Tema 4

TEMA 4.
CONTABILITATEA CREANŢELOR CURENTE
Am învățat că viața îți poate fi

schimbată în câteva ore de către
oameni care nici nu te cunosc –
Octavian Paler
Liliana LAZARI dr., conf. univ., departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Când iți scrii cea mai frumoasă pagină în cartea vieții tale, soarta cu veșnica ei iron
urmează – Veronica Micle
1. Definiţia, clasificarea, recunoaşterea și evaluarea

creanţelor
2. Contabilitatea creanţelor comerciale și avansurilor
acordate
3. Contabilitatea creanţelor privind decontările cu bugetul
4. Contabilitatea creanţelor personalului
5. Contabilitatea altor creanţe curente
4.1. Noţiunea, clasificarea,
recunoaşterea şi evaluarea creanțelor
În funcţie de poziţia pe care o are fiecare din părţile participante la
tranzacţiile economice, aceste relaţii generează creanţe şi datorii.
Pentru creditori, cei care oferă ceva, se constată creanţe, iar pentru debitori,
cei care primesc sau în favoarea cărora se realizează anumite prestaţii, se
constată datorii.
Creditorul este în drept să pretindă o contraprestaţie, iar debitorul este obligat
s-o plătească ulterior la un anumit termen numit scadenţă.
Potrivit pct.4 din S.N.C.

Din punct de vedere juridic: „Creanţe şi investiţii
- creanţa este un drept al uneia financiare”:
dintre persoanele care sunt - creanţele sunt drepturi
subiect într-un raport juridic ale entităţii ce decurg din
de obligaţie, denumită tranzacţii sau evenimente
creditor, de a pretinde trecute şi din stingerea cărora
celeilalte părţi, denumită se aşteaptă intrări (majorări)
debitor, îndeplinirea obligaţiei de resurse care încorporează
acesteia . beneficii economice.
Clasificarea creanţelor în funcţie de termenul de încasare (deţinere
probabilă) se efectuează cu scopul stabilirii perioadei de gestiune
în care creanţele vor fi recunoscute
termen lung sunt creanţele cu termenul de încasare (deţinere probabilă) ce
menul de încasare (deţinere probabilă)
eanţele se subdivizează în:
curente - creanţele cu termenul de încasare (deţinere probabilă) ce nu dep
Clasificarea creanţelor în dependenţă de termenul de

încasare (deţinere probabilă)
Cu scopul diferenţierii creanţelor părţilor afiliate
de creanţele terţilor, acestea se clasifică în
funcţie de gradul de afiliere a debitorilor
Creanţe ale părţilor afiliate sunt creanţele entităţilor şi p
dul de afiliere a debitorilor
contracte de societate civilă”
creanţele se
grupează în:
Creanţeale părţilorneafiliate sunt creanţele

entităţilor şi persoanelor fizice care nupot fi
considerate părţi afiliate în conformitate cu
prevederile S.N.C. „Părţi afiliate şi contracte de
societate civilă”
Clasificarea creanţelor după gradul de afiliere a

debitorilor
Creanţe comerciale cuprind creanțele privind bunurile vandute, inclusiv
terenurile și alte imobilizări deținute in scopul revanzării, serviciile prestate (de
exemplu, de transport, reparație, intermediere, consultanță, instruire,
agrementsport, instalare a utilajului, telefonie, internet, turism) și lucrările
executate și se recunosc pe măsura livrării acestora ca majorare concomitentă a
creanțelor și veniturilor după caz, a datoriilor curente.
După Avansuri acordate reprezintă plăţile efectuate de către entitate

conţinutul furnizorilor şi antreprenorilor în contul procurării ulterioare a bunurilor,
economic
serviciilor, lucrărilor
putem
distinge
următoarele Creanţe ale bugetului includ: impozitele și taxele achitate in avans/rate, sumele
tipuri de plătite in plus la buget, diferența dintre suma TVA trecută in cont și calculată, suma
creanţe: TVA aferentă avansurilor primite, impozitele indirecte spre restituire, alte creanțe
ale bugetului in conformitate cu legislația in vigoare.
Creanţe
Alte ale personalului
creanţe cuprind: creanțe reprezintă
privind sumele datorate
veniturile entităţii de către
din utilizarea
angajaţi.
terți Acestea entității,
a activelor apar în urma acordării
, creanțe avansurilor
privind spre creanțe
asigurările, decontare şi în
privind
contul salariului;
eniturile recuperării prejudiciului
din utilizareacreanţele materialactivelor
privind ieşirea adus entităţii şi altor
imobilizate,
operaţiuni
privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute, privind alte operaţii
În procesul de monedei de exprimare a creanţelor o
importanţă deosebită o are şi moneda în care se
exprimă:
Creanţe în monedă naţională – creanţe exprimate în moneda
pă moneda în care se exprimă
creanţele se
grupează în:
Creanţe în valută străină – creanţe exprimate în valută străină (mone
Clasificarea creanţelor în funcţie de moneda în care se

exprimă.
„Dacă vrei să te simţi bogat numără toate lucrurile care le ai pe

care banii nu le pot cumpăra” – Anonim
Modul de recunoaştere a creanţelor se reglementează de S.N.C.
„Creanţe şi investiţii financiare”, S.N.C. „Venituri”, S.N.C. „Părţi
afiliate şi contracte de societate civilă”, S.N.C. „Contracte de leasing”; S
În conformitate cu pct.5 din S.N.C. „Creanţe şi investiţii financiare”,

creanţele se recunosc ca active în baza principiului contabilităţii de
angajamente şi este necesar să fie respectate următoarele condiţii:
1) existenţa unei
certitudini întemeiate că 2) posibilitatea evaluării
reanţelor entitatea va obţine beneficii economice
în viitoare;
mod credibil a creanţelor.
La recunoaşterea iniţială, creanţele se evaluează la
valoarea nominală, inclusiv impozitele şi taxele calculate în
conformitate cu legislaţia în vigoare (de exemplu, taxa pe
valoarea adăugată, accize, alte impozite şi taxe).
Creanţele în valută străină se reflectă în contabilitate la

suma echivalentă în monedă naţională calculată în baza ratei
de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei la data
recunoaşterii creanţei. Aceste creanţe se recalculează la
momentul stingerii parţiale sau totale a creanţei, precum şi la
data raportării.
Derecunoaşterea creanţelor poate fi efectuată prin stingerea

acestora (de exemplu, încasarea numerarului, trecerea în cont
(decontarea) avansurilor primite, compensarea datoriilor).
Creanțele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării
serviciilor și executării lucrărilor. In acest context, recunoașterea se
efectuează in momentul in care sunt indeplinite
simultan următoarele condiții (pct. 12, 19 din SNC „Venituri”):
entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi beneficiile semnificative aferente
dreptului de proprietate asupra bunurilor. Transferul riscurilor şi beneficiilor semnificative
aferente drepturilor de proprietate asupra bunurilor, de regulă, coincide cu momentul
predării bunurilor către cumpărător sau, la respectarea altor condiţii contractuale, care atestă
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către cumpărători;
entitatea nu mai gestionează bunurile vîndute ca în cazul deţinerii în proprietate a
acestora şi nu deţine controlul efectiv asupra bunurilor;
mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei vor fi generate către

entitate; şi
costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.

Avansurile acordate se recunosc
în
momentul plăților efectuate în contul
procurării ulterioare a
imobilizărilor, stocurilor, serviciilor
și lucrărilor pe baza extraselor
bancare.
Creanțele bugetului se recunosc în momentul plăților
efectuate a impozitelor și taxelor achitate în avans
confirmate prin extrasele de cont, determinării
sumelor plătite în plus la buget ca rezultat al
tranzacțiilor impozitate cu TVA în baza facturilor
fiscale primite și emise, calculării TVA aferentă
avansurilor primite de la cumpărători confirmată prin
notă contabilă, alte creanțe ale bugetului în conformitate
cu legislația în vigoare.
Creanțele personalului se recunosc în momentul Creanțele privind dobânzile calculate se

acordării avansurilor în contul salariului, sumelor recunosc în baza condițiilor contractuale pe
spre decontare titularilor de avans pentru procurarea măsura survenirii termenelor de plată a
bunurilor și cheltuieli de deplasare, recunoașterii în dobânzilor stabilite în contractul încheiat între
scris a daunei privind recuperarea prejudiciului
material, alte creanțe ale personalului. Drept temei entitate și utilizatorul activului. În componența
juridic servesc: dispoziția de plata, cardul bancar- creanțelor privind dobânzile se evidențiază creanțele
business, angajamentul de plată. aferente dobânzilor obținute de la entitățile afiliate.
ărcile, drepturile de autor (copyright) și software-ul pentru computere etc.) se recunosc în b

Creanțele privind dividendele
calculate se recunosc în perioada de
4.2. Contabilitatea creanţelor

comerciale și
avansurilor
Creanţele comerciale reprezintă dreptul creditorului asupra clienţilor de a primi la
termenele scadente echivalentul valoric pentru produsele, mărfurile livrate şi serviciile
prestate neachitate. Ele apar în momentul vânzării produselor şi prestării serviciilor,
care nu coincide cu momentul încasării numerarului sau compensării în altă formă.
Creanţele comerciale sunt recunoscute în contabilitate la

momentul livrării produselor şi mărfurilor, când are loc
transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora către cumpărător sau după
prestarea serviciilor.
În urma livrării produselor, mărfurilor şi prestării serviciilor în baza contractelor comerciale semna
factura fiscală
Informaţia din facturile fiscale eliberate cumpărătorilor este trecută în Registrului de evidenţ
Operaţiile cu privire la constatarea creanţelor comerciale se înregistrează în registrele de
evidenţă sintetică a creanţelor comerciale .
Factură fiscală Registrele de

formular tipizat de Registrul de evidenţă
document primar cu sintetică a
evidenţă a creanţelor
regim special, prezentat livrărilor
cumpărătorului comerciale
(beneficiarului) de
către subiectul
impozabil, înregistrat în
modul stabilit, la
efectuarea
livrărilor impozabile
Perfectarea documentară a operaţiilor de înregistrare a creanţelor comerciale

Pentru evidenţa sintetică a creanţelor comerciale curente ale debitorilor
neafiliaţi se utilizează contul de activ 221 „Creanţe comerciale”.
În debitul contului 221 „Creanţe comerciale” se reflectă:
 înregistrarea creanţei cumpărătorilor şi clienţilor la valoarea de livrare a produselor şi
mărfurilor vândute, precum şi serviciilor prestate, inclusiv TVA şi accize, în condiţiile
amânării plăţii;
 diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută străină.
În creditul contului 221 „Creanţe comerciale” se reflectă:
 încasarea creanţelor aferente facturilor comerciale;
 trecerea în cont a avansurilor primite anterior în contul stingerii creanţelor curente
aferente facturilor comerciale;
 decontarea creanţelor pe seama datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori (în cazul
efectuării decontărilor prin compensarea cererilor reciproce);
 decontarea creanţelor compromise pe seama cheltuielilor sau provizioanelor privind
creanţele compromise;
 diferenţele de curs valutar nefavorabile aferente creanţelor în valută străină, etc.
Soldul este debitor şi reflectă suma creanţelor comerciale determinată în conformitate cu
standardele de contabilitate.
Pentru evidenţa sintetică a creanţelor comerciale curente ale debitorilor
afiliaţi se utilizează contul de activ 223 „Creanţe ale părților afiliate”.
Contul 223 „Creanţe ale părţilor afiliate” este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi modificarea creanţelor debitorilor afiliaţi din ţară şi
din străinătate.
 În debitul acestui cont se înregistrează apariţia/majorarea creanţelor părţilor
afiliate.
 În creditul contului 223 „Creanţe ale părţilor afiliate” se înregistrează
stingerea/diminuarea creanţelor părţilor afiliate.
Soldul contului 223 „Creanţe ale părţilor afiliate” este debitor şi reprezintă
suma creanţelor părţilor afiliate determinată în conformitate cu standardele de
contabilitate.
Părţi afiliate – entităţi sau persoane fizice care au capacitatea de a
controla sau sînt controlate, au influenţă semnificativă sau sînt
influenţate semnificativ de cealaltă parte în politicile financiare şi
operaţionale.
 Înregistrarea creanţelor comerciale în momentul livrării mărfurilor, prestării
serviciilor:
a) la valoarea de vânzare fără TVA a mărfurilor livrate (serviciilor prestate):
Dt 221 „Creanţe comerciale” , 223 „Creanţe ale părților afiliate”
Ct 611 „Venituri din vânzări” ;
b) la suma TVA aferentă mărfurilor livrate (serviciilor prestate):
Dt 221 „Creanţe comerciale” , 223 „Creanţe ale părților afiliate”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”.
 Încasarea creanţelor comerciale de către debitori:
a) la suma numerarului primit în casierie:
Dt 241 „Casa”
Ct 221 „Creanţe comerciale”; 223 „Creanţe ale părților afiliate” .
b) la sumele înscrise în conturile curente:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională” sau
Dt 243 „Conturi curente în valută străină”
Ct 221 „Creanţe comerciale”, 223 „Creanţe ale părților afiliate” .
Exemplu:
La 15 februarie 202n entitatea „Argo” S.R.L. a
livrat entităţii „Benefis” S.R.L. mărfuri la preţul
8 400 de lei, inclusiv TVA (20%) costul de 4 500
lei.
La 18 februarie 202n în contul curent al entităţii
„Argo”S.R.L. s-a încasat 8 400 de lei transferate
de entitatea „Benefis” S.R.L. în vederea
stingerii creanţei aferente mărfurilor primite.
De contabilizat tranzacțiile desfășurate.
Jurnalul de înregistrare a operațiilor economice:
Nr. Conținutul operației economice Suma, lei Debit Credit
1. Înregistrarea costului mărfurilor livrate 4 500 7112 217
(15.02)
2. Înregistrarea venitului din vânzarea 8 400 2211
mărfurilor (15.02) 7 000 6112
1 400 5344
3. Înregistrarea încasării numerarului din 8 400 242 2211
vânzare (18.02)
Există multe lucruri pe care ne permitem să

le uităm deși merita totuși să fie învățate.
Oliver Wendell Holmes, Jr.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Stingerea creanţelor are loc nu doar prin încasarea ulterioară a acestora, dar şi pe
seama avansurilor primite. La suma avansului primit de la cumpărător (client) se
întocmeşte formula contabilă:
Dt 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în monedă naţională”, 243 „Conturi
curente în valută străină”
Ct 523 „Avansuri primite curente”.
Decontarea creanţei pe seama avansului primit anterior se reflectă în
contabilitate, întocmindu-se formula contabilă:
Dt 523 „Avansuri primite
curente” Ct 221 „Creanţe
comerciale”.
Este necesar de menţionat că în cazul în care entitatea primeşte avans de la
cumpărători (clienţi), ea trebuie să calculeze TVA de la suma avansului primit.
Această operaţiune se contabilizează astfel:
Dt 225 „Creanţe ale bugetului”
Ulterior, după înregistrarea creanţei comerciale în Registrul livrărilor, suma TVA
aferentă avansului primit se trece în cont, întocmindu-se formula contabilă :
Dt 225 „Creanţe ale bugetului” ( Dt 534 „Datorii faţă de buget”

) Ct 534 „Datorii faţă de buget” ( Ct 225 „Creanţe ale bugetului”
)
Exemplu:
La 10 martie 202n entitatea „Argo” S.R.L. a
încasat de la entitatea „Benefis” S.R.L. un avans în
sumă de 9 600 de lei în contul livrării ulterioare a
mărfurilor.
La 14 aprilie 202n furnizorul a livrat cumpărătorului
mărfuri la preţul 36 000 de lei, inclusiv TVA (20%) şi
a prezentat factura fiscală spre achitare, Costul
marfurilor 23 000 lei.
La 18 aprilie 202n în contul curent al entităţii
„Argo” S.R.L. a fost înscrisă suma creanţei stinse de
către cumpărător.
De contabilizat tranzacțiile desfășurate.
Jurnalul de înregistrare a operațiilor economice:
Nr. Conținutul operației economice Suma, lei Debit Credit
1. Înregistrarea încasării avansului 9 600 242 523
2. Calculul TVA de la avansul încasat 1 600 2252 5344
3. Înregistrarea costului mărfurilor livrate 23 000 7112 217
4. Înregistrarea venitului din vânzarea 36 000 2211
mărfurilor (15.02) 30 000 6112
6 000 5344
5. Decontarea avansului încasat 9 600 523 2211
6. Decontarea TVA de la avansul însat 1 600 5344 2252
7. Înregistrarea încasării numerarului 26 400 242 2211
Educaţia este îmblânzirea unei flăcări,

nu umplerea unui vas – Socrate
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
In practica contabilă, creanța comercială a unei tranzacții poate fi diminuată
Contabilitatea reducerilor acordate trebuie organizată in funcție de faptul dacă

livrarea bunurilor și achitarea acestora are loc in aceiași perioadă de gestiune
sau in perioade diferite de gestiune.
In primul caz, suma reducerilor este inregistrată ca diminuare simultană a
creanțelor și veniturilor din vanzări, după caz a sumei TVA, iar in al doilea caz – ca
cheltuieli de distribuire și diminuare a
creanțelor comerciale și a datoriei față de buget.
Reducerile reprezintă reduceri de preț de la prețul de vanzare

practicat de furnizor, acordate comerciantului, inscrise pe factura de

achiziție sau primite ulterior facturării (discount, rabat, remiză,
risturnul).
În situația în care recunoaçterea inițială çi ajustarea creanțelor au loc
în aceiaçi perioadă de gestiune se întocmeçte formula contabilă de
stornare:
Dt 221 „Creanțe comerciale” ( ) sau Dt 223 „Creanțe ale părților
afiliate” ( )
Ct 611 „Venituri din vânzări” ( )
Ct 534 „Datorii față de buget” ( )
În cazul în care recunoaçterea inițială çi ajustarea creanțelor au loc în
perioade de gestiune diferite se întocmesc două înregistrări: una
privind ajustarea valorii creanțelor fără TVA, care se recunoaçte drept
cheltuieli curente çi a doua privind ajustarea TVA aferentă:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Ct 221 „Creanțe comerciale” sau Ct 223 „Creanțe ale părților
afiliate” și
Dt 221 „Creanțe comerciale” ( ) sau Dt 223 „Creanțe ale părților

afiliate” ( )
Ct 534 „Datorii față de buget” ( )
Creanţele exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale iniţial se
înregistrează în monedă naţională prin aplicarea cursului de schimb conform
contractului încheiat (cursului oficial al leului moldovenesc sau cursului
de schimb stabilit de părţile contractante).
In acest context, echivalentul in monedă națională se determină prin

aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data
inregistrării inițiale a creanțelor comerciale in valută străină, achitării
integrale sau parțiale a creanțelor aferente operațiunilor in valută
străină și la data raportării financiare.
In urma operațiunilor in valută străină pot apărea diferențe de curs valutar sau
diferențe de sumă.
Diferențe de curs valutar
este diferența care rezultă din recalcularea valutei străine în
monedă națională la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc.
Diferențe de • reprezintă diferența care rezultă din recalcularea creanțelor exprimate în valută străină sau
unități convenționale la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc sau cursuri
sumă de schimb stabilite în contractele încheiate între rezidenții Republicii Moldova.
În cazul aplicării cursului de schimb la data
decontării creanţelor, diferenţa de curs valutar/ sumă
favorabilă se contabilizează astfel:
Dt 221 „Creanţe comerciale”, 223 “Creanțe ale
părților afiliate”
Ct 622 „Venituri financiare”.
Diferenţa de curs valutar/sumă nefavorabilă rezultată
în cazul aplicării cursului de schimb la data decontării
creanţelor se contabilizează cu ajutorul formulei
contabile:
Dt 722 „Cheltuieli financiare”
Ct 221 „Creanţe comerciale”, 223 “Creanțe ale
părților afiliate”
La finele exerciţiului financiar se efectuează inventarierea anuală a
decontărilor cu debitorii în vederea depistării creanţelor compromise. În
situaţia în care valoarea actuală a creanţelor, reprezentată de valoarea
probabilă de încasat, este mai mică decât valoarea nominală a acestora, se
constată creanţe compromise, care urmează să fie decontate.
In Regulamentul cu privire la inventariere se menționează că „pentru creanțele la care
au expirat termenul de subscriere se intocmește o notă in care se indică persoanele
vinovate de expirarea acestor termene”
In final, in lista de inventariere a creanțelor se evidențiază două tipuri de creanțe:

certe – care vor fi incasate și incerte – care nu sunt reale pentru recuperare.
Creanțele se consideră compromise in cazuri in care termenul de prescripție prevăzut d
Termenele de prescripție sunt stabilite in articolele 267-270 din Codul
Civil și pot fi modificate prin acordul părților.
Termenul de prescripție general in interiorul căruia intreprinderea poate să-și
apere, pe calea inițierii in instanță de judecată, dreptul incălcat este de 3 ani
(art. 267, alin.(1) din Codul Civil).
Totodată, mai este stabilit termenul de prescripție special egal cu 6 luni
care se aplică pentru: incasarea penalității; viciile ascunse ale bunului
vandut; viciile lucrărilor executate in baza contractului de deservire
curenta a persoanelor; litigiile ce izvorăsc din contractul de transport.
Termenul de prescripție incepe sa curgă de la data cand obligația devine

exigibilă, adică odată cu expirarea termenului de scadență.
Potrivit art. 31 (1) din Codul Fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise,
dacă această datorie s-a format in cadrul desfășurării activității de intreprinzător. Deducerea
creanțelor decontate cu termenul de prescripție expirat se efectuează dacă acestea corespund
prevederilor art. 5 (32) din Codul Fiscal:
a) agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;
b) persoana juridică sau fizică care desfășoară activitate de intreprinzător, declarată
insolvabilă, nu are bunuri;
c) persoana fizică care nu desfășoară activitate de intreprinzător și gospodăria țărănească (de
fermier) sau intreprinzătorul individual nu are, in decurs de 2 ani din ziua apariției datoriei,
bunuri sau este in insuficiență de bunuri ce ar putea fi percepute in vederea stingerii
acestei datorii;
d) persoana fizică a decedat și nu mai există persoane obligate prin lege să onoreze
obligațiile acesteia;
e) persoana fizică, inclusiv membrii gospodăriei țărănești (de fermier) sau
intreprinzătorul
individual, care și-a părăsit domiciliul nu poate fi găsită in decursul termenului de
prescripție stabilit de legislația civilă;
f) există actul respectiv al instanței de judecată sau al executorului judecătoresc (decizie,
incheiere sau alt document prevăzut de legislația in vigoare) potrivit căruia perceperea
datoriei nu este posibilă;
g) datoria in mărime de pană la 1 000 de lei are termenul de prescripție expirat.
 Lista de inventariere a creanţelor;
Potrivit pct. 37 din S.N.C. „Creanţe şi investiţii financiare” în conformitate cu politicile
 Ordinul conducătorului entităţii privind decontarea creanţelor;
contabile, creanţele compromise pot fi contabilizate prin:
 hotărârea organului de drept cu privire la imposibilitatea recuperării creanţei
1) metoda directă, sau
(în baza acestei decizii creanţa compromisă poate fi dedusă în scopuri fiscale,
2) metoda provizioanelor (corecţiilor).
pe când în contabilitatea financiară ea poate fi decontată şi în lipsa acesteia).
Decontarea creanţelor comerciale compromise se realizează
prin următoarele modalităţi:
Metoda directă Metoda provizioanelor

presupune raportarea directă a creanţelor prevede decontarea creanţelor compromise pe
compromise la cheltuielile perioadei în care seama provizioanelor create anterior
acestea au fost recunoscute
Modalităţile de decontare a creanţelor comerciale compromise
În cazul aplicării metodei directe de decontare a creanţelor compromise operaţiunea de
decontare a creanţei compromise pe seama cheltuielilor perioadei se reflectă :
Ct 221 „Creanţe comerciale”, 223 “Creanțe ale părților afiliate” .
Pentru generalizarea informaţiei privind starea şi mişcarea creanţelor compromise
decontate din cauza insolvabilităţii debitorilor se utilizează contul extrabilanţier 919
„Creanţe compromise decontate”.
În debitul contului 919 „Creanţe compromise decontate” se reflectă suma creanţelor
compromise decontate
În creditul contului 919 „Creanţe compromise decontate” se reflectă suma creanţelor
compromise restabilite sau anulate în legătură cu expirarea termenului stabilit de entitate.
În condiţiile aplicării metodei provizioanelor pentru decontarea creanţelor compromise, este
necesar de menţionat că provizioanele (corecţiile) se utilizează numai pentru decontarea creanţelor
compromise comerciale şi se constituie pe măsura vânzării bunurilor sau prestării serviciilor în
termenele prevăzute de politicile contabile ale entităţii (lunar, trimestrial, anual).
Mărimea provizioanelor privind creanţele compromise poate fi determinată:
• pe fiecare creanţă reieşind din mărimea absolută a creanţelor compromise;
• pe grupe de creanţe în funcţie de termenul de achitare expirat al acestora;
• pe creanţe în totalitate reieşind din volumul vânzărilor nete în perioada de
gestiune şi cota pierderilor aferente creanţelor compromise sau
• în alt mod stipulat în politicile contabile ale entităţii.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi
utilizarea provizioanelor privind creanţele compromise, aferente
operaţiilor comerciale se utilizează contul 222
„Corecţii (provizioane) privind creanţe compromise”, care
este un cont de pasiv (rectificativ).
În debitul contului 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţe compromise” se
reflectă utilizarea/ anularea provizioanelor privind creanţele compromise.
În creditul contului 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţe compromise” se ref
Soldul este creditor şi reprezintă suma provizioanelor privind creanţele compromise
La formarea provizioanelor aferente creanţelor compromise se întocmeşte formula
determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
contabilă: Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”

Ct 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţe compromise”.
Decontarea creanţelor compromise se efectuează pe fiecare debitor în parte.
Operaţiunea de decontare a creanţelor compromise pe seama provizioanelor se
reflectă prin formula contabilă:
Dt 222„Corecţii (provizioane) privind creanţe
compromise” Ct 221 „Creanţe comerciale”
În scopul urmăririi posibilităţii perceperii creanţelor compromise
decontate în cazul în care se ameliorează situaţia financiară a
debitorului, acestea se ţin la evidenţă pentru o perioadă stabilită de
legislaţia în vigoare sau de politicile contabile ale entităţii la valoarea
reflectată în momentul anulării acesteia.
Creanţele decontate pot fi restabilite în situaţia în care debitorii
recunoscuţi anterior ca insolvabili sunt dispuşi să-şi onoreze
obligaţiile sale de plată. Sumele creanţelor restabilite se recunosc ca
venituri ale perioadei când acestea au fost restabilite. La restabilirea
creanţelor decontate pe seama provizioanelor se întocmeşte formula
contabilă:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 222 „ Corecţii (provizioane) privind creanţe compromise”.
Concomitent, la aceiaşi sumă se creditează contul
extrabilanţier 919 „Creanţe compromise decontate”.
Nu numai timp înseamnă bani, ci şi sănătate; iar banii nu-i poţi niciodată
schimba în sănătate.” – Aleksandr Peşkin
Evidența analitică a creanțelor comerciale curente se ține pe fiecare deb
La sfarșitul perioadei de raportare informațiile privind creanțele comerciale

se generalizează in Registrul pentru contul 221
„Creanțe comerciale”, cu diminuarea Soldului creditor la contul 222
“Corecții (provizioane) pentru creanțe compromise” se
transferă in forma completă a Bilanţului pe randul 300
„Creanțe comerciale curente”.
Iar creanțele curente ale părților afiliate generalizate în Registrul pentru
contul 223 Creanțe ale părților afiliate, se includ în forma completăa
bilanțului pe rândul 310 Creanțe ale părților afiliate curente.
La completarea formei prescurtate a Bilanțului , soldurile cnturilor 221, 222, 223 se
includ În rândul 070 Creanțe curente și alte active circulante.
Nu tot ceea ce poate fi numărat contează şi
nu tot ceea ce contează poate fi numărat. -
Albert Einstein
Avansurile acordate
reprezintă sume de mijloace
băneşti extrase pentru o anumită
perioadă de timp din circuitul Recunoaşterea creanţelor cu privire la
propriu al avansurile acordate se efectuează în
entităţii, pentru care aceasta în baza extrasului din contul curent al
calitate de creditor urmează să creditorului, care confirmă transferul
numerarului în contul curent al
primească echivalentul valoric în debitorului (furnizorului/
formă de bunuri economice sau antreprenorului).
să beneficieze de servicii. Stingerea creanţelor privind avansurile
acordate se efectuează prin livrarea
mărfurilor în valoare echivalentă, mai
mică sau mai mare decât avansul
acordat, sau prin restituirea avansului,
în situaţia în care debitorul nu-şi
onorează obligaţiile contractuale.
Liliana LAZARI dr., conf. univ., departamentul Contabilitate, Audit

și Analiză Economică, ASEM
Pentru evidenţa sintetică a decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii priv
„Avansuri acordate curente”.
În debitul contului 224 „Avansuri acordate curente” se reflectă:

 recunoaşterea creanţei furnizorilor şi antreprenorilor cu privire la
avansul acordat în contul livrării de active, executării lucrărilor, prestării
serviciilor;
În creditul contului 224 „Avansuri acordate curente” se reflectă:
 trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în
achitarea datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori pentru activele
primite, serviciile prestate;
 trecerea la cheltuielile perioadei a avansurilor nedecontate, nerecuperate,
cu termenul de prescripţie expirat;
Soldul este debitor şi reprezintă suma avansurile acordate curente
determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
Avansuri acordate curente
2241 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
224 2242 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
2243 Avansuri acordate pentru stocuri
2244 Alte avansuri acordate curente
•Destinul prinde formă în

momentul în care iei o decizie. -
Anthony Robbins
Contabilizarea avansurilor curente acordate
 Acordarea avansului pe termen scurt furnizorilor şi antreprenorilor în contul achiziţiei de active/
beneficierii de servicii:
Dt 224 „Avansuri acordate curente” – la suma totală a avansurilor curente acordate
Ct 241 „Casa” – la suma avansului acordat din casierie
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” – la suma avansului acordat din contul curent în
monedă naţională
Ct 243 „Conturi curente în valută străină” – la suma avansului acordat din contul curent în valută
străină
 Decontarea avansului acordat în vederea achitării datoriilor:
Dt 521 „Datorii comerciale curente” – la suma avansului trecut în contul achitării datoriei
comerciale
Dt 522 „Datorii curente faţă de părţile afiliate”- la suma avansului trecut în contul achitării datoriei
faţă de părţile afiliate
Dt 544 „Alte datorii curente”- la suma avansului trecut în contul achitării altor datorii curente
Ct 224 „Avansuri acordate curente” - la suma totală a avansurilor decontate în vederea achitării
datoriilor curente
 Restituirea avansului acordat anterior şi nefolosit:
Dt 241 „Casa” , Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională” , Dt 243 „Conturi curente în
valută străină”
Ct 224 „Avansuri acordate curente”
 Trecerea la cheltuielile perioadei a avansurilor nereclamate cu termenul de prescripţie expirat:
Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Ct 224 „Avansuri acordate curente”.
Exemplu:
La 10 ianuarie 202n entitatea „Argo” S.R.L. a
acordat un avans entităţii „Benefis” S.R.L. în contul
aprovizionării ulterioare cu materiale în sumă de
4 500 de lei.
La 14 februarie 202n entitatea „Argo” S.R.L. a
recepţionat materialele expediate de furnizor în
valoare de 4320 de lei, inclusiv TVA(20%).
Diferenţa dintre suma avansului acordat şi valoarea
materialelor recepţionate a fost restituită de
furnizor la 04 martie 202n.
De contabilizat operațiile economice.
Raportarea avansurilor curente acordate în forma completă a
BILANȚULUI:
Rândul 040 Avansuri

acordate pentru • Subcontul 2241 Avansuri acordate
imobilizări necorporale pentru imobilizări necorporale

acordate pentru • Subcontul 2242 Avansuri acordate
imobilizări corporale pentru imobilizări corporale

acordate pentru stocuri • Subcontul 2243 Avansuri acordate
pentru stocuri
Creanţele privind decontările cu bugetul sunt generate de
raporturile entităţii cu bugetul şi reprezintă diferenţa dintre sumele
impozitelor şi taxelor datorate bugetului şi cele efectiv achitate.
Creanţele bugetului se formează din:
Impozitul pe Diferența
venit achitat dintre TVA Alte impozite
în avans în trecută și Impozitele şi taxe achitate
decursul calculată, TVA indirecte spre în avans sau
anului, plătit aferentă restituire plătite în plus.
în plus avansurilor
primite;
Recunoaşterea creanţelor bugetului se efectuează în baza extrasului

din contul curent; Declaraţiei cu privire la T.V.A.
Pentru generalizarea informaţiei cu privire la existenţa, înregistrarea
şi stingerea creanţelor privind decontările cu bugetul aferente
diverselor impozite şi taxe, precum şi privind sancţiunile economice,
cuvenite
întreprinderii din buget în conformitate cu legislaţia fiscală, este
destinat contul de activ 225 „Creanţe ale bugetului”.
În debitul contului 225 „Creanţe ale bugetului” se reflectă:
 avansurile vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislaţie (cu
excepţia TVA);
 sumele plătite în plus la buget,
 Diferențele dintre TVA plătit și primit.
În creditul contului 225 „Creanţe ale bugetului” se reflectă:
 sumele trecute în cont în stingerea datoriilor privind decontările cu
bugetul, realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare;
 plăţile în plus recuperate din buget.
Soldul este debitor şi reflectă creanţele bugetului determinate în
conformitate cu standardele de contabilitate.
IMPOZITUL pe venit:
Suma impozitului pe venit datorat bugetului se calculează la finele anului de

gestiune de către contribuabil, insă achitarea acestuia se efectuează in cursul anului
de gestiune, care poate fi plătit direct – in rate trimestriale și indirect – prin reținere
la sursa de plata.
Potrivit art. 84 al Codului fiscal, agenții economici sunt obligați să achite, nu
mai tarziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie ale anului
fiscal, sume egale cu 1/4 din:
■ suma calculată drept impozit, ce urmează a fi plătită pentru anul fiscal, in
conformitate cu prevederile titlului II al Codului fiscal, din suma obligației fiscale
prognozate de către contribuabil; sau
■ impozitul ce urma să fie plătit, pentru anul precedent.
Intreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier), obligate să achite impozitul
in rate conform alin.(1) și (11), dispun de dreptul de a achita impozitul in două
etape: 1/4 din suma indicată la alin. (1) lit. a) sau b) –
pană la 25 septembrie și 3/4 din această sumă – pană la 25 decembrie ale anului
fiscal.
Metodele de calculare și mărimea plăților in avans a impozitului pe venit se

stipulează in politicile contabile ale entității la inceputul anului de gestiune.
Conform primei metode, suma impozitului pe venit se prognozează
la începutul anului de gestiune sau de la începutul activităţii entităţii, reieşind
din sumele planificate ale venitului impozabil, cheltuielilor şi veniturilor în
evidenţa financiară, ajustărilor cheltuielilor şi veniturilor în scopuri fiscale şi
în funcţie de alţi factori.
Impozitul pe venit ce urmează a fi achitat în rate conform metodei a
doua se determină ca ¼ din impozitul pe venit calculat spre plată în anul
precedent, dacă achitarea se face în patru etape sau sumele egale cu ¼ şi ¾ ,
dacă plata se efectuează în două etape.
Conform primei metode, suma impozitului pe venit se prognozează la
inceputul anului, pornind de la sumele planificate ale venitului impozabil,
cheltuielilor și veniturilor in contabilitatea financiară, ajustărilor acestora in
scopuri fiscale. Potrivit art. 261 din Codul Fiscal eroarea prognozei poate fi
de cel mult 20% din datoria efectivă privind impozitul pe venit calculat la
sfarșitul anului. La depășirea acestei limite se aplică penalități pentru
neachitarea impozitului pe venit in rate calculate pe fiecare trimestru.
Sancțiunea nu se aplică in cazul in care impozitul pe venit ce urmează a fi
plătit este mai mic de 1000 de lei.
Dacă trecerile în cont, la care contribuabilul are dreptul depăşesc suma totală a
impozitului pe venit calculată conform Codului fiscal, art.15 „Cotele de impozit”,
organul fiscal efectuează stingerea obligaţiei fiscale prin compensare şi, după caz,
restituirea la cont.
Este necesar de menţionat că pentru anul 2021 potrivit Codului fiscal, art. 15
„Cotele de impozit” din suma totală a impozitului pe venit se determină în felul
următor:
a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărim
- 12% din venitul anual impozabil
b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul im
c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7%

Operaţiunea de transferare către buget a plăţilor în rate
privind impozitul pe venit pe parcursul perioadei de gestiune se
contabilizează cu întocmirea formulei contabile:
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” .
La finele perioadei de gestiune se calculează suma
impozitului pe venit datorat bugetului în conformitate cu
cerinţele Codului fiscal, care se indică în Declaraţia cu privire
la impozitul pe venit şi se înregistrează în contabilitate astfel:
Dt 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
Trecerea în cont a sumei impozitului pe venit achitat în
avans se contabilizează astfel:
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 225 „Creanţe ale bugetului”.
Exemplu:
Entitatea „Meridian” S.R.L. a transferat în
avans bugetului plata privind impozitul pe
venit în sumă de 27 000 de lei.
La finele anului de gestiune a fost calculată
datoria entităţii faţă de bugetul de stat cu
privire la impozitul pe venit în sumă de 27 900
de lei şi achitată diferenţa constată.
De contabilizat operațiile economice.
Creanţa bugetului cu privire la TVA apare în situaţia în care suma
TVA aferentă procurărilor depăşeşte suma TVA aferentă vânzărilor în
perioada fiscală (o lună). Astfel, în conformitate cu art. 101 al Codului
fiscal, dacă suma TVA achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului
la procurarea valorilor materiale, serviciilor depăşeşte suma TVA primită
sau care urmează să fie primită de la consumatori pentru mărfurile,
serviciile livrate, diferenţa se raportează în următoarea perioadă fiscală şi
devine o parte a sumei TVA, ce urmează a fi achitată pe valorile
materiale, serviciile procurate în această perioadă sau se restituie în
modul stabilit de Guvern.
Mărimea TVA spre restituire se înregistrează în componenţa
creanţelor bugetului şi se calculează prin produsul dintre cota standard a
TVA şi valoarea livrării, dar nu mai mult decât suma depăşirii TVA.
Suma TVA de trecut în cont şi de restituit se determină în
conformitate cu informaţia din Declaraţia privind TVA. Aceasta cuprinde
2 compartimente, care includ informaţii aferente livrărilor şi procurărilor
de mărfuri/ servicii şi sunt completate în baza datelor din Registrul de
evidenţă a procurărilor şi Registrul de evidenţă ale livrărilor.
Dacă potrivit Declaraţiei privind TVA suma TVA de la totalul
procurări este mai mare ca suma TVA de la totalul livrări, diferenţa
formată constituie creanţă a bugetului şi se reflectă prin formula
contabilă:
Trecerea în cont a sumei TVA la începutul perioadei următoare de
gestiune se contabilizează:
Dt 534 „Datorii faţă de buget”,
În situaţia în care suma TVA se restituie entităţii, la înscrierea
numerarului în contul curent al acesteia se întocmeşte formula contabilă:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Înregistrări contabile similare se efectuează şi în cazul recunoaşterii
creanţei bugetului cu privire la TVA aferentă avansurilor primite din
interiorul ţării în contul livrărilor impozabile ulterioare, precum şi la
reflectarea creanţelor bugetului cu privire la impozitele şi taxele locale
achitate în avans.
• Potrivit Codului fiscal, art. 108 (5) dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită până la
momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în
dependenţă de ce are loc mai înainte. Astfel, la primirea avansului de la cumpărători (clienţi) în contul
livrării impozabile ulterioare, entitatea constată creanţă a bugetului cu privire la suma TVA aferentă
avansului primit. Ulterior, după efectuarea livrării, suma TVA aferentă avansului primit se trece în cont.
Este necesar de menţionat că în conformitate cu Codul fiscal, art. 115 „Declararea TVA şi
achitarea ei” fiecare subiect impozabil. este obligat să prezinte declaraţia privind TVA pentru
fiecare perioadă fiscală. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la
organul fiscal nu mai târziu de data de 25 a lunii care urmează după încheierea perioadei
fiscale.
Creanţele privind decontările cu bugetul mai pot apărea şi la procurarea mărfurilor supuse
accizelor în scopul prelucrării lor ulterioare sau producerii altor mărfuri supuse accizului. În acest
caz, suma accizului se reflectă ca creanţă a bugetului şi se trece în cont la respectarea condiţiilor
prevăzute de art. 125 din Codului fiscal. Astfel, subiectului impunerii i se permite trecerea la cont a
accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de
fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării)
mărfurilor finite supuse accizelor din încăperea de acciz. Trecerea la cont a accizelor se permite
numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor, folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea altor
mărfuri supuse accizelor, la expedierea (transportarea) lor ulterioară şi în cazul prezenţei
documentelor, ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor utilizate. În cazul în
care mărfurile supuse accizelor sunt depuse la maturare, subiectului impunerii i se permite trecerea
în cont a accizului, în limitele cantităţii de mărfuri supuse accizelor, utilizate la fabricarea de
mărfuri similare supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării) acestor mărfuri similare
supuse accizelor din încăperea de acciz şi în cazul prezenţei documentelor ce confirmă achitarea
accizelor la mărfurile supuse accizelor.
 Se înregistrează suma accizelor aferente achiziţiei de mărfuri:
Dt 225 „Creanţe ale
bugetului” Ct 521 „Datorii
comerciale”.
 Se trece în cont suma accizelor în perioadele ulterioare:
Dt 534 „Datorii faţă buget”.
În conformitate cu prevederile S.N.C. „Prezentarea situaţiilor financiare” soldul

contului 225 „Creanţe ale bugetului” se reflectă în Bilanţ, rândul 320 Creanțe
ale Bugetului.
Creanţele personalului reprezintă sumele datorate entităţii de către anga
 Avansurile acordate în contul salariului;

 Sumele acordate titularilor de avans;
 Creanțele privind recuperarea prejudiciului material;
 alte operaţii.
Pentru
În generalizarea
debitul informaţiei
contului 226 „Creanţe privind existenţa, formarea
ale personalului” şi stingerea
se reflectă apariţia/
creanţelorcreanţelor
majorarea curente ale personalului
curente faţă de. entitate este destinat contul de
ale personalului
activ 226 „Creanţe ale personalului”.
În creditul contului 226„Creanţe ale personalului” se reflectă stingerea/
diminuarea creanţelor curente ale personalului.
Soldul este debitor şi reflectă suma creanţelor personalului determinată în
conformitate cu standardele de contabilitate.
O pondere semnificativă în suma totală a creanţelor personalului este
ocupată de creanţele titularilor de avans.
Titularii de avans sunt angajaţii
entităţii care primesc avans spre
decontare pentru acoperirea
cheltuielilor ce ţin de delegarea
salariatului în interes de serviciu şi a
cheltuielilor gospodăreşti.
La eliberarea numerarului din casierie se perfectează dispoziţie de plată în baza

căreia se întocmeşte formula contabilă:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”
Ct 241 „Casa”.
În situaţia în care avansul se eliberează prin transferarea numerarului în
contul curent sau de card al titularului de avans în baza extrasului din contul
bancar se întocmeşte formula contabilă:
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”
sau Ct 243 „Conturi curente în valută străină”.
Pentru stingerea creanţelor titularului de avans se prezintă un
decont de avans.
Se perfectează pentru justificarea cheltuielilor suportate de ti
Decont de avans Se aprobă de către conducătorul entităţii şi se transmite pentr
(F- 286) Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit în casa
entităţii în termenul stabilit.
r
utilizat pentru decontarea cheltuielilor efectuate de
titularul de avans
document prima
În cazul achiziţiei de active, plăţii unor servicii prin intermediul titularului de

avans acesta prezintă factura fiscală care confirmă achiziţia activelor, bonuri fiscale
la plata serviciilor şi alte cheltuieli suportate în interesul entităţii.
Sensul existenţei noastre este să fim
fericiţi. - Dalai Lama
Conform art. 10 alin. (5) din Legea 845/1992 cu privire la antreprenoriat și
intreprinderi, termenul de prezentare a Decontului de avans cu referire la
utilizarea numerarului primit pentru achiziționarea producției agricole,
ambalajului și bunurilor de la populație, precum și pentru cheltuielile de
deplasare nu va depăși
30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia. Numerarul neutilizat
trebuie să fie restituit in casa intreprinderii cel tarziu in 5 zile de la
expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la utilizarea
numerarului. Pentru utilizarea numerarului in alt scop decat cel pentru care
a fost destinat și/sau nerestituirea in termen a numerarului in casa
intreprinderii, Serviciul Fiscal de Stat aplică o sancțiune in mărime de 10%
din suma numerarului utilizată in alte scopuri și/sau din suma numerarului
nerestituită in termen in casa entității. In situația in care suma avansului
acceptat spre decontare este mai mică decat suma avansului acordat, diferența
urmează să fie restituită entității.
Partea principală a avansurilor spre decontare se folosește pentru acoperirea
cheltuielilor legate de deplasări. Conform art. 174 din Codul Muncii:
a) prin deplasare în interes de serviciu se înțelege delegarea salariatului,
conform ordinului (dispoziției, deciziei, hotărârii) angajatorului, pe un anumit
termen, pentru executarea obligațiilor de muncă în afara locului de muncă
permanent.
b) călătoriile de serviciu ale salariaților a căror activitate permanentă
are caracter mobil sau ambulant, precum çi îndeplinirea lucrărilor de
prospecțiune, a celor geodezice çi topografice pe teren, nu sunt
considerate deplasări în interes de serviciu dacă angajatorul acordă
transportul de serviciu necesar.
Potrivit pct. 2 din Regulament4, in deplasare, pot fi delegați salariații incadrați

in statele de personal ale entității sau persoanele care practică activități de voluntariat
in conformitate cu Legea voluntariatului nr. 121 din 18.07.2010, pe teritoriul
republicii i peste hotarele ei.
Pentru deplasare se emite un Ordin privind deplasarea detașatului, care se
aprobă de conducătorul entității.
Cheltuielile de deplasare suportate de salariați urmează a fi compensate in
baza următoarelor documente:
• în cazul delegării salariaților entității pe teritoriul țării: ordinului
și/sau legitimației de deplasare, biletului de transport, documentelor primare
aferente serviciilor prestate in hoteluri, notelor contabile (calcularea
diurnelor pentru perioada aflării in deplasare).
• în cazul delegării salariaților entității în țări străine: ordinului de
deplasare, pașaportului, biletului de transport, documentelor primare
aferente serviciilor prestate in hoteluri, contractelor de locațiune, notelor
contabile (calcularea diurnelor pentru perioada aflării in deplasare).
•Ceea ce credem noi că este

adevărat, ceea ce credem noi că este
posibil devine adevărat şi posibil! -
Anthony Robbins
În conformitate cu Codul fiscal, art. 24 (3) „Deducerea
cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător” cheltuielile de
delegaţii se permit spre deducere în limitele stabilite de
Guvernul Republicii Moldova. Determinarea şi recuperarea
cheltuielilor de delegaţii în altă localitate a personalului entităţii
în interese de serviciu se efectuează în conformitate cu
prevederile Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor
entităţilor din Republica Moldova. Potrivit acestui act normativ
entitatea recuperează angajaţilor detaşaţi următoarele cheltuieli:
 cheltuieli de transport (costul biletelor de călătorie);
 diurnele (în conformitate cu normele zilnice stabilite);
 cheltuieli de cazare (în limita normelor stabilite).
Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor
din R. M., aprobat prin Hot. Guvernului R. M. nr. 10 din
05.01.2012. Monitorul Oficial al R. M. nr.7-12 din 13.01.2012.
NORMELE DIURNELOR ŞI PLAFOANELE DE CAZARE PE CATEGORII A PERSOANELOR DELEGATE
Nr. Denumirea ţării Moneda Normele de Plafoane-limită de

d/o diurne cazare
I II A B
1 2 3 4 5 6 7
I. Republica Moldova
1. Mun. Chişinău lei 130 130 405 1000
1. Mun. Bălţi, Tiraspol lei 120 120 380 600
1. Alte municipii şi oraşe lei 100 100 300 550
1. Localităţile rurale lei 100 100 250 270
II. Ţările şi oraşele C. S. l.
Federaţia Rusă
5. Oraşele Moscova şi Sankt euro 40 50 220 250
Petersburg
6. Extremul Nord şi Extremul Orient* euro 40 50 150 160
6. Celelalte localităţi euro 35 40 150 160
Alte ţări C.S.I.
6. Ucraina euro 35 40 140 150
 La valoarea de procurare (fără TVA) a activelor achiziţionate de titularul de avans în baza facturii:
Dt 111 „Imobilizări necorporale în curs de
execuţie” Dt 112 „Imobilizări necorporale”
Dt 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”
Dt 123 „Mijloace fixe”
Dt 211 „Materiale”
Dt 212 „Active biologice circulante”
Dt 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 521 „Datorii comerciale”
 La valoarea fără TVA a serviciilor achitate prin intermediul titularului de avans:
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Dt 821 „Costuri indirecte de producţie”
 La suma TVA trecută în cont:
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
 La stingerea creanţei titularului de avans în baza facturilor acceptate:
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”
 Trecerea în cont a cheltuielilor privind delegarea salariatului în baza decontului de avans acceptat:
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Dt 821 „Costuri indirecte de producţie”
Ct 226 „Creanţe ale personalului” .
În situaţia în care suma avansului acceptat spre decontare
este mai mică decât suma avansului acordat, diferenţa urmează
să fie restituită entităţii. Restituirea avansului neutilizat se
poate efectua prin depunerea numerarului în casă sau prin
reţinerea sumei respective din salariul
calculat al titularului de avans.
La depunerea numerarului în casă se întocmeşte dispoziţie
de încasare în baza căreia se întocmeşte formula contabilă:
Dt 241 „Casa”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”.
În cazul restituirii avansului neutilizat prin reţinere din
salariul calculat titularului de avans în baza statului de plată
(ordinului conducătorului entităţii) se întocmeşte formula
contabilă:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”.
Exemplu:
În baza ordinului conducătorului entităţii „Argo” S.R.L.
contabilul a fost delegat în mun. Chişinău pentru 3 zile, cu
scopul participării la cursuri de perfecţionare profesională.
Înainte de plecare angajatului i s-a eliberat un avans în sumă
de 1 200 de lei. La întoarcere titularul de avans a prezentat
decontul de avans, la care a anexat biletele de călătorie– 140
de lei, bonul de cazare la hotel – 600 de lei şi factura fiscală
privind procurarea unei cărţi de specialitate la costul 500 de
lei, diurna constituie 390 de lei (130 x 3 zile).
Conducerea entităţii „Argo”S.R.L. a acceptat decontul de
avans la suma totală.
Creanţe ale personalului se constată şi în situaţiile în care angajaţii au adus careva
prejudiciu entităţii: lipsuri de inventar a bunurilor aflate în gestiunea persoanelor
angajate, comiterea rebuturilor de producţie din partea muncitorilor şi alte situaţii.
Contabilizarea creanţelor personalului privind recuperarea prejudiciului material
 Înregistrarea creanţelor privind prejudiciul material care urmează să fie recuperat în perioada curentă:
Ct 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”
 Reflectarea sumei prejudiciului care urmează să fie recuperată în perioada de gestiune următoare, în
situaţia în care aceasta nu depăşeşte un an
Dt 226 „Creanţe ale personalului
Ct 535 „Venituri anticipate curente”
 Reflectarea sumei prejudiciului care urmează să fie recuperată în perioada de gestiune următoare, în
situaţia în care aceasta depăşeşte un an:
Ct 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
 Înregistrarea TVA aferentă sumei totale a prejudiciului material care urmează să fie recuperat:
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
 Stingerea creanţelor cu încasarea numerarului în casă:
Dt 241 „Casa”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”;
 Stingerea creanţelor prin reţinerea din salariul calculat persoanei culpabile:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”. Liliana LAZARI dr., conf. univ., departamentul
Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Exemplu. La entitatea „Vara”S.R.L. în urma inventarierii
numerarului din casierie s-a depistat lipsă de numerar 300 de lei.
Casierul a recunoscut vina şi a depus în casă această sumă în
vederea stingerii creanţei constatate.
La procurarea mărfurilor cu achitarea în rate de către angajaţi.

Contabilizarea creanţelor personalului privind procurarea mărfurilor cu achitarea în rate
 Înregistrarea creanţelor personalului cu privire la valoarea mărfurilor procurate cu achitarea în
rate:
Ct 544 „Alte datorii curente”.
 Stingerea creanţei:
Dt 241 „Casa” – la suma numerarului încasat în casierie
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma reţinută din salariul
calculat pentru angajat
Ct 226 „Creanţe ale personalului” – la suma totală a creanţei stinse de către angajat;
 Transferarea sumelor reţinute din salariul angajaţilor unităţilor comerciale:
Dt 544 „Alte datorii curente
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”.
La finele perioadei de gestiune soldul
contului 226 „Creanțe ale personalului”, se va reflecta in Bilanț in randul
„Prezentarea situațiilor financiare”
În grupul altor creanţe curente se includ: Creanţele privind veniturile din utilizarea
de către terţi a activelor entităţii sunt creanţele
privind veniturile din dobânzi, redevenţe şi
dividende calculate, din operaţii de leasing
(locaţiune, arendă) şi alte creanţe privind
veniturile calculate.
Creanţele privind
Creanţele privind veniturile din
veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii
Creanţele
utilizarea de către sunt recunoscute şi contabilizate în baza
preliminate;
terţi a activelor
entităţii; contractelor de leasing (locaţiune,
arendă), contractelor de împrumut,
contractelor de depozit, notelor de
contabilitate, deciziilor privind plata
dividendelor, facturilor fiscale şi altor
Alte creanţe curente documente similare.
(creanţele privind
reclamaţiile înaintate şi Stingerea creanţelor privind
recunoscute; creanţele veniturile din utilizarea de către terţi a
Creanţele curente
privind ieşirea
privind asigurările;
activelor imobilizate şi activelor entităţii se contabilizează în baza
creanţele privind alte documentelor ce confirmă înscrierea
operaţii). numerarului în contul curent al
creditorului – extrasul din contul curent
sau dispoziţia de încasare.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea
şi stingerea creanţelor curente aferente veniturilor din utilizarea
de către terţi a activelor entităţii este destinat contul de activ
231
„Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a
activelor entităţii”.
În debitul contului 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de

către terţi a activelor entităţii” se reflectă apariţia/ majorarea creanţelor
privind veniturile din leasing, dobânzi, redevenţe şi dividende calculate.
În creditul contului 231„Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii” se reflectă stingerea, diminuarea
creanţelor privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor
entităţii.
Soldul este debitor şi reflectă suma creanţelor privind veniturile calculate
din utilizarea de către terţi a activelor entităţii determinată conform
cerinţelor standardelor de contabilitate.
Contabilizarea creanţelor privind veniturile calculate din utilizarea de către terţi a activelor entităţii
• Recunoaşterea creanţei din contractele de leasing operaţional şi financiar (locaţiune):
Dt 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii”
Ct 611 „Venituri din vânzări” – la valoarea rambursabilă a bunurilor transmise în leasing.
• Înregistrarea diferenţei de curs valutar şi de sumă favorabile obţinute în urma recalculării creanţelor privind
veniturile calculate din utilizarea de către terţi a activelor entităţii exprimate în valută străină, precum şi la suma
dobânzilor, dividendelor şi redevenţelor calculate:
Dt 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor
entităţii” Ct 622 „Venituri financiare”.
• Înregistrarea TVA aferentă serviciilor de leasing (locaţiune) operațională:
Dt 231„Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor
entităţii” Ct 534 „Datorii faţă de buget”.
• La suma numerarului primit în casierie în vederea stingerii creanţei:
Dt 241 „Casa”
Ct 231„Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii” .
• La sumele de numerar înscrise în conturile curente în vederea stingerii creanţelor:
Ct 231„Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii”.
• La compensarea creanţelor cu datorii reciproce faţă de debitorii respectivi:
Dt 521 „Datorii comerciale”
Dt 522 „Datorii curente faţă de părţile afiliate”
Dt 544 „Alte datorii curente”
Ct 231„Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii”.
• Decontarea creanțelor privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor întreprinderii
compromise:
Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale”
Ct 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii
Creanţele preliminate sunt creanţele care încă nu sunt obligatorii spre stingere sau
trecere în cont până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de contract sau de legislaţia în
vigoare.
Pentru generalizarea informaţiei cu privire la existenţa şi modificarea creanţelor
preliminate se utilizează contul 232 “Creanţe preliminate”.
În debitul contului 232 „Creanţe preliminate” se reflectă apariţia/ majorarea creanţelor preliminate.
În creditul contului 232„ Creanţe Contabilizarea
preliminate”creanţelor preliminate
se reflectă stingerea şi diminuarea
creanţelor preliminate.
Calcularea creanţei cu privire la suma TVA aferentă valorii rambursabile a bunurilor primite
Soldul este debitor şi reflectă suma creanţelor preliminate determinată în conformitate cu standardele de
în leasing financiar:
contabilitate.
Dt 232 „Creanţe preliminate” Ct 421 „Datorii comerciale pe termen lung”.
 Reflectarea creanțelor preliminare aferentă TVA de la valoarea serviciilor importate, care
urmează a fi achitată la buget, precum și pentru care a fost prelungit termenul de plată a TVA
Dt 232 „Creanțe preliminate”
Ct 544 „Alte datorii curente”
 Trecerea în cont a sumei TVA aferente bunurilor și serviciilor procurate pentru efectuarea
livrărilor mixte, achitată aferentă mărfurilor importate pentru care a fost prelungit termenul de
plată a TVA, precum și aferente valorii serviciilor importate la achitarea lor
Dt 534 „Datorii față de buget”
Ct 232 „Creanțe preliminate”
Creanţele curente privind asigurările sunt creanţele companiilor de asigurări şi a
organelor de asigurări sociale.
Informaţia privind existenţa, înregistrarea şi stingerea creanţelor curente privind
asigurările se generalizează în contul de activ 233 „Creanţe privind asigurările”.
În debitul contului 233 „CreanţeContabilizarea
privind asigurările” se reflectă
creanţelor privind apariţia/ majorarea creanţelor curente
asigurările
privind asigurările. creanţelor companiilor de asigurări privind despăgubirile ce urmează să fie primite
• Recunoaşterea
În creditul
în urma contului
producerii233„ Creanţe
riscurilor privind asigurările” se reflectă stingerea şi diminuarea
asigurate:
creanţelor curente
a) de privindexcepţionale:
evenimente asigurările.
Soldul Dt
este233
debitor şi reflectă
„Creanţe privind suma creanţelor curente determinată în conformitate cu standardele de
asigurările”
contabilitate.
Ct 623 „Venituri excepţionale”
b) de alte operaţiuni şi evenimente economice:
Dt 233 „Creanţe privind asigurările”
Ct 612 „Alte venituri operaţionale ”, 535 Venituri anticipate curente
• Înregistrarea creanţelor organelor de asigurări sociale:
Dt 233 „Creanţe privind asigurările”
Ct 533 „Datorii privind asigurările sociale şi medicale”.
• Stingerea creanţelor privind asigurările:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”, Dt 243 „Conturi curente în valută
străină” Ct 233 „Creanţe privind asigurările”.
Pentru evidența sintetică a altor creanțe curente privind ieșirea altor active circulante și a
activelor imobilizate, subvențiilor, finanțărilor și incasărilor cu destinație specială, aferente
parteneriatului public-privat, reclamațiile inaintate și recunoscute este destinat contul
de activ 234 „Alte creanțe curente”.
În debitul contului 234 „Alte creanţe curente” se reflectă înregistrarea
creanţelor curente privind ieşirea activelor imobilizate, creanţelor privind
reclamaţiile înaintate și recunoscute şi altor creanţe curente.
În creditul contului 234„ Alte creanţe curente” se reflectă stingerea altor
creanţe curente.
Soldul este debitor şi reflectă suma altor creanţe curente la finele perioadei de
gestiune.
•Fii bun de câte ori se poate. Şi

întotdeauna se poate. - Dalai Lama
 Se reflectă valoarea de vânzare a activelor imobilizate expediate cumpărătorului:
Dt 234 „Alte creanţe curente”
Ct 621 „Venituri din operaţiuni cu active imobilizate”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
Notă: se înregistrează concomitent cu derecunoașterea activului imobilizat
 Încasarea creanţelor:
Dt 241 „Casa”
Ct 234 „Alte creanţe curente”
 Compensarea creanţelor cu datorii reciproce faţă de debitorii respectivi:
Ct 234 „Alte creanţe curente”.
 Se reflectă valoarea de vânzare a activelor imobilizate expediate cumpărătorului:
Ct 612 „Alte Venituri
operaționale” Ct 534 „Datorii faţă
de buget”
Notă: se înregistrează concomitent cu derecunoașterea activului circulant
 Încasarea creanţelor:
Dt 241 „Casa”
Ct 234 „Alte creanţe curente”
 Recunoaçterea subvențiilor care urmează a fi primite de la autoritățile publice,

instituțiile çi organizațiile naționale çi internaționale în funcție de perioade
Dt 234 „Alte creanțe curente”
Ct 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
Ct 535 „Venituri anticipate curente”
Creanţele privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute ţin de reclamaţiile entităţii, înaintate
furnizorilor, antreprenorilor, cumpărătorilor şi clienţilor pentru încălcarea condiţiilor stipulate în
contractele semnate de comun acord cu aceştia şi altor debitori.
Modul de determinare şi recunoaştere a creanţelor privind reclamaţiile înaintate sunt
stipulate Codul civil al Republicii Moldova. Termenul general în interiorul căruia
persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în
instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.
Acţiunile privind: încasarea penalităţii;

În cazul viciile ascunse
viciilor construcţiei ale bunului
termenul vândut; viciile
de prescripţie este delucrărilor
5 ani.
executate în baza contractului de deservire curentă a persoanelor; litigiile ce izvorăsc din
Reclamaţiile se înaintează
contractul de transport împreună
şi repararea cu documentele
prejudiciului care
cauzat prin justificădreptului
încălcarea încălcarea clauzei în
la judecarea
contractuale şi suma
termen rezonabil dauneisau
a cauzelor produse (contracte,
a dreptului facturi,înprocese-verbale
la executarea termen rezonabildea hotărârilor
recepţie a
bunurilor, acte
judecătoreşti se de inventariere
încadrează etc.).
într-un termen de
prescripţie de 6 luni.
Recunoaşterea acestor creanţe curente se efectuează în baza contracte
comerciale şi de asigurare, facturi, note de contabilitate,
procese-verbale, hotărâri ale organelor judiciare etc.
 Se înregistrează creanţele constatate în baza acceptării în scris a reclamaţiei de către
debitor sau deciziei organelor judiciare:
Ct 612 „Alte venituri operaţionale” ;
 Stingerea creanţelor:
Ct 234 „Alte creanţe curente”;
 Compensarea creanţelor cu datorii reciproce faţă de debitorii respectivi:
Ct 234 „Alte creanţe curente”.
•Nimic nu a fost, nimic nu va fi, totul

este, totul constă din esenţă şi prezent.
- Hermann Hesse
La finele perioadei de gestiune soldurile conturilor 231 „Creanțe privind
veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”, 232 Creanțe
preliinate, 233 Creațe curente privind asigurările, 234 Alte creanțe
curente se
va reflecta in Bilanț in randul 340 „Alte Creanțe curente”
conform SNC „Prezentarea
situațiilor financiare”
„Prezentul să-l trăiești cu

învățăturile din trecut și cu visurile
din viitor.” — Paulo Coelho

Tema 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 4.

CONTABILITATEA CREANŢELOR CURENTE

Am învățat că viața îți poate fi

1. Definiţia, clasificarea, recunoaşterea și evaluarea

Potrivit pct.4 din S.N.C.

curente - creanţele cu termenul de încasare (deţinere probabilă) ce nu dep

Clasificarea creanţelor în dependenţă de termenul de

Creanţeale părţilorneafiliate sunt creanţele

Clasificarea creanţelor după gradul de afiliere a

După Avansuri acordate reprezintă plăţile efectuate de către entitate

Creanţe în valută străină – creanţe exprimate în valută străină (mone

Clasificarea creanţelor în funcţie de moneda în care se

„Dacă vrei să te simţi bogat numără toate lucrurile care le ai pe

În conformitate cu pct.5 din S.N.C. „Creanţe şi investiţii financiare”,

Creanţele în valută străină se reflectă în contabilitate la

Derecunoaşterea creanţelor poate fi efectuată prin stingerea

mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;

este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei vor fi generate către

costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.

Creanțele personalului se recunosc în momentul Creanțele privind dobânzile calculate se

ărcile, drepturile de autor (copyright) și software-ul pentru computere etc.) se recunosc în b

4.2. Contabilitatea creanţelor

Creanţele comerciale sunt recunoscute în contabilitate la

Factură fiscală Registrele de

Perfectarea documentară a operaţiilor de înregistrare a creanţelor comerciale

Există multe lucruri pe care ne permitem să

Dt 225 „Creanţe ale bugetului” ( Dt 534 „Datorii faţă de buget”

Educaţia este îmblânzirea unei flăcări,

Contabilitatea reducerilor acordate trebuie organizată in funcție de faptul dacă

Reducerile reprezintă reduceri de preț de la prețul de vanzare

practicat de furnizor, acordate comerciantului, inscrise pe factura de

Dt 221 „Creanțe comerciale” ( ) sau Dt 223 „Creanțe ale părților

In acest context, echivalentul in monedă națională se determină prin

In final, in lista de inventariere a creanțelor se evidențiază două tipuri de creanțe:

Termenul de prescripție incepe sa curgă de la data cand obligația devine

Metoda directă Metoda provizioanelor

contabilă: Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”

La sfarșitul perioadei de raportare informațiile privind creanțele comerciale

Liliana LAZARI dr., conf. univ., departamentul Contabilitate, Audit

În debitul contului 224 „Avansuri acordate curente” se reflectă:

•Destinul prinde formă în

Rândul 040 Avansuri

Rândul 120 Avansuri

Rândul 280 Avansuri

Recunoaşterea creanţelor bugetului se efectuează în baza extrasului

Suma impozitului pe venit datorat bugetului se calculează la finele anului de

Metodele de calculare și mărimea plăților in avans a impozitului pe venit se

- 12% din venitul anual impozabil

b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul im

c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7%

În conformitate cu prevederile S.N.C. „Prezentarea situaţiilor financiare” soldul

 Avansurile acordate în contul salariului;

La eliberarea numerarului din casierie se perfectează dispoziţie de plată în baza

În cazul achiziţiei de active, plăţii unor servicii prin intermediul titularului de

Potrivit pct. 2 din Regulament4, in deplasare, pot fi delegați salariații incadrați

•Ceea ce credem noi că este

Nr. Denumirea ţării Moneda Normele de Plafoane-limită de

La procurarea mărfurilor cu achitarea în rate de către angajaţi.

În debitul contului 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de

•Fii bun de câte ori se poate. Şi

 Recunoaçterea subvențiilor care urmează a fi primite de la autoritățile publice,

Acţiunile privind: încasarea penalităţii;

•Nimic nu a fost, nimic nu va fi, totul

„Prezentul să-l trăiești cu