Curs 1

Notiuni introductive

Impactul uman in biosfera

Inca de la aparitie, omul a influentat mediul inconjurator; influentele au fost reduse la

inceput, mediul se putea reface.
Crescand populatia, influentele au fost tot mai puternice in mediu ducand la
modificari vizibile; de exemplu:
 Modificarea peisajului geographic prin lucrari de pari proportii (aglomerari
urbane, cai de transport, lacuri de acumulare)
 Exploatarea puternica a resurselor
 Modificarea climei (fenomenul de incalzire globala)
 Schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele de refacere a lor ducand la
disparitia unor specii, alterarea fondului natural geografic
 Schimbarea compozitiei apei, aerului, solului
Omenirea a inregistrat si erori ecologice; de exemplu: vanatori intensive,
suprapasunat, irigatii intesive, multe zone au devenit aride, iar procesul de desertificare
continua.
Dezvoltarea industriala incputa in sec XIX alaturi de dezvoltarea agriculturii,
transporturilor au dus la influente puternice asupra mediului.
Mediul – reprezinta totalitatea factorilor fizici, chimici, biologici, meteorologici
dintr-un anumit loc, cu care vin in contact vietuitoarele.
Acesti factori pot fi chiar natura reliefului, zona geografica, dezvoltarea urbana,
dezvoltarea economica.
Mediile pot fi clasificate considerand diverse criterii:
A. Dupa componentele biologice:
- medii biotice
- medii abiotice
B. Dupa natura fizica:
- mediu aerian
- mediu acvatic
- mediu terestru
C. Dupa influeta populatiei:
- mediu natural (cvasinatural)
- mediu rural
- mediu urban
Prin calitatea mediului se intelege starea acestuia la un moment dat; cunoasterea
calitatii mediului este importanta pt asigurarea conditiilor de viata ale oamenilor,
animalelor si plantelor si pentru mentinerea starii lor de sanatate. Are si importanta
economica pentru culturile de plante si animale.
Uneori se urmareste si calitatea estetica a mediului si calitatea sestemelor teritoriale
(nivel de organizare, indicatori privind starea de sanatate a populatiei)

1
 Conceptul de dezvoltare durabila

Acest concept a fost initiat plecand de la caracterul limitat al resurselor, in special a

resurselor energetice.
In 1972 a fost prima conferinta pe probleme de mediu la Stocholm la care s-au
semnat probleme privind resursele energetice.
In 1992 → Conferinta de la Rio de Janeiro pe probleme de mediu unde s-au adoptat
mai multe documente cu rol orientativ pentru asigurarea protectiei mediului. S-a adoptat
si conceptul de dezvoltare durabila care urmareste asigurarea nevoilor prezentului, fara
a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor.
S-a emis documentul oficial denumit Agenda 21 in care se fac referiri la:
- limitarea modelelor de consum
- protectia mediului
- marile aglomerari urbane
- combaterea saraciei
- gospodarirea resurselor
- problema deseurilor
- transferul de tehnologie
- progresul tehnologic si economic
- educatia ecologica.

Curs 2

Notiuni ecologice

Ecologia (gr “oikos”=casa, habitat + “logos”=stiinta) → denumirea a fost stabilita de

savantul german Haeckel, in 1866
= stiinta ce studiaza conditiile de existenta ale vietuitoarelor si nteractiunile dintre ele.
Econogia se bazeaza pe cunostintele acumulate in alte stiinte (biologie, anatomie,
fizica, chimie, geologie). Are aplicatii practice legate de pastrarea sanatatii vietuitoarelor,
productiei agricole, silvice, modificarile climei, dezvoltarea industriala.
Ecologia utilizeaza notiuni specifice, prcum:
 Biotop – mediul abiotic cu o anumita omogenitate;
 Populatie – un numar de indivizi, din aceeasi specie, care locuiesc intr-un
biotop; mai multe specii diferite, atasate de un biotop, formeaza o biocenoza;
 Ecosistem – sistem complex alcatuit din biotop si biocenoza; totalitatea
ecosistemelor de pe Terra formeaza biosfera.
Ecosistemele – pot prezenta mai multe proprietati care depind de nr de indivizi, nr de
specii, de biotop, de conditiile de clima. O proprietate importanta o reprezinta rezistenta
indivizilor la diverse schimbari; rezistenta cea mai buna o au indivizii tineri si la
maturitate, in timp ce populatia foarte tanara si populatia batrana prezinta rezistenta
scazuta.
Un nr redus de specii intr-un ecosistem poate duce la modificarea, uneori drastica, a
nr de indivizi, sub actiunea diferitilor factori (de exemplu: in zonele polare sunt putine

2
specii). Disparitia unei specii ar putea sa produca grave dereglari ecologice, sau o cultura
de plante poate fi sensibila la actiunea unei plante sau insecte.
In ecosisteme au loc diverse interactiuni intre mediu si vietuitoare si intre vietuitoare
chiar. Influenta mediului asupra vietuitoarelor s.n. actiunea; influenta vietuitoarelor
asupra mediului s.n. reactiune, iar influenta vietuitoarelor intre ele s.n. coactiune.
Mediu →(actiune)→ vietuitoare
Mediu ←(reactiune)← vietuitoare
Vietuitoare →(coatiune)← vietuitoare.
Factor ecologic – orice element al mediului care actioneaza asupra vietuitoarelor cel
putin intr-o faza a dezvoltarii lor. Pot fi diversi factori legati de relief, de clima,
cutremure, eruptii vulcanice, activitati ale omului.
Factorii pot produce variatia nr de indivizi dintr-o specie si uneori pot duce la
disparitia unei specii. Aceste influente se numesc preturbatii.

Diversitatea ecologica este data de nr de specii; cea mai mare o prezinta insectele (30
milioane de specii pe Glob), pestii (21.000 specii), reptilele si mamiferele (13.000),
pasari (9000). In Romania – peste 10.000 de specii de animale si insecte, peste 300.000
specii de plante.
Speciile au disparut si din catastrofe naturale, dar si din actiunea oamenilor (vanatori
excesive, exploatarea anumitor zone, restrangerea habiatatului sau introducerea unor noi
vietuitoare in ecosisteme).
In natura se stabilesc lanturi de hranire denumite lanturi trofice (gr. "trophe”=hranire,
hrana): plante → animale ierbivore → animale carnivore → om
Studiul lanturilor trofice ajuta la stabilirea conditiilor de viata ale plantelor,
animalelor, oamenilor, la stabilirea actiunilor perturbatoare, a modului in care omul poate
sa intervina in ecosisteme prin diverse actiuni (repopularea unor zone cu plante sau
animale, diverse constructii ecologice) si la urmarirea actiunii poluantilor.
In natura, se pot stabili, in anumite perioade de timp si zone geogracice, echilibre
ecologice cand numarul de inivizi din speciile respective este relativ constant.
Intre mediu si vietuitoare pot aparea schimbari de materie si energie, formand
adevarate circuite (cicluri) bio-geo-chimice.
S-a stabilit circulatia apei, a C, N, O si a altor substante.

N, sub forma de azotat poate ajunge in apa (chiar in cea potabila); apa potabila cu N
poate influenta sanatatea oamenilor (de exemplu are potential cancerigen sau se poate
combina cu hemoglobina din sange, producand methemoglobina, un compus stabil,
hemoglobina fiind globata si nu mai poate transporta CO2 si O2; in cantitati mai mari
poate duce chiar la decesul copiilor sub 1 an – pot prezenta asa numita maladie albastra)
Poluarea (lat. “polluo”,-ere=a murdari) = aparitia unor factori perturbatori in mediu,
care pot provoca dezechilibre ecologice. Factorii se numesc poluanti; pot fi naturali sau
antropici.
De exemplu:
 Poluanti naturali: eruptii vulcanice, cutremure, praf cosmic, meteoriti,
inundatii, alunecari de teren, emisii de gaze din interiorul solului [radon],
precipitatii abundente, viteza vantului etc.

3
  Poluanti antropici: provin din industrie (locul I), transporturi, activitati
menajere.
Industria: petrochimica, extractiva, cimentului, metalurgica, energetica, alimentara
etc.

Poluarea poate fi de mai multe tipuri:

1) Dupa provenienta:
- naturala
- antropica
2) Dupa natura poluantilor:
- fizica (electromagnetic, termic, radioactiv)
- chimica
- biologica (animale, insecte, microbi etc)
- estetica
3) Dupa starea fizica a poluantului:
- cu substante gazoase
- cu substante lichide
- cu substante solide

Poluarea atmosferei

Atmosfera = stratul de gaze care inconjoara Pamantul, cu o grosime de 1000-3000 de

km. La sol, compozitia atmosferei este diferita: 78% N, 21% O2 si 1% alte gaze (CO2,
CO, H2, He etc)
Pe verticala se disting mai multe zone la care difera continutul chimic si proprietatile
fizice: intre 0-100 km – homosfera, peste 100 km – heterosfera.
Variatia temperaturii pe verticala este urmatoarea:
- pana la 20 km → temperatura scade, ajungand la -70˚C
- la 50 km → temperatura ajunge la +17˚C
- la 100 km → temperatura scade iar, -83˚C, dupa care iar creste peste 1000˚C.
Continutul ei este alcatuit din nuclee pozitive si electroni, cee ce ar
corespunde disocieri H sau He.

Curs 3

Surse de poluare atmosferica

A. Surse naturale
B. Surse antropice
Sursele naturale pot fi meteoriti, praf cosmic, eruptii vulcanice, cutremure,
emanatii de gaze din interiorul Pamanatului, alunecari de teren, inundatii, furtuni.
Sursele antropice sunt: industria >= transporturile >= agricultura >= domeniul
casnic. Din industrie se pot emite poluanti gazosi, lichizi sau solizi, uneori si biologici
( de ex ind alimentara).Transporturile emit poluanti gazosi, dar si lichizi. Agricultura
polueaza prin fertilizanti, pesticide, prin netratarea corespunzatoare a solurilor si erodarea

4
lor etc. Activitatile casnice polueaza aerul din arderea combustibililor, din depunerea
necorspunzatoare a deseurilor solide, in special, dar si lichide.
Omul polua polua si indirect atmosfera , spre ex : defrisari si apoi eroziunea solului din
cauza vantului.
Sursele de poluare pot fi fixe sau mobile. Este importanta si imprastierea poluantilor.
Zonele adiacente unei sosele pe o latime de 30m trebuie excuse de la activitatti
agricole si amplasarea locuintelor.
Obstacolele inalte retin poluantii, spre ex : cladiri inalte, paduri, relief inalt, dar ii
concentreaza in acea zona. Poluantii se pot concentra un vai, pot stationa mai mult timp
deasupra acestora.
Precipitatiile antreneaza poluantii pe sol sau in ape purifica aerul;
In Romania, conditiile de calitate a aerului sunt prescrise intr-un standard STAS 12574-
87. In STAS se precizeaza natura poluantilor si conentratia max admisa de poluant pt 30
min si 24h (3 coloane).
Concentratia max admisa reprezinta cantitatile max de poluanti intr-un volum de
aer peste care incep dezechilibrele ecologice.
Concentratiile maxime admise sunt diferite in functie de poluant, concentratia de
la 30 de min este mai mare decat ea de la 24 h.Aceste concentratii max admise difera de
la o tara la alta iar in tarile mari difera si in functie de regiune, datorita reliefului si
conditiilor meteorologice.
Pentru poluantii atmosferei se pot atribui denumiri specifice, de ex: particulele
solide mai mari ca dimensiune + aer = suspensii, particulele mai mici + aer = nor, fum,
aerosoli, part lichide + aer= nor, aerosoli, gaze + aer = nor;
Pulberele solide se pot depune la sol mai repede (daca sunt mai mari) sau mai
greu, pot patrunde in organismul animalelor, oamenilor in plamani, producand
imbolnaviri. Pulberile se depun si pe plante,impiedicand fotosinteza, poducerea gazelor,
afecteaza culturile. De pe plante pot ajunge la animale si la om. Pulberile impiedica
vizibilitatea; se incarca electrostatic;
Substantele lichide produc imbolnaviri a animalelor si a oamenilor, pot afecta
plantele. Intre poluanti pot exista interactiuni, sau nu se influienteaza, efectul fiind suma
efectelor fiecarui poluant si cel mai grav caz dau un efect cumulat mult mai mare decat
suma efectelor individuale, efect sinurgetic.
Smogul (soke-fum- + fog-ceata-) fenomenul s-a obtinut pentru prima data la
Londra in anii ’50, in zilele cu ceata, dar fara vant, dioxizii de sulf eliminati prin arderea
combustibililor se dizolva in picaturile de apa din ceata, formand o ceata densa, laptoasa,
acida. Ceata a provocat decesul a zeci de persoane si imbolnaviri a altor persoane. Este
un efect siurgetic ,de amplificare. S-a numit efectul smog de tip englezesc.Se manifesta si
in alte zone geografice (Baia Mare).
Oxizii de azot cu ceata formeaza o ceata galbuie, smog de tip Californian. S-a
observat pe autostrazile din California, datorita emisiei de azotati rezultati din arderea
benzinei. Fenomenul s-a abservat si in alte zone geografice (LA, San Francisco,
Rotterdam, Londra)

5
Poluantii care produc efecte pe termen lung

1) SOx si NOx produsi in cantitate mai mare din instalatii industriale

formeaza cu apa de ploaie ploi acide. Ploile acide se pot manifesta la km
distanta de sursa.
Ploile adice pot distruge plantele, padurile (Ramnicu Valcea), betonul, operele de
arta, vopselurile, modifica compozitia apelor de suprafata (in special cele statatoare,
afecteaza pestii, schimba PH apei)schimba compozitia solurilor dizolvand unele subst cu
Ca, Mg;
In Germania apox 40% au fost afectate de ploi acide. Pt reducere efectelor
distrugatoare ale acestor ploi se iau masuri de reducere a emisiilor de SOx si NOx,
impaduriri cu specii rezistente, tratarea solului cu caruri de Ca;
2) Poluanti care produc efectul de sera, radiatia solara ajunge pe pamant,
produce fotosinteza , evaporarea apei radiatia acumulata ar trebui sa se
intoarca in spatial cosmic. La peste 10Km altitudine se concentreaza gaze
continand CO2, gaz metan, ozon, vapori de apa .Acest strat de gaze
provoaca “efectul de sera”.
Co2 – este emis in cantitati enorme din arderea combustibililor, din respiratie,
descompunere. CO2 se poate retine in plante, in apa, in unele roci, dar canitatile retinute
sunt mult mai mici decat eea ce se elimina.
CH4-gazul metan- rezulta din procese de fermentatie, din digestia animalelor….
Ozonul -O3- se formeaza in atmosfera , dar se si descompune.
Se considera ca CO2 contribuie cu 50% la efectul de sera, apoi CH4 (19%) si
celelalte gaze restul.
Se observa ca efectul de sera a contribuit la cresterea temperaturii medii anuale.
Prevziunile semnaleaza o crestere de la 14 grade (1880) la 17-20 grade Celsius in 2050.
Se prevede topirea ghetarilor, ducand la cresterea nivelului apelor marilor, disparitia unor
orase, a unor zole geografice, insule. Se pot produce modificari climatice, probleme cu
sigurana alimtelor, migrari ale populatiei. Alti cercetatori anunta ca efectul este ciclic.
In 1994 s-a semnat Conventia privind “clima pe Terra”, cu obiectivul principal-
reducerea emisiilor de gaze cu effect de sera
In 1997 s-a adoptat Conventia de la Kyoto, din Japonia prin care tarile semnatare
au fost de accord sa reduca cu aproximativ 5% emisiile de gaze pana in 2012.
Tarile UE – reducere cu 8% a emisiilor de gaze.

6
CURS 5

POLUAREA APELOR
Apa este un factor indispensabil vietii. In jurul surselor de apa s-au dezvoltat biocenoze si
au aparut civilizatiile umane.
Necesarul de apa pentru un om este de minim 5l/zi din care 1,5 pana la 2l se consuma ca
atare, iar restul se ia din alimente si poate fi utilizat pt igiena minima.
Consumul de apa raportat pe zi si locuitor este chiar un indicator al nivelului de trai. Are
valori diferite de la tara la tara.
Resursele de apa-1.37 miliarde km cubi, din care 70% se regaseste in mari si oceane,
restul in ape de suprafate, in ghetari, in ape subterane.
DIsponibilul de apa dulce reprezinta insa un procent foarte mic 1:700.000. ACeste
resurse sunt afectate permanent de poluare. De asemenea ele sunt raspandite neuniform
pe glob.
Romania este apreciata ca o tara cu resurse sarate de apa(1700tone/locuitor). Acestea sunt
raspandite inegal pe teritoriu, uneori pot avea character torrential, pot provoca inundatii.
In unele zone apa este de buna calitate.
Consumatorii de apa sunt industria, agricultura, activitatile casnice, transporturile si
serviciile.
Pentru asigurarea necesarului de apa este necesara protectia apelor impotriva poluarii
care se poate realize prin prevenirea poluarii, prin existenta statiilor de tratare a apelor
uzate, prin aplicarea corecta a legislatiei si prin crearea de zone protejate.
Calitatea apelor se stabileste in fiecare tara prin standarde. Calitatea se exprima prin
indicatori, unii masurati direct, altii calculati.
De ex se determina temperatura, radioactivitatea, continutul unor subtante organice
(petrol, grasimi etc), substante anorganice(saruri cu azot si fosfor), cu metale
grele(cadmiu, mercur, aur, platina, argint), continutul de detergenti, oxigenul dizolvat in
apa, continutul de bacterii, de virusi, de plante, de animale etc.
Unii poluanti pot prezenta toxicitate foarte mare si se urmareste in mod special continutul
lor in apa.
Pot fi si indicatori calculati cum ar fi: consumul chimic de oxigen si consumul biologic
de oxigen. Ambele consumuri urmaresc distrugerea pe cale chimica, respectiv biologica a
unor poluanti din apa.
Apele sufera poluare directa prin deversarea unor poluanti sau sufera poluare indirecta
numita EUTROFIZARE. Aceasta inseamna fenomenul de inmultire a algelor din apa prin
cresterea continutului de azot sau fosfor si cresterea temperaturii, in timpul verii.
Unele alge pot ajunge la dimensiuni de cativa metri. Algele, in anotimpul rece mor si se
descompun(putrezesc) dand gaze cu miros neplacut(amoniac, hidrogen sulfurat) si uneori
gaz metan.
Poluarea apelor reprezinta modificarea calitatii fizice, chimice si biologice a apelor sub
influenta unor factori externi. Factorii(sursele de poluare) pot fi naturali si antropici.
Cei naturali:substante purtate de vant, precipitatii abundente, eruptii vulcanice etc.
Factorii antropici:industrie, agricultura, activitati casnice, transporturi, servicii.
Poluarea se poate manifesta permanenet sau discontinuu, sau accidental.
Sursele de poluare pot sa fie fixe(o fabrica etc), dar si mobile (vapoare). Poluantii emisi
pot fi solizi, lichizi sau solubili in apa, altii insolubili.

7
Dupa durata degradarii in apa se deosebesc poluanti usor biodegradabili: pot sa dispara
din apa deoarece se pot evapora sau se descompun sub influenta oxigenului, a radiatiei
solare, sunt aruncati la mal sau pe fundul apei, sunt retinuti in plante etc.
Poluanti greu biodegradabili:care pot dura pana la 30 de zile in apa.
Poluanti nebiodegradabili: 60 zile
Poluanti refractari:metalele, sticla, materialele plastice
Poluarea afecteaza apele de suprafata, dar si pe cele subterane.
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA
In apele de suprafata ajung ape cu continut de poluanti.
Daca receptorul emite poluanti in aer sau in alta apa se denumeste si emisar.
Amestecarea efluentului cu receptorul depinde si de viteza de curgere, de adancimea
receptorului, de curentii de apa, de temperatura, de structura rocilor/malurilor etc.
Poluantii pot produce disconfort(miros si aspect neplacut), schimbarea aspectului apei
(ex:culoarea), distrugerea unor plante, eutrofizare, moartea pestilor, afectiuni ale
animalelor care beau apa etc, deci efecte multiple.
APELE MARINE-sunt afectate de poluare datorita industriei, agriculturii, oraselor,
platformelor de foraj marin, transportului naval si turismului.
Industria poate deversa diferite substante in apa.Evacuarea se face de obicei la cativa km
in larg. De multe ori este provocata eutrofizarea.
Unele substante organice si metalele grele se pot acumula in alge => pesti=> om.
Platformele de foraj marin pot deversa ape cu substante anorganice, dar si petrol.
Transporturile navale pot produce poluare continua, discontinua si accidentala.
Mai grav ar fi pentru transporturile de petrol ajunse la destinatie si dupa scoaterea
petrolului se aplica spalarea tancurilor petroliere cu detergenti =>se elimina in mare
reziduuri petroliere si bineinteles detergenti.
Accidental, petrolierele pot deversa in mare diferite cantitati de petrol. Petrolul deversat
afecteaza apa, dar si plajele, producand moartea pestilor, a animalelor, a pasarilor.
Petrolul se poate recupera din mare, dar pe vreme calma, in diferite moduri, De ex,
folosind o conducta perforata legata la o pompa prin care se aspira petrolul din mare.
Se mai pot folosi diferite substante solide care plutesc pe apa si retin la suprafata petrol.
De asemenea se mai poate folosi „inghetarea” petrolului prin diferite substante.
In general se recupereaza 10-14% din petrolul deversat in mare. Restul se evapora sau se
depunde pe fundul marii, se descompune ori ajunge pe plaje.
Apele marine mai pot fi poluate cu pesticide din agricultura.Acestea se transmit prin
lantul trofic pana la om, producand diverse efecte. Apele mai pot suferi poluare biologica,
care provoaca la om diverse boli.
APELE SUBTERANE-se pot afla la diferite adancimi. Pamantul este un adevarat filtru
pt poluanti, dar la cantitati mai mari de poluanti si sub influenta de precipitatii se poate
produce poluarea apelor subterane astfel incat ele devin adevarate bazine colectoare de
poluanti.
Pt apele subterane utilizate ca ape potabile se instituie la suprafata zone de protectie in
care se interzic activitati umane.

8
CURS 6

Autoepurarea apei = ansamblul de procese fizice, chimice si biologice, prin care apa
indeparteaza poluantii fara interventia omului.
Autoepurarea este influentata de:
- natura poluantilor;
- concentratia poluantilor;
- temperatura;
- radiatiile ultraviolete solare;
- debitul apei;
- conditiile de amestecare a apelor naturale cu cele poluate etc.

Procesele fizice care au loc la autoepurare pot fi:

- diluarea ( micsorarea concentratiei de poluant prin amestecare cu o cantitate mare
de apa);
- depunerea poluantilor solizi pe fundul apei sau la mal;
- retinerea unor poluanti pe vegetatia din apa sau de la mal.

Fenomenele chimice care pot avea loc pot fi:

- de oxidare a poluantilor datorita oxigenului dizolvat in apa;
- reactii de reducere a unor pol. si de precipitare ( formare de substante solide)

Procesele biologice au loc datorita microorganismelor din apa, multe substante organice
descompunandu-se pana la substante mici (CO2, NH 3, CH 4, H2S), care pot da miros
neplacut apei.
Flora si fauna acvatica pot retine in corpul lor diversi poluanti epurand apa, dar pot
deveni periculoase daca sunt folosite in alimentatia animalelor, oamenilor.
Daca poluarea este intense, atunci flora si fauna pot disparea, apa “moare”, sunt necesari,
cateodata, cativa ani pentru refacerea calitatii apei, prin indepartarea poluantilor si
repopulare.

Prevenirea poluarii

Sursele de poluare antropice trebuie sa respecte conditiile legale de deversare in apele

naturale a unor poluanti; masurile se refera la: localitati umane ( ex. Lacul Mogosoaia,
Lacul Snagov), turism, firme industriale, ferme agricole sau alte firme si activitati.
Acestea trebuie sa arunce apele uzate in reteaua de canalizare sau sa le colecteze in
bazine proprii sis a le evacueze periodic la statia de epurare oraseneasca. Daca apele
uzate contin cantitati mari de poluanti, atunci firmele trebuie sa-si faca statie proprie de
epurare/tratare.
Pentru evacuarea directa in apele de suprafata, se tine cont de categoria de calitate a
acestor ape receptoare. Exista 3 categorii:
- categoria I : ape pentru industria alimentara;
- categoria II: ape pentru piscicultura si agrement;
- categoria III: ape pentru irigatii si industrie.

9
Tratarea apelor poluate (epurarea)

Apele poluate se mai numesc si uzate sau reziduale. Ele pot proveni din industrie,
agricultura, urbanism, servicii.
Pentru a fi evacuate in ape nat., ele se supun unui process tehnologic de tratare, in mai
multe etape; fiecare etapa necesita un utilaj de tratare, utilajele formand o statie de
epurare.
Statiile de epurare se amplaseaza in aval de intreprinderea poluanta; apele epurate iesite
din statie pot fi evacuate in aval sau in amonte de intreprindere.
Epurarea apelor se poate face prin procedee fizice, chimice si biologice.

Procedeele fizice se aleg in functie de natura poluantilor; de ex.:

- se utilizeaza gratare pentru colectarea materialelor solide care plutesc pe apa;
separarea particulelor grele se face prin introducerea apei in bazine mari, viteza
apei scazand si particulele se depun pe fund, de unde se elimina;
- daca in apa sunt particule foarte mici, care se depun greu, atunci se adauga
coagulanti ( saruri de Fe sau Al) si var; se formeaza particule mari, care se
numesc coaguli, care retin pe supraf. Lor particule mici si se depun impreuna,
limpezind apa.
- Grasimile (petrol, de la spalarea lanii etc.) se retin in utilaje speciale.

Procedeele chimice utilizeaza diversi reactivi pentru a corecta calitatea apei; reactivii
trebuie sa fie ieftini; se lucreaza la temperature obisnuita. Ex.:
 Tratarea cu aer ( aerare) sau cu O2, pentru oxidarea unor substante;
 Tratarea cu var pentru corectarea aciditatii apei;
 Tratarea cu acizi pentru ape bazice.
Se corecteaza ceea ce se numeste pH
pH - <7 (acid)
- =7 ( neutru)
- >7 ( bazic)
 Tratarea cu Cl.

Procedeele biologice urmaresc indepartarea poluantilor organici biodegradabili cu

ajutorul microorganismelor.
Epurarea se poate face treptat. De ex.:
 Pentru apele cu poluanti organici in cantitate mica, se pot utilize filtre biologice,
care sunt bazine continand bucati de diverse materiale solide ( caramida, materiale
plastice etc.). Apa este obligate sa treaca printre aceste materiale solide, lasand pe
suprafata lor substante organice care se pot si descompune;
 Pentru cantitati mai mari de materiale organice ( ape orasenesti) se folosesc
bazine cu namol active. Apa poluata se amesteca cu o cantitate de namol, continand
microorganisme ( bacterii, ciuperci) ;acestea ajuta la descompunerea poluantilor
organici. Se separa apoi apa de namol, se evacueaza intr-o apa de suprafata. Namolul
se imparte: 20 % se reintoarce in bazin, iar 80 % se usuca si se administreaza ca
ingrasamant in agricultura. Nu trebuie sa contina metale grele, substante toxice sau
germeni patogeni. Se obtin insa cantitati f. mari de namol (3,4 l/loc/zi).

10
Pentru micsorarea cantitatii de namol si pentru stabilizarea lui ( oprirea fermentatiei), se
poate face tratarea namolului in utilaje inchise, cu volum f. mare ( 10000 m 3), care se
numesc tancuri de metanizare. Namolul este lasat 1 luna acolo; la temperatura de aprox.
30oC, sub influenta bacteriilor, se continua descompunerea substantelor organice din
namol. In final, se obtin aprox. 3 straturi: gaze, apa, namol ( in cantitate mai mica).
Gazele contin si CH4 si se folosesc la ardere. Se numesc biogaze.
Procedeele biologice pot sa produca descompunerea si pana la 98 %, deci sunt f.
eficiente.
Sunt si procedee speciale de epurare:
- culturi de ciuperci pentru recuperarea unor metale;
- plante acvatice ( alge, zambila de apa), care consuma poluantii, se dezvolta si se
dau la animale apoi;
- tratarea cu UV etc.

Concluzie: procedeele de epurare maresc costul produsului, de aceea trebuie sa fie ieftine,
dar eficiente. De obicei, nu folosesc incalzirea, reactivii sunt eftini, utilajele simple.

Poluarea apelor in Romania

Apele de suprafata din Romania sunt afectate de poluare de la industrie,

urbanism, agricultura, transporturi, turism.
Cele mai poluate rauri sunt: Olt(poluat chimic), Mures, Trotus, Ialomita(ferme
zootehnice), Dunarea(contine f multi poluanti, substante solide, produse petroliere,
diverse produse chimice).
Marea Neagra sufera poluare de la transporturi, de la exploatarea petrolului, de la
orase+poluantii adusi de rauri si fluvii.
Consecinte: - reducerea suprafetei plajelor datorita mortii scoicilor; nisipul biogen
trebuie completat la plaje cu nisip terigen( de pe rauri);lucrarile hidrotehnice de pe apele
curgatoare aduc mai putin nisip in mare.
-populatia acvatica sufera diverse fenomene din cauza poluarii; s-au redus
cantitativ speciile valoroase de dimensiuni mari; s-au inmultit speciile de dimensiuni
mici. In zona de adancime a crescut nivelul hidrogenului sulfurat, aceasta indicand
moartea speciilor si prin poluare.
Pe langa poluare se manifesta si pescuitul care conduce la disparitia unor specii.
Au maia patruns si alte specii de pesti; de ex rechini de dimensiuni mici.
Zonele mai poluate sunt in dreptul localitatilor Navodari, Constanta si Mangalia.
In apa se pot inregistra metale grele, substante chimice (detergent), produse
petroliere, compusi cu fosfor care pot produce eutrofizare(inflorirea algelor), bacterii,
microbi etc.
In aprilie 1992 s-a semnat Conventia pentru protectia Marii Negre impotriva
poluarii. Statele semnatare se obligau sa ia toate masurile pentru prevenirea poluarii, sa
coopereze in situatii de urgenta. Conventia are o anexa care defineste 10 categorii de
substante foarte periculoase: compusi organici, mercur, plumb, cadmiu si compusii
acestora.

11
 POLUAREA SOLULUI

Solul este stratul de la suprafata Pamantului care constituie mediul de viata pentru plante.
Solul s-a format sub influenta mai multor factori(factori pedogenici):clima, relieful,
temperatura, vegetatia, microorganismele.
Stratul de sol apare distinct fata de roca-mama(roca de dedesubt). Formarea lui
dureaza foarte multi ani.De ex pentru 3 cm de sol sunt necesari 300 pana la 1000 ani, iar
pentru 20 cm de sol 70 000 de ani. Consecinta este ca distrugerea solului poate fi
considerata ireversibila deoarece refacerea dureaza foarte multi ani.
Compozitia solului este data de compusi minerali cum ar fi: oxizi de siliciu, de
fier, carbonat si sulfat de calciu etc. Acestia insumeaza aproximativ 20%; compusi
organici printre care acizii humici(70%); resturi vegetale, microorganisme(10%).
Compozitia variaza de la tara la tara si chiar in cadrul aceleiasi tari.
Solul poate suferi procese fizice de maruntire si imprastiere numite degradare.
Mai sufera procese chimice care sunt denumite ca altarare.
Degradarea si alterarea pot actiona simultan, la care se mai adauga poluarea
antropica.
Solul este important pentru asigurarea productiei vegetale si animale pentru om.
Aria arabila minima necesara intretinerii vietii este de 0.3 ha pe locuitor.
Solul indeplineste urmatoarele functii:
-sursa de energie prin fitomasa crescuta;
-participa la circuitul apei in natura si al altor elemente(carbon)
-purifica aerul si apa retinand poluantii.
Pentru agricultura solul trb sa fie aerat, sa contina substante organice(humus) in
cantitate suficienta. Sa mai contina substante cu azot, fosfor, potasiu (asa numitul raport
N P K). Sa aiba calciu, magneziu(ca microelemente). Mai trb sa aiba si alte
microelemente (fier, cupru, zinc, siliciu).
Poluarea solului reprezinta orice actiune care deregleaza functionarea normala a
solului. Se manifesta prin degradare fizica, alterare chimica si degradare biologica. Deci
exista poluare fizica, chimica si biologica.
Sursele pot fi naturale si antropice.
Naturale:temperatura foarte scazuta, vantul care imprastie solul, relieful(terenurile in
panta), precipitatiile, inundatiile, eruptiile vulcanice, cutremurele, alunecari de teren etc.
Antropice:industria, agricultura, localitatile umane, transporturile.
Indicatorii poluarii pot fi: continutul de substante chimice, de microorganisme,
radioactivitate etc.
Se mai utilizeaza si alti indicatori. De ex scaderea cantitativa si calitativa a
recoltelor, cresterea cheltuielilor pentru mentinerea recoltelor la valorile de dinaintea
poluarii, restrictii la export pentru produse cu continut de metale grele, de pesticide etc.
Academia de Stiinte Agricole si Silvice clasifica solurile din Ro in functie de
poluare pe clase, grupe si tipuri.
Clasele de poluare sunt:
-soluri poluate fizic (PF)
- soluri poluate chimic (PC)
- soluri poluate biologic (PB)
- soluri poluate radioactiv (PR).

12
 Gradele de poluare sunt de la 0 la 5 astfel:
-gradul 0 inseamna sol practic nepoluat, deci cu scaderea recoltelor intre 0 si 5%.
-gradul 1 inseamna sol slab poluat, cu scaderea recoltei 6-10%.
-gradul 2 inseamna sol mediu poluat, cu scaderea recoltei 11-25%.
-gradul 3 inseamna sol puternic poluat, cu scaderea recoltei 26-50%.
-gradul 4 inseamna sol f puternic poluat, cu scaderea recoltei 51-75%.
-gradul 5 inseamna sol excesiv de poluat, cu scaderea recoltei peste 75%.

Tipurile de poluare sunt in nr de 18 si sunt notate: Pa, Pb,Pc......Px.

Pa-poluare prin excavare la zi(la suprafata)->cariere. Are loc in cariere(exploatari la
suprafata de roci). Mai poate avea loc la saparea unor santuri. In acest caz umplerea se
face in ordine inversa pt ca solul sa ajunga la suprafata.
Pb-poluarea prin acoperire cu sterile, gunoaie. Are loc din industrie, in special, cand se
arunca rocile nefolositoare(sterile), cenuse(din arderea carbunelui) sau din localitatile
umane, gunoaie.
Pc-poluare cu deseuri si reziduuri anorganice:deseuri industriale, metale sau alti compusi
anorganici.
Pd-poluare cu substante purtate de vant. Vantul antreneaza substante solide de diverse
dimensiuni pe care le depune la distante mai mici sau mai mari. Este afectat si aerul, dar
si apa, solul sanatatea oamenilor, a animalelor, plantele sunt acoperite de praf si nu mai
pot respira, iar apoi se usuca.
Pe-poluare cu materiale radioactive. Pot sa provina din extractiile de minereuri
radioactive. De la aceste extractii raman cantitati mari de steril care prezinta
radioactivitate. Mai poate aparea prin depunerea unor utilaje, vapoare etc. Care au avut
incarcatura nucleara. Mai poate proveni accidental.
Pf-poluare cu deseuri organice din industriile alimentara si usoara.(resturi de plante,
resturi de animale;resturi de deseuri animale de la tabacarii).
Pg-poluare cu deseuri forestiere
Rezulta din taierea si prelucrarea arborilor. Deseurile forestiere, in special rumegusul, pot
constituti medii pt dezvoltara unor paraziti ai lemnului.
Ph-poluarea cu dejectii animale
Gunoiul de grajd poate fi administrat pe camp dupa minim 3 luni de depozitare, in care
are loc indepartarea partiala a apei si fermentarea. In caz contrat, poate schimba PH-ul
solului.
Pi-poluarea cu dejectii umane
Apare la localitatile fara canalizare, produce poluare chimica si biologica.
Pj-poluare prin eroziune si alunecare
Eroziunea solului poate fi provocata de vant, de apa. Duce la aridizarea zonei.
Alunecarile de teren apar la zone cu pante, in urma precipitatiilor si a indepartarii
vegetatiei. Aceasta poluare apare in zone cu argila, argila se umezeste cu apa de infiltratie
si produce alunecarea stratului de pamant de deasupra.
Pk-poluare prin saraturare
Aceasta inseamna crestarea continutului de saruri din sol, se intampla din cauze naturale
si antropice. Naturale-precipitatiile, care pot produce si inundatii; apa dizolva saruri din
sol si le depune in zone mai joase; dupa evaporarea apei solurile raman incarcate cu
saruri in exces. Antropic, are loc in apropierea lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor

13
– apa migreeaza prin pamanat si se aduna in zone mai joase, unde provoaca balti; dupa
avaporare solul se concentreaza in saruri.
Pl-poluare prin acidifiere(scaderea PH-ului solului sub 7)
Are loc din cauze naturale si antropice. Natural, datorita prezentei in zonele invecinate a
unor oxizi metalici. Acestia sunt antrenati de apa, ajung in zone mai joase, unde provoaca
acidifierea. Antropic apare in urma ploilor acide, care dizolva unele elem din sol, in
special calciul, magneziul; le transporta la adancime, solul de la suprafata ramane
incarcat cu oxizi care produc un PH acid.
Pm-poluare cu exces de apa
Natural –precipitatiile excesive. Antropic-in apropierea constructiilor hidrotehnice(canale
de irigatie), lacuri de acumulare.
Pn-poluare prin exces(sau prin carenta)de elemente nutritive(N, P, K)
Continuturi mai mici sau mai mari pot provoca uscarea plantelor, scaderea recoltelor,
deci administrarea fertilizantilor constinand N, P, K trb facuta dupa analiza solului. Pot fi
carente si de microelemente care produc scaderea rezistentei plantelor la diversi fctori.
Po-poluare prin compactare(tasare)
Se produce datorita utilizarii unor masini agricole grele sau datorita pasunatului sau
inundatiilor cand se pot depune in urma lor sedimente care prin uscare produc crusta.
Pp-poluare prin acoperire cu sedimente
Sedimentele pot fi aduse de curentii de apa, dar si de aer. Pot produce si poluare fizica,
dar si chimica si biologica.
Pq-poluare cu pesticide
Pesticidele trb administrate de oameni instruiti pt a nu produce exces. Ele se pot acumula
in plante -> animale -> om. Pot produce imbolnaviri(chiar cancer)
Px-poluare cu agenti patogeni contaminati
Poate aparea in urma inundatiilor (animale moarte), din depozitarea necorespunzatoare a
deseurilor din industria alimentara, a gunoaielor menajere, a deseurilor din spitale.

PROTECTIA CALITATII SOLURILOR

Protectia se poate asigura prin prevenirea poluarii sau prin reducerea efectelor poluarii.
Prevenirea inseamna reducerea poluarii la sursele de poluare. Se poate face diferentiat, in
functie de natura poluarii: reducerea pol din industrie, din transporturi, din agricultura sau
domeniul casnic. In alte situatii, daca pol s-a produs, se recurge la efectuarea unor lucrari
pt indepartarea poluantilor sau reducerea lor.
Exemple: impotriva eroziunii solului se pot face impaduriri cu perdele de protectie,
terenul in panta se poate terasa, aratul se face pe curbele de nivel(pe orizontala), se pot
face constructii pt prevenirea efectelor torentilor, mici diguri, se practica asolamente
(rodatia culturilor), se aplica ingraseminte naturale, se regenereaza pajistele (pasunat
alternativ) etc.
Pt evitarea excesului de apa trb facute irigatii controlate.
Contra poluarii chimice, biologice se iau masuri prin controlul cantitatii de fertizanti
utilizate, controlul cantitatii de pesticide, al calitatii si cantitatii namolurilor de la statiile
de epurare.

14
Pt prevenirea poluarii radioactive se urmaresc f strict activitatiile nucleare, adica
centralele nucleare, institutele de cercetare, spitalele etc. Se mai controleaza zonele in
care se depoziteaza materialul steril rezultat din prelucrarea minereurilor radioactive.
Executarea corecta a lucrarilor agricole si in timp corespunzator asigura de asemenea
prevenirea degradarii si alterarii solului.
Drenarea apelor pe solurile cu exces de apa duce la corecrarea calitatii solului. Utilizarea
unor microorganisme adecvate poate duce la indepartarea unor poluanti din sol,
procedeul=bioremediere. Bioremedierea se poate face si cu culturi de plante(porumb,
trestie de zahar) care pot distruge unele pesticide.
Ingineria genetica contribuie la diversificarea productiei agricole, dar si la protectia
mediului. Se actioneaza asupra rezistentei plantelor, la factori de clima, la vant, la
daunatori.
Se mai actioneaza pt adaptarea plantelor pe soluri saraturate, acidificate.Sunt culturi de
plante modificate genetic acceptate (porumbul, soia), dar altele nu sunt acceptate in
diferite tari.
Dupa Conferinta ONU de la Stockholm s-a introdus si in Romania sistemul national de
monitorizare a calitatii mediului.
In privinta solului, se urmaresc evolutia caracteristicilor solului, prognoza starii de
calitate, identificarea surselor de poluare, avertizare in caz de accident.

Rolul padurilor

Padurile joasca un rol multiplu pe Terra, dar sunt supuse actiunilor oamenilor in
mod direct (prin taierea lemnului) si indirect, datorita poluarii. Suprafata acoperita cu
paduri scade in fiecare an; Romania are aprox 25% din suprafata acoperita cu paduri.
In alte tari, suprafata padurilor este mai mare; aprox 50% in Spania, 47% in
Austria, 38% Slovacia.
In Romania, majoritatea padurilor se gasesc in zonele montane (66%), 24%dealuri
si 10% cmapie. La campie au disparut paduri care ocupau suprafete mari, datorita nevoii
de lemn si pt marirea suprafetei arabile (Codrii Vlasiei, Moldova).
Padurile adapostesc si o mare diversitate ecologica, alcatuita din peste 1000 de
specii de animale si insecte, 300 specii de plante, 60 specii de arbori.
Padurile au multiple roluri:
o Participa la formarea, evolutia si conservarea solului (fixeaza solul,
impiedica eroziunea cauzata de vant si alunecarile de teren);
o Favorizeaza inmagazinarea apei prin atragerea norilor, retinerea apei,
reducerea evaporarii;
o Impiedica eroziunea solului datorita vantului, curentilor de apa; reduce
colmatarea lacurilor;
o Regleaza umiditatea atmosferica, in special in perioadele de seceta;
o Au valoare economica, in speciala datorita lemnului, dar si florei si faunei;
o Purifica atmosfera, fiind considerate “ plamanul verde”; ele consuma
CO2, produc O2 in cantitate mult mai mare decat consuma. De ex un ha
de padure consuma annual 18 t de Co2, 13 t O2 si produce 30 t O2.
Purificarea atmosferei se mai face si prin retinerea altor poluanti solizi,

15
 lichizi, gazosi. Constituie, deci, o adevarata bariera naturala, care reduce
imprastierea poluantilor. Padurile, in special cele de conifere, emit
substante care distrug microbii, bacteriile.; de asemenea, pot ioniza aerul
(in particule positive si negative), amplificand efectele sanogene. In paduri
creste concentratia de ozon.
o Asigura protectia climatica a regiunilor, prin reducerea vitezei vantului,
umiditate; reducerea diferentei intre temp max (vara) si temp minima
(iarna);
o Indeplinesc si functii militare de aparare;

Disparitia padurilor, datorita defrisarilor, incendiilor, pune in pericol diversitatea

ecologica, ducand la reducerea speciilor sau disparitie.
Poluarea afecteaza suprafete mari de paduri; actiunea poluantilor poate fi directa
(ploi acide), dar si indirecta (scaderea rezistentei arborilor la factori de clima, la alti
poluanti sau la imbolnaviri).
In Europa, padurile din Germ, Marea Brit, Olanda, Italia, Franta, Spania au fost
afectate f mult de ploile acide; s-au uscat arbori, scazand productia silvica si au crescut
considerabil chelt de intretinere si de imbunatatiri funciare.
U.E. a stabilit o clasificare a gradului de poluare a padurilor in functie de
procentul de defoliere:
1. grad 0: lipsa poluarii, cu defoliere intre 0%-10%
2. grad I : poluare scazuta , defoliere 11%-25%
3. gr II : poluare moderata, defoliere 26-60%
4. gr III: poluare puternica, defoliere 61-99%
5. gr IV : poluare excesiva – arbori morti

Si in Romania padurile sunt afectate de poluare, industrie, transporturi (prin

gazelle de esapament).
Pt protectia padurilor interventia umana se poate concretiza in :
o limitarea taierii arborilor;
o replantari de arbori(treb utiliate specii rezistente in zona la factorii de
clima si la poluantii din zona, precum si cu specii productive silvic);
o oprirea pasunatului in paduri;
o efectuarea unor lucrari specifice de fertilizare, de ameliorari hidrologice;
o distrugerea biologica a unor paraziti;
o turisim ecologic si management ecologic al padurilor;

Deseurile si protectia mediului

Deseurile sunt materiale provenite din productie sau din consum. Pot fi de natura
gazoasa, lichida sau solida. De obicei, notiunea de deseu se refera la materiale solide. In
industrie deseurile se mai numesc sterile (materiale nefolositoare), zgura etc.
Dupa provenienta pot fi deseuri industriale, menajere, din constructii, din
agricultura, din domeniul sanitar etc.
Ele pot prezenta periculozitate scazuta, medie, ridicata si f ridicata pt vietuitoare.
De ex pot fi deseuri chimice, biologice, radioactive f periculoase pt oameni si animale.

16
 a) Deseurile industriale pot sa apara din prelucrarea minereurilor, a carbunilor sau
din productie; astfel, apar materiale sterile, care mai pot contine cantitati mici de
metale sau de carbune, resturi de metale; din prelucrare pot rezulta diverse
deseuri: resturi de metale, de materiale plastice, cauciuc, vegetale, animale etc.
Deseurile tb sa fie colectate in functie de natural or, sortate si depozitate
corespunzator ( de ex pe suprafata betonate, pe suprafete acoperite cu cauciuc,
plastic, in containere corespunzatoare etc. )

Trebuie evitata imprastierea lor de catre vant, apa de precipitatii, insecte, animale
etc.
Se acorda atentie deosebita deseurilor periculoase. Reciclarea, acolo unde este
posibil (metalele, sticla, anvelopele se resapeaza, piele, textile, plastic, sterile etc. )
In toate tarile dezvoltate se recicleaza peste 65% din deseurile industriale.

CURS 10

DESEURILE Menajere
- se mai numesc deseuri urbane, municipale, rurale, orasenesti
Cantitatea si calitatea lor depinde de dezv. ec. a tarii , tipul localitatii si zona
geografica.
Ele contin materiale putrescibile( hartia, cele din prepararea hranei) dar si materiale
rezistente ( metale, sticla, plastice). Colectarea lor revine adm locale. Dupa colectare
deseurile pot fi depozitate in gropi ecologice care au la baza folie de material plastic sau
beton. In final gropile se acopera cu pamant. Uneori se realiz constructii de colectare a
biogazului rezultat din descompunerea deseurilor fermentabile.
(Biogazul contine mai multe gaze, printer care si gaz metan deci se utilizeaza la
ardere)
In alte tari deseurile pot fi arse in cuptoare speciale. Este necesara o investitie mai
mare decat la gropi si consum de gaz metan si aer imbogatit cu O2.
Alta varianta consta in compostareadeseurilor, adica o descompunere biologica
timp de o luna in instalatii rezulta o cantitate mai mica de deseuri numit compost si
biogaz

Gestionarea deseurilor
Reprezinta totalitatea activitatilor de colectare, transport, tratare si valorificare a
unor materiale din deseuri.
Din deseuri se pot valorifica metalele, sticla, materialele plastice, hartia. Unele
deseuri solide din industie sau constructii se pot ultiliza in constructia de drumuri ca
material de umplutura.
Deseurile periculoase se distrug de cei care le-au produs sau se colecteaza de la
mai multi producatori se si depoziteaza sau se distrug. Gestionarea deseurilor are ca scop
prevenirea si reducerea poluarii. Acest scop poate fi atins si din utilizarea unor tehnologii
care sa produca cat mai putine deseuri.
Se numesc tehnologii ecologice(tehnologii verzi). Reducerea poluarii prin deseuri
se realizeaza si prin valorificarea unor materiale. In Romania s-a elaborate strategia

17
nationala si planul national de gestionare a deseurilor. Acestea sunt in conformitate cu
legislatia romana si europeana de mediu.
La nivel local s-au elaborate Planuri regionale de gestionare a deseurilor.

FORME SPECIALE DE POLUARE

POLUAREA RADIOACTIVA
Radioactivitatea reprez emisia spontana de radiatii sub forma de corpusculi sau de
energie. De exemplu
o Radiatia alfa este formata din nucleu de He, are masa mai mare, energie mai mica,
strabate cativa metri si poate fi oprita de o foaie de hartie.
o Radiatia Beta formata din electoni sau pozitroni. Particulele au masa mai mica,
energie mai mare si strabat o lungime mai mare. Poate fi oprita de metale/beton.
o Radiatia Gama este formata din energie, poata sa strabata cativa km, distruge
celulele vii; este oprita de metale si de beton cu grosimea de 1 m.Este cea mai
periculoasa forma de radiatie.
Surse naturale sunt minereuri(roci) care contin elemente radioactive. De ex roci
care contin Uraniu, thoriu . In zonele geografice, prin fisuri in scoarta pamantului poate
iesi un gaz radioactive radon.
Praful cosmic poate contine si el elemente radioactive.
Surse antropice pot fi instalatiile in care se obtine combustibilul nuclear pt
centralele nuclearo-electrice; astefel de minereu de uraniu, thoriu se indeparteaza
materialul steril, ramanand oxizi de uranium sau thorium care se folosesc in centralele
nucleare electrice (CNE). Sterilul se depoziteaza, dar mai poate contine elem radioactive.
Alte surse pot fi CNE scose din functiune, submarine cu reactor nuclear.
Cei care lucreaza cu materiale radioactive trebuie sa cunosca modul de utilizare a
lor. Se lucreaza cu cant mici de materiale radioactive in institutele de cercetare, in spitale
(terapii prin diverse radiatii). In CNE combustibilul nuclear este intreodus in tuburi sau
placi metalice care se inched. Combustibilul se manevreaza mecanic. Tuburile sunt
introduce in reactor unde are loc bombardarea cu neutroni.(uranium si thorium) se sparge
rezultand 2 sau 3 elemente solide sau gazoase si alti neutroni.
Elementele rezultate sunt radioactive, ele devin deseuri nucleare de ex : unul
dintre elem poate fi iod radioactive care are timp de injumatatire a radioactivitatii aprox 5
zile.( la Cernobal in ’86 s-a emenat o astfel de substanta)
Alt element cesiu radioactive, strontium radioactive ; timp de injumatatire peste
50 de ani ( pt a-si pierde radioactivitatea este necesar de peste 200 de ani)
In fiecare tara se stabilesc concentratii max admise pt elemente radioactive. La
Viena functioneaza Agentia Internationala pt Energie Atomica care controleaza activit cu
surse radioactive si stabileste norme de concentratii max admise pt populatie si pt
personalul care lucreaza in astfel de loc.
Deseurile radioactive se racesc dupa iesirea din reactor in bazine cu apa. Apoi se
ambaleaza in containere metalice impreuna cu argila. Containerele se depun in pesteri sau
mine parasite. In jurul containerelor se depune argila pt a nu ajunge apele freatice la
deseul nuclear. Zonele sunt sub restrictie.
De asemenea in jurul centralelor nucleare se asigura o zona de excludere cu
latimea de 1 km in care nu sunt premise decat activitati legate de centrala.

18
 Reactorul nuclear se amplaseaza intr-o cladire cu peretii de 1 m de beton. Cladirea
este asigurata seismic. Cladirease numeste anvelopa.
Radiatiile pot avea efecte directe asupra oamenilor. La doza mare de radiatii se
produce decesul, la doze moderate creste probabilitatea imbolnavirii cu cancer iar la doze
mai reduse pot aparea malformatii la copii la prima sau la a 2-a generatie.

POLUAREA SONORA(FONICA)
Sunetul reprez a vibratie a particulelor unui mediu care poate produce o senzatie
auditiva. Suprapunerea dezordonata de sunete formeaza zgomotul.
Caracterizarea sunetelor se poate face in mai multe feluri
o Prin frecventa : urechea umana percepe sunete intre 16 Hz si 20000 de
Hz.Cele mai mici de 16 Hz se numesc ifrasunete iar cele mai mari de
20000 se numesc ultrasunete.
o Prin persiunea acustica
Pa= 1 N/mp
In practica s-a adoptat ca unitate de masura belul dar se lucreaza cu decibelul
( val de 10 ori mai mica)
Pt sunetele audibile 0- 140 Db. De ex convorbirea obisnuita este de aprox 50 de
Db, muzica de intensitate mare 100-120 Db.
Efectele sunetelor
Infrasunetele nu se aud. Pot aparea la automobile, elicoptere, inante de cutremure,
inante de apropierea furtunilor. Pot fi sesizate de animale, pasari, copii sub 1 an.
Infrasunetele de 7 Hz traumatizeaza sistemul nervos si circulator.
Ultrasunetele nu se aud. Pot fi produse si in natura si in industrie. Ultrasunetele
pot distruge la om globulele rosii din sange, pot produce migrene, pierderea echilibrului.
Ultrasunetele distrug bacterii si virusi si de aceea se folosesc la sterilizarea unor obiecte
sau alimente. Se mai ultilizeaza la detectarea golurilor din metale sau betoane, la
intocmirea hartilor de adancime a marilor si oceanelor, la aflarea vaselor esuate pe fundul
marilor sau in diverse studii.

CURS 11

Sunetele audibile(frecventa 16-20000 herzi)

Suprapunerea dezordonata de sunete audibile formeaza zgomot care produce
poluare sonora(fonica).
Zgomotul influenteaza intreg organismul uman.Afectiunile apar la sistemul
auditiv, dar si la alte organe, deoarece zgomotul actioneaza prin sistemult
nervos.Afectiunile pot fi: migrene reducerea atentiei, pierderea auzului, nervozitate,
imbolnaviri ale inimii, pierderi in greutate.
Influenta zgomotelor asupra oamenilor depinde de natura si intensitatea
zgomotului si de natura persoanei.
Zgomotele puternice pot sparge geamuri fisura cladiri.
In fiecare tara s-au stabilit nivele de zgomot prin standarde.De ex. In Romania se
admite limita de zgomot in cladiri de 50 decibeli, in centre orasenesti 60 decibeli, stradal
maxim 85 dB, in aeroporturi maxim 85 dB.

19
 Pentru reducerea poluarii sonore se fac imbunatatiri constructive sau se iau alte
tipuri de masuri(de protectie individuala, de organizare).De ex in industrie se realizeaza
imbunatatirea caracteristicilor utilajelor, utilizarea de fundatii, de amortizoare de zgomot.
Protectia individuala: protectia individuala a oamenilor cu antifoane, ecrane de
protectie, rotatia personalului, acoperirea peretilor cu materiale fonoizolante.
Traficul urban- principala cauza a zgomotului din orase: vehicule grele si
motocicletele produc intensitati mari ale sunetului, uneori si peste 90 dB.
Pt reducerea zgomotului se imbunatatesc constructiv automobilele,
camioanele(autovehiculele pot avea atenuator de zgomot), cladirile de locuit nu trebuie
construite paralel cu strazile sau soselele, intre strada si cladire ar trebui amplasate cladiri
de birouri sau pomi.Pe autostrazi, in dreptul localitatilor se construiesc ziduri de beton
sau de lemn.
Managementul de trafic ar trebui imbunatatit prin: sistemul „unda verde” adica
semafoarele coordonate astfel incat sa permita circulatia autovehiculelor, evitand prea
multe stationari la semafoare(poluare sonora si chimica); sens unic pe unele strazi;
traficul greu directionat pe centura oraselor; reducerea traficului in zonele rezidentiale.
Traficul feroviar produce zgomote de peste 100 dB.Reducerea zgomotului se
realizeaza prin imbunatatiri constructive la locomotive, vagoane, sine si masuri
organizatorice.
Traficul aerian poate produce zgomote foarte intense care dauneaza oamenilor si
cladirilor.Cladirile se amplaseaza la distanta de aeroporturi.
In aviatie se folosesc avioane subsonice(viteza sub 300 m/s).Zgomotul creste in
intensitate pe masura ce avioanele se apropie si apoi scade in intensitate cand avioanele
se indeparteaza.
La avioanele supersonice nu se aude apropierea avionului, dupa trecerea lui peste
observatorul uman, acesta percepe un zgomot foarte puternic ce poate influenta sistemul
cardiovascular prin sperietura respectiva, pot aparea si deteriorari la cladire.
Reducerea poluarii in orase se poate face prin: izolarea cladirilor, utilizarea unor
materiale fonoizolante in interior, prin geamurile termopan(o reducere cu 40% a poluarii
sonore).

Poluarea in marile orase

Urbanizarea este un proces continuu, dinamic.Populatia este atrasa catre orase
datorita posibilitatilor de a lucra, de instruire, de asigurare mai buna a sanatatii decat in
zonele rurale, de confort.
Exist astazi pe glob orase cu un numar foarte mare de locuitori numite
megalopolisuri. De ex: Mexico City-peste 24 mil locuitori; Sao Paolo-peste 23 mil loc;
Tokyo- peste 21 mil loc; New York- peste 16 mil loc; Kalkutta- peste 15 mil loc.
Ponderea populatiei urbane in totalul locuitorilor este de 48-50%.Pe zone
geografice, ponderea populatiei urbane este de aproximativ 80% in Europa, America de
Nord, Asia Orientala si America latina.
Problemele marilor orase sunt comune.Ele au nevoie zilnic de cantitati foarte mari
de apa, alimente, combustibil si energie.
Din oras trebuie evacuate apele uzate in cantitate mare, deseuri solide.Probleme
sunt si cu poluarea aerului.

20
 Megaorasele au aparut si prin includerea satelor si oraselor invecinate in orasul
care se extinde.Prin extindere, in orase s-au inclus si zone industriale.In 1987 la
Universitatea din New York a aparut „proiectul Mega City” care are la baza ideea ca
toate orasele cu peste 10 mil de locuitori au aproximativ aceleasi probleme.Prin acest
proiect s-a facut posibila colaborarea intre primarii marilor orase pentru aprovizionarea
oraselor, asigurarea transportului in orase, a celorlalte functii ale oraselor si de reducere a
poluarii.
Printre masurile de reducere a poluarii se pot enumera:
- reducerea poluarii industriale si din transporturi
- extinderea zonei verzi
- statii de epurare a apelor
- gestionarea mai buna a deseurilor

Poluarea transfrontiera este o alta forma speciala de poluare.Acest tip de poluare pune
in evidenta fenomenul international de transmitere a poluantilor prin curentii de aer, de
apa, prin mijloace de transport, inclusiv radiatie, oameni.
Poluarea transfrontiera se manifesta in mai multe feluri.De exemplu:
- in mod direct ca urmare a evacuarii cu intentie sau accidental de diverse substante in aer
sau apa, emisii de oxizi de sulf, de azot, din instalatii industriale ce provoaca ploi acide la
mare distanta si peste granita; accidentul de la Cernobal, Baia Mare se mai pot transimte
spori, microbi, virusi(poluare biologica).
- in mod indirect prin export de produse(in special agricole) de calitate scazuta sau prin
export de utilaje, tehnologii depasite care emit in procesul de productie poluanti sau prin
depozitare in alte tari a unor materiale reziduale provenite din industria chimica sau
centrale nucleare; prin limite diferite de concentratii maxim admise de poluanti in diferite
tari
Poluarea internationala afecteaza si spatiile comune: marile, oceanele, zonele
polare.In zonele polare, printr-un Tratat International din 1959 nu s-au permis extractii de
minereuri, depuneri de deseuri.Sunt permise numai activitati de cercetare stiintifica.S-au
interzis experientele militare in aer, apa si sol.
Conflictele armate pot provoca de asemenea, pe langa distrugeri, poluare intensa a
aerului, apei si solului.

CURS 12

Aspecte economice, legislative si administrative privind protectia mediului

Prevenirea si reducerea poluarii necesita cheltuieli pt. diminuarea poluarii la surse

si totodata pt. combaterea efectelor poluantilor emisi de surse.
Reducerea poluarii la surse (industrie, transporturi, agricultura, consumul casnic)
inseamana si economia de resurse materiale si de energie.
Reducerea se face diferit, in functie de sursa. De exemplu:
 pentru industrie -> utilizarea de “tehnologii verzi” care sa emita cat mai putine gaze,
substante lichide sau deseuri solide.
 Pentru transporturi -> imbunatatiri constructive ale motoarelor, utilizarea de
catalizatori, cresterea calitatii benzinei si motorinei.

21
 Pentru agricultura -> utilizarea fertilizantilor in calitati corespunzatoare dupa analiza
solului:
o Utilizarea ingrasamintelor naturale, gunoi de grajd, namoluri
o Reducerea utilizarii pesticidelor
o Masuri de combatere a eroziunii solurilor
o Impadurire
Pentru localitatile urbane, reducerea poluarii se poate face prin utilizarea surselor
energetice alternative (energie solara), prin existenta unor statii de epurare a apelor
corespunzatoare nivelului de dezvoltare si prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor
solide.
Analiza economica a reducerii poluarii pune in evidenta de obicei cheltuielile care
se fac.
In productia de bunuri, cheltuielilor pentru reducerea poluarii se adauga
cheltuielile de productie, marind costul produselor, de accea se folosesc tehnologii cu
emisii mai reduse sau utilaje care reduc poluarea, folosind consumuri energetice scazute,
substante ieftine de tratare (aer, var, clor).
Se poate calcula si varianta optima a cheltuielilor pentru reducerea poluarii. De
exemplu, calculul poate lua in evidenta cheltuielile de poluare (care se reprezinta sub
forma unei curbe ascendente) si costul pierderii unei substante valoroase in emisii ( o
curba descendenta pe masura ce creste gradul de poluare).

Statul poate interveni prin diverse masuri pentru reducerea poluarii. Exemple:
1. Prin fizarea standardelor referitoare la emisiile de poluanti, la calitatea produselor sau
la procesul tehnologic de fabricatie
2. Prin introducerea de impozite pe poluare
3. Prin taxe de utilizare a resurselor, sau pentru servicii de mediu: trasarea apei,
colectarea deseurilor. Pot fi si taxe pentru carburanti care intra in pretul acestora.
Legea generala este completata de legi speciale. De exemplu: legea apelor, a
padurilor, legea2 pt. poluarea transporturilor, legea privind activitatile nucleare.
La acestea se adauga standardele de mediu, de produse si ordonante
guvernamentale.
Aspecte administrative
Si in Romania, problemele de mediu apartin Ministerului de protectie a Mediului.
Ministerul este in legatura si cu alte ministere: Min. Economiei si Industriilor,
Agriculturii, Sanatatii, Turismului.
Ministerele trebuie sa aplice masurile pentru asigurarea protectiei mediului,
pentru protectia locuitorilor si a ecosistemelor.
S-au declarat in Romania si ari protejate:
 Rezervatii ale biosferei : Retezat, Rodna, Delta Dunarii
 Parcuri nationale – 12
 Rezervatii naturale – 571
Romania a aderat la Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (infiintat de
ONU). De asemenea, este membra a unor asociatii, organizatii, comisii internationale,
Organizatiei pentru Protectia Mediului, Apelor si Energia Atomica, Organizatia
Meteorologica a Sanatatii, organizatia pentru Alimentatie si Agricultura.

22
 Romania a semnat conventii si tratate internationale referitoare la protectia
mediului: referitor la poluarea transfrontaliera, protectia stratului de ozon, constrolul
deseurilor periculoase.
Firmele romanesti sunt obligate s aia in componenta manageriala si aspecte legate
de protectia mediului.
Si in Romania exista standarde de mediu (SR). EX:
 SR 14.000 – standard general, urmat de alte standarde pe diverse probleme. Ele se
efectueaza in firme de audit si de probleme de mediu, urmand impactul activitatii asupra
mediului.
 Taxe pe produse care maresc costul produselor deoarece s-au facut cheltuieli pt.
reducerea poluarii in timpul fabricatiei.
 Taxe administrative pentru eliberarea de premise, licente, autorizatii de functionare
 Suprataxe pentru produse cu potential de poluare, la baterii auto, anvelope
 Taxe de diferntiere pe produse
 Amenzi pentru nerespectarea conditiilor de protectie a mediului
Cheltuielile pentru protectia mediului sunt stabilite de la bugetul statului si in
unele tari sunt sustinute si prin donatii particulare. Din banii colectati, se pot face
interventii pentru mediu: diguri pentru ape, reimpaduriri, etc.
Se sustine activitatea de cercetare stintifica si administratia generala a mediului.

Legislatia de mediu
Dreptul mediului – reprezinta ansamblul complex al normelor juridice care
reglementeaza relatiile ce se stabilesc intre oameni, referitoare la atitudinea fata de mediu
si la conservarea lui.
Si in Romania functioneaza legea de protectie a mediului 137/1995.
Dreptul mediului si legea recunosc urmatoarele principii:
1. dreptul oamenilor la viata, la un mediu inconjurator sanatos
2. accesul oamenilor la informatii
3. dreptul la despagubiri pentru prejudicii, inclusiv de mediu
4. dreptul de a sesiza autoritatile privind incalcarea principiilor de protectie a mediului
5. dreptul de a beneficia de facilitati legale pentru activitati care protejeaza mediul.

23