ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ – certitudini

Deși este subiectul cel mai prezent în mass media în ultimele două decenii, în politicile
economice / sociale ale statelor sau între temele discutate în școli, procesul accelerat care duce
la o creștere evidentă a temperaturilor pe Glob (cu toate implicațiile derivate din aceasta)
naște controverse și neîncredere în rândurile populației. De unde însă acest scepticism?
Cauzele reținerilor venite din rândurile oamenilor (”consumatorilor”) pot fi încadrate
în patru categorii:

- Influența unei părți din massmedia, controlată sau sponsorizată de mari companii
aflate în spatele poluării masive (în special industria petrochimică, alături de cele
constructoare de mașini, energetică etc.). Numeroase O.N.G.uri de pe Glob, care se
bazează pe ”studii serioase” când neagă procesul Încălzirii sunt fondate și finanțate
de companii ale căror interese sunt de ordinul miliardelor de dolari în activități cu
impact negativ asupra mediului (Greenopia de British Petroleum, Inspire Energy
de Shell, Quadran de Total, The Heritage Foundation de Exxon etc.)
- Dorința oamenilor de a avea un mod de viață la care au ajuns și cu care s-au
obișnuit în ultimele 5 – 7 decenii: autoturism propriu, bunuri de consum extrem de
variate, risipă și schimbare frecventă a celor utilizate etc. Chiar dacă apar soluții
pentru ca viața îndestulată să continue, unele modificări sau renunțări se lovesc de
”zona de confort” a locuitorilor din partea dezvoltată a planetei.
- Dogmele religioase, care mai ales în lumea creștină (cea mai responsabilă de
poluarea planetei) emit conceptul ”Dumnezeu a creat Lumea așa cum o știm iar
omul nu poate schimba lucrarea Domnului”. Formularea apare mai ales în
comunitățile neoprotestante din S.U.A. – Canada și Europa, dar a fost preluată și
de celelalte culte creștine, care astfel întăresc ”teoria” creației și intervenției
permanente a divinității.
Cel mai puternic și vocal exponent al acestor concepții este fostul președinte al
S.U.A., Donald Trump (care a și retras statul din Acordul de la Paris) iar Comisia
de Mediu a Senatului S.U.A. a fost condusă 2003-2007 și 2015-2018 de senatorul
republican James Inhofe, un negaționist ultrareligios ( https://en.wikipedia.org/wiki/
Jim_Inhofe#Ideology_and_opinions).
- Accesul redus al populației la informația științifică validă, fie din cauza absenței
resurselor tehnice (internet în special), fie din ignoranță sau dezinteres (problemele
cotidiene fiind stringente).

Pentru a putea răspunde prompt oricărui interlocutor sceptic și a-l face să înțeleagă
amploarea fenomenului, este de datoria noastră ca profesori de geografie (știința care se află
în cel mai favorabil și util loc între domeniul real și cel uman) să avem permanent cele mai
actuale și verificate date, furnizate de cercetătorii care își dedică viața explicării funcționării
geosferelor planetei. Astfel, demersul nostru rațional, de conștientizare și responsabilizare,
trebuie să conțină în egală măsură explicații legate de cauze, consecințe și soluții ale Încălzirii
Globale.

Cauze: procesul la care ne referim este cauzat în proporție covârșitoare de utilizarea

combustibililor în activitățile umane: cărbuni, petrol, gaze naturale - toate aceste resurse fosile
ducând la emisii uriașe de CO₂.
 Până la apariția motorului cu abur cărbunii erau folosiți doar la încălzirea locuințelor
dar după 1750 exploatarea și arderea lor au luat un avânt mare, mai ales pentru funcționarea
fabricilor, locomotivelor, vapoarelor etc. După 1880 electricitatea a solicitat și mai mult
această resursă, termocentralele fiind principalele forme de obținere a (tot mai) prețiosului
curent. Apariția automobilului (cu motor cu ardere internă) a adus în prim plan rafinarea
țițeiului (în benzină, motorină etc.), transporturile luând un având extraordinar.
Asociat cu creșterea explozivă a populației și nevoilor ei (1 miliard de locuitori în
1825, 2 miliarde după un secol și 8 miliarde după încă doar un secol), cu inventarea
plasticului (omniprezent în ultimii 50 de ani, aproape tot ce folosim având acest produs
petrolier inclus), cererii imense în transporturi, agricultură și energie electrică – avem tabloul
clar al emisiilor de CO₂ din ultimele două secole.

Fig. 1. Evoluția în ultimii 220 de ani a utilizării resurselor energetice pe Glob

(https://www.researchgate.net/figure/Trends-and-forecasts-of-global-energy-consumption/ )

În acest foarte scurt interval de timp (raportat la existența civilizației umane și mai ales
a timpului geologic) omul a aruncat în atmosferă peste 1,4 trilioane de tone din acest gaz cu
puternic efect de seră (efect de ecranare identificat și de-a lungul erelor, dar având cauze
naturale – vulcani sau incendii, produs în perioade temporale de sute de mii și milioane de
ani).
Fig. 2.
Evoluția în ultimii
400.000 ani a

temperaturilor și CO₂ în atmosferă

(https://www.internetgeography.net/topics/climate-change-since-the-quaternary-period/)

Se observă cum procentul a crescut de la 180 ppmv (acum 20.000 ani) la 280 ppmv
(acum 250 de ani) și la 410 ppmv în prezent (conform tuturor măsurătorilor realizate în
numeroase puncte de pe Glob). De unde știm că aceste comparații sunt valide? Din stratigrafia
gheții și a rocilor sedimentare, analizele de polen, ritmul de creștere al copacilor (inelele) etc.
 Fig. 3. Principalele state responsabile de emisiile de CO₂ în atmosferă
(https://fortune.com/longform/global-co2-emissions-2018/)
Un alt gaz cu puternic efect de seră (chiar mai ridicat ca impact) este metanul. Provine
de la sondele de gaz, instalațiile cu frecvente scăpări, utilizarea în locuințe (tot mai extinsă),
dezghețarea permafrostului, producția de orez dar și de la creșterea rumegătoarelor (în special
a bovinelor). Oricât ar părea de ciudată această ultimă sursă – datele sunt clare, fără echivoc.
Dr. Andy Thorpe de la Universitatea Portsmouth a
afirmat ca 200 de vaci emit anual o cantitate de metan
echivalenta cu dioxidul de carbon degajat de o mașină
care a consumat 21.400 de litri de benzină. Cum pe Glob
sunt peste 1,1 miliarde bovine, anual ajung în aer peste
100 milioane tone de metan (adică 33% din tot metanul
emis). Dacă adăugăm și cele 1,2 miliarde de ovine tabloul
se completează în mod îngrijorător.
Emisiile de CO₂ au crescut cu 44% în ultimii 250
de ani, în timp ce degajările de metan în atmosferă au
crescut cu peste 150%, fapt datorat mai ales nevoii de
hrană pentru populația în creștere alertă.
Fig. 4. Densitatea de Bovine și Ovine pe Glob (http://www.fao.org/livestock-systems/en/)
Dacă aceste emisii dăunătoare sunt într-o continuă creștere în ultimele două secole, ne-
am fi așteptat ca omul să contracareze poluarea prin împăduriri, copacii având calitatea
naturală de a transforma CO₂ în oxigen. Din păcate realitatea este profund opusă; defrișările
sunt masive, mai ales în zone naturale cunoscute pentru unicitatea și impactul lor în tot ce
înseamnă echilibru pe Terra (areale tropical umede sau taiga, dar și zonele foioase din
emisfera nordică).

Fig. 5. Rata defrișărilor pe Glob, în 2016

(https://www.businessinsider.com/map-of-the-day-deforestation)
 Explozia demografică generează toată această nevoie de consum și extindere a
antropicului, asociată cu fenomenul accelerat numit Globalizare. Am ajuns să fim 8 miliarde
de pământeni (de la 1 miliard acum două secole) și toți aceștia au nevoie de hrană, de haine,
de locuință, electronice, mijloace de deplasare etc. (chiar dacă acestea sunt profund inegal
distribuite pe planetă). Circulația mărfurilor și persoanelor de pe un continent pe altul este tot
mai accelerată și extinsă, producția și transportul generând niveluri de poluare tot mai ridicate.

Consecințe: firesc, toate aceste activități agresive ale omului față de mediul natural au
urmări dintre cele mai grave și extinse, acestea răsfrângându-se inclusiv (sau mai ales) asupra
sa. Ce constatăm că se schimbă pe Glob de la un deceniu sau chiar an la altul?
Temperatura: CO₂ și metanul (împreună cu vaporii de apă și praful tot mai mult)
crează un ecran în atmosferă, care nu permite eliberarea în spațiu a căldurii de pe planetă
(”efectul de seră”) și astfel temperatura medie în troposferă a crescut cu 1,5°C în ultimele
două secole, impactul climatic fiind vizibil la toate stațiile meteorologice.
Cele mai afectate zone de această creștere sunt cele nordice, fapt aflat în strânsă
legătură cu proveniența gazelor cu efect de seră – peste 75% din marile surse / state poluante
fiind la nord de Tropicul Racului.

Fig. 6. Evoluția temperaturii medii pe Glob, după 1850 Fig. 7. Cele mai afectate zone pe Glob, după 1950
(http://berkeleyearth.org/2019-temperatures/) (https://wikimedia.org/Change_in_Average_Temperature.png/)

Ghețarii: Simulările specialiștilor indică faptul că un nivel de 650 ppmv CO ₂ în aer ar

duce la o creștere de peste 2°C a temperaturii globale, fapt urmat de topirea tuturor ghețarilor
(de la poli și de pe munți) și creșterea nivelului Oceanului Planetar cu 50 – 80 m.

Fig. 8. Ritmul topirii ghețarilor pe Glob

Fig. 9. Repartiția populației Terrei în altitudine
(https://open.oregonstate.education/climatechange/)
(https://urbandemographics.blogspot.com/2017/population)
Constatând că 1,5 miliarde dintre locuitorii Terrei au domiciliul la altitudini sub 50 m
(adică nivelul anticipat a fi atins de Oceanului Planetar în jurul anului 2100) putem anticipa
problemele imense create de acest fapt (migrație, hrană, mediu, aspecte sociale și economice,
de infrastructură etc.).
Permafrostul: este acel nivel de 5 – 15 m de la suprafața Siberiei, Alaskăi, Canadei și
altor regiuni din nordul planetei, permanent înghețat de zeci de mii de ani, acesta acoperind
peste 20% din suprafața uscatului Terrei și înmagazinând aproape 2 trilioane de carbon
organic. Dezghețarea acestuia este observată în numeroase regiuni iar impactul este imens:
cantități tot mai mari de CO₂ și metan ajung în aer (accentuând efectul de seră) iar suportul pe
care acesta l-a reprezentat mereu (de când umanitatea și-a făcut simțită prezența) dispare
treptat; localități, drumuri, căi ferate, amenajări industriale, exploatări etc. sunt amenințate
serios cu dispariția, la fel ca și marile întinderi de păduri de conifere (taiga), care pot să fie
pierdute din acest motiv (cu toate consecințele ușor de intuit).

Fig. 10. Profil în permafrost Fig. 11. Distribuția permafrostului

(https://www.meteorologiaenred.com/ro/permafrost) (https://static.skepticalscience.com/pics/distribution.png)

Oceanele și Curenți marini: creșterea constantă a temperaturii apelor oceanice duce

inevitabil la creșterea numărului și intensității uraganelor și furtunilor tropicale pe Glob, fapt
statistic confirmat în ultimii 160 de ani.

Fig. 12. Creșterea frecvenței uraganelor și furtunilor tropicale în cele două oceane în ultimii 160 de ani

De asemenea, topirea ghețarilor polari sau creșterea temperaturii apelor marine duc la
schimbări ale temperaturii curenților marini, atât de influenți pentru climatele regiunilor
apropiate țărmurilor. Curenți precum Golf Stream / Atlanticul de Nord, Oya-Shivo,
Ecuatorial, Alaskăi, Groenlandei etc. au de mii de ani aceleași trăsături, în funcție de care
habitatele naturale, activitățile naturale, clima etc. s-au reglat constant iar efecte gen El Nino
vor fi mai frecvente, cu perturbări incalculabile.
Biodiversitatea: Se defrișează aproximativ 12 hectare de pădure în fiecare minut pe
Glob (!), pentru a obține noi terenuri agricole, vetre de localități, drumuri, platforme
industriale sau pentru utilizarea lemnului în scopuri variate. Dincolo de eliminarea acestor
”motoare de conversie”, vorbim de accelerarea eroziunii și degradării solurilor, procese de
versant, modificări de microclimat și mai ales de reducerea biodiversității naturale (plante și
animale reduse drastic ca efective sau chiar amenințate cu extincția). Dacă în anul 1937, la o
populație de 2,3 miliarde, 66% din suprafața uscatului Terrei era mediu natural, neafectat de
om, în prezent, la cei 7,8 locuitori, doar 33% mai sunt suprafețe în care omul să păstreze
elementele natural (cât de cât) intacte.
Dacă anterior antropocenului vorbeam de 5 mari extincții pe Glob (cauzate de vulcani,
meteoriți, incendii naturale, schimbări ale axei, activități solare etc.), oamenii de știință
vorbesc tot mai frecvent de o a șasea extincție, care ni se datorează exclusiv (peste 300 de
specii de mamifere sau reptile dispărând definitiv în această perioadă).
Resursele se epuizează necontenit și, dincolo de impactul profund negativ asupra
mediului în urma extragerii, prelucrării și utilizării lor, vorbim de reducerea drastică sau
epuizarea lor, în detrimentul generațiilor care ne succed și care au dreptul egal nouă să
beneficieze de acestea.
Agricultura produce tot mai dificil și cu mare impact asupra biodiversității și
atmosferei hrana necesară celor 7,8 miliarde locuitori. Vorbim de defrișări, chimicalizare
intensivă a solurilor, eroziunea versanților, pierderea fertilității solurilor, modificările genetice
(solicitate de piață) etc. dar mai ales de profunda inegalitate a distribuirii hranei pe Glob. În
acest moment se produce suficientă mâncare pentru ca fiecare om al planetei să aibă 3 mese
pe zi (cu toată poluarea aferentă) dar persistența celor ”trei lumi” prea separate (dezvoltată,
medie, săracă), natalitatea foarte ridicată în statele sărace și factorul politic fac ca peste 1
miliard de locuitori să sufere de malnutriție, fenomen agravat zi de zi.
Refugiați ecologici – sunt cei care pleacă din zonele natale din alte motive decât cele
economice (sărăcie) sau politice (războaie, persecuții). Vorbim de oamenii care pornesc spre
alte regiuni din cauza creșterii nivelului oceanelor (în Pacific tot mai multe insule sunt
depopulate din acest motiv), incendiilor de vegetație tot mai frecvente, uraganelor care distrug
repetat țărmurile, secetelor care nu mai fac posibilă agricultura (mai ales cea de subzistență),
secării râurilor sau lacurilor, dezghețării permafrostului, inundațiilor tot mai distructive etc.

Soluții: sunt suficient de numeroase și diverse, acestea aplicate grabnic putând stopa
procesul Încălzirii Globale la nivelul actual, cu palide speranțe de revenire la situații inițiale.
Iată câteva dintre propunerile făcute de diverși experți, toate fiind practice și realiste, cu
condiția ca factorii economic (patronate) – politic (liderii) – social (cetățenii) să înțeleagă și să
acționeze sincronizat:
- Obținerea energiei electrice în moduri cât mai curate, cu impact cât mai redus
asupra mediului. Ne referim aici la renunțarea totală la termocentrale și apelarea la
hidrocentrale, parcuri eoliene, panouri solare, utilizarea valurilor și mareelor,
centrale cu hidrogen sau chiar atomocentrale. Desigur, unele dintre acestea pot
avea și impact negativ sau riscuri reale, costuri mai mari sau apelează la resurse
epuizabile, dar în comparație cu arderea combustibililor fosili niciuna nu este
inferioară modalității ”clasice” (foarte poluante) de obținere a energiei electrice.
Conform https://ec.europa.eu/eurostat, generarea de energie electrică din surse
regenerabile a depășit pentru prima dată pe cea din combustibilii fosili în Uniunea
Europeană! În 2020 producția de energie electrică din combustibili fosili a fost de
1.022.589 GWh (scădere de 9,8% față de 2019), în timp ce producția de energie
electrică din surse regenerabile a crescut la 1.052.582 GWh. În comparație cu
2019, consumul de petrol și produse petroliere a scăzut cu 12,9% iar a cărbunelui
s-a redus cu 38% (în perioada 2005-2020, consumul de cărbune înjumătățindu-se).
 Fig. 13. Evoluția ponderii energiei verzi în U.E. în ultimii 15 ani
(https://www.statista.com/chart/12715/whos-winning-europes-renewable-energy-race/)

- Odată obținută energie cu impact redus asupra calității aerului putem trece la
schimbarea fundamentală a modurilor în care circulăm sau transportăm. Cuvântul
de ordine este ”transportul în comun”, referindu-ne aici la trenul electric rapid (atât
pentru pasageri cât și pentru mărfuri, înlocuind caravanele de TIRuri dar și multe
zboruri) și la cel urban (tramvai, autobuz, metrou), sustenabil, care să diminueze
nevoia de autoturisme personale. În paralel, constatăm o creștere exponențială a
rentabilității mașinilor electrice, Uniunea Europeană fiind printre cele mai active
comunități economce din lume care și-a propus să facă mari și rapide schimbări
aici.
- Plantări masive de copaci, mai ales în zonele tropicale, acolo aflându-se câteva
specii cu un randament foarte bun de conversie a CO₂. Din zona temperată se
remarcă de departe Sequoia Gigantea, care atât prin trăsăturile sale naturale cât și
prin volumul său impresionant poate avea un aport consistent.

Fig. 14. Specii tropicale cu o conversie ridicată a CO₂

 (https://www.climatecolab.org/contests/2015/global-climate-action-plan/c/proposal/)
- Utilizarea unor mașinării speciale, amplasate la altitudini mai ridicate, alimentate
solar sau eolian, care să absoarbă CO₂ din aer și să-l transforme imediat în
material util în construcții sau agricultură.

Fig. 15. Instalație de absorbție a CO₂ din aer și conversie a sa

(https://www.researchgate.net/figure/Carbon-Scrubber-to-Curb-Carbon-Dioxide)

- Înlocuirea plasticului, acest produc petrochimic atât de util, ieftin și răspândit dar
foarte dăunător. Dincolo de poluarea imensă rezultată din producerea lui, vorbim
de dificultățile majore de reciclare a sa, acesta ajungând în fiecare colț al uscatului
și în apele marine, fiind considerat responsabil de moartea a peste 1 milion de
viețuitoare anual (marine, de uscat, păsări).
În acest moment există numeroase alternative nepoluante și rapid biodegradabile,
cele mai accesibile fiind: acidul polilactic (obținut din amidon de porumb), Mater-
Bi (din uleiuri vegetale reziduale), NotPla (din alge marine cultivate), Nopal (din
cactus), frunze de palmier sau ciuperci (ca ambalaje), bambus, nuci/lemn de cocos,
carton (din hârtie reciclată), sticlă etc. precum și renunțarea la plasticul de unică
folosință (cutiile, sticlele, plasele etc. putând fi refolosite de foarte multe ori).
- agricultură intensivă nechimică, care presupune încurajarea locuitorilor din orașe
să cultive pe blocuri, pe balcoane, în fața locuinței, camere nefolosite etc. atât cât
au nevoie legume (salată, roșii, ardei, castraveți etc.), cu efort redus, fără
chimicalizare ci doar cu ajutorul unor suporturi simple și cunoștințe minime.
De asemenea, un domeniu foarte puțin cunoscut majorității oamenilor este cel al
algelor marine – bogate în minerale și calorii, ușor de cultivat și nepoluante (ba
chiar având rol de reducere a carbonului din apele marine).
Reducerea consumului de carne de rumegătoare (cu o amprentă de carbon foarte
mare) și focusarea pe carnea de pasăre (cu un impact de 10 ori mai mic), oricum
mai sănătoasă și pentru organismul uman.
- educația și reducerea natalității, un proces esențial pentru echilibrul dintre prezența
și nevoile omului pe Terra și resursele pe care aceasta ni le poate oferi. Un fapt
fără echivoc este acela că creșterea nivelului de trai și al educației duc invariabil la
o reducere a natalității, familiile gestionând mai rațional, responsabil numărul de
copii aduși pe lume. Nesiguranța medicală a dispărut (în trecut familiile făceau
mulți copii și pentru că nu știau câți vor ajunge la maturitate), hrana și locul de
muncă (salarizat) sunt accesibile pentru aproape 2/3 din populație, impactul
dogmelor religioase s-a diminuat considerabil (acestea încurajând natalitatea
acerb) iar accesul la educație duce la transformări în gândire, necesare reducerii
natalității.
Dincolo de responsabilizarea familiilor, educația duce la inovații și atitudini
favorabile dezvoltării durabile, cu grijă pentru mediu, cu poluare tot mai redusă și
atenție la viitorul sustenabil al planetei, cu grijă pentru viața generațiile ce vin.
 Factorii politici au cel mai important rol în reducerea drastică a cauzelor Încălzirii
Globale, de diminuare masivă a consecințelor acestui fenomen și mai ales de identificare și
aplicare a celor mai relevante măsuri în acest scop. Dintre acordurile discutate și semnate în
ultimele decenii, menționăm pe cele mai extinse ca subscriere:
1972 – Conferința pentru Mediu a Națiunilor Unite, Stockholm, cu 113 state
1992 – ”Summitul Pământului”, la Rio de Janeiro, cu 172 de state
2015 – Acordul de la Paris, cu 195 de state
2021 – Acordul de la Davos, cu 25 de state (cele mai dezvoltate economic)
1973, 2013, 2021 – Programul de Acțiune pentru Mediu al Uniunii Europene, cel mai elaborat
și urmat cu strictețe dintre programele majore inițiate pe Glob.
Dacă elevii sau adulții în fața cărora explicăm amănunțit ce înseamnă Încălzirea
Globală solicită, pe lângă date precum cele etalate mai sus, documentare care să explice pe
înțelesul lor acest fenomen grav, le putem propune: An Inconvenient Truth (2006), The 11th
Hour (2007), A plastic Ocean (2013), Before de Flood (2016), Ice on Fire (2019), Life on our
Planet (2020)

Fig. 16. Valorile temperaturilor medii lunare după 1850 – cel mai evident tablou al evoluțiilor climatice pe Glob
(https://www.visualcapitalist.com/wp-content/uploads/2021/Global-Mean-Monthly-Temperature-1851-2020)

BIBLIOGRAFIE (selectivă):
https://www.internetgeography.net/topics/climate-change-since-the-quaternary-period/
https://www.meteorologiaenred.com/ro/permafrost.html
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Change_in_Average_Temperature.png
https://www.weforum.org/agenda/2019/09/global-carbon-dioxide-emissions-chart-of-day
https://stirileprotv.ro/stiri/stiinta/planeta-a-ramas-fara-60-din-animalele-salbatice-din-1970.html
https://www.telegraph.co.uk/travel/maps-and-graphics/countries-with-the-most-forest-and-trees/
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83
https://climate.nasa.gov/images-of-change/?id=756#756-two-kenyan-lakes-expand-threatening-both
https://waqi.info/#/c/22.002/19.659/3z
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/pactul-verde-european-ue-a-adoptat-planul-pentru-reducerea-poluarii
https://www.visualcapitalist.com/wp-content/uploads/2021/01/Global-Mean-Monthly-Temperature-1851-2020
https://www.nature.com/immersive/d41586-019-02711-4/index.html
https://www.researchgate.net/publication/_Climate_Change_through_Earth_History
https://republica.ro/incalzirea-globala-o-consecinta-directa-a-activitatii-umane
https://open.oregonstate.education/climatechange/chapter/observations/
https://www.facebook.com/EuropeDirectArad
https://www.researchgate.net/figure/Carbon-Scrubber-at-Vulnerable-Locations-to-Curb-Carbon-Dioxide
https://www.vice.com/ro/article/vb5798/inlocuitori-pentru-plastic
https://www.naturetalks.ro/doza-de-reciclare/episodul-11-cu-ce-inlocuim-plasticul
https://www.paradisulverde.com/blog/totul-despre-alge-marine-proprietati-beneficii-si-indicatii-terapeutice/
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/climate-change/paris-agreement/
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/71/politica-de-mediu-principii-generale-si-cadrul-de-baza