CAPITOLUL ilI

cosruRrlE $r RENTABTLITATEI ix ixrnnpRINDEruLE

DE COMERCIALIZARE CU ruDICATA E UARFUruLOR

in gen.ral, costul reprezintd, un parametru esential pentru comportamentul

oricdrei unitali economice, indiferent de mdrime sau profilul de activitate al
acesteia. Costul este o componentd a pretului de vAnzare, respectiv acea parte
care exprimd atdt recompensarea factorilor consumafi cAt gi gansele sacrificate
de cdtre o unitate economicd.
Majoritatea economigtilor au acordat o atentie deosebitd costului, fiind
preocupali cu precddere de elucidarea conlinutului economic al acestuia.
in prezent se pare cd dintre multiplele puncte de vedere formulate in
diferitele perioade istorice, de cea mai largd audien!6 se bucurd conceptul
potrivit cdruia: ,,costul de productie constd in totalitateq cheltuielilor efectuate
Si/sau care urmeazd sd fie fdcute, toate in expresie bdneascd, de cdtre o
lntreprindere pentru producerea pi desfacerea de buntri corporale gi
incorporale "88 .

Din aceastd definilie a costului putem desprinde mai multe aspecte ce

caracte izeazd costul de produclie :
- costul reflectd pe deoparte factorii de productie sacrificali $i pe de altd
parte expresia bdneascd a acestora. Fdrd o evaluare a factorilor consumali nu
poate fi vorba de cost;
- el este indicatorul care face ca bunurile produse, serviciile prestate 9i
lucrdrile executate sd devind mdsurabile gi comparabile;
- costul cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate (de produclie gi de
desfacere).
A$a cum se observd din interpretarea definirii costului, rezultd doud
modalitdli de abordare a acestuia, respectiv costul real gi costul monetar.
Costul conceput in termeni reali reprezintd consumul fizic al factorilor de
productie Si care de reguld rdnidne constant, in conditii similare de productie,
pe cdnd costul monetar ca expresie valoricd a factorilor sacrificali este
variabil, atat functie de mdrimea cantitdtilor fizice consumate, cdt Si ca urmare
a modificdrii preturilor de evaluqre a factorilor consatmati. De altfel, in
literatura contabild strdind, costul este considerat drept ,,expresia monetard a
consumului de bunuri gi servicii necesare realizdrii obiectului de activitate al
intreprinderii"se.
Pentru determinarea qi
cuantificarea mdrimii factorilor de produclie
consumati de intreprindere pentru fabricarea gi valorificarea productiei, in
,l
tt N.. Dobrotd
, Economie politicd, 1997 , Editura Economicd pag.128
tn
I.'Alv arezLopez, Conlabitidact general,l4u Edicion, Ed. Donostiara, San Sebastian, 1994

63
 vederea cunoa$terii costului productiei
qi irrplicir ir :-ezLlltatelor. fina'ciare,
contabilitatea trebuie sd inregist t'eze
la timp ;i ir rt-rii-ilitate chelt,ielile de
productie.
cunoaqterea 9i determinarea costurilor
caracter istoric, care a apdrut gi s-a perfeclionat
de cdtre co'tabilitate are Lrn
de-a lungul tirnpului.
contabilitatea a evoluat concomitent
cu dezvoltarea productiei
9i a economiei concurentiale. in perioada anterioard rl'olutiei de marfuri
sistemul contabil fusese conceput sd rdspundd inclustriale,
cerinlelor specifice
rrus uurlrst
comeftului,
respectiv cunoagterii patrimoniutui gi
rezultatelor globale
cu timpul, prin diversifi carea conditiilor tehnologice
producf iei, de cregtere al rolului ";"nducere de desfdgurare a
actului ;; in cadrul functiilor
intreprinderii 9i ca unnare a intensificdrii
concurentei, are loc diversificarea
obiectivelor contabilitatii. Acestea retin
tot mai mult atentia managerilor gi
constituie domeniul contabilitdfii costurilor,
und., i;;; J,'in'r',' capdtdun accent
tot mai mare perfecfionarea criteriilor
de .rmin.rre a cheltuielilor gi rep artizarea
lor pe unitdti de produs. Este importantd
de
respectiv previziunea gi controlui operativ asemenea structura costurilor,
al acestora. A$a se explicd
reazd in prezent contabilitarea costurilor
ffilTti;::ff :ffiinregist
\'qPrulr -
"HU s-ar putea lipsi astdzi nici o fntreprindere
de care,
importantd,fr. mai
inregistrarea corespu nzdtoare a cheltuielilor
determindrii costurilor productiei, impune
in vederea cunoagterii gi
clasific area cheltuielilor din diverse
puncte de vedere, functie de scopul
urmdrit.
Unul dintre criteriile de bazd, ale clasificdrii
modul de includere 9i decontare al acestora
cheltuielilor constituie il
in costul producfiei. Functie de acest
criteriu se contureazd doud concepte
ul perioadei" pe care re vom aborda
- conceptul de ,,cost al producliei,, qi ,,cost
in continuare.

no
M. Capron' Contabilitate in perspectivd,
Editura Humanitas, Bucureqti, lgg4, pag.46

64
I
I

3.1 Conceptul de ,,Cost de productie" 9i

,,Cost al perioadei"
Particularititi in intreprinderile de comercializare cu ridicata a
mirfurilor
Cunoa;terea ;i inregistrarea cheltuielilor in contabilitate in scopul
deterntinarit costului de productie - face necesard clasific area acestora in:
--;te .luieli u-3re se includ in costul productiei ;i in cheltuieli neincorporabile in
-
,-: S:U^ pr..iriCtiei .

Aceastd delimitare a chelruieiilor pleacd de la faptul cd uu toate

cheltuielile inregistrate de contabilitatea generald (financiara) reprezintd costuri
de producfie. Noliunea de cost se fundamenteazd gtiinlific pe continutul acestuia,
legat nemijlocit de un sacrificiu (consum) al factorilor de produclie ocazionat de
t btinerea unui bun.
Ct'rrsuntunle at-erente t-actorilor de productie, necesare oblinerii unei
anumite productii, poarta denumirea de consumatiuni de valori. CAnd
consumaliunile de valori afecteazd direct un anumit produs, comandd, lot sau
serie de produse (obiect de calculafie), ele se definesc ca cheltuieli de producfie
sau costurie2.
Din punct de r,edere al contabilitatii, se includ in costurile de producfie
numai cheiruielile socialmente necesare. adicd acele consumuri care au ca
rezultat crearea de noi valori in conditii de desfEsurare normald a activitdtii de
productie.
Nu se includ in costul producliei cheltuielile care nu sunt socialmente
necesare, respectiv acele cheltuieli determinate de aparitia unor disfunclionalitali
in desfrgurarea normald a producliei. Aceste cheltuieli mai sunt numite gi
cheltuieli ineficiente sau neproductive. Se cuprind in aceastd categorie pierderile
din intreruperi, pierderi din rebuturi, depdgirea standardelor de consum la
materiale gi manoperd etc.
Cheltuielile care nu privesc desfrgurarea in condilii normale a producfiei,
se mai numesc Ai cheltuieli neutre sau accidentalee3.
De asemenea, nu sunt incluse in costul productiei cheltuielile
reprezentdnd pierderi ca urrnare a neutilizdrii integrale a capacitalilor de
producfie. Ele sunt reflectate directinrezultatul financiar al exercitiului.

nt
E. Horomnea, Tratat cle contabilitate. Teorii, concepte, principii, Standarcle. Aplicatii,vol.
al Il-lea, Editura Sedcom Libris, Iaqi, 2003,p,45
92
D. Rlrsu, Bazele contabiltdtii, Editura Didacticd gi Pedagogicd, 7977 , Bucureqti, pag.l45
93
D. Rusu, op. crt., pag 146

65
:

in literatr-r'a de specialitate')+erpresia consacratd llenrr-Lr clelinritarea .,si

evaluarea cheltuielilor getterate de neuti lizarea
inte,srala a capacitaf ilor cie
productie este ..Co'stttl sttbctclit,itdtii". El reprezintd
echivalentul costurilor fixe
aferente gradului de neutilizare a capacitdtii
de proclgctre. \ lai recert.
organismul national de reglementare ?n clomenirl
contabiliti::r rr-:ir.esie ii--i-..i
cheltuieli,,,Regiafixanealocatd''Sau..RegiatlraCarese...-.......-"..
e
cheltuiald a perioadei,'e5.
in principiu - in .-costtrl p,oclttctiei", se cuprind acele
cheltuieli
contabilitatea financiara dupa natura lor ca cheltuieli -erupate in
individuahzate direct pe un anumit obiect de
- de exploatare care pot fi
calculatie (produs, serviciu,
lucrare, comandd, fazd, activitate, functie, etc.),
care le-au ocazionat precum gi
cheltuielile indirecte de produclie ialional repartizate
aslrpra produselor
fabricate, lucrdrilor executate ;i serviciilor prestate.
cosiril pr-t tlucriei se
regdseqte in valoarea stocurilor ret-lectate de
.luru a ireia ,.ie --c,ilrLFi r..--s.l
stocuri).

,rCostul perioaclef' cuprinde toate cheltuielile recunoscute de rezultatul

exerciliului in care au fost angajate, frrd a se cduta vreo
legdturd cu productia
obtinutd si vdnduta. Se includ in costul perioadei :

- cheltuielire generare de adrninistratie:

- cheltuielile de desfacere (de distributie):
- costul subactivitalii sau ,,regia tlxa nealocatd costului,,;
- cheltuielile neproductive sau ineficiente (pierderi de
materiale gi
manoperd peste limitele admise);
cheltuielile de cerceta re-d,ezvoltare care nu indeplinesc
conditiile
includerii in categoria imobilizarilor necorporale:
- alte cheltuieli de exploatare, c.are nu au legdturd cu produclia
oblinutd*,
prec.um: despdgubiri, amenzl penalitali, donatii
acordate,
privind acfiunile cedate, cheltuieli 'privind calamitagiecheltuieligi alte
evenimente similare etc. ;
- cheltuielile financiare.

Potivit reglementd
@org;anizarga gi conducerea contabilitatii de
gestiune, aprobate prin OMFP nr.l 82612003, cheltuielile
f
perioadei reprezintd,

* H' Bouquin, op.cit.,p .82;C- Iacob gi colaboratorii, costurile,

calculatie, contabilizare,
Previziune, Editura Fundatiei Romania de m6ine, Bucure
n5 str,2002, p.27
Ministerul Finanfelor Publice Precizdri privind unele
- mdsuri referitoare la organizarea si
conducerea contabilitalii de gestiune, aprooat ae ordinul
1g261 22 decembrie 2003, publicat
in Monitorul oficial nr. 23 dln 12 ianuarie 2004
*
Includem aibi cheltuielile care nu au legdturd cu desfb$urarea
nonnald a procesului de
productie, tratate ca,,cheltuieli exceptionale" in contabilitatea
francezd, $i care se regdsesc,
potrivit reglementdrilor contabile aprobate prin ordinul
Minirt"rririn"'r"j"ror publice nr.
180212014, sub denumirea de ,,alte cheltuieli de exploatare,,, "f"ct\\g'
rrr('r'l

66
cheltuielile af-erente consLlmr,rriior de bunuri gi sen,icii aferente perioadei
curente, care nu se pot identif-rca pe obiectele de calculatie stabilite, deoarece nu
parlicipd ef-ectiv la oblinerea stocr-rrilor. fiind necesare la realtzarea activitdtii ?n
ansamblul ei.

in functie
de modalitatea de calcul qi con{inutul acestuia, costul cunoagte
mai multe variante :
-
costul de productie, denumit gi cost financiar sau fiscal'
-
costul complet comercial;
-
costul variabil;
-
costul direct evoluat, etc.

Costul de productie, denumit gi cost financiar sau fiscal - este definit la

nivelul contabilitafii financiare gi este ttllizat la evaluarea gi decontarea
imobilizdrtlor gi stocurilor intrate din productia proprie. O formuld simpld,
articulatd la normele contabile europene qi internationale, se prezintd astfele6 :

Cheltuieli directe de producfie angajate (constatate);

(+) Cheltuieli indirecte de productie reparlizate rational ca fiind legate de
fabri carea produsului ;
(+) Cheltuieli de imprumut privind finantarea productiei de imobili zdri
corporale gi de stocuri care cer o lungd perioadd de fabricalie;
(+) Diferenlele de curs valutar nefavorabil aferent datoriilor in devize la
sfhrgitul anului, in cazul unei devalorizdn semnificative sau al unei
deprecieri semnificative a monedei nationale;
(+) Alte cheltuieli specifice care privesc direct elementele in cauzd.

TOTAL _ COST DE PRODUCTIE

in
cazul unitdtilor speciali zate in comerc ializarea en-gros a mdrfurilor
considerdm cd noliunii de ,,cost de produclie" i se poate substitui conceptul de
costul produsului ,ractivitate comerciald" seu ,rcostul activitdlii comerciale".

Specific structurii ,,costului activitdlii comerciale" este faptul cd o

pondere de peste 80% in totalul acestuia o delin ,,cheltuielile privind mirfurile
vindute", fapt ce face ca in activitatea de analizd, gi control a costurilor celelalte
categorii de cheltuieli sa fie luate in calcul, grupate sub denumirea de cheltuieli
de circulalie.

Structura ,,cheltuielilor activitifii comerciale" in intreprinderile de

comercializare en gros a mdrfurilor se prezintd astfel:

nu
M. Ristea, Coordonator - Contabilitatect societdtilor comerciale,Vol II, Bucureg ti, 7996,
pag.347

67
 Costul de achizitie al mirfurilor
+ Cheltuieli directe cheltuieli
+ Cheltuieli indirecte rational repar tizate de
asupra centrelor de responsabilitate circulatie
+ Cheltuieli privind dobflnzile bancare*
TOTAL _ COSTUL ACTIVITATII COUNNCNTE

Avdnd in vedere specificul acestei activitdti, care impune un volum mare

al stocurilor preluate de la producdtori, apare necesard finantarea acestora din
resurse imprumutate, respectiv creditele bancare. Capitalul imprumutat mdregte
puterea productiva a intreprinderii aduc0nd beneficii economice suplimentare gi
de aceea dobdnda aferentd lui trebuie socotitd, dupd pdrerea noastrd cd fiind o
,
cheltuiald, care trebuie inclusd in costul de producfie.
Includerea in costuri a dobdnzii aferente capitalurilor imprumutate,
permite totodatd, comparabilit atea costurilor la intreprinderile .u grud diferit
de
indatorare.
Aceastd abordare a cheltuielilor financiare (cu gradul de indatorare) se
regdsegte 9i in opinia altor specialiqtieT: ,, Cheltuielile generate financiare cle
capitalurile financiare lmprumutate pentru
finantarea producliei, pbt fi incluse
fn costul de produclie, cu conditia ca ele sd vizeze perioada d/fabifroiir".

Costul complet sau comercial cuprinde pe ldnga costul de productie,

reprezentat de totalitatea cheltuielilor angajate direct sau indirect cheltttielile
,
gen.erql?rrdu administratie Si cheltuielile cle desfacere (clistribtttie)es
repartizate
rattonol".

*
in
opinia noastrd, in cadrul costului activitatii comerciale, trebuie incluse gi
o parte a cheltuielilor financiare, gi
anume, cheltuielile cu dobdnzile aferente creditelor bancare, ca urrnare
a faptuiui ca aceste cheltuieli privesc in
mod direct realizarea obiectivelor activitatii de bazd,. De altfel, acest lucru
este retinut de Oprea Calin gi Gh.
Cirstea in ,,Contabilitatea de gestiunn s! calculatia costurilor", Editura Genicod, 2002, p.22.
autorizate condeie in materie de cos_turi, intre care profesoral german ,,Cele mai
Heinrich Niecklisch, profesor.ul lon N.
Evian,-s'a' ou sustinut punctul de veclere potrit)it cdriia dobdnia ptatitd
-
ia cu impntmut pentru a-si proteja ptfterecr ei de productie ...este i
la un capital pe care intreprinclerea il
iertfa in legatira irrecta cu procluctia si ca
atare sttnt elemen'te de cost. "
nt
N. Feleagd' Ion Iona qcu, Contabilitatea financiard, vol. I, Editura Economicd, Bucureqti,
1993,, pag. 34
M. Ristea, Contabilitatea rezultatului tntreprinderii,Editor Tribuna Economicd, gg7,
e8 I p.47
O' Cdlin 9i Gh. CArstea, Contabilitalea de gestiune pi calculatia costurilor, Editura
Denicod Ltd., Bucuregti, 2002, p.3 I
H. Bouquin, op. cit., p.74
^
'u Ministerul Finantelor Publice, ordin ul 18261 22 decembrie 200 3
,,precizriri prittincl r.mele
mdsuri referitoare la organizarea ,si conducerea contubilitalii cle gestiLtne", publicat
Monitorul Oficial nr. 23 din 1 2 ianuarie 2004
i'

6B
 Modelul pe cure-l proputtem costului complet specilic utritriyilor de
conterciulirytre u mdrfitrilor se prezintd astfel (fig. nr. I2):

Cheltuieli de circulatie
Costul
ch. ch. Ch. privind Ch. generale de Ch.de
Mdrfurilor
directe indirecte dobAnzile adrninistratie desfacere
Vdndute
bancare
COSTIJL ACTIVITATII COMERCIALE
COSTUL COMPLET SAU COMERCIAL
Fig. nr. 12 Modelul costului complet in comertul cu ridicata

Un alt mod de abordare al costului de productie este costul variabil, care

constd in delimitarea la nivelul fiecdrui obiect de calculatie (produs, activitate,
etc.) numai a cheltuielilor variabile ocazionate de fabricarea produsului sau de
activitatea respectivd, acestea fiind considerate costuri de productie. Costurile
fixe sunt considerate costuri ale perioadei fiind decontate in intregime asupra
r ezultatuluiexerciliulu i .
O problemd deosebitd o ridicd, in cadrurl unitdtilor cu profil privind
comercializarea mdrfurilor, gruparea cheltuielilor de circulatie in cheltuieli
variabile Si cheltuieli fixe. Considerdm cd in activitatea de comert, al5turi de
cheltuielile privind costul mdrfurilor, mai pot fi considerqte ca variabile qi
cheltuielile cu remuneratiile, asigurdrile sociale gi protecjia sociald, dacd se
utilizeazd forma de salarizare ?n acord direct cu volumul desfacerii, cheltuielile
cu transportul mdrfurilor, etc. Majoritatea cheltuielilor de circailatie pot "fi
considerate cheltuieli fixe. Ele sunt generate, de reguld, de capacit atea de
produclie a intreprinderii: amoftismentele mijloacelor fixe, abonamentele pentru
centralele gi posturile telefonice, abonamentele radio, televiziunea, radioficare)
faxuri, telexuri, reclami, publicitate, serviciile platite pentru intretinerea gi
exploatarea echipamentelor electronice de calcul, primele de asigurare, taxele de
verificare gi marcare a aparatelor de mdsurat qi cdntdrit supuse regimului
metrologic, taxele de asigurare, impozitele aferente clddirilor qi terenurilor,
taxele pentru mijloacele de transport, etc. sunt costuri fixe.

69
 3.2 Conceptul de rentabilitate
Particulari til+i privincl cuantificarea pentabilitltii in
intreprinderile de comer cializarea cu ridicata a mirfurilor
in condiliile economiei concurentiale, profitul constituie conditia
fundamentald a mentinerii in competitie gi totodata raliunea de a exista
a oricdrei
intreprinderi. Profitul se dimens roneazd, intre jocul preturilor ca urrnare
a
raportului cerere ofertd gi al costurilor, care reflecta- modul de gestionare
- a
resurselor.
Rentabilitatea presupune oblinerea in urma vdnzdriL gi incasdrii productiei
a unor venituri mai mari decAt cheltuielile , devenind astfel un factoi hotarator
in mecanismul economiei de pia{a, in orientarea productiei in raport cu cererea
solvabild a consumatorilor. Rentabilitatea reflicta capacitatea
firmei de a
produce profit, oglindind intr-o formd sinteticd eficienta intrigii
activitdti
economice a intreprinderii. '
Desfdgurarea eficientd a oricdrei activitdti economice rezidd, din
necesit atea reludrii procesului productiv (inlocuirea factorilor de productie
consumati) 9i dezvolt area acestuia , cdt qi urrnare a remunerdrii
.upitulurilor
investite. Prin rentabilitate se apreciazd, perform anta intreprinderii,
informatie
deosebit de importantd atdt pentru utilizatorii interni (manageri,
actionari,
sindicate etc.) c6t 9i pentru utilizatorii publici (statul, bancite, partenerii
-..orro-ice
comerciali etc.)- Fiecare protagonist al vietii abo rdeazd,in mod diferit
rentabilitatea.
Statul este interesat ?n primul rdnd de crearea valorilor de intrebuintar
e, a
bogdtiei economice, de cdtre intreprinderi. Aceastd bogdtie .r,t
valoarea addugatd, a cdrei insumare la nivelul economiei -jru*ia-'prin
nationale constituie
produsul intern brut. )

Managerii intreprinderii abordeazd, rentabilitatea prin prisma

excedentului brut al exploatdrii, deoarece acesta mdsoard perform
anta
intreprinderii indiferent de modalitalile de finantare. Excedentul
brut al
exploatdrii este un indicator semnificativ al
4ctivitalii intreprinderii, al adaptarii
acesteia in condiliile concurentiale de piafa.
Investitorii mdsoard rentabil itatea prin prisma rezultatului net
al
exercitiului care asigurd remune rareacapitalului investit.
Personalul angajat Si grupurile lor reprezentative (sindicatele,
etc) vdd ?n
rentabilitatea firmei, stabilitatea locurilor O. muncd gi posibilitatea
solicitdrii
unor remuneratii cofespunzdtoare aportului de muncd adus in firmd.
. . -.Clientii recunosc in rentabilitatea furnizorilor lor, continuitatea gi
stabilitatea surselor de aprovizionare.
Putem concluziona cd rentabilitatea este definitd ea,, un raporl
intre
rezultatul obtinut gi resursele consumate (efortul depus).

70
 .,i,-r,-r'rod fundamental, rentabilitatea reprezintd un surplus mouetar, soldul
dintre incasdrile totale gi cheltuielile totale. Aceastd nofiLrne de rentabilitate este
bazatd exc l usiv pe fl uxu ri l e f-r n an ci are, baza cal cu l u l u i eco nomic" ""'.
Referitor la rentabilitate, privita in corelafie cu ef-rcienta economicd, sunt
necesare mai multe precrzdn. Eficienla reprezintd, o categorie economicd mult
mai cuprinzdtoare. ,,Sensul general al conceptului de eficientd, care se poate
referi la o activitate, persoand sau obiect, este acela de a avea calitatea de a
produce efectul util scontat. Ar trebui insd addugat cd rationalitatea oricdrei
actiuni umane presupune ca efectul sd devanseze efortul (consumul
)
de
resurse )'"l0I
E,ficien{a se poat e prezenta sub aspect tehnic, economic, social, sanitar,
cultural, administrativ, etc. Elementul distinctiv al economicului fafa de celelalte
domenii ale activit[filor social - umane il reprezintd utrlizarea etalonului valoric
atdt pentru mdsurarea eforturilor cdt gi a efectelor.
Rentabilitatea constituie o formd de exprimare a eficientei economice, cu
ajutorul categoriilor valorice.
Pentru exprimarea rentabilitalii se utilizeazd doi indicatori: - profitul Si
rata rentabilitdlii. Mdrintea absolutd a rentabilitatii este exprimatd de profit, iar
gradul in care capitalul sau folosirea resurselor intreprinderii aduc profit este
reflectat prin rata rentabilitalii (indicator al mdrimii relative a rentabilitalii)'ot.
Rentabilitatea poate fi apreciatd in trei moduri diferite :
- rentabilitate tehnicS;
- rentabilitate economicS;
- rentabilitate financiard,.
Sub aspect tehnic, rentabilitatea reprezintd atn indicator al performantei
funcliei de productie a intreprinderii ce reflectd eficienta utilizdrii capitahlui
producfiv. Rentabilitatea tehnicd se mdsoard ca raporl intre valoarea addugata gi
totalul imobili zdrrlor din exploatare.

Va Rt: rentabilitatea tehnicd

Rt: -- x 100 unde: Va : valoarea addugatd
Ie Ie: imobilizdrile din
exploatare.

in
activitatea comerc iald,, rentabilitatea tehnicd este influen latd in mare
mdsurd de mdrimea adaosului comercial practicat gi de dimensionarea optimd a

too
W. Pdvdloaia gi colaboratorii, Analiza financiard si modele de politicd economicd in
societdtile comerciale, Editura NEURON, Focqani, 1 994, p.1 01
tot
D. Vtargutescu, M. Niculescu, V. Robu, Diagnostic economico-.financiar,Editura
Romcart, Bucuregti 1994, p.23
r02
S. Petrescu, De la clasic la ntoclern in aneliza econonticd;,in vol. File clin cronica
permanentelor invdyamdntultti Si culturii economice la IaSi, Editura Policromia, Piatra Neamt,
1995, p.279

71
dotdrilor tehnice (cladiri, clepozite, utilaje de transport. incdrcare, descdrcare:,
etc. ).
Rentabilitatea economici - reprezintci e/icienta tttiliziirii ctctit,ului totol
sctu a ttnei parli u acestuia, exprimatd prin rata rentabilitatii economice, care
trebuie sd fie superioard ratei de inflalie pentru ca intreprinderea sa-gi poatd
mentine subst anla sa economicd. Ori, cum corespondentul contabil al activului
total il constituie capitalurile angajate ale intreprinderii, respectiv atilt
capitalurile proprii, cdt gi cele imprumutate, rentabilitatea economicd
comensureazd eficienta utilizarii acestora, determindndu-se dupa urmdtoarele
relatiir03:
PE EBE
Ren - gi Reb - ------
Capitaluri investite Capitaluri investite
unde:
Ren - rata rentabilitAlii economice nete;
PE - profitul din exploat are;
Reb - rata rentabilitdlii economice brute;
EBE, - excedentul brut din exploatare.
Concluzii pertinente din analiza acestor indicatori se pot trage numai dacd
se procedeazd la studierea evolutiei in timp a acestora, precum qi a
componentelor lor (rezultate, capitaluri) referitoare 1a aceeagi intreprindere.
Pentru ca intreprinderea sa-gi poatd mentine substanfa economicd, rata
rentabilitalii economice trebuie sd fie superioard ratei de inflatie.
Rentabilitatea economicd mai poate fi determinatd qi ca raport intre
rezultatele obtinute (totale sau din exploatare) gi totalul activului (active
imobili zate plus active circulante).
Opliunea pentru o asemenea abordare a rentabilitdlii economice este datd
de faptul cd intregul capital folosit de o intreprindere, este investit ?n elemente
de activ ) eare, intr-o formd sau alta, direct sau indirect, contribuie la obtinerea
profituluirOa. Acest indicator poate fi comparat atdt in spatiu, in raport cu
rezultatele concurentei, cdt gi cu diferite mdrimi specifice domeniului de
activitate al intreprinderii.
Modelul de calcul este: '

fv P\
Re:
P

A
x100 sau Re: [r .:
\A v ) )
x 100

unde:
P - profitul inaintea imp ozttdrn (brut);

f
Stancu, Gestiuneafinanciard, Editura Economicd, I gg4,p.93
ll f ,:
r04
A. $tefrnescu, C. Stdnescu $i A.Bdicugi, Analiza ec'onomiio -finonliciord,Edilia a II-a,
Editura Economicd, Bucuregti, 1999. p. 215

72
 ^
A totalul activului (active in-robilizate gi active circulante);
V - veniturile totale aterente perioadei;
V/A - vrteza de rotatie a activr"rlui:
P/V - rata rentabilitalii veniturilor.
in termeni reali, rata rentabilitAtii economice trebuie sd remune reze
capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata
medie a dobAnzii) gi a riscului economic ai financiar pe care l-au asumat
,,furnizorii" de capitaluri (acfionarii gi creditorii intreprinderii).
in conditii de inflalie apar noi concepte de rentabilitate, respectiv rata
reald ,si rata nominaldt05. Astfel rata reald a rentabilitAtii economice cAnd
inflalia nu depdgegte 10 procente, se determina dupd relatia:
Rr-Rn-Ri
Rr - rata reald a rentabilitatii economice
Rn - rala nominald, a rentabilitdtii economice
Ri - rata inflaliei
Dacd rata inflaliei inregi streazd, valori semnificative (cu 2 sau 3 cifre) aga
cum s-a int6mplat in tara noastrd in perioada de dupd 1990, atunci rata real6 se
va determina dupd relatia:
Rn-Ri
Rr:
1+Ri
Rentabilitatea financiard se apreciazd prin intermediul ratei
rentabilitatii financiare a capitalului permanent gi ratei rentabilitatii financi are a
capitalului propriu, indicatori semnificativi ?n aprecierea performan!elor
economico-financiare ale intreprinderii, at0t in cadrul diagnosticului intern , cdt
gi in analtzele efectuate de diferiti parteneri.
Acegti indicatori se determind ca raport intre rezultatul net sau brut al
exercitiului gi capitalul perrnanent sau capitalul propriu'ou.
IJn nivel ridicat al ratei rentabilitatii capitalului propriu face
intreprinderea atractivd pentru investitori gi permite gdsirea cu ugurintd a unor
capitaluri noi pe piafa financiari necesard finantdrii dezvoltdrii sale. ,,Este de
dorit carata rentabilitAli financiare sd fie mai mare decdt ratamedie a dobdnzii
de piafar^pentru a face atractive'actiunile intreprinderii gi a cregte cursul 1or
buriier" t oT.
'

Un indicator important utili zat in stabilirea programului de activitate in

unitdtile comerciale, la un nivel care sd asigure realizarea unei eficiente
economice il constituie ,rpragul de rentabilitate", respectiv nivelul de la care
activitat€a specificd devine rentabilS (permite oblinerea de profit).

ll] t Stancu, Gestiuneafinanciard, Editura Economicd, 1 gg4,p.93

'11 H Bouquin, op. cit., p.89
'ot I. Stancu, Gestiunea Financiard, Editura Economicd 1 gg4,p.95

73
 [-a stabilirea prag,-,lr-ii de rentabilitate trebuie sa se aiba in veclere ca
unitatea respectivd sa-gi asigure utilitatea gi atractir itatea perrtru consuntatorii
reali qi potentiali din zona geograf-rcd de deservire.
Pentru stabilirea limitelor activitdlii unui a_sent de vAnzare in sistem en-
gros, in raport cu care aceasta poate fi rentabild, trebuie sd se ia in considerare
volatmul desfacerilor care se estim eazd a se rcahza intr-o perioada de gestiune gi
cheltuielile de circulatie ca indicator sintetic care cumuleazd efortul total
necesitat de desfrgurarea activitdtii specifice.
Pragul de rentabilitate, tn unitayile cu profil de comercializ,are a
marfurilor, reprezintd acel volum al desfucerilor, cure permite ucoperirect
integruld u cheltuielilor de circulatie din veniturile realizate sub formu
adao sului c erciul incasat.
om
Peste acest nivel al volumului de desfacere numit gi punct critic se vor
obline profituri, iar sub nivelul punctului critic se vor inregistra pierderi.
Determinarea pragului de rentabilitate se poate face in unitdli fizice sau
valorice, pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a intreprinderii.
Etapa premergdtoare calculdrii pragului de rentabilitate constd in gruparea
costuril or in fixe gt variabile.
Volumul frzic al produc{iei pentru care rezultatul exploatdrii este nul
(profitul este zero) se calculeazd dupd relatia:
chf q - produclia aferentd
q- Chf - cheltuieli fixe totale
p-v p - pretul de vdnzare unitar
v - costul unitar variabil
' Pentru determinarea pragului de rentabilitate in unitdti valorice, aferent
intregii activit[ti, pentru unitdlile de comercializare a m[rfurilor ?n sistem en-
gros, se considerd cfra de afaceri (CA) aferentd pragului de rentabilitate
(Venituri _ Cheltuieli) compusd din cheltuielile fixe (Chfl gi cheltuielile
variabile (Chv).
CA: Chv + Chf
CA: CA x Nv + Chf
CA(l-Nv):Chf
Nv : reprezintd nivelul cheltuielilor variabile
chf
CA_
1-Nv
Specific unitdlilor de com ercializare a mdrfurilor ?n sistem en-gros este gi
faptul cd acestea practicd un adaos comercial acceptat in general de beneficiari,
care devine constant. in aceste condilii, cheltuielile de circulatie gi volumul
desfacerii sunt elementele determinante ale pragului de rentabilitate. Cheltuielile
de circulatie, in ?ntregul 1or, se comportd ca qi cheltuieli fixe.
Volumul desfacerii care asigurd pragul ,de rentabilitate se poate stabili
dupd relatia:

74
 DxCad:P*Chc
P+Chc
D-
Cad
unde:
D - volumul desfacerii
Cad : cota de adaos comercial
P - profitul programat, care pentru determinarea
pragului de rentabilitate se considerd egal cu zero
Chc - cheltuieli de circulalie bugetate'
Literatura de specialitater0s mentroneazd cd in funclie de pozitta
cifrei de
afaceri fa\Ft de pragul de rentabilitate, intreprinderile se pot afla
in una din
urmdtoarele situalii:
pragul de
-instabil6, cdnd cifra de afaceri se situeazd cu pdna l0% peste
rentabilitate;
-relativ stabild, cAnd cifra de afaceri este cu pdnd la 20oA mai mare
decdt

cea corespunzdtoare Pragului de rentabilitate;

-confortabild, cAnd cifra de afaceri depdgegte pragul de rentabilitate
cu

peste 20%.
sd fie
Consider necesar cd in perioada de inflalie, pragul de rentabilitate
corectat in functie de rata de inflatie.

r08 p. Vernimm en, Finance cl'entreprise, analyse de gestirtn,Dalla4 Paris,1988 , p'212

75