Încălzirea climatică globală

Prof. Anca Popescu

Școala Gimnazială Basarab I, Curtea de Argeș, județ Argeș

Este cald, nu? Prea cald pentru a ieși pe afară în miezul zilei, prea cald pentru a ne putea
odihni noaptea. Apartamentele sunt adevărate saune, lumea întreagă este o saună. Vă amintiți de
ninsorile din primăvară și zăpada care acoperea pomii înfloriți? Remarcați secetele, dar și furtunile
care fac ravagii? Toate acestea au o explicație: încălzirea climatică globală. Adică, la nivel planetar,
temperaturile cresc. Este ca și cum am trăi sub un capac. Radiația reflectată în atmosferă, se
întoarce parțial și contribuie la creșterea temperaturilor. De ce se întoarce? Pentru că în atmosferă
există gaze, gaze cu efect de seră, multe provenind din activitatea umană și care nu lasă radiația să
se elibereze în spațiul cosmic. Și uite așa, ajungem să fierbem ca într-un cazan.

Care sunt cauzele acestui fenomen care afectează viața pe planetă?

 Defrișările. Anual, suprafețe întinse de păduri dispar pentru a face loc terenurilor
agricole, construcțiilor, dar și pentru a obține lemnul folosit ca materie primă în
industria lemnului;
 Circulația auto. Milioanele de mașini care circulă zilnic în întreaga lume eliberează
noxe care fac rău atmosferei și implicit vieții;
 Utilizarea îngrășămintelor chimice, mai ales cele care conțin azot;
 Gazele fluorurate. Acestea sunt emise de echipamentele și produsele care utilizează
astfel de gaze. Efectul lor de încălzire este foarte puternic – cu până la 23 000 de ori
mai mare decât efectul dioxidului de carbon.
 Arderile. Fie că este vorba de arderi industriale, fie de incendii sau de arderea
deșeurilor, toate acestea duc la creșterea cantității de gaze cu efect de seră, în
atmosferă.
Care sunt consecințele majore ale acestui fenomen?
 Canicula. Temperatura medie anuală a crescut, verile sunt tot mai călduroase și iernile
mai blânde. În câțiva ani, la București se vor înregistra temperaturi specifice Atenei, oraș
situat în zona subtropicală. Cum ne vom simți când aerul ne va arde și nu vom mai putea
respira? Deja se întâmplă.
 Secetele. Acestea afectează terenurile contribuind la eroziunea solului, afectează
agricultura, plantele și animalele. Contribuie la reducerea debitelor râurilor, acestea
 ajungând chiar să sece. Scade astfel, cantitatea de apă potabilă și se reduc resursele de
hrană ale omenirii. Oare ce se va întâmpla când nu vom mai avea apă și mâncare?
 Sărăcie, boli, decese. Lipsa apei și a hranei va avea consecințe grave asupra stării de
sănătate a populației, conducând la milioane de decese.
 Topirea ghețarilor. Ghețarii polari și cei montani se topesc într-un ritm alarmant ceea
ce afectează resursele de apă ale planetei, contribuind, de asemenea, la creșterea
nivelului Oceanului planetar și la dispariția speciilor de animale polare.Urșii polari mor
de foame pentru că suprafețele cu gheață s-au redus considerabil și a crescut și distanța
între acestea ceea ce face ca o parte dintre ei să se înece.
 Incendii naturale. Ard pădurile Terrei și milioane de animale își pierd habitatul sau sunt
prinse în flăcări fără posibilitatea de a se putea salva. Ard pădurile în Siberia, Canada,
S.U.A., Australia, suprafețe forestiere care au rolul să ne apere de încălzirea climatică
globală, dar care se aprind din cauza temperaturilor ridicate.

Deși asistăm la toate aceste evenimente, ele fiind reale, sunt și politicieni care neagă
existența acestui fenomen. Sunt țări puternice la nivel planetar care pun interesul economic
mai presus de viitorul generațiilor prezente și viitoare. Pentru că, în acest ritm, în curând nu
va mai exista viitor.
Îți amintești cum anul trecut, în 2020, planeta a reușit să respire? Atunci când activitatea
umană s-a redus considerabil din cauza Covid-ului și am stat în case, și nu am mai circulat?
Vă amintiți că apele Veneției se limpeziseră și au început să fie văzute animale care
dispăruseră de ani de zile din zonă? Da, Covid-ul a lăsat planeta să respire! Dar oare este
nevoie de epidemii ca să se întâmple acest lucru? Dacă nu vom lua măsuri astăzi, nu vom
mai avea un mâine. Situația este disperată, încălzirea climatică globală este un fenomen
periculos care amenință chiar specia umană.
Ce poți face tu?
 Economisește! Cumpără mai puțin, refolosește, încearcă să produci o cantitate cît mai
mică de deșeuri, trage din priză, nu lăsa electronicele și electrocasnicele deschise dacă
nu le folosești!
 Circulă cât mai mult pe jos sau cu bicicleta! Poți merge 2-3 km pe jos, până la piață,
până la magazin sau până la școală, nu ai nevoie de mașină.
 Închide robinetul când te săpunești, șamponezi și îți speli dinții! Apa este o resursă
vitală, nu trebuie risipită.
  Spune NU plasticului! Fără pahare și paie din plastic, fără pungi din plastic. Poți bea
sucul direct din paharul de sticlă, poți folosi o sacoșă din material textil pentru
cumpărături!
 Plantează! Florile, arborii sunt necesari planetei pentru că reprezintă o sursă de oxigen.
În plus, poți avea grijă de insecte, acestea contribuind la polenizare și la obținerea hranei.
Oare știi că atunci când albinele vor dispărea, omenirii îi vor mai rămâne doar 3 sau 4
ani de existență? A spus-o un om înțelept, probabil că ai auzit de Albert Einstein.
 Plimbă-te în natură! În felul acesta vei înțelege și vei aprecia rolul pozitiv al acesteia în
apărarea speciilor, inclusiv a celei umane. Deși, în ultimii ani, ne tot întrebăm dacă
specia umană merită această planetă.

Postere realizate de elevele Bianca Zarioiu, Raluca Neacșu și Eliza Petec,

în cadrul proiectului internațional GreenKids, 2020- 2021

Siteografie:
 https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/raport-planeta-se-incalzeste-mai-repede-decat-s-
a-anticipat-pana-in-2025-lumea-va-atinge-primul-prag-critic-de-temperatura-1543615,
10.07.2021
 https://ec.europa.eu/clima/change/causes_ro, 10.07.2021
 http://www.meteo.ro/articol/33/Ce-este-incalzirea-globala.html, 10.07.2021