MARKETING ECLEZIASTIC

În abordarea clasică, noțiunea de marketing era legată inevitabil de noțiunea de profit,

de câștig comercial. Totuși, odată cu evoluția societății, marketingul a pătruns în tot mai
multe zone ale vieții sociale, fiind un instrument în slujba comunității, folosit și pentru altfel
de beneficii decât cele comerciale cunoscute. Un exemplu foarte relevant în acest caz, este cel
al organizatiilor non-profit cu scop cultural, educativ, sportiv, medical, religios. În mod
similar organizațiilor comerciale, și cele non-profit au nevoie de clienți și au nevoie de a se
face cunoscute și de a se promova în mediul lor.
Aplicat în acest domeniu, mixul de marketing are abordări specifice astfel :
- PRODUSUL în acest caz este preluat de o cauză, o idee, o convingere, de un anumit
comportament și de adeziunea la acesta ;
- PREȚUL : în locul banilor, care nu sunt totuși excluși total din acest proces, în acest
caz, marketingul urmărește atragerea de cât mai mulți adepți la ideea, cauza, comportamentul
invocat, sau programul lansat;
- DISTRIBUȚIA : organizațiile non-profit trebuie să se afle la dispoziția clienților, în
locurile și momentele când aceștia au nevoie de ele ;
-PROMOVAREA : se face de regulă, cu bugete mai mici decât în cazul organizațiilor
comerciale, alegerea modului de promovare trebuie făcută cu grijă, pentru a nu fi contra-
productivă, sau chiar cu efect negativ ;
Dacă ne referim la marketingul ecleziastic ca fenomen social, raportându-se la
margetingul social studiat de Philip Kotler, marketingul ecleziastic reprezintă o tehnică de
gestiune a schimbărilor sociale, înțelegând aici proiectarea, implementarea și controlul
programelor ce vizează sporirea acceptabilității unei idei sau acțiuni ecleziastice de către
grupurile țintă.
Termenul de marketing a fost menționat pentru prima dată în sfera ecleziastică de Jay
Benson Hamilton, în lucrarea sa Empty Churches and How to Fill Them (Hamilton, 1879).
Începând cu 1879, el a prezentat problemele din biserici și modalitățile de a le contracara prin
judecată de marketing.
Consumul de marketing ecleziastic, se referă la totalitatea actelor, atitudinilor, și
deciizilor enoriașilor, privind utilizarea unei părți din veniturile lor, pentru cumpărarea de
bunuri ecleziastice de cult religios sau consumul de servicii religioase (slujbe, cununii,
căsătorii, etc ). Consumul de marketing ecleziastic este legat și de comportamentul
credincioșilor, acesta reflectând conduita în cazul achiziționării și consumului de bunuri și
servicii religioase. Procesul de informare în marketingul ecleziastic presupune căutarea de
informații și identificarea unor surse autentice ( cunoștințe, prieteni, rude, familie, preot ).
Cu toate acestea, în acest context, există și trebuie făcută o distincție clară a
fenomenului religios față de alte servicii culturale, de exemplu. Percepția credincioșilor
asupra bisericii nu trebuie să fie aceea a unei firme care vinde servicii ecleziastice, ci a unui
spațiu de rugăciune, perimetru sacru de întâlire și comunicare cu divinitatea.

Sursa : https://www.researchgate.net/publication/308169311_Religious_Marketing
 Termenul de marketing religios a provocat și încă mai provoacă controverse. Există
două curente de gândire: teologii, pe de o parte, și marketerii, pe de altă parte. Reprezentanții
fiecărui curent au propria părere cu privire la implementarea marketingului în sfera
religioasă.
Strâmbu-Dima arată, de asemenea, că „istoricii americani susțin că predicatorii au
folosit practici de marketing încă din timpurile coloniale” și că „Strout (1991) prezintă religia
ca„ un produs care trebuie pus pe piață ”, după analizarea lucrărilor din George Whitefield,
celebru evanghelist din 1730-1740 ”(Strâmbu-Dima, 2008, p.65).
În Dicționarul marketingului, marketingul eclesiastic este definit de Adăscăliței ca „în
mod esențial referindu-se la punerea în aplicare a marketingului pentru a răspândi o religie, a
atrage noi adepți și a-și câștiga loialitatea și este din ce în ce mai folosit de diferite grupuri
religioase prin intermediul instituțiilor specifice - biserici sau case de întâlnire, misiuni,
pentru a obține răspunsul așteptat de la piața țintă - păstrarea sau schimbarea religiei,
contribuții financiare, servicii de donație sau alte tipuri de schimburi ”(Florescu, 2003, p.
404).
Există o serie de diferențe care separă clar marketingul clasic de cel fără scop lucrativ;
acestea sunt clasificate în funcție de trei criterii: criteriul economic, criteriul legal și criteriul
social. Diferențele legate de criteriul economic se referă la caracteristicile specifice ale
marketingului non-profit: în acest caz, nu ne referim la bunuri materiale sau servicii
financiare; accentul este pus pe idei, misiuni, cauze și credință. Criteriul legal se referă la
statutul juridic al organizației și la obligațiile acesteia; în cazul nostru, organizația are un
anumit statut public sau privat. Caracterul social a fost menționat ultimul, dar nu în ultimul
rând, deși probabil este cel mai important aspect: scopul este de a satisface interesul general,
contrar marketingului clasic, care este axat doar pe interesele particulare.
Un alt element particular în ceea ce privește marketingul non-profit este tocmai modul
de măsurare și calcul al rezultatelor implementării procesului de marketing. Rezultatele
urmărite, de obicei, privesc creșterea numărului de membri, păstrarea și loialitatea membrilor
existenți, îmbunătățirea imaginii organizației, strângerea de fonduri pentru diverse cauze,
strângerea de ajutor în cadrul diverselor programe, schimbarea atitudinilor față de diferite
aspecte, schimbarea anumitor caracteristici comportamentale. sensibilizarea cu privire la
anumite probleme globale, naționale, regionale, locale, etc.
Conform Adriana Zait, procesul de marketing în cadrul organizațiilor non-profit
(organizații religioase în cazul nostru) include 5 etape:
1. Etapa principală este identificarea obiectivelor,
2. Introducerea organizației pe piață,
3. 7P Marketing Mix
4. Proiectarea planul de marketing, implementarea planului de marketing,
5. Dezvoltarea mesajului de comunicat;
(Zaiț, 2004, p.230)

Sursa : https://www.researchgate.net/publication/308169311_Religious_Marketing
 Pentru a evidenția mai multe diferențe între marketingul clasic și cel non-profit, voi prezenta
următoarea paralelă realizată de Adriana Zaiț în ceea ce privește serviciile de marketing:

Elemente de reflecție Marketing non profit Marketing clasic

Cui se aplică Idei, organizații, persoane,
locuri și în mod indirect bunuri
și servicii
Obiective Complex, multiplu, de obicei
necuantificabil din punct de
vedere financiar (atitudini
sociale, comportamente etc.)
Componente Beneficiari și beneficiari (două
ținte)
Natura schimbului
În principal informațional,
moral, educațional etc
Segmentarea pieței Segmente afectate, ireale din
punct de vedere economic
Beneficii Cel mai adesea necorelat cu
plățile efectuate de clienți
Bunuri, produse și servicii, cu
excepția ideilor
Financiar (cifra de afaceri,
profit)
Clienți (cumpărători) (o singură
țintă)
În principal financiar
Segmente profitabile din punct
de vedere economic
Corelate cu plățile efectuate de
clienți

În procesul globalizării, există o mulțime de efecte negative, care afectează și religia și în

ceea ce urmează, voi menționa doar unele dintre ele: relativitatea credinței, dispariția sentimentului
de apartenență la o tradiție religioasă autentică, sincretism, relativitatea valorilor spirituale,
individualizarea, cunoașterea din ce în ce mai puțin a realității și interesul pentru aceasta, ignorarea
problemelor spirituale ale omului, problema integrării creștinilor în viața urbană, ignorarea
conștiinței noastre și dispariția ei.

Lumea nu ne așteaptă, există o rapiditate continuă a evenimentelor și fenomenele

contemporane ne cuceresc viața. Biserica trebuie să realizeze că au apărut schimbări fundamentale
și are datoria de a încerca să le recunoască, să le descopere și să găsească o soluție pentru acestea.
Ștefan Iloaie, în cartea sa „Moralitatea creștină și etica post-modernă”, pagina 14, vede procesul
globalizării ca fiind „caracterizat prin universalitatea valorilor economice, sociale, culturale, sociale,
mutații religioase și rapiditatea schimbului între valoare fără valoare ”(Iloaie, 2009, p.14).

Sursa : https://www.researchgate.net/publication/308169311_Religious_Marketing