Creşterea complexitǎţii economice romaneşti, dezvoltarea de noi centre industriale şi apariţia de noi ramuri industriale, a impus in perioada de înainte de Revoluţie organizarea unei circulaţii raţionale şi eficiente a materialelor si produselor industriale. Anul 1973 s-a impus ca an hotărâtor al reorganizǎrii sistemului centralizat de aprovizionare “tehnico-materialǎ”. In acea perioadǎ, în economia româneascǎ funcţiona o reţea largǎ de întreprinderi, baze şi depozite de aprovizionare şi desfacere în subordinea ministerelor economice şi a altor organisme centrale şi locale. Existenţa şi dirijarea centralizatǎ a celor cca. 265 unitǎţi existente în reţeaua de aprovizionare-desfacere presupunea cheltuieli mari determinate de numǎrul mare de baze şi depozite care derulau în paralel aceleaşi grupe mari de produse, evident cu implicaţii negative privind stocurile cu mişcare lentǎ şi foarte lentǎ. Deasemenea trebuie precizat cǎ subordonarea celor 265 de unitǎţi de comerţ ministerelor şi diverselor organisme locale, a condus la specializarea lor pe anumite categorii şi game de produse, aceasta îngreunând mult procesul de aprovizionare al întreprinderilor productive. Astfel în urma H.G. 569/1973 la data de 01.06.1973, au luat fiinţa în subordinea “Ministerului Aprovizionǎrii Tehnico-Materiale şi Controlul Gospodǎririi Fondurilor Fixe”(M.A.T.M.C.G.F.F.), 39 de baze judeţene de aprovizionare tehnico-materialǎ, printre care şi “Baza Judeţeanǎ de Aprovizionare Tehnico – Materialǎ” Bacǎu (B.J.A.T.M. BACǍU). Imediat dupǎ înfiinţare s-a început construcţia de depozite închise, apoi a celor închise înalte, dotate cu translatoare, ce au permis preluarea de la producǎtori şi aprovizionarea unitǎţilor zonale cu o gamǎ variatǎ de produse şi materii prime. Astfel prin intermediul bazelor create, aflate în acea perioadǎ în subordinea M.A.T.M.C.G.F.F., se derulau materiale şi produse industriale ce reprezentau peste 35% din consumul total al întreprinderilor şi al populaţiei. Trebuie neapǎrat precizat cǎ în acea perioadǎ întregul proces de aprovizionare şi desfacere era centralizat pe baza repartiţiilor emise de cǎtre M.A.T.M.C.G.F.F. în baza cererilor întreprinderilor consumatoare, cereri înaintate ministerelor, prin intermediul unitǎţilor specializate pe profil (unitǎţi din cadrul ministerelor care coordonau activitatea întreprinderilor producǎtoare pe profil, aşa numitele “CENTRALE“). Sistemul centralizat al aprovizionǎrii tehnico-materiale a avut multe implicaţii negative printre care şi crearea de stocuri fǎra mişcare la consumatorii direcţi, stocuri ce grefau negativ costurile de producţie. Sarcina preluǎrii şi introducerii în circuitul economic a produselor şi materialelor, a revenit printr-o hotărâre guvernamentalǎ tot acestor baze care au beneficiat de anumite facilitǎţi asigurate de guvern respectiv: dotarea corespunzǎtoare, cursuri de calificare pentru personal, credite cu o dobândǎ avantajoasǎ. Odatǎ cu schimbǎrile revoluţionare din anul 1989, politica economicǎ cu centralismul excesiv şi repartiţiile pentru tot ce înseamnǎ producţie şi consum, nu mai putea continua, iar regulile tranziţiei şi economiei de piaţǎ au început sǎ se impunǎ şi în transformarea rolului bazelor de aprovizionare tehnico-materialǎ. Astfel la 9 MAI 1990 a apǎrut o H.G.491,prin care cele 40 de baze judeţene de aprovizionare tehnicǎ şi materialǎ din subordinea fostului M.A.T.M.C.G.F.F. devenit Ministerul Economiei Naţionale, s-au transformat în “Întreprinderi En-Gross pentru Aprovizionare şi Desfacere” (I.E.G.A.D.). Aceste întreprinderi pentru aprovizionare şi desfacere en-gross au reprezentat perioada de tranziţie a bazelor cǎtre noile societǎţi comerciale prevǎzute în legile 15 şi 31 /1990. Legile apǎrute în august 1990 privind reorganizarea unitǎţilor economice de stat ca regii autonome şi societǎţi comerciale, au creat cadrul legal pentru transformarea întreprinderilor I.E.G.A.D. în societǎţi comerciale. In prezent sunt un total de 44 de baze judeţene denumite COMAT, din care 4 S.C. COMAT în municipiul Bucureşti şi 40 de S.C. COMAT judeţene. Cu toate cǎ şi-au îmbunǎtaţit substanţial calitatea serviciilor, şi-au diversificat gama materialelor şi produselor livrate, şi au depus eforturi pentru creşterea productivitǎţii muncii prin investiţii atât în logisticǎ cât şi în personal, unele baze teritoriale au cedat rolul de cel mai mare angrosist din judeţ concurenţilor apǎruţi ulterior cu acelaşi profil de activitate. In prezent toate societǎţile comerciale COMAT sunt privatizate şi fac parte din “Organizaţia Patronalǎ şi Profesionalǎ COMAT ”, organizaţie care are rolul de a promova, susţine şi apǎra interesele profesionale, tehnico economice şi juridice în raporturile acestora cu instituţiile publice şi administrative precum şi organizarea periodicǎ de întâlniri pe probleme ce reprezintǎ interes pentru activitatea lor . Societatea are relaţii de parteneriat cu numeroase firme din ţară, având drept clienţi firme cu acelaşi profil de activitate, cum ar fi: Comat S.A. Braşov, Comat S.A. Constanţa, Comat Electro S.A. Bucureşti şi firme cu alt profil de activitate cum ar fi: Vrancart Adjud. Furnizorii sunt reprezentaţi de următoarele firme: Tepro Iaşi, Ductil Buzău, Chimcomplex S.A. Borzeşti, Laminate Bucureşti. Infrastructura – reprezintă spaţiile de lucru şi instalaţiile asociate, materialele, softul, sculele şi echipamentele, serviciile, comunicaţiile, transportul şi instalaţiile corespunzătoare produselor şi serviciilor organizaţiei: clădiri proprii, spaţii depozitare acoperite şi în aer liber, atelier propriu de reparaţii auto, autoturisme şi autocamioane proprii, oficiul de calcul şi multe alte echipamente cum ar fi: translatoare electrice, automacarale, poduri rulante, electro şi motostivuitoare, cale ferată şi locomotivă pentru manevră.
2.2. Profilul S.C. COMAT BACĂU S.A.
Prin profilul sǎu de activitate şi cu o experienţǎ de aproximativ 30 de ani în
domeniu, S.C COMAT BACǍU S.A pune la dispoziţia consumatorilor industriali şi individuali posibilitatea de a achiziţiona o gamǎ largǎ de produse. De remarcat este faptul cǎ produsele comercializate de S.C COMAT BACǍU S.A provin direct de la producǎtorii din toate zonele ţǎrii, fiind continuu în concurenţǎ de calitate şi preţ cu unii producǎtori zonali, forţându-i pe aceştia sǎ-şi ridice permanent standardele de calitate şi sǎ-şi menţinǎ preţurile anumite nivele . Principalele produse ce se regăsesc în stocul S.C. COMAT BACĂU S.A. în vederea comercializării sunt: Produse metalurgice: oţel beton, profile din oţel (INP, UNP, U,T, oţel lat şi rotund, cornier), sârmǎ şi produse din sârmǎ, ţevi, tablǎ ; Echipamente şi consumabile de sudurǎ; Materiale de construcţii: ciment, var, carton bitumat, gresie, faianţǎ, vatǎ mineralǎ, placaje , cherestea; Materiale chimice: sodǎ causticǎ şi calcinatǎ, fosfat trisodic, detergent, clorurǎ de var, clorurǎ de calciu, carbid; Elemente de fixare: organe de asamblare, cuie construcţii şi speciale; Produse abrazive : pietre polizor , abrazive de suport; Cartoane, hârtie şi produse de hârtie: carton duplex, triplex, ondulat, carton pentru încǎlţǎminte, carton prespan, hârtie de scris, desenat şi tipǎrit, hârtie calculator A3 şi A4; Echipament de protecţie şi lucru: salopete şi combinezoane doc, halate, costume antiacide, costume şi pelerine de ploaie, cizme electroizolante şi pentru apǎ/noroi, ochelari de protecţie şi ochelari pentru sudori, şorţuri şi jambiere pentru sudori, mǎnuşi pentru sudori şi prosoape flauşate, cearşafuri , pǎturi şi saltele cazarmament; Piese auto: Rabǎ, Saviem, Tractor, Aro, Dacia; Anvelope: 900 x 20, 1000 x 20, 1100 x 20, 1200 x 20, 1400 x 38; Acumulatori: 150 v, 180 v, etc; Plǎci şi covoare, furtun şi curele din cauciuc; Armǎturi industriale : RSP, RVD, RIV, RRC, hidranţi subterani şi portativi; Scule de mânǎ şi aşchietoare: cleşti, ciocane, truse scule tǎiere şi de sudurǎ burghie, filiere, menghine, mandrine, cuţite strung, universale strung; Rulmenţi : 6000 – 6318, 22207 – 22318, 30204 – 32215. Aparataj electric de joasǎ tensiune: contactori, patroane, socluri, prize, întrerupǎtori, etc; Cabluri şi conductori : FY, AFY, VLPY, CYY, MYYM, MCCG, cablu sudurǎ; Corpuri şi surse de iluminat : FIA, FIDA, AB, EI, becuri normale, tuburi, balasturi, etc; De asemenea, S.C. COMAT BACĂU S.A. asigură şi o gamă largă de servicii, cum ar fi: A. Fasonare oţel beton Din anul 2004 s-a implementat un program Phare prin care s-a realizat o fabrică de fasonat oţel beton pentru construcţii civile şi industriale. B. Transport: S.C. COMAT BACǍU S.A. are în dotare un parc auto propriu cu care efectueazǎ: - transportul produselor de la furnizori , în procesul de aprovizionare; - transportul produselor cǎtre clienţi; - activitǎţi de transport la solicitarea diverşilor colaboratori; C. Depozitare: S.C. COMAT BACǍU S.A. are în dotare 30.000 mp. suprafaţǎ de depozitare: spaţii deschise şi 20.000 mp. suprafaţǎ de depozitare spaţii închise. Depozitele au fost incluse în ultimi ani în programe de modernizare, fapt ce a condus la introducerea lor cât mai beneficǎ în circuitul comercial. Facilitǎţi pentru depozitare în incinta S.C. COMAT BACǍU S.A.: - parc de mijloace şi utilaje specifice activitǎţii de depozitare: motostivuitoare, electrostivuitoare, macarale, poduri rulante. - rampe ce permit descǎrcarea şi încǎrcarea manualǎ sau mecanizatǎ direct din sau în mijloacele de transport. - acces prin intermediul cǎii ferate uzinale la reţeaua feroviarǎ SNCFR. - climat corespunzǎtor atât iarna cât şi vara, depozitele fiind amenajate cu pereţi şi tavane termoizolante. - asigurarea condiţiilor necesare obţinerii avizelor PSI. - birouri cu finisaj modern, dotate cu toate utilitǎţile necesare desfǎşurǎrii normale şi civilizate a activitǎţii. D. Antrepozitare vamalǎ – 5000 mp. spaţii închise şi deschise în incinta S.C. COMAT BACǍU S.A. In aprilie 2003, firma a autorizat un antrepozit vamal public de tip A care permite depozitarea de cǎtre orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ a unor mǎrfuri importate înainte ca ele sǎ fie supuse obligativitǎţii de platǎ a datoriei vamale sau a unor mǎrfuri de politicǎ comercialǎ precum şi a mǎrfurilor româneşti vămuite pânǎ la expedierea lor în strǎinǎtate. Antrepozitul vamal stimuleazǎ agenţii economici sǎ participe la schimburile economice internaţionale, creând posibilitatea agenţilor producǎtori de a folosi materialele prime şi piesele din import, fǎrǎ sǎ-şi blocheze fondurile, mǎrfurile antrepozitate fiind vǎmuite pe mǎsura consumului şi a nevoilor acestora. Pe de altǎ parte, mǎrfurile pǎstrate în antrepozit rǎmân în proprietatea exportatorului pânǎ când importatorul plǎteşte contravaloarea lor. In antrepozitul vamal pot fi depozitate şi mǎrfuri care sunt supuse operaţiilor specifice de perfecţionare activǎ sau de transformare sub control vamal, aceasta constituind o alternativǎ a zonelor libere. Restructurarea S.C. COMAT BACǍU S.A. pe baza eficienţei a impus o serie de schimbǎri pe termen scurt şi lung: a) Implementarea schimbǎrilor necesare pentru realizarea unei creşteri susţinute şi a unui flux de numerar pozitiv: - implementarea de acţiuni pe termen scurt şi monitorizarea rezultatului. - analiza marjelor de profit şi analiza de preţuri. - menţinerea sub control a pragului minim de rentabilitate. - renegocierea cu furnizorii , clienţii şi intermediarii. - îmbunǎtǎţirea fluxului de numerar şi reducerea tranzacţiilor de tip “barter”. - redimensionarea cifrei de afaceri. - urmǎrirea proceselor şi cuantificarea rezultatelor. - perfecţionarea, reconversia şi realocarea resurselor umane. - crearea de resurse interne pentru investiţie şi dezvoltare. - raţionalizarea activitǎţilor secundare şi vânzarea de active. b) Administrarea perioadei de tranzacţie spre viabilitate comercialǎ. c) Identificarea riscurilor legate de schimbare şi implementarea controlului: - reinstrumentarea infrastructurii interne. - schimbarea filozofiei şi a modelului de conducere a activitǎţii. - schimbǎri aduse în relaţiile cu clienţii, furnizorii, acţionariatul.
2.3. Structura tehnico – organizatorică a S.C. COMAT BACĂU S.A.
Mediul de lucru în cadrul organizaţiei este o combinaţie de aspecte umane şi fizice.
Aceşti factori influenţează motivaţia, satisfacţia, dezvoltarea, şi performanţele angajaţilor, cât şi calitatea produselor şi serviciilor. Poate influenţa aptitudinea personalului de a contribui la realizarea obiectivelor organizaţiei. Sunt asigurate condiţii de igienă si securitate şi condiţii efective de lucru. Managementul resurselor – prin analize, auditări programate şi suplimentare, interne şi externe se urmăreşte documentat identificarea, asigurarea şi utilizarea resurselor materiale în cadrul prestării serviciului şi controlului prestării: servicii auxiliare – echipamente clasice, tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii, a performanţelor serviciului prestat, inclusiv riscuri, costuri, profit, etc., îndrumare şi asistenţă sistematică a clienţilor. Managementul asigură resurse suficiente, corespunzătoare şi planificate pentru implementarea şi îmbunătăţirea proceselor, punerea în practică a politicilor organizaţiei şi pentru atingerea obiectivelor organizaţiei în vederea întreţinerii calităţii şi asigurarea satisfacţiei clienţilor. Acestea cuprind: selectarea personalului pe baza capabilităţii, conştientizarea şi instruirea sa pentru a îndeplini atributele definite de fişa postului şi obiectivele calităţii; selectarea furnizorilor după capabilităţi; gestionarea informaţiilor şi infrastructurii organizaţiei cu evaluarea eficacităţii utilizării lor; asigurarea unui mediu de lucru adecvat şi tuturor resurselor corespunzătoare, inclusiv timpul, componentele, motivarea, managementul, finanţarea, etc; asigurarea echipamentelor hard şi soft corespunzătoare. Resursele sunt utilizate în mod eficace şi oportun în funcţie de necesităţi. Resursele sunt examinate pentru gestiunea întregii organizaţii şi pentru gestiunea organizării proiectelor, soluţiilor integrate şi participării la licitaţii. Managementul resurselor umane: determină necesităţile de competenţe şi formare a personalului propriu ce desfăşoară activităţi ce afectează calitatea; asigură accesul la instruire pentru a satisface aceste necesităţi; impune ca personalul să se conformeze politicii calităţii şi cerinţelor sistemului de management al calităţii; asigură ca personalul să fie conştient de activitatea sa şi de modul în care contribuie la realizarea obiectivelor calităţii; asigură avantajele unei performante individuale crescute; determină rolul personalului şi responsabilităţii în obţinerea conformităţii cu politica, cu procedurile calităţii; evaluează eficacitatea instruirii.
Structura organizatorică a organizaţiei este conform organigramei:
2.4. Compartimentului financiar – contabil în structura organizatorică a S.C. COMAT BACĂU S.A. Principalele funcţiuni ale unităţii sunt: - funcţiunea operativă sau de producţie: grupează totalitatea activităţilor legate de fluxul material, deci a activităţilor prin care se transformă resursele primare, materiale în produse finite şi a celor prin care se asigură condiţiile tehnico-materiale necesare. Din punct de vedere al sistemului de producţie, al rezultatelor, aceasta este funcţiunea principală. Ca activităţi de bază ale funcţiunii de producţie sunt : - programarea, producţiei de bază şi auxiliare, - exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor, maşinilor, aparaturii tehnice, etc. - funcţiune financiar-contabil: grupează activităţile de asigurare, utilizare şi control/evaluare a resurselor financiare necesare desfăşurării normale a procesului de producţie al respectivei organizaţii. - funcţiunea – resurse umane sau personal: grupează toate activităţile legate de resurse umane începând cu recrutarea şi până la pensionarea personalului organizaţiei având ca principale activităţi: selecţia, instruirea, formarea, încadrarea, promovarea, protecţia, motivarea, evaluarea, planificarea, cariera personalului. Aceasta funcţiune cade atât în responsabilitatea compartimentului specializat al firmei, cât şi în sarcina conducătorilor ca principali factori de formare şi sudare a intereselor fiecăror colectivităţi profesionale. - funcţiunea comercial: grupează toate activităţile prin care se asigură resursele materiale necesare sistemului de producţie, stocarea acestora, cât şi a resurselor productive a transporturilor şi desfacerilor lor. Cuprinde 3 tipuri de activităţi : - aprovizionarea prin care firma îşi asigură obiectul şi mijloacele de muncă necesare atingerii obiectivelor planificate ; - desfacerea prin care are loc transformarea rezultatelor obţinute în urma procesului de aprovizionare în cea a circulaţiei mărfurilor încasând contravaloarea acestora ; - marketing-ul: care reuneşte procesele prin care cererea de bunuri sau servicii este identificată şi anticipată de către firmă, după care se studiază şi se analizează comportamentul consumatorului, în scopul orientării eforturilor firmei spre dezvoltarea aprovizionării de bunuri sau prestării de servicii cerute în acel moment. Principalele activităţi desfăşurate în cadrul funcţiunii financiar - contabile sunt: - activităţi financiare cu caracter anticipat Această activitate priveşte asigurarea de fonduri, controlul respectivei discipline financiare mai ales în relaţiile cu băncile, furnizorii şi beneficiarii, operaţii de urmărire a încasărilor şi plăţilor. - activităţi financiar-contabile cu caracter de control post operativ şi control ierarhic curent Activitatea financiar – contabilă de control se desfăşoară în vederea analizării activităţii economice a preţurilor, inventarierii resurselor şi mijloacelor existente, etc. În condiţiile economiei de piaţă, când la nivelul organizaţional, obiectivul strategic se reduce de regulă în menţinerea sau creşterea profitului, importanţa acestei funcţiuni creşte considerabil.
Analizaţi Cultura Naţională Din România Şi Cultura Unei Organizaţii Din România Utilizând Abordarea Managementului Structurilor Multiculturale Elaborată de Hofstede