Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MONOGRAFIE CONTABILA
1. Prezentarea unitatii patrimoniale, cadru legislativ, principalii indicatori economicofinanciari, particularitatile acivitatii si ale structurii organizatiei inclusiv organigrama
unitatii.
SC ZINOS SRL a fost a luat natere n 25.12.1998, ca urmare a asocierii a dou persoane
Tibu Paul i tefnescu Mihai. Fiecare acionar vrsndu-i aportul subscris att n numerar ct i n
natur.
Unitatea are ca principale activiti prelucrarea materiilor prime n cadrul unui fast food.
Adaosul comercial practicat fiind de 20%.
n anul 1999, societatea i-a mrit capitalul social cu nc 500lei prin aportul n natur i
numerar al celor doi asociai. Prin urmare, gama de servicii oferite clienilor s-au diversificat,
urmat fiind de creterea cifrei de afaceri i ocuparea unor noi segmente ale pieei, care au dus la
creterea profitului i a importanei firmei.
Unitatea promoveaz produsele de calitate superioar deservind o mas mai pretenioas de
clieni.
Principalele date referitoare la societate.
SC ZINOS SRL, Str.Magurei, nr 14B, loc Suceava, jud. Suceava
Numrul de nregistrare la registrul comerului J33/465/1999
Numrul de nregistrare fiscal R 13736638
Telefon / Fax : 056/ 20 63 15
Obiectul de studiu al contabilitii l constituie reflectarea n expresie bneasc a bunurilor
mobile i imobile, a disponibilitilor bneti, a titlurilor de valoare, a drepturilor i obligaiilor
unitilor patrimoniale, precum i micrile i modificrile intervenite, cheltuielile, veniturile i
rezultatele obinute, n urma operaiunilor patrimoniale efectuate.
Unitatea patrimonial este o colectivitate care dispune de un patrimoniu i desfoar o
activitate specific ei. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor materiale i bneti
exprimate valoric precum i relaiile determinate de formarea i micorarea permanent a acestora;
care d natere la drepturi i obligaii.
Din punct de vedere al componenei elementele patrimoniale se mpart n:
- Elemente patrimoniale de tipul activelor imobilizate: imobilizrile ne corporale
( cheltuieli de constituire i de cercetare, concesiuni, brevete i alte drepturi i valori
asimilate), de tipul imobilizrilor corporale (terenuri, cldiri i construcii speciale,
maini i utilaje, alte bunuri imobiliare), imobilizri financiare (titluri de participaie,
creane imobilizate).
- Elemente patrimoniale de tipul activelor circulante formate din: stocuri (materii i
materiale, obiecte de inventar, mrfuri etc.); mijloace bneti; creane (clieni,
debitori..) i alte elemente de tipul bunurilor i relaiilor care se gsesc n activul
posedat la uniti;
- Elementele patrimoniale de tipul relaiilor de pasiv: ale capitalurilor proprii (capital
social i individual, prime legate de capital, fond de rezerv, fond de dezvoltare,
rezultatul exerciiului, alte fonduri) i ale datoriilor ( mprumuturi i credite,
furnizori, creditori, obligai de plat ctre bugetul de stat, bugetul asigurrilor
sociale, ctre salariai, acionari sau asociai i alte persoane fizice sau juridice) care
formeaz pasivul unitii exceptnd sursele de provenien ale elementelor de activ.
Indicatorii economico-financiari
1) Cifra de afaceri
2) Venituri din exploatare
3) Cheltuieli din exploatare
4) Rezultatul din exploatare
5) Venituri financiare
6) Cheltuieli financiare
7) Rezultate financiare
8) Venituri exceptionale
9) Cheltuieli exceptionale
10) Rezultatul exceptional
11) Venituri totale
12) Cheltuieli totale
13) Rezultatul brut al exercitiului
14) Impozitul pe profit
15) Rezultatul net al exercitiului
2. Prezentarea formei de registrare contabila inclusiv modul de organizare al acesteia.
Metoda contabiliti cuprinde ansamblul de procedee i tehnici de lucru, folosite pentru
reflectarea i urmrirea n mod sistematic , exact i nentrerupt a patrimoniului uniti, a proceselor
economice care au loc i a rezultatelor activiti desfurate.
Unele procedee sunt specifice contabiliti: bilanul contabil, contul, dubla nregistrare,
inventarul, balana de verificare, tehnicile de nregistrare, iar altele sunt comune altor tiine:
documentele, evaluarea, calculaia, autocontrolul. Ele prezint unele trsturi caracteristice i
servesc la realizarea obiectivelor contabilitii, astfel:
Documentele sunt actele scrise , ntocmite n momentul efecturi operaiunilor economice cu
scopul de a servi ca dovad a nfptuiri lor. Dup ce documentele au fost ntocmite, potrivit
anumitor reguli, dup ce au fost verificate i prelucrate, ele servesc ca baz de nregistrare n
contabilitate a operaiunilor patrimoniale i poart numele de documente justificative.
Dubla nregistrare const n nregistrarea concomitent a fiecrei operaiuni economice
patrimoniale, n dou sau mai multe conturi diferite, ntre care se stabilete o legtur
reciproc. Ea deriv din faptul c orice operaiune economic produce o dubl modificare n
situaia patrimoniului uniti. De aici provine i numele de contabilitate n partid dubl sau
dubl nregistrare.
Contul ine evidena scris a fiecrui element patrimonial reflectnd existena i micarea lui
n mod continuu. Contul are o anumit form care permite nregistrarea n expresie
bneasc, n coloane distincte a existenei i micri elementelor patrimoniale.
Evaluarea constituie un element de baz a metodei contabiliti, deoarece nici o operaiune
economic patrimonial nu poate fi introdus n circuitul informaional contabil, dect dup
ce s-a fcut exprimarea ei n uniti valorice.
Calculaia reprezint procedeul folosit n contabilitate pentru stabilirea costului produselor,
lucrrilor executate i serviciilor prestate, costului de achiziie, cheltuielilor pe activiti,
veniturilor i rezultatelor financiare.
Inventarierea patrimoniului este procedeul folosit n contabilitate pentru constatarea
existenei, cantitii, calitii i a valori elementelor patrimoniale aflate n gestiunea uniti,
att cele proprii ct i cele aparinnd terilor personale, deinute cu orice titlu la un moment
dat. Prin inventariere, contabilitatea i pune mereu n acord datele din conturi cu realitatea
din teren. Inventarierea are ca scop stabilirea situaiei reale a patrimoniului uniti, care se
refer i la evaluarea lor la nivelul valori curente.
Balana de verificare servete pentru verificarea corectitudini nregistrrilor n contabilitate,
se ntocmete la sfritul unei perioade, de regul lunar i precede obligatoriu ntocmirea
bilanului contabil i rapoartele financiar-contabile.
Bilanul contabil este documentul contabil de sintez oficial, n care sunt oglindite, la un
moment dat n expresie bneasc elementele patrimoniale ale uniti, sub un dublu aspect, al
componenei i al surselor de provenien.
Datele i informaiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate n
documentele contabile. Dup modul de ntocmire i rolul lor n cadrul sistemului informaional,
decizional, documentele contabile se clasific n:
- Documente justificative
- Documente de eviden contabil
- Documente de sintez i raportri
Societatea SC ZINOS SRL foloseste ca forma de inregistrare in contabilitate forma de
inregistrare pe jurnale.
Contabilitatea este organizata in compartimentul financiar-contabilitate.
3. Operatii de incasari in numerar.
Operaii privind decontrile n numerar n lei ncasri i pli
n cursul unei zile se efectueaz urmtoarele ncasri n lei, prin casieria unitii: ridicarea
de numerar de la banc 320 lei, lichidarea unor debite 30 lei, vnzri de produse finite 65 lei, TVA
19%.
5311
=
%
427,35
581
320
461
30
701
65
427
12,35
Prin casieria unitii se fac urmtoarele pli n lei: achitarea avansului din salarii 350 lei,
cumprri de mrfuri 90 lei, TVA 19%, cheltuieli de protocol 57 lei.
%
=
5311
514,1
425
350
371
90
4426
17,1
623
57
2 Operaii privind decontrile n numerar n valut ncasri i pli
Se ncaseaz de ctre o societate comercial de la un client, prin casierie 150$, la un curs de
3,4lei / $. Ulterior se depun la banc 95$. n ultima zi a exerciiului financiar cursul oficial al $ este
de 3,5 lei/$.
Se nregistreaz ncasarea valutei:
5314
=
4111
510
510
Se nregistreaz ridicarea banilor din casa de devize:
581
=
5314
323
323
Se nregistreaz depunerea banilor n banc:
5124
=
581
323
323
Se nregistreaz diferena de curs valutar la sfritul exerciiului:
%
=
765
15
5314
5,5
5124
9,5
4. Acordarea si justificarea avansului spre decontare.
Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre
decontare.In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de
aprovizionat.Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de
aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans.In limita plafoanelor
privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele
de avans spre decontare.Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul
(deplasari,cumparari de marfuri,etc.)
Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel:
cumpararea de marfuri se justifica cu chitanta fiscala
408
=
401
2 023
2 023
Se nregistreaz transformarea TVA-ului neexigibil n TVA deductibil:
4426 =
4428
323
323
Se nregistreaz achitarea facturii prin virament bancar:
401
=
5121
2 023
2 023
4 Cumprri de bunuri pe credit comercial n valut
SC ZINOS SRL import materii prime n valoare de 19$ la cursul de 4 lei/$.Pentru
decontare cumprtorul emite un bilet la ordin n favoarea furnizorului extern, n valoare de 19 la
cursul de 4,05 lei/$. La scaden cursul valutar este de 4,1 lei/$. TVA se achit prin banc.
Se nregistreaz recepia materiilor prime importate:
301
=
401
76
76
Se nregistreaz achitarea TVA aferent materiilor prime importate prin banc:
4426 =
5121
14,44
14,44
Se nregistreaz emiterea biletului la ordin n favoarea furnizorului extern:
- valoarea nominal a datoriei:
76 lei
- valoarea nominal a biletului la ordin emis 19*4,05= 76,95 lei
- diferena nefavorabil de curs valutar:
0,95 lei
%
=
403
76,95
401
76
665
0,95
Se nregistreaz achitarea la scaden a biletului la ordin emis:
- valoarea nominal a biletului la ordin
76,95
- valoarea actual a biletului la ordin
77,9
- diferena nefavorabil de curs valutar
0,95
%
=
5124
77,9
403
76,95
665
0,95
5 Cumprri de bunuri avnd la baz practica avansurilor comerciale
SC ZINOS SRL acord furnizorului un avans comercial de 250 lei fr TVA, n vederea
achiziionrii de combustibili la pre de facturare 1800 lei, TVA 19%. Se deconteaz avansul
comercial precum i restul de plat prin virament bancar.
Se nregistreaz acordarea avansului prin banc:
%
=
5121
297,5
409
250
4426
47,5
Se nregistreaz achiziionarea de combustibil:
%
=
401
2 142
3022
1 800
4426
342
Se nregistreaz decontarea avansului acordat:
%
=
409
250
401
297,5
4426
47,5
1 844,5
ambalaje care circul pe principiul restituirii n valoare de 700 lei , TVA 19%. Societatea reine
pentru nevoile proprii ambalaje n valoare de 250 lei fr TVA, iar restul ambalajelor le restituie.
Decontrile se fac prin virament bancar.
Se nregistreaz primirea mrfurilor mpreun cu ambalajele care circul pe principiul
restituirii:
%
=
401
7 378
371
5 500
409
700
4426
117
Se nregistreaz reinerea de ambalaje pentru nevoi proprii:
381
=
409
250
250
Se nregistreaz restituirea ambalajelor rmase:
%
=
409
450
401
535,5
4426
85,5
Stocuri aflate n curs de aprovizionare, fiind achitate, dar nesosite sau stocuri sosite,
dar nerecepionate
SC ZINOS SRL achiziioneaz mrfuri n valoare de 2500 lei. Se nregistreaz factura
privind mrfurile n curs de aprovizionare. Dup sosirea mrfurilor, factura se achit prin banc:
Se nregistreaz mrfurile n curs de aprovizionare:
%
=
401
0,2975
357
0.25
4426
475
Se nregistreaz sosirea i recepionarea mrfurilor:
371 =
357
0,25
0,25
Se nregistreaz achitarea facturii:
401 =
5121
0,2975
0,2975
9. Eliberarea in consum de materii prime si materiale.
Eliberarea in consum de materii prime si materiale se face pe baza bonurilor de consum.In
evidenta operativa bonurile se inregistreaza in fisele de magazie la iesirea cantitatii.
In contabilitate se inregistreaza atat cantitativ cat si valoric.Repartizarea pe cheltuieli a
consumurilor de materiale se face in functie de natura acestora:
-consum de materii prime:
600"Cheltuieli cu materiile prime" = 300"Materii prime"
-consum de piese de schimb:
6014"Cheltuieli privind piesele = 3018"Piese de schimb"
de schimb"
-consum de alte materiale consumabile:
6018"Cheltuieli privind alte = 3018"Alte materiale consumabile"
materiale consumabile"
Spre exemplificare se elibereaza in consum,pe baza fisei de magazie si a bonului de
consum,materiale consumabile,constand in folie teflon si banda teflon,in valoare de 15
-inregistrarea consumului de alte materiale consumabile:
6018"Cheltuieli privind alte = 3018"Alte materiale 15
materiale consumabile" consumabile"
10. Achizitionarea, darea in folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar.
Obiectele de inventar pot intra in patrimoniul societatii prin aport in natura de la
asociati,prin achizitionari de la furnizori sau obtinute din productia proprie a unitatii.
Evaluarea si inregistrarea obiectelor de inventar aflate in patrimoniu se face la costul de
achizitie,pretul standard sau la pretul din factura.
321"Obiecte de inventar" = 401"Furnizori"
Evidenta obiectelor de inventar se tine pe fise de magazie pentru obiectele de inventar aflate
in depozit.
Darea in folosinta a obiectelor de inventar se inregistreaza in conturile analitice:
4427
598,5
358
=
381
150
150
Se nregistreaz restituirea unei pri din ambalaje de ctre ntreprinderea Clara:
419
=
%
1100
4111
1309
4427
209
381 =
358
110
110
Se nregistreaz trecerea la venituri a ambalajelor nerestituite:
419
=
708
400
400
Se nregistreaz descrcarea gestiunii de ambalajele nerestituite:
608
=
358
400
400
Se nregistreaz ncasarea contravalorii mrfurilor i ambalajelor:
5121 =
4111
2439,5
2439,5
Ambalaje de transport care circul dup principiul vnzrii cumprrii
2) Se achiziioneaz materii prime n valoare de 100 lei, TVA 19%, ambalate n lzi care se
factureaz distinct n valoare de 50 lei, TVA 19%. Factura se achit cu ordin de plat. Jumtate din
ambalaje se deterioreaz i se scot din eviden , iar din cealalt jumtate, prin casare, rezult
produse reziduale evaluate la 10 lei care se vnd cu ncasare n numerar.
Se nregistreaz achitarea materiilor prime i a ambalajelor:
%
=
401
178,5
301
100
381
50
4426
28,5
Se nregistreaz achitarea cu ordin de plat a facturii:
401
=
5121
178,5
178,5
Se nregistreaz scoaterea din eviden a ambalajelor deteriorate:
608
=
381
25
25
Se nregistreaz casarea ambalajelor i transferul acestora la produse reziduale:
608
=
381
25
25
346
=
711
10
10
Se nregistreaz vnzarea produselor reziduale cu preul de 10 lei+ TVA19%:
5311 =
%
11,9
703
10
4427
1,9
Se nregistreaz scoaterea din eviden a produselor reziduale:
711
=
346
10
10
1) Un furnizor facturez produse finite pre de facturare fr TVA de 1000 lei , TVA 19% i pre de
nregistrare standard de 850 lei, ambalate n ambalaje care circul n regim de consignatare (regim
prin decontare), avnd pre de facturare fr TVA de 100 lei + TVA 19%. Pentru client bunurile
cumprate reprezint mrfuri a cror eviden se ine n preuri de cumprare. Ulterior clientul
restituie prin refacturare ambalaje consignatate. Decontarea bunurilor (bunurilor, produselor finite )
se face prin virament bancar.
A: n contabilitatea furnizorului
Se nregistrez facturarea produselor finite i ambalajelor:
4111
%
1309
701
1000
419
100
4427
209
Se nregistrez reprimirea prin refacturare a ambalajelor consignatate :
%
=
4111
119
419
100
4426
19
Se nregistrez ncasarea contravalorii produselor finite prin viramente bancare
(1000+(1000*19%))= 1190
5121 =
4111 1190
1190
B: n contabilitatea clientului
Se nregistrez recepia mrfurilor i a ambalajelor consignatate prin decontare:
%
=
401
1309
371
1000
409
100
4426
209
Se nregistrez restituirea prin refacturare a ambalajelor consignatate:
401
=
%
119
409
100
4427
19
Se nregistrez plata contravalorii mrfurilor prin viramente bancare:
401
=
5121
1190
1190
1) Se achiziioneaz ambalaje de transport conform unei facturi care cuprinde: pre de cumprare
fr TVA,1500 lei, TVA 19%, preul standard fiind de 1800 lei, decontat prin virament bancar.
Aceste ambalaje se consignatez unui client contra unei garanii de 2300 lei. La ncheierea
perioadei de colaborare clientul restituie integral ambalajele consignatate i se deconteaz prin
virament bancar garania:
A: n contabilitatea furnizorului
Se nregistrez cumprarile de ambalaje:
%
=
401
2142
381
1500
388
300
4426
342
Se nregistrez consignatarea ambalajelor ctre client i descrcarea gestiunii acestora:
358
=
%
1800
381
1500
388
300
Se nregistrez ncasarea prin banc a garaniei pentru ambalajele consignatate:
5121 =
167
2300
2300
Se nregistrez ambalajele consignatate la ncetarea contractului:
%
=
358
1800
381
1500
388
300
707
70
4427
13,3
Se nregistreaz scoaterea din eviden a ambalajelor vndute:
711
=
371
20
20
Se nregistreaz ncasarea creanei:
5311 =
4111
83,3
83,3
c)
4426"TVA deductibil" 11
404"Furnizori de = 5311"Casa in lei" 61
imobilizari"
Perioada de amortizare pentru acestea este de maxim 3 ani,amortizarea pentru luna in curs
fiind:
6811"Cheltuieli de exploatare = 2808"Amortizarea altor 1,388
privind amortizarea imobilizarilor" imobilizari necorporale"
Scaderea din evidenta a cheltuielilor de aceasta natura se inregistreaza la sfarsitul perioadei,adica
atunci cand aceste cheltuieli au fost amortizate complet prin contul 280"Amortizari privind
imobilizarile necorporale"
Se primeste in concesiune un teren pentru o perioada de 20 de ani, valoarea concesionarii
fiind 40 lei. Redeventa anului se achita cu ordin de plata. Dupa expirarea contractului, se scoate din
evidenta concesiunea coplet ammortizzata.
Inregistrarea concesiunii
205=167 40
Plata redeventelor anuale(40:20=2) 167=5121 2
Amortizarea anuala (40:20=2) 6811=2805 2
Scoaterea din evidenta a concesiunii amortizate 2805=205 40
Societatea comerciala realizeaza cu forte proprii un proiect de inginerie tehnologica,
efectuindu-se in acest scop urmatoarele cheltuieli in prima luna:cheltuieli cu mat.
Consumabile:1,5lei;cheltuieli cu salariile 1lei.in a doua luna cand se finalizeaza lucrarile se mai
inregistreaza consumul de materiale in valoare de 5.000lei. Amortizarea proiectului se face in 2 ani.
Consumul de mat. Consumabil in prima luna:
600=302
1,5
Cheltuieli cu salariile brute
641=421
1
Inregistrarea productiei in curs in prima luna 233=721
2,5
Consumul de materiale in luna a doua
602=302
0,5
Finalizzare lucrarlo de dezvoltare
2003= %
721
0,5
233
2,5
Amortizarea lunara a ch. De dezvoltare
6811=2803 0,125
Scoaterea din evidenta a ch. Amortizate
2803=203
3
14. Operatiuni de intrare si iesire a mijloacelor fixe in unitatile parimoniale.
Din aceasta categorie fac parte: cladirile,constructiile speciale,masini,utilaje si instalatii de
lucru,aparate si instalatii de masurare,control si reglare,mijloace de transport,unelte,dispozitive si
instrumente,mobilier si aparatura birotica,etc.
Operatiile privind inrarea si iesirea din patrimoniul unei unitati a mijloacelor fixe se inregistreaza cu
ajutorul contului 212"Mijloace fixe".
Se receptioneaza de la un furnizor,pe baza de factura fiscala
nr.. din mijloace fixe constand in:
Denumire U/M Cant Pret unitar Valoare Valoare TVA
-raft cu sertare buc 2 147 294 64,68
-birou directorial buc 1 135 135 29,7
-ansanblu birou buc 1 1073,5 1073,5 236,17
secretara
-birou calculator buc 1 143,9344 143,9344 31,6656
TOTAL: 1646,4344 362,2156
Intrarea in gestiunea unitatii a mijloacelor fixe se inregistreaza astfel:
% = 404"Furnizori de 2008,65
imobilizari"
212"Mijloace fixe" 1646,4344
4426"TVA deductibil" 362,2156
dividende. Se achita prin banca suma de 150.000lei, restul se va achita ulterior prin aceeasi
modalitate. Comisionul achitat in numerar unitatii care a instrumentat tranzactia este de 1%. In anul
urmator se incaseaza cu ordin de plata dividende in suma de 50.000 lei. Ulterior se vand 1.000
actiuni cu pretul de 15 lei/bucata, incasarea facandu-se ulterior prin banca.
Achizitionarea titlurilor 261=%
200.000
5121 150.000
269
50.000
Achitarea comisionului 622=5311
2.000
Avvitare varsamantelor neefecuate 269=5121 50.000
Incasarea dividendelor 5121=7611 50.000
Vanzarea actiunilor 1000*15000 461=7641 15.000
Incasarea createi
5121=461 15.000
Scoaterea din evidenta a titlurilor 1000*10000 6641=261 10.000
2 Societatea acorda unui test la inceputul unui an un imprumut pe termen pe 2 ani in valoare
de 1.000 usd la cursul de 2,3lei/usd. Dobanda anuala este 20%, calculata anual si nu se
capitalizeaza. La sfarsitul primului an cursul dolarului este de 2,35lei/usd. La data restituirii
imprumutului curuli valutar este de 2,5lei/usd.
Acordarea imprumutului prin banca(1.000usd*2,3lei/usd=2.300 lei)
2678=5124
2.300
Inregistrarea dobanzii de incasat la sfarsitul anului 1 (1.000usd*20%*2,4lei/usd=480lei)
2679=763
480
Actualizarea imprumutului la sf. Ex fin.
2678=765
100
Incasarea dobazii la cursul de 2.35lei/usd
% =2679 480
5124
470
665
10
Restituirea imprumutului la scadenta, la cursul de 2,5lei/usd
5124=%
2.500
2678
2.400
765
100
4427
1 795,5
Se nregistreaz descrcarea gestiunii de animalele vndute:
711
=
361
22 860
22 860
CS = 45 * 130 + 45 * (9 * 42) = 5 850 + 17 010 = 22 860
Se nregistreaz diferena de pre aferent descrcrii gestiunii:
711
=
368
2 056,5
2 056,5
Si 368 Rd 368
950 570
1520
0,09
K= Si 361 Rd 361 12350 3990 16340
Rc368=K*Rc361=0,09*22850=2056,5
Se nregistreaz ncasarea contravalorii facturii:
5121 =
4111
11 245,5
11 245,5
3 Animale pentru ngrat obinute din producie proprie la cost efectiv de producie
SC ZINOS SRL obine din producie proprie animale pentru ngrat nregistrate la costul
de producie efectiv de 2600 lei. Sporul lunar n greutate este calculat la costul de producie de 820
lei. Dup 8 luni animalele sunt sacrificate, iar produsele obinute sunt trecute la magazinul propriu
de desfacere:
Se nregistreaz obinerea din producie proprie de animale pentru ngrat:
361
=
711
2 600
2 600
Se nregistreaz sporul lunar de cretere n greutate:
361
=
711
820
820
Se nregistreaz trecerea produciei rezultate din sacrificare, la magazinul propriu:
371
=
361
9 160
9 160(820*8+2 600=9 160)
1
Animale din producie proprie, evaluate la cost standard (prin reflectarea conturilor
de diferene de pre aferente)
La SC ZINOS SRL se obin din producie proprie 35 animale pentru ngrat la cost
standard de 120 de lei/ buc, costul efectiv de 115 lei. Sporul lunar de cretere n greutate este de 12
lei la cost standard i de 9 lei la cost efectiv. Dup 7 luni se vnd 14 animale cu preul de 145 de lei/
buc + TVA, factura ncasndu-se prin ordin de plat .
Se nregistreaz animale nou nscute evaluate la cost standard:
361
=
711
4 200
4 200
Se nregistreaz diferena de pre aferent animalelor nou nscute:
368
=
711
175
175
Se nregistreaz sporul lunar de cretere n greutate la cost standard:
361
=
711
420
420
Se nregistreaz diferena de pre aferent sporului lunar:
368
=
711
105
105
Se nregistreaz vnzarea animalelor:
4111 =
%
2 415,7
701
2 030
4427
385,7
Se nregistreaz descrcarea gestiunii de animalele vndute:
711
=
361
2 856
2 856
CS= (14*120)+14*(7*12)=2 856
Se nregistreaz diferena de pre aferent animalelor vndute:
711
=
368
171,36
171,36
S i 368 Rd 368
Rc348=Rc361* K= 2 856*0,06=171,36
2 415,7
2 415,7
12
16
3,04
12
19,04
b)
707
1200
4427
228
Se nregistreaz descrcarea gestiunii de mrfurile vndute:
607
=
371
1000 1000
Se nregistreaz ncasarea facturii:
5121 =
4111
1428
1428
4111
%
3510
707
3240 (1200*2,7)
708
270 (108+162)
Se nregistreaz descrcarea gestiunii de mrfurile vndute.
607
= 371
1800
1800
Se nregistreaz ncasarea n devize a creanei externe:
5124
= 4111
3510
3510
Se nregistreaz diferene favorabile de curs valutar (2,9-2,8)*1100=110
5124
= 4111
110
110
Se nregistreaz recuperarea de la buget a TVA deductibile achitat furnizorului:
5121
= 4426
342
342
607
3000
378
450
4428
655,5
Se nregistreaz scoaterea din evidena extrapatrimonial a mrfurilor vndute:
= 8033
3000
Se nregistreaz achitarea facturii emise de angrosist:
401
= 5121
3570
3570
Alte modaliti de intrare i ieire de mrfuri n i din patrimoniu
1) SC ZINOS SRL desfoar operaiunii en-detail primete o donaie de mrfuri evaluate la costul
de achiziie de 8000 lei, adaosul comercial practicat fiind de 22% din costul de achiziie.
ntreprinderea ine evidena mrfurilor la pre de vnzare cu amnuntul inclusiv TVA.
Se nregistreaz primirea donaiei :
371
=
%
11614,4
7582
8000
378
1760
4428
1854,4
2) n contabilitatea unui angrosist,SC ZINOS SRL ,care ine evidena mrfurilor la cost de achiziie
se nregistreaz un plus de mrfuri la inventar la cost de achiziie de 200 lei. Adaosul comercial
practicat de unitate este de 20% din costul de achiziie.
Se nregistreaz plusul de mrfuri la inventar:
371
=
%
240
607
200
378
40
3) Un detailist,SC ZINOS SRL , care ine evidena mrfurilor la preul de vnzare cu amnuntul
nregistreaz o donaie de mrfuri la costul de achiziie de 300lei, dac adaosul comercial practicat
de unitate este de 15% din costul de achiziie:
Se nregistreaz donarea mrfurilor:
%
=
371
410,55
6582
300
378
45
4428
65,55
Se nregistreaz TVA a mrfurilor donate (300*19%)
635
=
4427
57
57
4) O ntreprindere nregistreaz o lips de mrfuri la inventar evaluat la preul de vnzare cu
amnuntul inclusiv TVA de 185,64lei care se imput gestionarului la suma de 190 lei , TVA 19% i
este reinut din salariu. Adaosul comercial practicat de societate este de 30%.
Se nregistreaz lipsa la inventar i diferena de pre aferent:
%
=
371
185,64
607
120
378
36
(185,65-29,64)*30/130
4428
29,64
(185,64*19/119)
Se nregistreaz imputarea pagubei vnztorului:
4282
=
%
226,1
7581
190
4427
36,1
Se nregistreaz reinerea lipsei din salariu:
421
= 4282
226,1
226,1
mrfuri
Se consider o vnzare de mrfuri n valoare de 500 lei, rabat 3%, remiz 7%, scont de decontare
3%, TVA 19%, factura emis de furnizor va avea urmtoarea form:
Mrfuri
= 500 lei
Rabat3%
= 15 lei
485 lei
Remiza7%
= 33,95 lei
NET COM
= 451,05lei
Scont de dec3%= 13,53 lei
NET FIN
437,52lei
TVA
83,12lei
NET DE PLAT = 520,64lei
Se nregistreaz decontarea facturii:
401
=
%
534,17
5121
767
520,64
13,53
asigurare"
-cheltuielile cu studiile si cercetarile se reflecta in debitul contului 614"Cheltuieli cu studiile si
cercetarile"
Spre exemplificare se inregistreaza pe baza facturilor primite de le terti cheltuieli de
intretinere si reparatii pentru calculatoare in valoare de 150 lei,iar ulterior are loc achitare datoriei
fata de furnizor.
% = 401"Furnizori" 183
a) 611"Cheltuieli de intretinere 150
si reparatii"
4426"TVA deductibil" 33
b) 401"Furnizori" = 5311"Casa in lei" 183
In ceea ce priveste cheltuielile cu chiriile,redeventele si locatiile de gestiune,avand in vedere ca
societatea are incheiat un contract de liesing,ratele aferente acestui contract se inregistreaza in
contul 612"Cheltuieli cu redeventele,locatiile de gestiune si chiriile",iar plata se face ulterior prin
banca,debitand contul 401"Furnizori".
In momentul efectuarii platii se efectueaza si TVA-ul aferent acesteia.
a) % = 401"Furnizori" 756,4
612"Cheltuieli cu redeventele, 620
locatiile de gestiune si chiriile"
4426"TVA deductibil" 136,4
b) 401"Furnizori" = 5121"Conturi la banci in lei" 756,4
De asemenea SC ZINOS SRL are incheiat un contract de asigurare pentru cladiri si
utilaje.Cheltuielile cu primele de asigurare se reflecta in contul 613"Cheltuieli cu primele de
asigurare".Cheltuielile cu asigurarile pentru bunurile care nu apartin societatii (sunt inchiriate) nu
sunt deductibile fiscal.
613"Cheltuieli cu primele = 5121"Conturi la banci in lei" 230
de asigurare"
21. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii prestate de terti.
Aceste cheltuieli cu lucrari si servicii sunt structurate,detaliate si inregistrate in mai multe
conturi din grupa 62,astfel:
-cheltuielile cu colaboratorii se contabilizeaza cu ajutorul contului 621"Cheltuieli cu colaboratorii"
-cheltuielile privind comisioanele si onorariile se inregistreaza cu ajutorul contului 622"Cheltuieli
privind comisioanele si onorariile"
-cheltuielile de protocol,reclama si publicitate se inregistreaza cu ajutorul contului 623
-cheltuielile cu transportul de bunuri si personal se inregistreaza cu ajutorul contului 624
-cheltuielile cu deplasarile,detasarile si transferurile se inregistreaza cu ajutorul contului 626
-cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii se inregistreaza in contul 626
-cheltuielile cu serviciile bancare si asimilate se inregistreaza cu ajutorul contului 627
-alte cheltuieli necuprinse in contul de mai sus se inregistreaza cu ajutorul contului 628
Spre exemplificare pe baza facturilor si chitantelor primite de la terti se inregistreaza
cheltuieli de protocol in valoare de 300 lei,cheltuieli postale si taxe de comunicatii de 120
lei,servicii bancare si asimilate in valoare de 300 lei si alte cheltuieli constand in servicii de
paza,intretinere si service calculatoare,servicii prestate de Romtrans pentru importul si exportul de
marfuri in valoare totala de 280 lei.
1.a)
% = 401"Furnizori" 366
623"Cheltuieli de protocol 300
reclama si publicitate"
4426"TVA deductibil" 66
b)
421
5311
7 920
7 920
%
2515
444
4312
4372
4314
427
425
Se nregistreaz datoriile la bugetul de stat:
%
=
5121
427
75
4312
1 140
4314
780
4372
120
444
50
50
1 140
120
780
75
350
2 165
4372
3,2
Se nregistreaz contribuia la asigurrile sociale de sntate suportat din CAS:
4311.01 =
4314
20
20
Se nregistreaz achitarea ajutoarelor nete personalului:
423
=
5311
296,8
296,8
Ianuarie 200N
20
500
Februarie 200N
18
490
Martie 200N
21
510
Aprilie 200N
20
500
Mai 200N
21
510
Iunie 200N
20
500
TOTAL
120
3010
Salariul mediu brut pe ultimele 6 luni este de: 3010 lei/120 zile = 25,08 lei
Salariul brut aferent celor 20 de zile de concediu medical este de:
(25,08*75%)*20=18,81*20=376,2 lei, care va fi repartizat astfel:
- 18,81 lei * 8= 150,48 lei suportat de ctre firm
- 18,81 lei*12=225,72 lei suportat de la bugetul asigurrilor sociale de stat
Salariatul n cauz nu are persoane n ntreinere, iar statul de plat conine urmtoarele date:
Nume
prenume
0
Ionescu Ion
Salar de ncadrare
Indemnizaie
de1%
concediu de boal
F
6,5%
CASS
Venit net
3=1*1%
5=2-(3+4)
500
410
36,4
368,6
Deducere de baz
7=5-6
8=7*16%
9=7-8+6
250
118,6
18,976
349,624
TOTAL
Impozit pe dividende
Rest de plat
Vascu Mihai
60
57
Miron Andrei
60
57
Popovici Ovidiu
60
57
180
171
45
8,55
53,55
301
330
4426
62,7
Se nregistreaz livrarea de produse finite:
4111 =
%
505,75
701
425
4427
80,75
Se nregistreaz descrcarea gestiunii de produse finite vndute:
711
=
345
350
350
Se nregistreaz regularizarea TVA la sfritul lunii:
4427 =
%
80,75
4426
62,7
4423
18,05
Operaii privind subveniile de primit
SC ZINOS SRL produce i comercializeaz bunuri pentru care se acord subvenii pe
produs. Din documentaia depus la organele competente pentru aprobarea acestor subvenii rezult
o crean n sum de 950 lei, care se ncaseaz ulterior prin banc.
Se nregistreaz creana privind subvenia de exploatare de primit:
445
=
741
950
950
Se nregistreaz ncasarea creanei:
5121 =
445
950
950
Operaii privind datoriile din alte impozite, taxe i vrsminte asimilate (impozitul
pe dividende, accizele, impozitele i taxele locale)
a) Se nregistreaz impozitul pe cldiri datorat n sum de 18,5 lei.
635
=
446
18,5
18,5
b) Se nregistreaz taxa vamal n valoare de 635 lei aferent unui import de materiale
consumabile.
302
=
446
635
635
c) Conform prevederilor contractului de ealonare a datoriilor ctre bugetul statului aprobat
de Ministerul Finanelor, se anuleaz datoria reprezentnd accize n sum de 85 lei.
446
=
7588
85
85
Operaii privind fondurile speciale, taxele i vrsmintele asimilate
Se nregistreaz n contabilitate datoria ntreprinderii privind un fond pentru sntate public
de 12 lei, ce se achit ulterior prin banc.
Se nregistreaz datoria privind fondul pentru sntate public:
635
=
447
12
12
Se nregistreaz achitarea datoriei prin banc cu ordin de plat:
447
=
5121
12
12
24. Contabilitatea alte cheltuieli de exploatare.
In aceasta categorie se includ acele cheltuieli care nu au putut fi inragistrate in conturile de
cheltuieli din celelalte grupe.Se utilizeaza 2 conturi din grupa 65:
-contul 654"Pierderi din creante"
-contul 658"Alte cheltuieli din exploatare"
De exemplu,cu ocazia scaderii din evidenta a unor clienti incerti,sumele se trec pe cheltuieli:
-venituri inregistrate din exploatare:
411"Clienti" = % 244
758"Venituri din exploatare" 200
4427"TVA colectat" 44
-incasarea banilor:
5121"Conturi la banci in lei" = 411"Clienti" 144
654"Pierderi din creante" = 416"Clienti incerti" 100
In cadrul altor cheltuieli de exploatare se poate inregistra la sfarsitul lunii valoarea unei cheltuieli
anticipate:
658"Alte cheltuieli din = 471"Cheltuieli inregistrate 1000
exploatare" in avans"
D
(2) 1500
404 fz imob
(1) 1500
D
C
cheltuieli cu amortizarea = amortizarea imobiliara necorporala
Amortizarea anuala: 1500 = 500/ an
3 ani
6811 cu amortizare C D
2808 Amortizare
1500
500(adica cat am recuperat)an I
500 an I
500 an II
1500 (amortizare cumulata)
RF:
D
500
(+P)
405 Efecte comerciale de platit
pt.imobilizari
C
404 Fz de imobilizari = 405 ECP 1000 lei
405 ECP
C
(2) 1000
Din aceasta operatie de vanzare societatea obtine un rezultat = venituri-cheltuieli= 850 800 = 50
28. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioanele.
a) nregistrri privind provizioanele pentru deprecierea stocurilor i a produciei n
curs de execuie, reflectnd toate provizioanele aferente
Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
Se achiziioneaz materii prime n cantitate de 350 buc, nregistrate la costul achiziie de 65
lei/buc, TVA 19%, care se achit prin banc. n cursul anului se dau n consum 110 buc. La sfritul
anului se constat c preul materiilor prime respective a sczut la 50 lei/buc. Ulterior preul
materiilor prime urc la 72 lei/ buc.
Se nregistreaz recepia materiilor prime:
%
=
401
27 072,5
301
22 750
4426
4 322,5
Se nregistreaz achitarea materiilor prime:
401
=
5121
27 072,5
27 072,5
Se nregistreaz consumul de materii prime:
601
=
301
7 150
7 150
Se nregistreaz constituirea unui provizion pentru deprecierea materiilor prime (86)*50kg:
6814 =
391
1 650
1 650
Se nregistreaz anularea provizionului datorit creterii preului:
391
=
7814
1 650
1 650
Provizioane pentru deprecierea materialelor
Se achiziioneaz materiale de natura obiectelor de inventar achitate n numerar nregistrate
la pre de facturare de 1 200 lei, TVA 19%. La sfritul anului N se constat c preul pe pia al
materialelor de natura obiectelor de inventar a sczut la 1010 lei. La inventarierea de la sfritul
anului N+1 preul materialelor de natura obiectelor de inventar a sczut n continuare la 1000 lei.
La sfritul anului N+2 preul materialelor este de 1150 lei. n anul N+3 se dau n folosin
materialele existente n depozit.
Se nregistreaz cumprarea materialelor achitate n numerar:
%
=
5311
1 428
303
1 200
4426
228
Se nregistreaz constituirea provizionului la finele anului N 1200 - 1010= 190
6814 =
3922
190
190
Se nregistreaz majorarea provizionului la finele anului N+1: 1010-1000= 10
6814 =
3922
10
10
Se nregistreaz diminuarea provizionului la sfritul anului N+2:
1150-1000=150
3922 =
7814
150
150
Se nregistreaz darea n folosin a materiilor prime n anul N+3:
603
=
303
1 200
1 200
Se nregistreaz evidena extracontabil a obiectelor de inventar date n folosin:
8039 =
1 200
1 200
Se nregistreaz anularea provizionului rmas fr obiect:
3922 =
7814
50
50
Provizioane pentru deprecierea produciei n curs de execuie
La 31 dec N valoarea contabil a produciei n curs de execuie este de 160 lei iar valoarea
de inventar este de 150 lei. La 31 dec N+1 valoarea contabil a stocului de materii prime este de
165 lei iar valoarea de inventar este de 162 lei
Se nregistreaz provizionul la 31 dec N(160-150)=10
6814 =
393
10
10
Se nregistreaz provizioanele la 31 dec N+1(165-162)=3; 10 - 3=7
393
=
7814
7
7
Provizioane pentru deprecierea ambalajelor
Se cumpr ambalaje la preul de 560 lei, TVA 19%, achitate prin avansul de trezorerie. La
inventarierea de la sfritul anului se constat c preul ambalajelor este de 400 lei. La sfritul
anului urmtor preul ambalajelor era de 540 lei. Ulterior ambalajele se vnd prin virament bancar
la preul de vnzare de 550 lei, TVA19%:
Se nregistreaz achiziia ambalajelor:
%
=
401
666,4
381
560
4426
106,4
Se nregistreaz constituirea provizionului la sfritul 1 an :
6814 =
398
160
160
Se nregistreaz diminuarea provizionului la sfritul celui de-al 2 lea an:
398
=
7814
140
140
Se nregistreaz vnzarea cu ncasarea n numerar a ambalajelor:
5311 =
%
654,5
708
550
4427
104,5
Se nregistreaz descrcarea gestiunii de ambalajele vndute:
608
=
381
560
560
Se nregistreaz anularea provizionului:
398
=
7814
20
20
29. Contabilitatea stocurilor din productie propie.
Se obtin produse finite din productia proprie , costu de productie 140 lei .
Inregistrarea intrarii produse lor finite in gestiune se face astfel :
345 Produse finite = 711 Venituri din productia 140
stocata
2) Vanzarea de produse finite , in cursul lunii ; pret de vanzare 120 , T.V.A.- 22% , costul de
productie efectiv al produselor vandute este de 100 lei .
411 Clienti = % 146,4
701 Venituri din vanzari de 120
produse finite
4427 T.V.A. colectat 26,4
3) Concomitent se face descarcarea gestiunii pentru produsele finite vandute :
411 Venituri din productia = 345 Produse finite 100
stocata
3) Plusurile de produse finite , constatate la inventariere se inregistreaza astfel :
345 Produse finite = 711 Venituri din productia stocata
4) Minusurile de produse finite constatate la inventariere se inregistreaza astfel :
711 Venituri din productia = 345 Produse finite
stocata
Daca se doreste sa se elimine influenta acestei operatii asupra rulajului contului 711
Venituri din productia stocata inregistrarea minusurilor de produse finite , constatate la
inventariere , se poate face in rosu, astfel :
345 Produse finite = 711 Venituri din productia stocata
5) Inregistrarea produselor finite distruse de calamitati naturale se face astfel :
671 Cheltuieli exceptionale = 345 Produse finite
din operatiuni de gestiune
6) Produsele finite vandute prin magazinele proprii se vor transfera la marfuri si vor fi vandute ca
atare . Inregistrarea se face astfel :
371 Marfuri = 345 Produse finite
B) Inregistrarea in contabilitate a produselor finite , in cazul utilizarii preturilor prestabilite (
standard )
De regula , costurile de productie efective se determina la sfarsitul lunii ; deci pentru
produsele finite obtinute in cursul lunii nu se cunoaste costul de productie efectiv in momentul
obtinerii lor in procesul de productie . Ca urmare este necesara inregistrarea lor la costuri
prestabilite ( standard ) .
La sfarsitul lunii se vor calcula diferentele dintre stocurile de productie efective sipreturile
prestabilite ( standard ) , care se vor inregistra in conturile de diferente .
La inceputul lunii , soldul contului 345 Produse finite este de 8 lei , iar soldul contului 348
Diferente de pret la produse este de 1 lei, diferenta favorabila , deci in minus .
1) In cursul lunii se obtin produse finite ( 1.000 bucati ) ; pret prestabilit ( standard ) 0,08 lei / buc. ,
care se vor inregistra astfel :
345 Produse finite = Venituri din productia 80
stocata
2) Se vand , in cursul lunii , 600 bucati ; pret de vanzare 0,09 lei / buc., T.V.A. 22% . Se va
inregistra astfel :
411 Clienti = % 65,88
701 Venituri din vanzarea 54
produselor finite
4427 T.V.A. colectat 11,88
3) Concomitent se inregistreaza si scaderea din gestiune a produselor vandute , pretul prestabilit
fiind de 80 lei / buc. :
711 Venituri din productia = 345 Produse finite 48
stocata
4) La sfarsitul lunii se calculeaza costul de productie efectiv al produselor finite obtinute in cursul
lunii , care este de 720 lei / buc. si se inregistreaza diferentele de pret , astfel :
348 Diferente de pret = 711 Venituri din 8
la produse productia stocata
Clculul diferentelor de pret aferente produselor finite vandute se face cu ajutorul unui
coeficient de repartizare ( K ) , calculat astfel :
9
8
1
+
Coeficientul de = = = 0,102
repartizare ( K ) 8 + 80 88
4,896
48 x 0,102 = 4,896
5) Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute se face astfel :
711 Venituri din = 348 Diferente de pret
productia stocata la produse
6) Plusurile de produse finite constatate la inventariere se vor inregistra la preturi prestabilite , astfel
:
345 Produse finite = 711 Venituri din
productia stocata
7) Concomitent se inregistreaza diferentele in rosu sau in negru :
348 Diferente de pret = 711 Venituri din
la produse productia stocata
8) Minusurile de produse finite constatate la inventariere se vor inregistra la pret standard , astfel :
711 Venituri din = 345 Produse finite
productia stocata
Pentru a nu se denatura rulajul , inregistrarea in rosu a acestor minusuri se va face astfel :
345 Produse finite = 711 Venituri din
productia stocata
9) Concomitent se vor inregistra diferentele aferente minusurilor constatate la inventariere , in rosu
sau in negru :
711 Venituri din = 348 Diferente de pret
productia stocata la produse
10) Daca produsele finite se vand prin magazinele proprii de desfacere atunci se face transferul
produselor finite la marfuri , inregistrandu-se astfel :
371 Marfuri = 345 Produse finite
11) Pentru diferentele de pret aferente avestora se face inregistrarea ( in rosu sau in negru ) astfel :
711 Venituri din = 348 Diferente de pret
productia stocata la produse
12) Produsele finite distruse de calamitati sunt considerate cheltuieli exceptionale si ele se
inregistreaza astfel :
671 Cheltuieli exceptionale = 345 Produse finite
din operatii de gestiune
13) Concomitent se inregistreaza diferentele aferente acestei productii , in rosu sau in negru , dupa
caz , astfel :
711 Venituri din = 348 Diferente de pret
roductia stocata la produse
30. Contabilitatea vanzarilor de stocuri din productie proprie.
1.In timpul exercitiului financiar nu se inregistreaza obtinerea de produse , ci numai
vanzarea lor , astfel :
- se vor vinde 600 de bucati , la un pret de vanzare de 0.9 lei / buc. T.V.A. 22% .
411 Clienti = %
65,88
701 Venituri din
54
vanzarea de produse
4427 T.V.A. colectat
11,88
2. La finele exerci.iului financiar se face inventarierea , stabilindu-se stocul final de 510
bucati , care se va inregistra in conturile de produse , evaluat la costul de productie :
345 Produse finite = 711 Venituri din 65,88
productia stocata
31. Contabilitatea veniturilor din vanzari de marfuri.
Vanzarea de marfuri catre intreprinderile comerciale cu amanuntul ( en detail ) cu decontarea
ulterioara, pe baza de facturi din care rezulta:
- marfa X : pret de vanzare negociat 600 x 1.2 lei/u. = 720 lei
- marfa Z : pret de vanzare negociat 100 x 1.8 lei/u. = 180 lei
Valoarea la pret negociat de vanzare cu ridicata 0.9 lei
TVA 19% 171 lei
Total factura de incasat 1071 lei
411 ,, Clienti = % 1071 lei
707 ,, Venituri din vanzarea marfurilor 900 lei
4427 ,, TVA colectata 171 lei
32. Contabilitatea veniturilor din esecutari de lucrari, prestari de servicii si alte activatati.
33. Calculul, inregistrarea si varsarea impozitului pe profit.
34. Balanta de verificare pentru punctele de la 3 la 33.