lipsind de la
dosarul de inventariere a patrimoniului entității, astfel auditorul a constatat abateri de la Legea
contabilității nr 82/1992 privind inventarierea anuală a patrimoniului. Totodată nu au fost
respectate procedurile operaționale elaborate de societate și nu au fost evidențiate corect
creanțele societății.
Lipsa unei confirmări si întârzierea acesteia la solicitarea cererii inițiale, diferențele
valorice privind confirmările externe a soldurilor, prelungirea timpului de confirmare a
cererilor solicitate, a îngreunat procesul de auditare ducând la mărirea volumului de proceduri
de audit, cu proceduri alternative si la depășirea timpului acordat pentru confirmările externe,
făcând astfel necesar obținerea de probe adecvate, suficiente si credibile.
Lipsa totală a unei confirmări la o solicitare de confirmare poate indica un risc
neidentificat anterior de denaturare semnificativa. In asemenea situații, este posibil ca
auditorul sa fie nevoit sa revizuiască riscul evaluat de denaturare semnificativă la nivelul
afirmației și să modifice procedurile de audit planificate, în conformitate cu ISA 315

18
„Identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă prin înțelegerea
entității și a mediului său9.”

2.6. Concluziile raportului de audit

Raportul de audit confirmări externe creanțe cont 411 „Clienți” a fost întocmit în baza
constatărilor efectuate pe perioada colectării și prelucrării informațiilor în perioada de
auditare, constatările având la bază probe de audit obținute.
În concluzie în urma procedurilor de auditare la S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani
conform ISA 505 „Confirmări externe” am constatat un risc de denaturare nesemnificativ la
nivelul contului 411 „Clienți”, cu ajutorul probelor de audit.
În urma verificărilor, auditorul a constatat că situațiile financiare din perioada auditată
de la S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani au confirmat imaginea reală a societății,
corectitudinea valorilor înregistrate în contabilitate și respectarea legislației aplicative,
respectarea procedurilor manageriale, gestionarea eficientă a resurselor si realizarea
obiectivelor, propuse privind performanța și eficiența societății.
Auditarea s-a efectuat în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit (ISA),
Regulamentul UE nr. 537 al Parlamentului și al Consiliului European și Legea nr. 162/2017.

Auditorul este independent față de S.C. COMCEREAL S.A. Botoșani conform

Codului Etic al Profesioniștilor Contabili emis de Consiliul pentru Standarde Internaționale de
Etică pentru Contabili (codul IESBA și reglementările europene în vigoare) și conform cu
cerințele etice care sunt relevante pentru auditul confirmărilor externe. În urma analizei,
auditorul a considerat că probele de audit pe care le obținut sunt suficiente și adecvate pentru
a furniza o bază pentru opinia noastră cu rezerve.

Exercitând raționamentului profesional, au fost analizate cu responsabilitate

confirmările externe putând formula opiniei noastre asupra acestora.

În conformitate cu Standardele Internaționale de Audit, exista un risc implicit in

recunoașterea creanțelor provenite din contul 411 „Clienți”, datorită presiunii pe care
conducerea o poate resimți în legătură cu obținerea rezultatelor planificate.

Societatea realizează creanțe în baza înțelegerilor contractuale încheiate cu clienții săi

pentru vânzarea produselor și a mărfurilor precum si pentru prestări servicii de depozitare.

Creanțele sunt recunoscute la momentul transferului riscului si avantajelor

semnificative către client, în baza condițiilor contractuale stabilite.

9
Manualul de reglementări internaționale de control al calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și
servicii conexe, elaborat de IAASB, tradus și republicat de Camera Auditorilor Financiari din România,
București 2016

19
 CONCLUZII

Standardele de audit și asigurare sunt instrumente de bază, în vederea elaborării unui

audit, în urma căruia se pot contura decizii manageriale noi, de corectare sau îmbunătățire
privind perfecționarea funcționalității sistemului analizat.
Standardele de audit și asigurare sprijină profesia auditorilor, contribuind la
exprimarea opiniei independente și calificată a acestora in urma auditării, prezentată în fața
managerilor dar și a altor utilizatori.
Standardele de audit și asigurare folosite în desfășurarea auditului într-o organizație,
vizează in special aspecte privind: eficienta operațiunilor, încrederea in situațiile financiare,
prevenirea si investigarea fraudelor, protejarea activelor sau respectarea legislației aplicabile.
Standardele de audit și asigurare practicate în audit, duc la identificarea riscului
acceptat de management, auditorul constatând acest lucru printr-o misiune de asigurare,
neavând responsabilitatea de a lua decizii cu privire la acel risc.
Standardele de audit și asigurare sunt utilizate de auditori în diferite medii legislative
și culturale; în cadrul unor organizații care diferă din punct de vedere al scopului, mărimii,
complexității si structurii organizatorice.

20
 BIBLIOGRAFIE

1. ORDIN Nr. 662 din data de 18.12.2019 privind adoptarea Codul etic al
profesioniștilor contabili, ediția 2018, elaborat de Consiliul pentru Standarde
Internaționale de Etică pentru Contabili (IESBA) al Federației Internaționale a
Contabililor (IFAC)
2. Legea 82/1990 Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare
3. OMFP nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu
modificările și completările ulterioare
4. OUG 75/1999 privind activitatea de audit financiar, aprobată prin Legea 133/2002,
republicată, cu modificările și completările ulterioare
5. Legea 167/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor
financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative
6. Legea 31/1990 privind societățile comerciale
7. R. Hayes, R. Dassen, A. Schilder,, P. Wallage, (2005), Principles of auditing. An
introduction to International Standards on Auditing, 2nd edition, Pearson Education
8. Manualul de reglementări internaționale de control al calității, audit, revizuire, alte
servicii de asigurare și servicii conexe, elaborat de IAASB, tradus și republicat de
Camera Auditorilor Financiari din România, București 2016.
9. Daniel Botez, suport de curs Standarde internaționale de Audit și Asigurare
10. Daniel Botez, suport de curs Audit financiar integrat
11. Culda, E., „Proceduri de colectare a probelor de audit”, Revista Audit financiar nr.
3/2007, anul V

21