Dre Ptu L Administr at I Vin Scheme

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/337825173
Dreptul administrativ în scheme
Book · December 2019
CITATIONS READS
0 237
1 author:
Saitarli Natalia
Cahul State University "B.P. Hasdeu" (Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu”, Cahul)
19 PUBLICATIONS 6 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
OPEN ACCESS TO SCIENTIFIC INFORMATION View project
All content following this page was uploaded by Saitarli Natalia on 08 December 2019.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

UNIVERSITATEA DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL
FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
CATEDRA ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
SAITARLÎ NATALIA
DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN SCHEME

(suport didactic)
Ediția a II-a revăzută și adăugită
CAHUL 2019
Dreptul administrativ în scheme Suport didactic
342.9(075.8)
S 15
Recenzenţi:
Cornea Sergiu – Conferenţiar universitar, doctor habilitat în științe politice, Universitatea de Stat “B. P. Hasdeu”
Tincu Violeta – Lector universitar, doctor în științe administrative, Academia de Administrare Publică
Acest suport didactic este destinat, în primul rând, studenţilor specialităţilor de drept şi administraţie publică, şi de asemenea pentru alte
categorii de studenţi care studiază dreptul administrativ.
Schemele incluse în acest album reflectă noţiunile elementare despre puterile statului, dreptul administrativ şi elementele dreptului
administrativ, subiecții dreptului administrativ etc. Scopul materialului dat constă în sistematizarea şi însuşirea mai accesibilă a materiei ce ţine de
dreptul administrativ. Experienţa pedagogică demonstrează elocvent că folosirea unor astfel de scheme în procesul de instruire simplifică considerabil
însuşirea cursului „Drept administrativ”.
Suportul didactic a fost elaborat în corespundere cu Curriculum disciplinei „Drept administrativ”.
Suportul didactic a fost discutat şi recomandat spre publicare de Comisia metodico-ştiinţifică a Universităţii de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul
(Proces verbal nr. 1 din 15.03.2019)
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
Saitarlî, Natalia.
Dreptul administrativ în scheme : (suport didactic) /
Natalia Saitarlî ; Univ. de Stat "B. P. Hasdeu" din Cahul, Fac.
de Drept şi Administraţie Publică, Catedra Ştiinţe Politice şi
Administrative. – Ed. a 2-a, rev. şi adăugită. – Cahul : US
Cahul, 2019 (Tipogr. "Centrografic"). – 124 p. : scheme.
Aut. este indicat pe vs. f. de tit. – 100 ex.
ISBN 978-9975-88-050-3.
© Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul, 2019
© Saitarlî Natalia, 2019
2
CUPRINS:
Tema 1: DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN STATUL DE DREPT .......….............................................................................................. 7

Noţiunea de stat şi elementele sale ………………………………………………………………........................................................................... 7
Trăsăturile caracteristice ale puterii de stat……………………………………………………………………………………………………………… 8
Funcţiile statului............................................................................................................................................................................................... 9
Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale statului de drept …........................................................................................................................... 10
Separaţia puterilor în Republica Moldova ………………………………………................................................................................................. 11
Organe ale puterii executive ……………………............................................................................................................................................... 12
Principiile generale ale administraţiei publice…………………………………………………………………………………………………………. 13
Principiile speciale ale administraţiei publice…………………………………………………………………………………………………………… 14
Factorii ce determină administraţia publică contemporană…………………………………………………………………………………………… 15
Tema 2: DREPTUL ADMINISTRATIV, RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC……………………………………………………………. 16

Noţiunea de drept administrativ şi trăsăturile caracteristice ale acestuia…………………………………………………………………………………16
Legătura dreptului administrativ cu alte ramuri de drept…………………………………………………………………………………………………… 17
Tema 3: ELEMENTELE DREPTULUI ADMINISTRATIV…………………………………………………………………………………… 18

Noţiunea şi trăsăturile specifice ale normelor de drept administrativ …………………….............................................................................. 18
Structura normelor de drept administrativ …………………………………………….......................................................................................... 19
Categoriile normelor de drept administrativ ………………….......................................................................................................................... 20
Noţiunea şi categoriile izvoarelor de drept administrativ……………………………………………………………………………………………... 21
Izvoarele neoficiale de drept administrativ..…………………………………………………………………………………………………………….. 22
Noţiunea şi trăsăturile specifice ale raportului juridic de drept administrativ………………………………………………………………………. 23
Elementele raportului juridic de drept administrativ………………………………………………………………………………………................ 24
Premisele raportului juridic de drept administrtaiv ………………………………………………………………………………………………….. 25
Categoriile raportului juridic de drept administrativ…………………………………………………………………………………………………… 26
Tema 4: ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A REPUBLICII MOLDOVA…………………………………………………………… 27

Principiile privind organizarea administraţiei publice…………………………………………………………………………………………………. 27
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova…………………………………………………………………………………………. 28
Patrimoniul statului………………………………………………………………………………………………………………………………………… 29
Domeniul public al statului………………………………………………………………………………………………………………………………… 30
Domeniul privat al statului………………………………………………………………………………………………………………………………… 31
Distincţia dintre domeniul public şi domeniul privat ale statului…………………………………………………………………………………….. 32
3
Modul de dobândire a bunurilor ce formează domeniul public şi domeniul privat ale statului………………………………………………… 33
Tema 5: ORGANELE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE…………………………………………………………………………………………… 34

Noţiunea şi trăsăturile specifice ale organelor administraţiei publice………………………………………………………………………………... 34
Elemente componente ale organelor administraţiei publice…………………………………………………………………………………………… 35
Clasificarea organelor administraţiei publice……………………………………………………………………………………………………………. 36
Tema 6: PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA............................................................................................................................ 37

Rolul și procedura de alegere a Președintelui RM……………………………………………………………………………………………………… 37
Mandatul Președintelui RM............................................................................................................................................................................. 38
Atribuțiile Președintelui RM...................................................................................................................................................................... 39
Actele Președintelui RM…………………………………………………………………………………………………………………………………… 40
Răspunderea juridică a Președintelui RM……………………………………………………………………………………………………………….. 41
Tema 7: GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA………………………………………………………………………………………………… 42

Rolul și lista Guvernului RM……………………………………………………………………………………………………………………………… 42
Modul de formare al Guvernului RM…………………………………………………………………………………………………………………….. 43
Mandatul Guvernului RM…………………………………………………………………………………………………………………………………. 44
Domeniile de activitatea ale Guvernului RM…………………………………………………………………………………………………………… 45
Funcțiile Guvernului RM…………………………………………………………………………………………………………………………………... 46
Atribuțiile Guvernului RM………………………………………………………………………………………………………………………………… 47
Împuternicirile Guvernului RM…………………………………………………………………………………………………………………………… 48
Atribuțiile membrilor Guvernului RM…………………………………………………………………………………………………………………… 50
Organele permanente ale Guvernului RM……………………………………………………………………………………………………………….. 51
Modul de activitate al Guvernului RM…………………………………………………………………………………………………………………… 52
Actele Guvernului RM……………………………………………………………………………………………………………………………………. 53
Tema 8: MINISTERELE ȘI ALTE AUTORITĂȚI CENTRALE DE SPECIALITATE ALE REPUBLICII

MOLDOVA………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 54
Autoritățile centrale de specialitate ale RM……………………………………………………………………………………………………………... 54
Rolul și modalitatea de constituire, reorganizare și dizolvare a ministerelor RM………………………………………………………………….. 55
Autoritățile administrative din subordinea ministerelor RM………………………………………………………………………………………….. 56
Instituții publice în subordinea Guvernului RM………………………………………………………………………………………………………… 57
Funcțiile de bază ale ministerului și ale altei autorități administrative centrale…………………………………………………………………… 58
4
Atribuțiile principale ale ministerului și ale altei autorități administrative centrale……………………………………………………................. 59

Actele administrative ale ministerului și ale altei autorități administrative centrale din RM……………………………………………………... 60
Tema 9: AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE REPREZENTATIVE ȘI DELIBERATIVE – CONSILIILE LOCALE ȘI

CONSILIILE RAIONALE……………………………………………………………………………………………………………………………… 61
Noțiunea și procedura de alegere a consiliului local/raional………………………………………………………………………………………….. 61
Organele electorale locale…………………………………………………………………………………………………………………………………. 62
Etapele procesului electoral local…………………………………………………………………………………………………………………………. 63
Constituirea consiliilor locale/raionale…………………………………………………………………………………………………………………… 67
Mandatul consiliului (consilierului) local/raional………………………………………………………………………………………………………. 68
Dizolvarea consiliului local/raional………………………………………………………………………………………………………………………. 69
Atribuțiile consiliului local………………………………………………………………………………………………………………………………… 70
Atribuțiile consiliului raional……………………………………………………………………………………………………………………………… 73
Modul de activitate al consiliului local…………………………………………………………………………………………………………………... 75
Modul de activitate al consiliului raional………………………………………………………………………………………………………………… 76
Actele consiliului local/raional……………………………………………………………………………………………………………………………. 77
Răspunderea juridică a consiliului (consilierului) local/raional………………………………………………………………………………………. 78
Tema 10: AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE EXECUTIVE – PRIMARUL ȘI PREȘEDINTELE RAIONULUI…………… 79

Noțiunea și procedura de alegere a primarului și a președintelui raionului…………………………………………………………………………. 79
Mandatul primarului………………………………………………………………………………………………………………………………………... 80
Mandatul președintelui raionului…………………………………………………………………………………………………………………………. 81
Atribuțiile primarului……………………………………………………………………………………………………………………………………….. 82
Atribuțiile președintelui raionului………………………………………………………………………………………………………………………… 85
Actele primarului și ale președintelui raionului………………………………………………………………………………………………………… 87
Răspunderea juridică a primarului și a președintelui raionului……………………………………………………………………………………….. 88
Aparatul de lucru al primarului……………………………………………………………………………………………………………………………. 89
Secretarul consiliului local………………………………………………………………………………………………………………………………… 90
Aparatul de lucru al președintelui raionului……………………………………………………………………………………………………………... 93
Secretarul consiliului raional…………………………………………………………………………………………………………………………….. 94
Tema 11: CONTROLUL ASUPRA ACTELOR AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE……………………………………………… 95

Noțiunea, scopul și formele controlului asupra actelor autorităților publice locale……………………………………………………………… 95
Controlul administrativ de legalitate: obligatoriu și facultativ………………………………………………………………………………………... 96
Controlul administrativ de legalitate din oficiu sau la cerere…………………………………………………………………………………………. 97
5
Împuternicirile Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat…………………………………………………………………………………………….. 98

Controlul administrativ de oportunitate………………………………………………………………………………………………………………….. 99
Tema 12: SERVICIUL PUBLIC, FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL JURIDIC AL FUNCŢIONARULUI PUBLIC…………... 100
Noţiunea de serviciul public şi caracterele esenţiale ale acestuia…………………………………………………………………………………….. 100
Principiile de bază ale serviciului public………………………………………………………………………………………………………………… 101
Clasificarea serviciilor publice……………………………………………………………………………………………………………………………. 102
Noţiunea de funcţia publica şi trăsăturile ei caracteristice…………………………………………………………………………………………….. 103
Principiile funcţiei publice…………………………………………………………………………………………………………………………………. 104
Noţiunea şi statutul juridic al funcţionarilor publici……………………………………………………………………………………………………. 105
Forme de răspundere juridică a funcţionarilor publici…………………………………………………………………………………………………. 106
Tema 13: ACTELE ADMINISTRATIVE……………………………………………………………………………………………………………. 107

Noţiunea şi clasificarea actelor administrative………………………………………………………………………………………………………….. 107
Clasificarea faptelor juridice administrative…………………………………………………………………………………………………………….. 108
Trăsăturile caracteristice ale actului administrativ de autoritate……………………………………………………………………………………… 109
Procedura de adoptare a actelor administrative de autoritate…………………………………………………………………………………………. 110
Trăsăturile caracteristice ale actului administrativ de gestiune……………………………………………………………………………………….. 111
Părţile şi obiectul contractului administrativ……………………………………………………………………………………………………………. 112
Clasificarea contractelor administrative…………………………………………………………………………………………………………………. 113
Trăsăturile caracteristice ale actului administrativ jurisdicţional……………………………………………………………………………………... 114
Efectele juridice ale actelor administrative……………………………………………………………………………………………………………… 115
Compararea actului administrativ cu alte acte juridice………………………………………………………………………………………………… 116
Tema 14: CONTROLUL EXERCITAT ASUPRA ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE…………………………………….. 119

Rolul și formele de control asupra autorităților administrației publice………………………………………………………………………………. 119
Condițiile controlului....................................................................................................................................................................................... 120
Părţile şi obiectul acţiunii în contenciosul administrativ………………………………………………………………………………………………. 121
Procedura contenciosului administrativ ………………………………………………………………………………………………………………... 122
Competenţa jurisdicţională şi căile de atac în contenciosul administrativ…………………………………………………………………………... 123
Formele răspunderii în contenciosul administrativ……………………………………………………………………………………………………... 123
6
Tema 1: DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN STATUL DE DREPT

NOŢIUNEA DE STAT ŞI ELEMENTELE SALE
Statul este o instituţie având ca suport o grupare de oameni
aşezată pe un spaţiu delimitat, capabilă de a-şi determina singură
propria sa competenţă şi organizată în vederea exercitării unor activităţi
care pot fi grupate în funcţiile: legislativă, executivă şi jurisdicţională.
Elementele statului
Populaţia este o comunitate de Teritoriul – reprezintă spaţiul globului Puterea de stat sau suveranitatea –
oameni care locuiesc pe acelaşi pământesc delimitat prin frontiera de stat, puterea pe care statul o are de a comanda
teritoriu, vorbesc aceeaşi limbă şi au cuprinzând solul, subsolul, apele şi coloana tuturor indivizilor ce intră în compunerea
aceeaşi tradiţie culturală. aeriană deasupra solului şi a apelor, asupra populaţiei sale, unită cu aceea de a nu
cărora se exercită suveranitatea statului. recunoaşte pe teritoriul său nici o altă
voinţă venită din afară.
Elementele teritoriului
Solul, ca element Subsolul este partea scoarţei Spaţiul acvatic are două Spaţiul aerian reprezintă
principal al teritoriului, terestre, situată mai jos de stratul componenţe: coloana de aer care se află
este alcătuit din uscatul de sol şi fundul bazinelor de apă - apele interioare, cuprinzând deasupra solului şi
(pământul) aflat sub şi se întinde până la adâncimi apele râurilor, lacurilor, canalelor, spaţiului acvatic al
suveranitatea statului, accesibile pentru studiere şi porturilor, radelor şi băilor, statului, delimitată pe
indiferent de locul valorificare geologică. Subsolul asupra cărora statul îşi exercită orizontală prin frontiere
unde este situat din intră în componenţa teritoriului suveranitatea deplină, cu dreptul terestre, fluviale şi
punct de vedere statului fără nici un fel de de a reglementa prin legi maritime, pe verticală
geografic. îngrădire juridică internaţională, navigaţia, exploatarea şi protecţia înălţându-se până la limita
statul fiind în drept să dispună de lor. inferioară a spaţiului
el exclusiv şi pe deplin. - marea teritorială, porţiune extraatmosferic, limită
maritimă de o anumită lăţime ce situată aproximativ la 100-
7 se întinde de-a lungul ţărmului, în 110 km deasupra nivelului
afara limitelor apelor interioare. mării.
TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE PUTERII DE STAT
Trăsăturile caracteristice ale puterii de stat
Este una şi indivizibilă, adică nu se pot Este inalienabilă, pentru că ea Este imprescriptibilă, pentru
concepe mai multe suveranităţi într-un singur nu poate fi înstrăinată, nici în că ea nu poate fi uzucapată de
stat, după cum nu poate exista o suveranitate parte şi nici în întregime. nimeni prin trecerea timpului.
unică într-un stat federal, pentru că
suveranitatea fiind unică, ea este şi
indivizibilă, astfel încât statele ce alcătuiesc
statul federal renunţă la o bună parte din
suveranitatea lor.
8
FUNCŢIILE STATULUI.
Funcţiile statului
Funcţia legislativă este activitatea Funcţia executivă este activitatea Funcţia jurisdicţională este acea
statului, care are ca obiect instituirea de statului, care are ca obiect să asigure activitate, care are ca obiect soluţionarea
norme de conduită socială generale, bunul mers al serviciilor publice, cu putere de adevăr legal şi în deplină
impersonale de aplicaţie repetată şi organizarea aplicării legilor şi punerea independenţă, în cadrul unei proceduri
obligatorii, fiind aplicate în caz de lor în aplicare la cazurile concrete de publice şi contradictorii a conflictelor
necesitate prin forţa coercitivă a statului. către organele care constituie în juridice, adică a acelor situaţii în care
totalitatea lor administraţia unui stat. unul sau mai mulţi indivizi pretind în
contradictoriu cu alţii că ordinea de drept
a fost violată.
9
NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE STATULUI DE DREPT
Statul de drept este stat în care domneşte dreptul, în care toţi sânt egali în faţa legii,
în care nimeni, nici chiar statul nu este mai presus de lege.
Trăsăturile caracteristice ale statului de drept
este fundamentat presupune executarea se prevede răspunderea sunt asigurate există o reală
pe supremaţia şi respectarea strictă reciprocă a statului şi a drepturile şi libertăţile independenţă şi
legii. a legilor de către toţi cetăţenilor, în limitele cetăţenilor. separaţie a puterilor.
(cetăţeni simpli sau legii.
funcţionari publici,
autorităţi publice
centrale sau locale
etc.).
10
SEPARAŢIA PUTERILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Puterea legislativă Puterea executivă Puterea jurisdicţională
se înfăptuieşte de este una bicefală, care se exercită de se realizează de către

Parlament. Preşedintele Republicii, ales de popor; instanţele judecătoreşti:
de Guvern, numit de Preşedintele Curtea Supremă de
Republicii pe baza şi votului de Justiţie, Curţile de Apel şi
încredere acordat de Parlament; de Judecătoriile.
organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale,
precum şi de organele administraţiei
publice locale.
11
ORGANE ALE PUTERII EXECUTIVE
Preşedintele Republicii
Administraţia publică
Administraţia publică constituie un sistem de
Guvernul centrală autorităţi bine organizat la
nivel naţional şi local, în
Organele de specialitate baza principiilor
constituţionale, care
desfăşoară (în regim de
putere publică) activităţi
Consiliile raionale îndreptate spre executare
legii sau organizarea
executării acesteia prin
Consiliile locale emiterea de acte normative
Administraţia publică subordonate legii, precum şi
locală prestarea de servicii publice
Preşedinţii raionului în interesul general al
societăţii.
Primarii
12
PRINCIPIILE GENERALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Principiile generale sunt acele principii care stau la baza întregii activităţi
administrative a statului şi a colectivităţilor locale şi au ca scop facilitarea
realizării obiectivului fundamental de satisfacere a interesului general.
1. Principiul suveranităţii poporului;
5. Principiul colegialităţii;
2. Principiul separaţiei şi colaborării

puterilor;
6. Principiul publicităţii şi
transparenţei;
3. Principiul legalităţii;
7. Principiul priorităţii şi
garantării drepturilor
persoanei private.
4. Principiul democraţiei;
13
PRINCIPIILE SPECIALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Principiile sunt reguli, formule sau idei călăuzitoare pe care se bazează organizarea şi
funcţionarea sistemului administraţiei publice.
Principiile materiale Principiile procesuale
1. Legalitatea;
1. Obligativitatea de a accepta demersurile persoanei private şi de a le
soluţiona în modul cel mai potrivit;
2. Egalitatea în faţa legii;
2. Dreptul de a fi ajutat sau asistat;
3. Respectarea scopului şi a
obiectivelor trasate de lege;
3. Promptitudinea (rapiditatea) în executare;
4. Proporţionalitatea;
4. Dreptul de a fi auzit;
5. Principiul obiectivităţii;
5. Obligativitatea autorităţii administrative de a informa persoanele
interesate despre procedura administrativă şi dreptul lor de a fi ascultate
6. Imparţialitatea; sau auzite;
7. Buna credinţă; 6. Principiul procedurii colective.
8. Transparenţa;
9. Regula de favorizare a
persoanei private.
14
FACTORII CE DETERMINĂ ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CONTEMPORANĂ
Factorul economic Factorul geopolitic Politica internă Factorul social-cultural
sau condiţiile economice, Un mediu geopolitic Instabilitatea politica Într-o societate cu o înaltă
care influenţează în mod favorabil, atunci când internă, vrajba naţională, cultură şi conştiinţă
direct şi necruţător buna statul este înconjurat de atitudinea diferenţiată a socială, juridică, civică –
desfăşurare a procesului ţări binevoitoare, toate guvernării faţă de anumite administraţia se
de administraţie. forţele interne sunt grupări sociale (etnice, organizează şi activează în
îndreptate spre ridicarea profesionale, regionale) baza înaltelor principii de
nivelului de trai al dezorientează investitorii democraţie şi echitate
populaţiei prin colaborare şi stopează fluxul socială.
economică şi politică investiţiilor (atât străine,
reciproc avantajoasă. cât şi interne), în lipsa
cărora economia este
practic paralizată.
15
Tema 2: DREPTUL ADMINISTRATIV, RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC
NOŢIUNEA DE DREPT ADMINISTRATIV ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE ACESTUIA
Dreptul administrativ este ramura a dreptului public, care cuprinde totalitatea

normelor juridice ce reglementează organizarea şi activitatea organelor administraţiei publice,
raporturile dintre aceste organe şi particulari (persoane fizice sau juridice), precum şi
răspunderea şi sancţiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor norme.
Trăsăturile caracteristice ale

dreptului administrativ
este tânăr în reglementează o nu poate fi are un pronunţat conţine norme ce se în dreptul

comparaţie cu extraordinară codificat. caracter de bazează, de regulă, pe administrativ, unele
dreptul civil sau varietate de domenii, mobilitate. principiul inegalităţii conflicte juridice,
penal. de la economie la subiecților raportului apărute între organele
sănătate şi de la juridic administrativ. administraţiei publice
armată la învăţământ. şi particulari se
soluţionează de
organele proprii ale
actele administrative, forma de administraţiei publice,
activitate a organelor de regulă organe
administraţiei publice, sunt ierarhic superioare.
supuse şi controlului organelor
ce realizează atribuţiile altei
puteri în stat – puterea
judecătorească.
16
LEGĂTURA DREPTULUI ADMINISTRATIV CU ALTE RAMURI DE DREPT
Dreptul administrativ are cele mai strânse legături cu O deosebită legătură există între dreptul administrativ Dreptul administrativ are de asemenea
dreptul constituţional datorită numeroaselor norme şi cel financiar. Acesta din urmă cuprinde ansamblul legături strânse cu dreptul penal. Dreptul
constituţionale ce stabilesc principiile fundamentale de normelor privind formarea, repartizarea şi întrebuinţarea penal intervine şi sancţionează unele încălcări
organizare şi funcţionare a sistemului autorităţilor fondurilor băneşti destinate necesităţilor publice. grave ale unor norme din materia dreptului
administraţiei publice şi normelor ce determină Normele dreptului financiar, fiind, de fapt, şi norme ale administrativ, cum sunt abuzul de putere,
principalele autorităţi ale administraţiei publice, precum dreptului administrativ, contopindu-se cu acestea din luarea de mită, neglijenţa în serviciu.
şi raporturilor acestora din urmă cu alte autorităţi. urmă, formează legislaţia administrativ-financiară. Diferenţa dintre aceste ramuri de drept constă
Prin normele sale, dreptul administrativ dezvoltă şi pune Deosebirea principală dintre aceste două ramuri de drept în faptul că sancţiunile administrative sunt în
în aplicare normele şi principiile dreptului constituţional constă în faptul că normele dreptului financiar fond sancţiuni pecuniare şi morale şi numai în
ce stau la baza organizării şi activităţii administraţiei reglementează de asemenea activitate financiară a altor subsidiar privative de libertate, iar în dreptul
publice. Această legătură se mai confirmă şi prin faptul organe şi instituţii publice. penal sancţiunile sunt în primul rând privative
că dreptul constituţional reglementează activitatea Spre deosebire de dreptul administrativ, care de libertate şi apoi cele pecuniare.
nemijlocită a puterii legislative, care este o activitate de reglementează, printre altele, organizarea şi activitatea
conducere superioară a societăţii, iar dreptul autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii financiare,
administrativ este o activitate de organizare a executării dreptul financiar cuprinde totalitatea normelor de drept Dreptul administrativ are legătură cu dreptul
şi de executare concretă a actelor puterii legislative. ce reglementează modul în care sunt realizate veniturile muncii. Aceste două ramuri determină
Cu toate că aceste două ramuri se află într-o legătură bugetului de stat şi ale bugetelor locale, precum şi condiţiile de muncă şi statutul funcţionarilor
strânsă, ele nu se identifică, deoarece dreptul destinaţia cheltuielilor administraţiei de stat centrale şi publici. Unele norme ale dreptului
constituţional este ramura conducătoare a întregului bugetelor locale. Dacă dreptul administrativ administrativ determină categorii speciale de
sistem de drept din ţara noastră. De aici rezultă că reglementează organizarea şi activitatea autorităţilor funcţionari care au statute speciale, iar
normele dreptului administrativ se conformează administraţiei publice cu atribuţii financiare, dreptul statutul altor funcţionari publici este
normelor dreptului constituţional. financiar reglementează, pe de o parte, raporturile dintre determinat şi de normele dreptului muncii,
Legătura acestor ramuri se mai bazează pe norme organele financiare ale statului şi contribuabili, care deoarece funcţionarii sunt încadraţi în câmpul
juridice comune. Constituţia conţine norme ce asigură veniturile bugetului public, iar pe altă parte, muncii şi respectiv sunt atribuiţi la categoria
reglementează activitatea executivă, fapt ce confirmă că raporturile dintre organele financiare ale statului şi de salariaţi.
în ramura dreptului administrativ figurează şi norme de celelalte organe de stat pentru obţinerea sumelor
ordin constituţional. Prin urmare, unele şi aceleaşi necesare bunei funcţionări a acestora şi, în anumite
norme sunt cercetate de dreptul constituţional şi de cazuri, a unor agenţi economici îndreptăţiţi să primească Legătura dreptului administrativ cu
dreptul administrativ. subvenţii de la bugetul public. dreptul procesual civil se determină prin
faptul că normele procesului civil
reglementează procedura administrativă în
În aceeaşi măsură dreptul administrativ are legătură cu cazurile soluţionării unor litigii de ordin
dreptul procesual penal. De exemplu, pentru administrativ. De menţionat de asemenea că
neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti după aplicarea în multe cazuri normele procesuale din
unei sancţiuni contravenționale se aplică o sancţiune dreptul administrativ se completează cu cele
penală determinată prin intermediul procedurii penale. ale Codului ce procedură civilă.
17
Tema 3: ELEMENTELE DREPTULUI ADMINISTRATIV
NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV
Normele de drept administrativ reprezintă o categorie de norme (reguli) sociale,

instituite sau recunoscute de stat, general obligatorii şi impersonale a căror aplicare este
asigurată de forţa de constrângere a statutului, care stabilesc conduita subiecților ce participă
într-o formă sau alta la înfăptuirea administraţiei publice.
Trăsăturile specifice ale normelor de

drept administrativ
reglementează raporturile după obiectul lor de reglementare, au un grad diferit de generalitate, se emit în baza şi în
sociale care apar între organele sunt foarte variate, fiind aplicate, astfel, unele sunt obligatorii vederea executării
administraţiei publice în practic, în aproape toate pentru toţi cetăţenii, altele sunt legilor.
realizarea sarcinilor puterii domeniile şi sectoarele de obligatorii pentru o largă
executive, precum şi între aceste activitate: de la probleme de categorie de cetăţeni, altele la o
organe şi particulari (persoane învăţământ, sănătate, până la categorie mai mică de persoane,
fizice sau juridice). armată şi paza graniţelor ţării. în sfârşit, sunt norme de drept
administrativ care se referă la 2-3
persoane sau chiar la o singură
persoană.
18
STRUCTURA NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV
Din punct de vedere al structurii După structura tehnico-juridică

logico-juridice
Ipoteza prevede Dispoziţia normei arată Sancţiunea normelor Normele dreptului

împrejurările, condiţiile în care se conduita pe care trebuie să o de drept administrativ administrativ sunt
aplică norma respectivă şi subiecții urmeze subiecții la care se referă. prevede consecinţele juridice modelate sub formă de
la care se referă. Tot în ipoteză se Ea este, în general, categorică, care decurg din nerespectarea părţi, titluri, capitole,
pot include anumite definiţii, imperativă, deoarece relaţiile conduitei prescrise de secţiuni, articole,
principii, scopuri sau tălmăciri ale sociale reglementate de normele dispoziţie. În funcţie de paragrafe, alineate etc.
unor termeni. Ipoteza normei dreptului administrativ se gradul de determinare,
administrativ-juridice poate fi mai desfăşoară în procesul de realizare a sancţiunile normelor de drept
detaliată şi să-şi găsească puterii de stat. După gradul de administrativ pot fi:
exprimarea în primele articole din imperativitate a dispoziţiei, determinate, relativ
cadrul dispoziţiilor generale ale normele din dreptul administrativ determinate, alternative şi
legii, sau poate fi generic înţeleasă, pot fi grupate în felul următor: cumulative.
sau desprinsă din reglementările
privitoare la organizarea şi
funcţionarea organelor Norme cu dispoziţii onerative, prin
administrative. care subiectele sunt obligate la o Norme cu dispoziţii permisive, care
După modul de determinare, anumită conduită sau prestaţie şi prevăd doar posibilitatea de a
ipoteza poate fi absolut care urmează a fi exercitate în mod acţiona sau nu, lăsând la alegerea
determinată sau relativ obligatoriu exact sau întocmai în subiecților de drept să facă sau nu
determinată. limita prescripţiei. Acestea sunt anumite acţiuni. Sarcinile trasate de
cele mai imperative şi categorice aceste norme au de asemenea
dispoziţii, care nu se discută, ci se caracter imperativ şi obligatoriu,
Norme cu dispoziţii prohibitive,
execută şi le întâlnim în formă doar că este lăsată subiectului libera
care cuprind reguli de interzicere a
clasică în domeniul militar. alegere a căilor de realizare ale
unor acţiuni. De regulă, aceste
norme conţin şi sancţiuni. acestora.
19
CATEGORIILE NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV
După obiectul După sfera de După forţa juridică

reglementării cuprindere
a. norme organice – ce a. norme generale – care au a. norme constituţionale;

reglementează înfiinţarea, o sferă largă de aplicare, la
organizarea şi desfiinţarea un număr nedefinit de
unor autorităţi ale cazuri; b. norme stabilite prin
administraţiei publice; lege organică sau
ordinară;
b. norme de drept material b. norme speciale – ce

– ce reglementează reglementează numai o c. norme stabilite prin
drepturile şi obligaţiile anumită problemă sau se decret prezidenţial;
subiecţilor de drept referă la o anumită categorie
administrativ şi anume, de subiecţi. Normele d. norme constituite în
organelor administraţiei speciale derogă de la ordonanţele şi hotărârile
publice și particularilor; normele generale; Guvernului;
c. norme de drept procesual e. norme stabilite prin

c. norme excepţionale – ce
– ce reglementează modul reglementează situaţii
actele organelor centrale
de funcţionare a autorităţilor apărute în mod excepţional
de specialitate;
administraţiei publice. în timpul unor calamităţi
naturale, catastrofe etc. f. norme stabilite prin
Normele excepţionale actele emise de organele
derogă de la normele administraţiei publice
generale şi cele speciale. locale.
20
NOŢIUNEA ŞI CATEGORIILE IZVOARELOR DE DREPT ADMINISTRATIV
Izvoarele dreptului administrativ sunt formele în care se exprimă normele dreptului

administrativ care nasc, modifică sau sting drepturi şi obligaţii dintr-un raport de drept
administrativ.
categoriile izvoarelor de drept administrativ
oficiale neoficiale
1. Constituţia Republicii Moldova este Legea Supremă a societăţii şi 1. Cutuma (obiceiul

statului şi constituie cel mai important izvor al dreptului, în special al juridic);
dreptului administrativ, având la bază normele de drept administrativ
de ordin constituţional cu o forţă juridică superioară;
2. Practica judecătorească
(jurisprudenţa);
2. Legea – numai cea care conţine norme de drept administrativ. De
exemplu: Legea cu privire la Guvern, Legea privind administraţia
publică locală, Codul electoral etc.; 3. Doctrina juridică.
3. Actele administrative subordonate legii care la rândul lor se

clasifică în felul următor:
a. Hotărârile b. Decretele c. Hotărârile şi

Parlamentului; Preşedintelui; ordonanţele Guvernului;
Republicii Moldova
d. Actele ministerelor şi ale altor e. Actele autorităţilor administraţiei
organe centrale ale administraţiei publice locale.
publice;
4. Actele internaţionale ca izvoare ale dreptului administrativ.
21
IZVOARELE NEOFICIALE DE DREPT ADMINISTRATIV
Cutuma (obiceiul juridic) se întemeiază Practica judecătorească Doctrina juridică rezidă în concepte,
pe cazuri concrete, care apoi sunt invocate (jurisprudenţa) este alcătuită din analize, investigaţii şi interpretări, pe
ca precedente şi la care se face referire. totalitatea hotărârilor judecătoreşti care teoreticienii dreptului le dau
Cu timpul, apare o normă generală, care pronunţate de toate instanţele indiferent fenomenelor juridice. Doctrina
uneşte mai multe cazuri concrete ce s-au de grad. Rolul jurisprudenţei îl constituie o formă riguroasă de
repetat de câteva ori şi au obţinut aceeaşi constituie, evident, interpretarea şi cunoaştere a fenomenului juridic în
interpretare şi soluţionare. aplicarea legii în cazuri concrete. ansamblu şi datorită valorii sale, ca
La etapa actuală, rolul obiceiului juridic Judecătorul, având capacitatea de a rezultat al recomandărilor făcute pentru
are o oarecare influenţă în domeniul examina anumite reguli, referitoare la cazurile judiciare sau ca rezultat al
dreptului public, în care este cuprins şi un caz dat, poate uneori să instituie şi propunerilor făcute organelor ce emit
dreptul administrativ, mai cu seamă reguli noi de drept, care să poată fi actele juridice, poate să obţină forţa
această nuanţare se evidenţiază cu ocazia aplicate şi în alte procese. Totuşi, de normativă necesară pentru a constitui un
interpretării prevederilor constituţionale. cele mai multe ori, cazurile respective adevărat izvor de drept.
Curtea Constituţională preia practica se soluţionează prin intervenirea Doctrina juridică generalizează
existentă în alte state sau uzanţe organului emitent de acte juridice, care conduitele individuale şi în anumite
determinate din cele mai vechi timpuri, în poate modifica şi expune norma situaţii formulează principii generale,
acest sens fiind semnificativ principiul juridică, astfel ca să nu apară dubii. În pronunţându-se asupra izvoarelor de
separaţiei puterilor, care îşi are originile felul acesta este exclus amestecul unei drept cuprinse în acte normative şi
încă în lucrările lui Aristotel şi Platon. puteri a statului care nu are dreptul de a asupra a ceea ce nu are încă structură
Astfel, dreptul administrativ, care are ca emite norme juridice şi eventualitatea normativă, însă constituie o eventualitate
obiect de studiu şi puterea executivă a unor interpretări întâmplătoare. juridică pasibilă de apariţie.
statului, este influenţat direct de obiceiul
juridic.
22
NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV
Raportul de drept administrativ reprezintă totalitatea raporturilor juridice care se formează în legătură cu organizarea şi
funcţionarea autorităţilor administrației publice, şi care se nasc, se modifică şi se sting în condiţiile prevăzute de normele dreptului
administrativ.
Trăsăturile specifice ale raporturilor juridice administrative
a. Cel puţin unul din b. Subiecţii raportului c. Obiectul raportului d. De regulă, raporturile e. Raporturile juridice
subiecţii raportului juridic administrativ nu juridic administrativ este juridice administrative administrative se pot
juridic administrativ sunt egali în drepturi şi determinat de obiectul se nasc, se modifică sau naşte şi din
este un organ al obligaţii, fără deosebire activităţii organelor se sting pe baza unei producerea unor
administraţiei de faptul că aceste administraţiei publice, manifestări unilaterale evenimente ale
publice sau, în raporturi se stabilesc acele forme de realizare de voinţă, cu precizarea naturii sau din
anumite cazuri, un între un organ public a sarcinilor puterii că această voinţă săvârşirea unor fapte
funcţionar public; administrativ şi un executive. Sfera unilaterală se manifestă materiale;
particular ori între un obiectului raportului din oficiu sau la cerere.
organ public juridic administrativ este Se nasc din oficiu acele
administrativ ierarhic largă şi variată; raporturi juridice
superior şi un organ administrative care
g. conflictele juridice
public administrativ stabilesc, în temeiul
apărute din
ierarhic interior; unui act normativ,
nerespectarea
drepturi sau obligaţii, de
obligaţiilor ce revin
regulă obligaţii pentru
părţilor din acest raport,
f. O altă trăsătură a raportului juridic administrativ o particulari;
se soluţionează, de
constituie natura răspunderii pentru subiectul
regulă, de organele
raportului care nu-şi respectă obligaţiile ce-i revin
administraţiei publice.
din raportul juridic în care a devenit parte.
De la această regulă fac
Încălcarea obligaţiilor ce izvorăsc din raportul
excepţie acele conflicte
juridic administrativ atrage răspunderea
pentru care legea
administrativă;
23 prevede o altă cale de
soluţionare.
ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC

ADMINISTRATIV
Subiect Obiect Conţinut
Pentru subiect este caracteristic faptul că Obiectul raportului juridic administrativ Conţinutul raportului juridic
cel puţin unul din participanţii la raport îl constituie acele acţiuni sau abstenţiuni administrativ îl formează
trebuie să fie o autoritate administrativă, (inacţiuni) pretinse de către subiectul drepturile şi obligaţiile
iar celălalt poate fi atât o autoritate activ de la subiectul pasiv sau într-o reciproce ale subiecților
publică, cât şi un funcţionar public sau, formulare generală – conduita participanți la acest raport,
după caz, un particular. Este imposibil de subiecților. stabilite de actele normative.
a face o enumerare completă a subiecților
(posibili) raporturilor administrative, dar
putem să le grupăm în următoarele Acţiunile sunt Abstenţiunile constituie
categorii: manifestările materiale acea stare de lucruri
a. autorităţile publice, organele şi de altă natură pe care când subiectul este
administraţiei publice, alte autorităţi ca le întreprinde subiectul. obligat să nu întreprindă
parte într-un raport de drept Ele pot fi atât licite, cât careva acţiuni sau este
administrativ; şi ilicite. obligat să acţioneze şi
b. persoanele juridice (altele decât cele nu o face (sub formă de
din punctul a); inacţiune ilicită).
c. persoanele fizice (funcţionari publici,
cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni
străini şi apatrizi).
24
PREMISELE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV
Pentru a exista un raport de drept administrativ sunt necesare trei premise, care mai poartă
denumirea de izvor al raportului juridic administrativ şi anume:
Subiecții de drept Norma juridică – actele normative în Un act sau fapt juridic
administrativ – cum noi am care sunt stabilite drepturile şi Pentru satisfacerea intereselor generale ale
stabilit mai sus, în mod obligaţiile, adică conduita (competenţa) societăţii – organele administraţiei publice
obligatoriu unul din participanţilor raportului juridic de adoptă sau emit acte juridice (hotărâri,
participanţii la raportul juridic drept administrativ. dispoziţii, decizii, instrucţiuni etc.) şi săvârşesc
administrativ trebuie să fie o fapte administrative, în scopul naşterii,
autoritate administrativă, iar modificării sau stingerii de raporturi juridice
celălalt poate fi atât o administrative.
autoritate publică, cât şi un Faptele juridice administrative, la rândul lor, se
funcţionar public sau, după împart în două mari categorii şi anume:
caz, un particular. evenimente şi acţiuni ori inacţiuni ale omului.
Spre deosebire de evenimente care sunt acele
împrejurări (fapte naturale) ce se produc
independent de voinţa omului şi de care legea
leagă naşterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice administrative, acţiunile
sunt fapte materiale voluntare de care legea
leagă, de asemenea, naşterea, modificarea, sau
stingerea raporturilor juridice administrative.
Din aceeaşi categorie fac parte şi inacţiunile,
adică nesăvârşirea unor fapte cerute de lege
poate să constituie izvorul unui raport juridic
administrativ, cum ar fi nesoluționarea cererii
în termenul de 30 de zile prevăzut de alin. (1)
al art. 165 din Codul administrativ.
25
CATEGORIILE RAPORTURILOR DE DREPT ADMINISTRATIV
raporturile care se formează în cadrul sistemului raporturile juridice care se formează între
organelor administraţiei publice între persoane organele administraţiei publice şi persoane
care alcătuiesc aceste organe (funcţionarii publici), fizice sau persoane juridice.
în cadrul funcţiilor pe care le ocupă sau între
diferitele organe care formează sistemul organelor
raporturile juridice raporturile de raporturile de raporturile juridice raporturile juridice raporturile juridice
de subordonare colaborare participare de subordonare de colaborare şi de utilizare a
ierarhică sau pe ierarhică participare serviciilor publice
verticală
sunt determinate în acest caz subiecţii în care, pe baza în care organele în care organele
se caracterizează prin de subiecţii aflaţi participă la competenţei pe care o au, administraţiei publice administraţiei
faptul că subiecții lui au pe picior de exercitarea unor subiecții de drept activi pot participă alături de publice pun la
statut juridic diferit şi se egalitate şi care atribuţii pe care le să stabilească în mod persoane fizice sau dispoziţia
subordonează unul altuia. acţionează în transmit unui organ unilateral o conduită juridice din afara cetăţenilor, a
Aceste raporturi apar comun pentru colegial faţă de care obligatorie pentru cetăţeni, sistemului administraţiei persoanelor fizice
între o autoritate realizarea unui subiecţii pot fi în persoane fizice sau publice pentru realizarea sau juridice
administrativă, pe de o scop. De raport de juridice. Astfel, organele unor activităţi de interes prestaţiuni de
parte, şi alt subiect de exemplu, subordonare, de administraţiei publice, pe
pregătirea public pe baza unor care acestea au
drept administrativ exemplu, participarea baza şi în executarea legii, prevederi ale legii. În nevoie pentru
subordonat acestei proiectului unui miniştrilor la pot obliga subiecții cazul acesta alături de satisfacerea unor
autorităţi pe de altă parte, act administrativ, şedinţele Guvernului menţionați să facă sau nu organele administraţiei trebuinţe de ordin
acesta fiind fie o altă sau chiar şi la emiterea să facă ceva, să dea ceva, publice participă la economic, social,
autoritate administrativă, emiterea unui hotărârilor. În acest să-i sancţioneze dacă nu se activitatea de organizare cultural etc.
fie un funcţionar public. astfel de act caz miniştrii în comportă aşa cum cer a executării legii şi
În cadrul acestei juridic. comun formează subiecții activi. subiecții de drept care
subordonări ierarhice Guvernul căruia îi
nu fac parte din sistemul
subiectul care are calitate sunt subordonaţi. administraţiei publice.
de autoritate ierarhic
superioară are în
competenţă dreptul de a
conduce, îndruma şi
controla activitatea 26
subiecților de drept
subordonați.
Tema 4: ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A REPUBLICII MOLDOVA
PRINCIPIILE PRIVIND ORGANIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

TERITORIALE
principiul centralizării principiul desconcentrării principiul descentralizării
Centralizarea este principiul Principiul desconcentrării este, în Principiul descentralizării presupune

fundamental al organizării administraţiei realitate, o formă a centralizării şi însă existenţa unor persoane publice
publice locale şi presupune exclusiv, constă în recunoaşterea pentru agenţii locale, desemnate de comunitatea
dependenţa organelor locale de organele statului, repartizaţi pe întregul teritoriu teritoriului, care au atribuţii proprii,
centrale. Din punct de vedere juridic, al ţării, a unei anumite puteri de intervenind direct în gestionarea şi
organele centrale sunt singurele care decizie. Practic, centralizarea există în administrarea „afacerilor” colectivităţii.
adoptă decizii aplicabile în teritoriu, iar orice moment, deoarece, pe de o parte,
autorităţile locale au doar competenţa agenţii sunt subordonaţi ierarhic puterii
executării acestora. Vreme îndelungată centrale, iar pe de altă parte, deciziile
acest sistem s-a bazat, în teritoriu, nu pe lor sunt imputabile exclusiv statului.
existenţa unor organe, în sens de
colective de funcţionari bine organizaţi,
ci pe existenţa unor simpli agenţi ai
centrului. Acest sistem a fost specific
organizării administrative din Antichitate
şi Evul Mediu; în epoca Modernă şi
Contemporană, regimurile politice
totalitare admiteau autorităţilor locale, o
putere de decizie doar în cazuri
excepţionale (calamităţi naturale). 27
ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
Teritoriul Republicii Moldova este organizat în
Sate (comune) Oraşe (municipii) Raioane
Satul este o unitate Oraşul este o localitate mai dezvoltată decât Raionul este o unitate
administrativă de bază, care satul din punct de vedere economic şi social- administrativ-teritorială
cuprinde populaţia rurală cultural, cu structuri edilitar-gospodăreşti, intermediară, constituită
unită prin teritoriu, condiţii industriale şi comerciale corespunzătoare, a prin lege, între stat şi
geografice, relaţii cărei populaţie în mare parte este încadrată în unităţile administrativ-
economice, social-culturale, industrie, în sfera deservirii publice şi în teritoriale de bază:
tradiţii şi obiceiuri. Două diferitele domenii de activitate intelectuală, localităţile urbane şi rurale
sau mai multe sate se pot în viaţa culturală şi politică. pe care le înglobează.
uni formând o singură Municipiul este un oraş cu un număr mare
unitate administrativ- de locuitori, organizat ca atare prin lege, cu
teritorială, numită comună. denumire şi personalitate juridică, cu o
importanţă deosebită în viaţa economică,
social-politică, cultural-artistică şi ştiinţifică
a ţării.
raioanele constituie nivelul al doilea
satele (comunele), oraşele (municipiile)
constituie primul nivel
28
PATRIMONIUL STATULUI
Statul ca orice persoană juridică are şi el un patrimoniu, care din punct de vedere juridic,
reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale, şi care sunt privite ca o sumă de
valori active şi pasive, strâns legate între ele. Prin urmare, patrimoniul statului este format din
două elemente:
activ – totalitatea drepturilor pasiv – valoarea tuturor

patrimoniale. obligaţiilor patrimoniale.
Ansamblul bunurilor
(elementele active ale
patrimoniului) care aparţin
statului şi unităţilor
administrativ-teritoriale pe
parcursul evoluţiei doctrinei
juridice a fost denumite
domeniu, iar însuşi bunurile
s-au numit bunuri
domeniale. Există două
categorii de domenii:
Domeniul public al Domeniul privat al

statului statului
este supus la reglementări şi este supus, în principiu, la
procedee de drept public. reguli de drept privat.
29
DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI

În sens larg, domeniul public este definit ca o totalitate de bunuri atât publice (care aparţin în mod exclusiv statului şi
unităţilor administrativ-teritoriale; obiect al proprietăţii publice), atât şi private (care aparţin particularilor, persoane fizice şi
juridice, şi care sunt obiect al proprietăţii private) ce prin natura lor ori prin intermediul dispoziţiei exprese a legii trebuie
păstrate şi transmise generaţiilor viitoare, reprezentând valori destinate uzului public sau folosirii lor în interes public, direct
sau prin intermediul unui serviciu public, şi supuse unui regim de drept public.
Excluzând din domeniul public bunurile private, se ajunge la o noţiune mai restrânsă (adecvată) a domeniului public,
care în acest sens este definit ca o totalitate (ansamblul) de bunuri care datorită naturii şi destinaţiei sale în
conformitate cu prevederile legale, alcătuiesc obiectul exclusiv al proprietăţii publice al statului şi unităţilor
administrativ-teritoriale.
Criteriile de cuprindere a bunurilor în domeniul public Clasificarea domeniului public
1. Criteriul declarării (enumerării) exprese de către lege Domeniul public de interes Domeniul public de interes
(act normativ) a bunurilor care fac parte din domeniul naţional este constituit din bunurile local reprezintă toate bunurile
public; care prin natura şi destinaţia sa publice, care conform legii sau
prezintă interes economic, social, prin natura lor sunt de uz sau
cultural, etc., nu numai pentru o interes local şi nu au fost
2. Criteriul naturii bunurilor sau destinaţiei (afectării) anumită comunitate, ci pentru declarate de interes naţional.
bunurilor uzului direct al publicului (de exemplu: pieţele, întreaga ţară. Aşa de exemplu, în Domeniul public de interes
parcurile publice, pădurile, fântânele); domeniul public de interes naţional local se divide în domeniul
se includ: bunurile prevăzute de art. public al raioanelor şi domeniul
127 alin. (4) din Constituţia RM., public al comunelor, oraşelor şi
3. Criteriul interesului public. Conform acestui criteriu în drumurile naţionale, porturile, municipiilor. Conţinutul
domeniul public sînt incluse bunurile care deşi prin natura sa aeroporturile, clădirile Preşedinţiei, material al domeniului public
nu sunt accesibile uzului (folosinţei) direct al publicului, Parlamentului, Guvernului, local este alcătuit din terenuri şi
totuşi sunt destinate folosirii şi exploatării în cadrul unui autorităţilor publice centrale, locale clădiri de interes public,
serviciu public, pentru realizarea unor activităţi în folosul şi autorităţilor judecătoreşti, etc., pieţele, reţelele stradale,
întregii societăţi (de exemplu: căile ferate, clădirile alte bunuri incluse în domeniul parcurile publice, monumentele
autorităţilor de stat, clădirile şcolilor şi spitalelor, teatrele şi de interes local, pădurile şi
public prin dispoziţii legale.
muzeele de stat etc.). lacurile, etc.
30
DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI
În proprietatea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, alături de bunurile ce prezintă un interes general (domeniul
public), se află şi o categorie de bunuri care nu se deosebesc de bunurile particularilor şi care sunt supuse normelor de drept
comun, dacă altceva nu este prevăzut de lege (domeniu privat). Din domeniul privat fac parte:
bunurile declasate (trecute bunurile pe care statul le serie de drepturi incorporale

din domeniul public în cel dobândeşte ca orice precum dreptul de pescuit,
privat), imobilele pentru particular prin donaţii, vânat, brevetele şi mărcile
locuinţă, imobilele utilizate testamente, alte acte juridice de fabrică, acţiunile şi
de servicii publice (dacă nu (vânzare-cumpărare, schimb părţile sociale cu care statul
sunt destinate uzului public etc.). participă la formarea
sau serviciului public), capitalului social în
bunuri vacante, abandonate, societăţile comerciale.
confiscate etc.
31
DISTINCŢIA DINTRE DOMENIUL PUBLIC ŞI DOMENIUL PRIVAT ALE STATULUI
După modul de administrare După destinaţia utilizării lor După modul de înstrăinare După modul de dobândire
Bunurile domeniului public se În timp ce bunurile care Dacă bunurile ce alcătuiesc Deşi, în prezent bunurile ce
consideră că nu produc fructe şi alcătuiesc domeniul public al proprietatea (domeniul) alcătuiesc atât domeniul public,
venituri decât în mod excepţional. Însă statului, comunei sau raionului publică a statului sunt cât şi domeniul privat al statului,
în cazul când aceste bunuri totuşi sunt utilizate, cum a fost arătat inalienabile cât timp au această raionului sau comunei au fost
produc fructe şi venituri, ele sunt mai sus, în interes public, calitate, pentru că, după o dobândite, potrivit legii, prin
administrate, de către instituţii publice, astfel încât oricine are dreptul anumită perioadă de folosire, hotărâri ale Guvernului sau ale
persoane juridice înfiinţate de stat sau să le folosească fie gratuit, fie exploatare ori în alte consiliilor raionale ori locale,
unităţile administrativ-teritoriale ori cu plată, ele sunt utilizate în împrejurări ele pot fi, în după caz, va trebui să observăm
pot fi concesionate (închiriate) unor scopul satisfacerii intereselor condiţiile legii, dezafectate şi că sunt deosebiri între modul de
persoane fizice sau juridice generale ale societăţii şi nu al ca urmare a dezafectării, trec dobândire a bunurilor ce
(particularilor), însă fără a putea să le realizării unui profit. în proprietatea privată a formează domeniul public al
înstrăineze. După acest criteriu, deşi şi statului, cu toate consecinţele statului, raionului sau comunei şi
La rândul său, statul şi unităţile bunurile care alcătuiesc ce decurg din aceasta, pentru cele ce alcătuiesc domeniul privat
administrativ-teritoriale, în privinţa domeniul privat al statului, că bunurile care fac parte din al acestora. Astfel, în afară de
bunurilor domeniale private se comunei sau raionului proprietatea privată a statului investiţii din fondurile statului,
bucură de aceleaşi prerogative ca şi urmăresc satisfacerea pot fi însrăinate, în condiţiile raionului sau comunei ori ale
orice proprietar, având posibilitatea intereselor generale ale legii, contra cost sau chiar regiilor autonome care le
închirierii, concesionării şi înstrăinării societăţii, ele sunt exploatate gratuit. administrează, bunurile ce
lor. În acest sens trebuie de menţionat în scopul realizării de profit alcătuiesc domeniul public al
că, deşi bunurile domeniului privat din care să fie satisfăcute statului, raionului sau comunei
urmăresc satisfacerea intereselor interesele generale ale mai pot fi dobândite, în afară de
generale (de altfel ca şi bunurile societăţii. mijloacele comune (achiziţii,
publice), ele sunt utilizate în scopul confiscări, donaţii, legate etc.), şi
realizării de profit din care să fie prin expropriere pentru cauză de
satisfăcute aceste interese ale utilitate şi afectarea (trecerea)
societăţii. Prin urmare dacă prin bunurilor din domeniul privat, în
bunurile publice, interesele generale se timp ce bunurile ce fac parte din
satisfac în mod direct (de regulă prin domeniul privat al statului,
acces direct), atunci prin bunurile raionului sau comunei vor fi
domeniale private interesele generale dobândite potrivit regulilor de
se satisfac în mod indirect – se obţine drept civil (cumpărare, schimb,
profit, care apoi este folosit pentru 32 donaţie ş. a.), dacă legea nu
acoperirea necesităţilor sociale. dispune altfel.
MODUL DE DOBÂNDIRE A BUNURILOR CE FORMEAZĂ DOMENIUL PUBLIC ȘI DOMENIUL PRIVAT ALE STATULUI
bunurile ce alcătuiesc domeniul public pot bunurile ce alcătuiesc domeniul privat pot
fi dobândite de la particulari prin fi dobândite de la particulari prin
următoarele mijloace: următoarele mijloace:
rechiziții cumpărare
expropriere schimb
achiziții donație
particulari
particulari
confiscări legate
donații
legate
33
Tema 5: ORGANELE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
NOŢIUNEA DE ORGAN AL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE ORGANELOR

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Prin organ al administraţiei publice se înţelege o structură organizaţională, având ca suport uman unul sau mai mulţi
agenţi, constituită pe baza legii, dotată cu mijloace materiale şi financiare potrivit legii, care are capacitate juridică şi este
investită cu competenţa necesară, pentru a putea acţiona în vederea organizării executării legii sau prestării de servicii publice
în limitele legii.
Trăsăturile specifice ale organelor administraţiei publice
activitatea organelor sunt înfiinţate prin lege

administraţiei publice are ca îşi desfăşoară sau în baza legii, fiind
obiect specific organizarea activitatea în sfera investite cu putere
realizării legii şi a actelor puterii executive. (statală), fapt ce le
normative bazate pe lege. conferă dreptul de a
folosi forţa publică a
statului pentru realizarea
sunt înfiinţate atât la nivel central, cât sarcinilor ce le revin.
şi la nivel local, fiind dotate cu
resurse umane de specialitate
pentru că activitatea lor să nu (funcţionari publici), cu resursele întreaga activitate a acestor
depăşească limitele puterii cu materiale şi financiare pe care le organe se desfăşoară în interesul
care au investite, actele juridice administrează în numele persoanei statului al unităţilor
pe care le emit sunt supuse juridice pe care o reprezintă. administrative, precum şi al
controlului de legalitate de particularilor (persoane fizice şi
către stat. juridice).
34
ELEMENTE COMPONENTE ALE ORGANELOR

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Personalul – elementul Mijloacele materiale şi Capacitatea juridică civilă, pe Competenţa – elementul

primordial al organului financiare – un atribut necesar care o au în calitate de unităţi de bază care constă dintr-
administraţiei publice, folosit de către funcţionari cu personalitate de drept un ansamblu de atribuţii
constituind forţa vie, încadraţi în acest organ pentru public, le este necesară pentru a stabilite de Constituţie şi
funcţionari sau agenţi, prin care realizarea sarcinilor ce le revin. intra în anumite raporturi de alte legi prin care se
se realizează cea mai mare şi Bunurile materiale cu care sunt juridice cu caracter privat. conferă drepturi şi
importantă parte din sarcinile dotate aceste organe pot obligaţii autorităţilor
ce revin sistemului constitui patrimoniul acestora, publice în vederea
administraţiei publice. dar pot aparţine şi domeniului realizării puterii publice.
public (terenurile, clădirile),
fiind puse la dispoziţia
organelor respective.
35
CLASIFICAREA ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
După natura lor După modul de formare După competenţa teritorială După competenţa materială
organe organe centrale locale organe de organe de

alese numite
unipersonale pluripersonale competenţă competenţă
(individuale) (colegiale) generală specială
În cadrul organului individual Se consideră ales organul Organele centrale sunt acele Organe de competenţă
(de conducere unipersonală) colegial sau individual organe ale statului care îşi generală – care au atribuţii
actele administrative se emit desemnat prin vot de către exercită competenţa asupra în toate domeniile şi
prin manifestarea de voinţă a corpul electoral. întregului teritoriu al statului ramurile de activitate (de
unei singure persoane Spre deosebire de cele alese, lui, iar nu numai în limitele exemplu, Guvernul,
(conducătorul, ministrul), iar în organele numite individuale uneia sau al câtorva din consiliile locale)
cazul organului colegial sau colegiale, sunt desemnate unităţile administrativ- Organe de competenţă
(Guvernul, consiliile locale) de un organ de stat teritoriale ale acestuia. Din specială – care au atribuţii
actele administrative, pentru a împuternicit în acest sens de această categorie de organe fac într-o singură ramură sau
produce efecte juridice, se Constituţie sau de lege. parte: Preşedintele, Guvernul, într-un domeniu concret de
adoptă pe cale de deliberare de Ministerele şi Servicii etc., activitate (de exemplu
un colectiv, a cărui competenţă abilitate de Constituţie şi de ministerele, Servicii,
este stabilită de lege. legi să ia măsuri obligatorii pe Birouri, Agenţii şi serviciile
tot cuprinsul ţării. desconcentrate ale
Organele locale desemnează ministerelor).
acele organe care sunt
constituite şi funcţionează în
raioane sau în diferite unităţi
administrativ-teritoriale (sate,
oraşe şi municipii).
36
Tema 6: PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
ROLUL ȘI PROCEDURA DE ALEGERE A PREȘEDINTELUI RM
Președintele Republicii Moldova, în calitatea sa de șef al statului, reprezintă statul și este garantul suveranității,
independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării (articolul 77 din Constituție).
Procedura de alegere și învestirea în funcție a Președintelui RM
Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește
permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și posedă limba de stat (articolul 78 alineatul (2) din Constituție).
Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a
întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri. În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit
această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în
primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, cu condiția că numărul acestora e mai mare decît
numărul voturilor exprimate împotriva candidatului. Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege
organică (articolul 78 din Constituție).
Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituțională, iar candidatul a cărui
alegere a fost validată depune în fața Parlamentului și a Curții Constituționale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul
jurămînt: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția și legile țării, să apăr
democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a
Moldovei” (articolul 79 din Constituție).
37
MANDATUL PREȘEDINTELUI RM
Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data

depunerii jurământului. Șeful statului își exercită mandatul până la depunerea
jurământului de către Președintele nou-ales. Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de
Președinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate
consecutive (articolul 80 din Constituție).
Mandatul Președintelui Republicii Mandatul Președintelui Republicii Mandatul Președintelui Republicii

Moldova poate fi prelungit, prin lege Moldova poate fi suspendat (articolul Moldova poate fi încetat înainte de
organică (articolul 80 din Constituție), 89 din Constituție): termen (articolul 90 din Constituție), în
în caz de: caz de:
În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă demisie

război
prevederile Constituției, Președintele Republicii
Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament,
cu votul a două treimi din deputați. Propunerea de demitere
catastrofă
suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o
treime din deputați și se aduce, neîntârziat, la
cunoștința Președintelui Republicii Moldova. de imposibilitate
Președintele poate da Parlamentului explicații cu definitivă a exercitării
privire la faptele ce i se impută. Dacă propunerea de atribuțiilor
suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30
de zile se organizează un referendum pentru deces
demiterea Președintelui.
38
ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI RM
Convocarea Parlamentului (articolul Învestitura (articolul 98 din

63 alin. (2) din Constituție) Constituție)
Dreptul la inițiativă legislativă Atribuții în domeniul politicii

(articolul 73 din Constituție) externe (articolul 86 din Constituție)
Mesaje Parlamentului (articolul 84 Atribuții în domeniul apărării

din Constituție) (articolul 87 din Constituție).
Promulgarea legilor (articolul 93 din Numirea judecătorilor (articolul 116

Constituție) alin. (2) din Constituție)
Dizolvarea Parlamentului (articolul Alte atribuții (articolul 88 din

85 din Constituție) Constituție)
39
ACTELE PREȘEDINTELUI RM
Acte juridice Acte exclusiv politice Fapte materiale Operații administrative

juridice
Decrete Mesajele adresate Faptele materiale juridice Faptele materiale

În exercitarea atribuțiilor Parlamentului, declaraţii, apeluri, sunt acele activităţi desfăşurate de juridice trebuie să fie
sale, șeful statului emite demersuri etc. Preşedintele Republicii, ale căror deosebite de simplele
decrete, obligatorii pentru Mesajul este una din formele efecte juridice nu sunt o operaţii materiale care
executare pe întreg teritoriul constituţionale de comunicare a consecinţă a voinţei acestuia, ci a nu produc efecte
statului. Decretele se publică în Preşedintelui cu Parlamentul. Ele unei activităţi materiale a lui. juridice: participarea la
Monitorul Oficial al Republicii sunt adresate personal de Preşedinte Astfel, considerăm a fi un fapt întruniri şi conferinţe
Moldova. ori acestea se adresează material juridic desemnarea internaţionale, primirea
De asemenea, decretele Parlamentului prin reprezentanţii săi. candidaturii pentru funcţia de oaspeţilor etc.
emise de Președinte în De exemplu, Preşedintele RM prim-ministru de către
exercitarea atribuțiilor sale adresează Parlamentului mesaje cu Preşedintele Republicii, după
prevăzute în articolul 86 privire la principalele probleme ale consultarea fracţiunilor
alineatul (2), articolul 87 naţiunii (articolul 84 din parlamentare, deoarece această
alineatele (2) , (3) și (4) se Constituție). acţiune nu face decât să sesizeze
contrasemnează de către Printr-un demers, Preşedintele Parlamentul pentru a se expune
Primul-ministru (articolul 94 remite Parlamentului spre asupra acestei candidaturi.
din Constituție). reexaminare legile asupra cărora are
obiecţii.
40
RĂSPUNDEREA JURIDICĂ A PREȘEDINTELUI RM
în cazul săvîrşirii unor fapte grave prin care încalcă în cazul în care săvârşeşte o infracțiune
prevederile Constituției (articolul 81 din Constituție)
(articolul 89 din Constituție) Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a
În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă Președintelui Republicii Moldova, cu votul a cel
prevederile Constituției, Președintele Republicii puțin două treimi din numărul deputaților aleși,
Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament, în cazul în care săvârşeşte o infracțiune, iar
cu votul a două treimi din deputați. Propunerea de competența de judecată aparține Curții Supreme
suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o de Justiție, în condițiile legii. Președintele este
treime din deputați și se aduce, neîntârziat, la cunoștința demis de drept la data rămânerii definitive a
Președintelui Republicii Moldova. Președintele poate sentinței de condamnare
da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se
impută. Dacă propunerea de suspendare din funcție este
aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un
referendum pentru demiterea Președintelui.
41
Tema 7: GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
ROLUL ȘI LISTA GUVERNULUI RM
Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Guvernul asigură
realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice.
Guvernul este organ colegial, format din membrii Guvernului (articolul 2 din Legea cu privire la Guvern).
Structura și lista Guvernului RM
Guvernul este alcătuit din:

a) Prim-ministru;
b) prim-viceprim-ministru;
c) viceprim-miniștri;
d) miniștri;
e) alți membri stabiliți prin lege organică
(articolul 10 din Legea cu privire la Guvern).
42
MODUL DE FORMARE AL GUVERNULUI RM
Poate fi membru al Guvernului persoana care întrunește cumulativ următoarele cerințe:

a) deține cetățenia Republicii Moldova;
b) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova;
c) în privința sa nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;
d) cunoaște limba română;
e) are studii superioare;
f) are o reputație ireproșabilă (articolul 16 din Legea cu privire la Guvern).
După consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de Prim-
ministru. Candidatul pentru funcția de Prim-ministru cere, în termen de 15 zile calendaristice de la desemnare, votul de încredere
al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului. Programul de activitate și lista Guvernului se
dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.
În baza votului de încredere acordat de Parlament, Președintele Republicii Moldova numește Guvernul prin decret, în termen de
cel mult 14 zile calendaristice de la data adoptării de către Parlament a hotărârii pentru aprobarea programului de activitate al
Guvernului și acordarea votului de încredere.
În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la data emiterii decretului privind numirea Guvernului, membrii Guvernului depun
individual, în fața Președintelui Republicii Moldova, jurământul al cărui text este prevăzut la art. 79 alin. (2) din Constituția
Republicii Moldova (articolul 8 din Legea cu privire la Guvern).
43
MANDATUL GUVERNULUI RM
Mandatul Guvernului Republicii Moldova durează 4 ani, și se exercită din data

depunerii jurământului de către membrii acestuia în fața Președintelui Republicii
Moldova și până la data validării alegerilor pentru un nou Parlament (articolul 9 din
Legea cu privire la Guvern).
Încetarea mandatului Guvernului Încetarea funcției de membru al

(articolul 11 din Legea cu privire la Guvernului (articolul 17 din Legea cu
Guvern) are loc în următoarele cazuri: privire la Guvern) are loc în următoarele
cazuri:
la data validării alegerilor pentru
un nou Parlament; demisie;
în cazul exprimării votului de de revocare;

neîncredere de către Parlament;
în cazul demisiei Guvernului în de incompatibilitate;

componență deplină;
deces.
în cazul în care Prim-ministrul se
află în imposibilitate definitivă de
a-și exercita atribuțiile, în cazul
demisiei sau al decesului
acestuia.
44
DOMENIILE DE ACTIVITATE ALE GUVERNULUI RM
Guvernul își desfășoară activitatea în următoarele domenii (articolul 4 din Legea cu privire la Guvern):
economie; agricultură, dezvoltare rurală și

siguranța alimentelor;
afaceri externe și integrare europeană; apărare și securitate națională;
ocrotirea sănătății, protecție socială și securitate și eficiență energetică;

raporturi de muncă, familie;
justiție, afaceri interne, ordine publică și tehnologia informației, transport și

protecție civilă; infrastructură;
reintegrare teritorială; administrație publică și servicii publice;
finanțe publice, relații fiscale și vamale; demografie, migrație și azil;
educație, știință, inovații, cultură, tineret protecția consumatorului, calitatea

și sport; produselor și serviciilor;
dezvoltare regională, construcții, raportare, evidență și statistică;

amenajarea teritoriului și urbanism;
protecția mediului înconjurător și alte domenii de activitate.

resursele naturale;
45
FUNCȚIILE GUVERNULUI RM (articolul 5 din Legea cu privire la Guvern)

Pentru realizarea programului său de activitate, Guvernul exercită următoarele funcții de bază:
de organizare și planificare strategică, prin care se asigură de gestionare și prestare a serviciilor publice pentru care este
elaborarea și aprobarea documentelor de politici, inclusiv a responsabil Guvernul;
celor necesare punerii în aplicare a programului de activitate al
Guvernului; de reprezentare a statului pe plan intern și extern, în limitele
stabilite de normele constituționale și actele normative;
de reglementare, prin care se asigură elaborarea și aprobarea
cadrului normativ și instituțional necesar realizării de asigurare a aplicării și respectării reglementărilor în
programului de activitate al Guvernului și organizării domeniile de activitate;
executării legilor;
alte funcții care decurg din rolul Guvernului de a reprezenta și
de administrare a proprietății și finanțelor publice; a exercita puterea executivă în Republica Moldova sau din
prevederile actelor normative.
46
ATRIBUȚIILE GUVERNULUI RM (articolul 6 din Legea cu privire la Guvern)

În realizarea funcțiilor sale, Guvernul are următoarele atribuții:
exercită conducerea generală a administrației publice; elaborează, prezintă Parlamentului spre adoptare și asigură
executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de
asigură realizarea politicii interne și externe a statului; stat și fondurilor de asigurare obligatorie de asistență
medicală;
asigură executarea actelor normative ale Parlamentului și
decretelor Președintelui Republicii Moldova, adoptate în asigură accesul, prestarea, verificarea, evaluarea calității și
conformitate cu normele constituționale, și a prevederilor modernizarea serviciilor publice;
tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte;
asigură administrarea eficientă și transparentă a proprietății
realizează programul său de activitate; publice;
înaintează Parlamentului inițiative legislative; monitorizează și analizează eficiența implementării actelor

normative;
aprobă, prin hotărâre, și înaintează Președintelui Republicii
Moldova proiecte de decrete în condițiile legii; asigură realizarea controlului administrativ al activității
autorităților administrației publice locale;
avizează inițiative legislative, inclusiv proiecte de legi, și
examinează propuneri legislative; îndeplinește alte atribuții prevăzute de cadrul normativ sau
care decurg din rolul și funcțiile Guvernului.
aprobă documente de politici și acte normative;
47
ÎMPUTERNICIRILE GUVERNULUI RM (articolul 7 din Legea cu privire la Guvern)

În vederea realizării funcțiilor și atribuțiilor sale, Guvernul deține următoarele împuterniciri:
aprobă Regulamentul Guvernului; suspendă, abrogă sau anulează, în condițiile legii , actele
miniștrilor, ale conducătorilor altor autorități administrative
stabilește modul de organizare și funcționare, domeniile de centrale subordonate Guvernului și ale conducătorilor
activitate, structura și efectivul-limită ale ministerelor, ale altor structurilor organizaționale din sfera lor de competență dacă
autorități administrative centrale subordonate Guvernului și ale acestea contravin Constituției Republicii Moldova, actelor
structurilor organizaționale din sfera lor de competență, normative ale Parlamentului, decretelor Președintelui
coordonează și controlează activitatea acestora; Republicii Moldova, hotărîrilor, ordonanțelor și dispozițiilor
Guvernului;
asigură constituirea, reorganizarea și dizolvarea ministerelor,
în condițiile legii; decide asupra inițierii negocierilor, aprobă semnarea tratatelor
internaționale și aprobă tratate interguvernamentale și
înființează în subordinea sa alte autorități administrative interinstituționale, în condițiile legii;
centrale pentru realizarea politicii statului într-un domeniu de
activitate care nu intră în competența nemijlocită a numește în funcție, modifică raporturile de serviciu, suspendă
ministerelor, precum și în domenii de activitate în care și eliberează din funcție secretarul general al Guvernului,
competențele ministerelor se intersectează, precum și le secretarii generali adjuncți ai Guvernului, secretarii generali de
reorganizează și dizolvă; stat, secretarii de stat, reprezentantul Guvernului în Parlament
și la Curtea Constituțională, reprezentantul Guvernului în
decide asupra constituirii, reorganizării și dizolvării teritoriu și adjunctul acestuia, conducătorii și adjuncții
structurilor organizaționale din sfera de competență a conducătorului autorităților administrative centrale
ministerelor și altor autorități administrative subordonate subordonate Guvernului;
Guvernului;
în cazurile stabilite de legislație, la propunerea ministrului, a
asigură finanțarea activității ministerelor, a altor autorități conducerii Cancelariei de Stat și, respectiv, a conducătorului
administrative centrale subordonate Guvernului și a autorităților administrative centrale subordonate Guvernului,
structurilor organizaționale din sfera lor de competență în numește, modifică raporturile de serviciu, suspendă și
conformitate cu bugetele aprobate; eliberează din funcție conducătorii și adjuncții conducătorului
structurilor organizaționale din sfera de competență a
ministerelor, a Cancelariei de Stat și, respectiv, a altor
autorități administrative centrale subordonate Guvernului;
48
ÎMPUTERNICIRILE GUVERNULUI RM (continuare)
creează grupuri de lucru, comisii și comitete interministeriale, înaintează Președintelui Republicii Moldova propuneri privind
desemnează membrii acestora și aprobă regulamentele de acreditarea și rechemarea șefilor misiunilor diplomatice,
activitate ale acestora; precum și privind înființarea, desființarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice;
aprobă planul de acţiuni al Guvernului și monitorizează
executarea acestuia; desemnează, din partea Guvernului, un reprezentant în
Consiliul de Integritate;
numește judecătorii Curții Constituționale din partea
Guvernului; instituie premii de stat și aprobă condițiile de decernare a
acestora, precum și înaintează Președintelui Republicii
înaintează Președintelui Republicii Moldova propuneri privind Moldova propuneri privind decernarea distincțiilor de stat;
numirea și demiterea persoanelor care , din oficiu , intră în
componența Comandamentului Suprem al Forțelor Armate; deține şi alte împuterniciri prevăzute de cadrul normativ sau
care decurg din rolul, funcțiile și atribuțiile Guvernului.
49
ATRIBUȚIILE MEMBRILOR GUVERNULUI RM (articolul 21 din Legea cu privire la Guvern)

În exercițiul funcției, membrii Guvernului au următoarele atribuții:
participă la ședințele Guvernului și la adoptarea deciziilor de inițiază elaborarea proiectelor de acte normative în domeniile
către Guvern; de activitate de care sunt responsabili;
înaintează propuneri privind ordinea de zi a ședinței coordonează și monitorizează domeniile de activitate de care
Guvernului; sunt responsabili și prezintă rapoarte de activitate;
prezintă, în cadrul ședinței Guvernului, subiectele ce țin de alte atribuții ce decurg din prevederile cadrului normativ.
domeniile de activitate de care sînt responsabili;
înaintează propuneri privind planul de acțiuni al Guvernului;
50
ORGANELE PERMANENTE DE LUCRU ALE GUVERNULUI RM

(articolele 31-33 din Legea cu privire la Guvern)
Cancelaria de Stat
Cancelaria de Stat este autoritatea publică care asigură organizarea activității Guvernului, stabilește cadrul general pentru
definirea priorităților Guvernului, asigură suport metodologic, organizatoric și de coordonare pentru sistemul de planificare,
elaborare și implementare a politicilor publice la nivelul ministerelor și al altor autorități administrative centrale, monitorizează
implementarea programului de activitate al Guvernului, prezintă materialele analitice și informaționale, pregătește proiectele de
hotărâri, ordonanțe și dispoziții ale Guvernului și verifică executarea acestora.
Cancelaria de Stat elaborează, promovează și implementează politica statului în domeniul resurselor umane în administrația
publică și coordonează realizarea managementului resurselor umane în cadrul ministerelor, al altor autorități administrative
centrale subordonate Guvernului și al structurilor organizaționale din sfera lor de competență.
Cancelaria de Stat este condusă de secretarul general al Guvernului, numit în funcție și eliberat din funcție de către Guvern și
subordonat direct Prim-ministrului.
Modul de organizare și funcționare a Cancelariei de Stat se stabilește de către Guvern.
Corpul de control al Prim-ministrului Cabinetul Prim-ministrului

Corpul de control al Prim-ministrului este o structură fără personalitate Cabinetul Prim-ministrului este o
juridică, organizată în cadrul Cancelariei de Stat, care se subordonează direct subdiviziune separată în cadrul Cancelariei
Prim-ministrului. Corpul de control al Prim-ministrului este condus de un șef, de Stat, constituită din consilieri, asistenți
numit în funcție și eliberat din funcție de Prim-ministru. și secretari ai Prim-ministrului și condusă
Corpul de control al Prim-ministrului efectuează controlul realizării de către de șeful Cabinetului.
Cancelaria de Stat, ministere, alte autorități administrative centrale și structuri Modul de organizare și funcționare a
organizaționale din sfera lor de competență a atribuțiilor prevăzute de cadrul Cabinetului Prim-ministrului se stabilește
normativ și a sarcinilor stabilite în actele Guvernului, în programul de prin regulament aprobat de către Guvern.
activitate al Guvernului și în alte documente de politici publice, precum și în
indicațiile Prim-ministrului.
Modul de organizare și funcționare a Corpului de control al Prim-
ministrului se stabilește prin regulament aprobat de către Guvern.
51
MODUL DE ACTIVITATE AL GUVERNULUI RM

(articolul 28-30 din Legea cu privire la Guvern)
Ședințele Guvernului
Guvernul se convoacă în ședințe ordinare și ședințe extraordinare. Ele sunt conduse de către Prim-ministru. Prin decizia
Prim-ministrului, ședințele Guvernului pot fi conduse de prim-viceprim-ministru, unul dintre viceprim-miniștri sau unul dintre
miniștri, respectând această consecutivitate în caz de absență a membrului respectiv al Guvernului.
Ședințele ordinare se convoacă, de regulă, săptămânal. Ședințele extraordinare se convoacă ori de câte ori este necesar, prin
decizia Prim-ministrului.
În perioada de vacanță sau sărbători, perioada dintre ședințele ordinare nu poate fi mai mare de 21 de zile calendaristice.
Ordinea de zi a ședinței Guvernului se aprobă de către Guvern la începutul ședinței.
Ședințele Guvernului sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor Guvernului.
Guvernul asigură înregistrarea video și audio și stenografierea ședințelor sale.
Ședințele Guvernului se desfășoară, de regulă, pe parcursul unei zile. După necesitate, Prim-ministrul poate decide
continuarea ședinței Guvernului în altă zi.
Alte cerințe privind organizarea și desfășurarea ședințelor Guvernului se stabilesc în Regulamentul Guvernului
52
ACTELE GUVERNULUI RM
(articolele 36-39 din Legea cu privire la Guvern)
Hotărârile Guvernului Ordonanțele Guvernului. Delegarea legislativă. Dispozițiile Guvernului
Hotărârile se adoptă pentru În vederea realizării programului său de activitate, în Dispozițiile Guvernului se emit
organizarea executării legilor, conformitate cu prevederile Constituției Republicii de către Prim-ministru pentru
în cadrul ședinței Guvernului Moldova, Guvernul poate propune Parlamentului adoptarea organizarea activității interne a
cu votul majorității membrilor unei legi speciale de abilitare a Guvernului pentru a emite Guvernului.
Guvernului. ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Ordonanțele sunt acte normative cu putere de lege ordinară,
care se adoptă în temeiul și în conformitate cu legea
specială de abilitare adoptată de Parlament.
Ordonanțele se supun aprobării de către Parlament dacă
legea specială de abilitare, în temeiul căreia ordonanța a fost
emisă, prevede acest fapt. Proiectul de lege privind
aprobarea ordonanțelor se prezintă în termenul stabilit în
legea de abilitare. Nerespectarea acestui termen atrage
încetarea efectelor ordonanței. Dacă Parlamentul nu
respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonanțelor,
acestea rămân în vigoare.
Ordonanțele se abrogă, se suspendă sau se modifică de
Guvern prin adoptarea de ordonanțe în limita perioadei
stabilite de legea specială de abilitare.
După expirarea termenului de abilitare, ordonanțele pot
fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege.
53
Tema 8: MINISTERELE ȘI ALTE AUTORITĂȚI CENTRALE DE SPECIALITATE ALE REPUBLICII

MOLDOVA
AUTORITĂȚILE CENTRALE DE SPECIALITATE ALE REPUBLICII MOLDOVA
Ministerele Instituții publice sub ordinea Guvernului Autoritățile publice centrale autonome
Agenția de Guvernare Electronică Agenția Națională pentru Reglementare în
Ministerul Afacerilor Externe şi Energetică
Integrării Europene Agenția Națională Antidoping
Agenția Servicii Publice Autoritatea Națională de Integritate
Ministerul Afacerilor Interne
Serviciul Tehnologia Informației și Agenția Națională pentru Soluționarea
Ministerul Agriculturii, Securitate Cibernetică Contestațiilor
Dezvoltării Regionale și Agenția de Investiții Avocatul Poporului
Mediului
Agenția de Stat pentru Proprietatea Banca Națională a Moldovei
Ministerul Apărării Intelectuală
Centrul Național pentru Protecția Datelor
Agenția Proprietății Publice cu Caracter Personal
Ministerul Economiei și Agenția Relaţii Interetnice Centrul Național Anticorupție
Infrastructurii
Biroul Naţional de Statistică Comisia Electorală Centrală
Ministerul Educaţiei, Culturii și
Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat Comisia Națională a Pieței Financiare
Cercetării
Consiliul Concurenței
Ministerul Finanţelor Curtea Supremă de Justiție
Consiliul Superior al Magistraturii
Procuratura Generală
Ministerul Justiţiei Consiliul Superior al Procurorilor
Casa Națională de Asigurări Sociale
Consiliul Coordonator al Audiovizualului
Ministerul Sănătății, Muncii și Compania Națională de Asigurări în
Protecției Sociale Medicină Curtea Constituțională
Curtea de Conturi
54
ROLUL ȘI MODALITATEA DE CONSTITUIRE, REORGANIZARE ŞI DIZOLVARE A MINISTERELOR RM
Ministerele sunt organe centrale de specialitate ale statului care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniile de
activitate care le sunt încredinţate. Ele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului potrivit prevederilor
Constituţiei Republicii Moldova, ale Legii cu privire la Guvern şi ale Legii privind administraţia publică centrală de
specialitate.
Între ministere se repartizează chestiunile ce ţin de politicile statului în diferite domenii, responsabilitatea pentru
elaborarea şi promovarea cărora le revine membrilor Guvernului în conformitate cu Constituţia şi legile Republicii Moldova,
cu excepţia domeniilor care sunt încredinţate conducătorilor autorităţilor administrative autonome constituite de Parlament
(articolul 9 din Legea privind administraţia publică centrală de specialitate).
Modalitatea de constituire, reorganizare şi dizolvare a Ministerelor RM
Ministerele se constituie, se reorganizează și se dizolvă în condițiile Legii cu privire la Guvern și ale prezentei legi.
Propunerile cu privire la constituirea ministerelor trebuie să conţină argumentări privind temeiul juridic de constituire a
acestora, misiunea, funcţiile de bază, efectivul-limită şi structura ministerelor, precum şi privind alocaţiile bugetare necesare
pentru asigurarea activităţii lor.
Constituirea ministerelor se efectuează în conformitate cu direcţiile prioritare şi cu sarcinile primordiale ale activităţii
Guvernului, stabilite în programul său de activitate. Propunerile cu privire la reorganizarea sau dizolvarea ministerelor
trebuie să conţină argumentări privind necesitatea şi oportunitatea reorganizării sau dizolvării, precum şi propuneri
referitoare la preluarea sau transferul de competenţe ale acestora.
Ministerul se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare în
conformitate cu legea care prevede reorganizarea acestuia (articolul 10 din Legea privind administraţia publică centrală de
specialitate).
55
AUTORITĂŢILE ADMINISTRATIVE DIN SUBORDINEA MINISTERELOR RM
Pentru asigurarea implementării politicii statului în anumite subdomenii sau sfere din domeniile de activitate care îi
sunt încredinţate unui minister, în subordinea acestuia pot fi create autorităţi administrative cu forma de organizare
juridică de agenţii, servicii de stat şi de inspectorate de stat.
Autorităţile administrative din subordinea ministerelor pot fi organizate ca servicii publice desconcentrate,
dispunând de un organ central şi de subdiviziuni teritoriale. Autoritățile administrative din subordinea ministerelor se
constituie, se reorganizează și se dizolvă de către Guvern, la propunerea ministrului (articolul 14 din Legea privind
administraţia publică centrală de specialitate).
.
Agenţia este o structură Serviciul de stat este o structură Inspectoratul de stat este o
organizaţională separată în sistemul organizaţională separată în sistemul structură organizaţională separată
administrativ al unui minister, care administrativ al unui minister, care în sistemul administrativ al unui
se constituie pentru exercitarea se constituie pentru prestarea minister, care se constituie pentru
funcţiilor de gestionare a anumitor serviciilor publice administrative (de exercitarea funcţiilor de
subdomenii sau sfere din domeniile înregistrare de stat, de eliberare a supraveghere şi control de stat în
de activitate a ministerului. De ex. actelor necesare pentru iniţierea subdomenii sau în sfere din
în subordinea Ministerului şi/sau desfăşurarea afacerii şi în alte domeniile de activitate a
Sănătății, Muncii și Protecției domenii). ministerului.
Sociale este Agenția
Medicamentului și Dispozitivelor
Medicale; în subordinea
Ministerului Educaţiei, Culturii și
Cercetării este Agenția Națională
pentru Cercetare și Dezvoltare; în
subordinea Ministerului
Agriculturii, Dezvoltării Regionale
și Mediului este Agenţia Naţională
pentru Siguranţa Alimentelor.
56
INSTITUȚII PUBLICE ÎN SUBORDINEA GUVERNULUI RM
Pentru realizarea politicii statului într-un anumit domeniu sau sferă de activitate, care nu intră în competenţa
nemijlocită a ministerelor, precum şi pentru soluţionarea unor probleme în care competenţele mai multor ministere se
intersectează sau se complementează, în subordinea Guvernului pot fi create şi alte autorităţi administrative centrale.
Alte autorități administrative centrale din subordinea Guvernului se constituie, se reorganizează și se dizolvă de
către Guvern, la propunerea Prim-ministrului.
Alte autorităţi administrative centrale funcţionează conform principiului de conducere unică exercitată de către
directorii generali ai acestora, care sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către Guvern.
Activitatea altor autorităţi administrative centrale este coordonată şi controlată de către Guvern prin intermediul
prim-viceprim-ministrului sau al unuia dintre viceprim-miniştri desemnat de către Guvern (articolele 17-18 din Legea
privind administraţia publică centrală de specialitate).
57
FUNCŢIILE DE BAZĂ ALE MINISTERULUI ŞI ALE ALTEI AUTORITĂŢI ADMINISTRATIVE

CENTRALE
realizarea politicii de stat în domeniile încredinţate – prestarea serviciilor publice – raportul juridic care se manifestă
elaborarea, asigurarea implementării, monitorizarea şi prin interacţiunea ministerului sau a altei autorităţi
evaluarea politicilor publice şi raportarea asupra realizării lor, administrative centrale prestatoare de servicii publice cu
precum şi conlucrarea cu alte autorităţi publice în chestiunile beneficiarul acestor servicii şi care se exercită prin executarea
ce ţin de domeniile de care sunt responsabile; unor anumite acţiuni succesive şi/sau prin adoptarea unor
anumite acte administrative cu caracter individual;
reglementarea normativ-juridică – elaborarea şi prezentarea
către ministru sau directorul general spre emitere a actelor gestionarea sferei de competenţă – instrumentul de bază de
departamentale prin care se stabilesc reguli obligatorii de coordonare şi monitorizare a activităţii structurilor
aplicare repetată a lor la un număr nedeterminat de situaţii organizaţionale din sfera de competenţă a ministerului sau a
identice pentru toate persoanele juridice şi fizice; altei autorităţi administrative centrale de implementare a
politicii statului în anumite domenii sau sfere de activitate de
supravegherea şi controlul de stat – totalitatea acţiunilor care acestea sunt responsabile;
întreprinse prin analiza continuă sau periodică a unor
informaţii ce ţin de persoanele fizice şi juridice, fără a funcţii generale – funcţii caracteristice pentru oricare minister
interveni în activitatea acestora, şi, respectiv, verificarea sau altă autoritate administrativă centrală, obligativitatea
respectării de către acestea a prevederilor legislaţiei, realizate exercitării acestora fiind prevăzută în actele legislative
în limitele şi în conformitate cu legea; speciale.
58
ATRIBUŢIILE PRINCIPALE ALE MINISTERULUI ŞI ALE ALTEI AUTORITĂŢI ADMINISTRATIVE

CENTRALE (articolul 26 din Legea privind administraţia publică centrală de specialitate)
Pentru realizarea funcţiilor de bază care le revin, ministerul şi altă autoritate administrativă centrală:
elaborează şi prezintă Guvernului spre examinare proiecte de eliberează acte permisive persoanelor fizice şi juridice pentru
acte legislative şi normative, inclusiv proiecte de documente practicarea activităţii de întreprinzător sau a unei alte activităţi
de politici publice, în domeniile ce le sunt încredinţate; prevăzute de lege, conexă cu activitatea de întreprinzător şi
indispensabilă acesteia, în conformitate cu Legea nr. 160 din
elaborează texte ale tratatelor internaţionale ale Republicii 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii
Moldova şi încheie tratate interdepartamentale cu organele de întreprinzător;
similare din alte state în limitele competenţei stabilite de
legislaţie; efectuează sau organizează efectuarea expertizei de stat;
asigură executarea obligaţiilor, realizarea drepturilor ţin registre instituite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
Republicii Moldova care rezultă din prevederile tratatelor
internaţionale ce au ca obiect domeniile lor de activitate şi controlează activitatea autorităţilor administrative şi a
urmăresc executarea acestora de către cealaltă parte la tratat; serviciilor publice desconcentrate din subordine şi a
instituţiilor publice în care ele au calitatea de fondator;
menţin relaţii de colaborare cu ministerele şi autorităţile
administrative centrale omoloage din străinătate pentru exercită controlul asupra integrităţii şi folosirii eficiente a
îndeplinirea funcţiilor lor; patrimoniului de stat din domeniile lor de activitate;
participă la procesul bugetar și își exercită responsabilitățile asigură administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor
prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității publici, inclusiv a celor cu statut special;
bugetar-fiscale nr. 181/2014;
examinează propunerile, cererile şi petiţiile persoanelor fizice
elaborează şi înaintează ministrului sau directorului general şi juridice în conformitate cu legislaţia;
spre emitere acte departamentale;
exercită şi alte atribuţii pentru executarea actelor legislative, a
exercită supravegherea şi efectuează controale de stat privind decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi a
respectarea legislaţiei în domeniile lor de activitate; ordonanţelor Guvernului.
59
ACTELE ADMINISTRATIVE ALE MINISTERULUI ŞI ALE ALTEI AUTORITĂŢI ADMINISTRATIVE

CENTRALE
În scop de realizare a misiunii lor şi de îndeplinire a funcţiilor ce le revin, ministerul şi altă autoritate administrativă
centrală emit, în condiţiile legii, acte administrative cu caracter normativ şi individual în conformitate cu procedurile
administrative relevante.
Actele administrative cu caracter normativ ale ministerului sau ale altei autorităţi administrative centrale se emit în
scop de executare a actelor legislative, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi ordonanţelor
Guvernului.
Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale asigură publicarea actelor administrative proprii cu caracter
normativ conform legislaţiei.
Guvernul are dreptul să solicite autorităţii emitente revocarea sau să suspende ori să abroge, în condiţiile legii,
actele administrative ale ministerului şi ale altei autorităţi administrative centrale care nu corespund actelor legislative,
decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului sau pe motiv de inoportunitate
60
Tema 9: AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE REPREZENTATIVE ȘI DELIBERATIVE – CONSILIILE

LOCALE ȘI CONSILIILE RAIONALE
NOȚIUNEA ȘI PROCEDURA DE ALEGERE A CONSILIULUI LOCAL/RAIONAL
Consiliu local - autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al
doilea, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local (articolul 1 din Legea privind administraţia publică locală).
Consilierii în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) de sector şi săteşti (comunale) se aleg prin vot universal egal
direct secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani (articolul 119 din Codul Electoral).
Numărul de consilieri se stabileşte în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii administrativ-teritoriale la data de 1
ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor statistice (articolul 11 din Legea privind administraţia publică
locală), după cum urmează:
Numărul de locuitori ai unităţii Numărul de

administrativ-teritoriale consilieri
până la 1500 9
între 1501 şi 2500 11
între 2501 şi 5000 13
între 5001 şi 7000 15
între 7001 şi 10000 17
între 10001 şi 20000 23
între 20001 şi 50000 27
între 50001 şi 100000 33
între 100001 şi 200000 35
peste 200000 43
61
ORGANELE ELECTORALE LOCALE
Sarcina organizării și desfășurării alegerilor locale revine organelor electorale. Sistemul organelor electorale ale Republicii
Moldova, convențional, poatefi divizat în două categorii de organe electorale:
Centrale Locale
Comisia Electorală Centrală Consiliile electorale de circumscripție

(de nivelul doi și de nivelul întâi)
Birourile electorale ale secțiilor de

votare
62
ETAPELE PROCESULUI ELECTORAL LOCAL
I. Stabilirea datei alegerilor (articolul 122 din Codul Electoral). Data alegerilor locale generale sau anticipate se stabileşte prin
hotărâre a Parlamentului, cu cel puţin 60 de zile înainte de alegeri.
II. Constituirea circumscripțiilor electorale și consiliilor electorale de circumscripție (articolul 27, articolul 120 din Codul
Electoral). Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri, constituie circumscripţiile electorale care corespund
hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, municipiilor
Chişinău şi Bălţi, precum şi, cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri, constituie consiliile electorale de circumscripţie, respectiv, de
nivelul doi.
Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul doi, la rândul lor, constituie circumscripţiile electorale orăşeneşti (municipale), de
sector, săteşti (comunale) cu cel puţin 45 de zile înainte de ziua alegerilor. Și, cu cel puţin 40 de zile înainte de ziua alegerilor,
constituie consiliile electorale de circumscripţie de nivelul întâi (orăşeneşti ( municipale), de sector săteşti ( comunale)).
III. Constituirea secțiilor de votare și a birourilor electorale ale secțiilor de votare (articolul 29 din Codul Electoral). Pentru a
efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare. Secţiile de votare se constituie de
către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor
(comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători. Sediile
secţiilor de votare se stabilesc, de regulă, în sediile aflate în proprietate publică şi se amenajează astfel încât să faciliteze accesul în ele
al persoanelor în vârstă şi cu dizabilităţi.
Consiliul electoral de circumscripţie numerotează secţiile de votare din circumscripţie şi aduc la cunoştinţă publică informaţia
despre hotarele fiecărei secţii de votare, adresa sediului birourilor electorale ale secţiilor de votare, adresa localului pentru votare şi
modul de contactare pentru relaţii. Secţiile de votare se numerotează începând cu localitatea de reşedinţă a consiliului electoral de
circumscripţie, continuînd apoi cu cele din municipii, oraşe, sectoare, din comune şi sate, în ordine alfabetică.
Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie cu cel puţin 25 de zile înainte
de ziua alegerilor, dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 5 şi cel mult 11 persoane.
63
IV. Desemnarea și înregistrarea candidaților (articolele 41-44 din Codul Electoral). Desemnarea candidaturilor se efectuează
după constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de circumscripţie. Declaraţiile candidaţilor pentru funcţiile de
primar şi de consilier al consiliului local se depun la consiliile electorale de circumscripţie.
Pentru înregistrarea candidaţilor, consiliilor electorale de circumscripţie li se prezintă, cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua
alegerilor, următoarele documente: procesul-verbal al şedinţei organului teritorial al partidului, a altei organizaţii social-politice sau a
blocului electoral privind desemnarea candidatului (listei de candidaţi); listele de subscripţie cu numărul suficient de semnături ale
susţinătorilor candidatului independent; datele biografice ale candidatului; declaraţia candidatului privind consimţământul lui de a
candida la funcţia pentru care a fost desemnat, conţinând şi declaraţia pe propria răspundere despre lipsa interdicţiilor
legale/judecătoreşti de a candida; declaraţia candidatului privind averea imobiliară și mobilă, depunerile bancare, hârtiile de valoare,
sumele primite ca moştenire şi veniturile din ultimii 2 ani precedenţi anului în care se efectuează alegerile, precum şi sursele acestor
venituri, inclusiv veniturile din fondurile de investiţii, sub formă de dobândă, din darea în arendă a proprietăţii etc.; declaraţia
candidatului pentru funcţia de primar privind abandonarea, pe termenul mandatului, a funcţiilor incompatibile cu funcţia de primar, în
cazul în care persoana dată este aleasă şi validată; declaraţia despre suspendarea, pe durata campaniei electorale, a funcţiilor ocupate
anterior – pentru persoanele care cad sub incidenţa art. 13 alin. (3); simbolul electoral în variantă electronică şi pe hârtie; copia de pe
actul de identitate al candidatului.
V. Votarea. Biroul electoral al secției de votare poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea votării, pentru secretul
exprimării voinței alegătorilor, pentru amenajarea localurilor și pentru menținerea în ele a ordiniii cuvenite.
Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 și 21.00 în localuri special amenajate cu mese la care se eliberează
buletinele de vot, cu cabine pentru vot secret și cu urne de vot.
Președintele biroului electoral al secției de votare duce evidența evenimentelor importante ce au avut loc în timpul votării și pe
parcursul numărării voturilor.
64
VI. Totalizarea rezultatelor alegerilor locale. După expirarea timpului rezervat votării, la ora 21.00 președintele biroului
electoral al secției de votare anunță încheierea votării și dispune încheierea secției de votare. După aceasta biroul electoral al secției de
votare începe numărarea voturilor.
Din momentul închiderii secției de votare, biroul electoral al secției de votare rămâne în ședință pe parcursul numărării voturilor și
întocmirii proceselor-verbale și a raportului biroului electoral, care ulterior se transmit consiliului electoral de circumscripție.
În baza proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secțiilor de votare privind rezultatele numărării voturilor, consiliul electoral
de circumscripție stabilește pe întreaga circumscripție: numărul de alegători incluși în listele electorale; numărul de alegători incluși în
listele suplimentare; numărul de alegători care au primit buletinele de vot; numărul de alegători care au participat la votare; cifra ce
reflect diferența dintre numărul buletinelor de vot primate de alegători și numărul alegătorilor care au participat la votare; numărul
buletinelor de vot declarate nevalabile; numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurrent electoral; numărul total de voturi
valabil exprimate; numărul buletinelor de vot primate de consiliul electoral de circumscripție; numărul de buletine neutilizate și
anulate.
Consiliul electoral de circumscripție consemnează rezultatele totalizării voturilor pe întreaga circumscripție într-un proces-verbal,
semnat de toți membrii consiliului și îl prezintă Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore după încheierea secțiilor de
votare.
VII. Atribuirea mandatelor (articolul 133 din Codul Electoral). Mandatele de consilier pentru consiliile raionale, orăşeneşti
(municipale) de sector, şi săteşti (comunale) se atribuie de către consiliile electorale de circumscripţie respective.
Atribuirea mandatelor de consilier partidelor, altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale se efectuează prin împărţirea
succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, altă organizaţie social-politică, fiecare bloc electoral la 1, 2, 3,
4 ... etc. până la cifra care corespunde numărului de mandate stabilit pentru circumscripţia electorală respectivă.
Din rezultatele tuturor împărţirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidaţii independenţi se iau în descreştere
atâtea numere câte mandate urmează să fie distribuite în circumscripţia electorală. De câte numere din acest şir descrescător dispune
partidul, altă organizaţie social politică , blocul electoral atâtea mandate i se atribuie.
Candidatul independent este declarat ales dacă numărul de voturi valabil exprimate pentru el se încadrează în şirul descrescător.
65
VIII. Confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor (articolul 135 din Codul Electoral). Consiliile electorale de
circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă procesele verbale cu privire la rezultatele alegerilor în
judecătoriile de sector sau municipale respective, iar cele de nivelul doi în judecătoriile unde sunt situate consiliile electorale de
circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău va
prezenta actele respective în judecătoria sectorului unde este situat consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău.
Instanţele de judecată, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor consiliilor electorale de circumscripţie, confirmă sau
infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor din fiecare circumscripţie electorală şi o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare,
Comisiei Electorale Centrale şi consiliilor electorale de circumscripţie respective, care publică rezultatele definitive.
Concomitent cu confirmarea legalităţii alegerilor, instanţele de judecată respective validează mandatele consilierilor şi primarilor
aleşi, fapt ce se indică în hotărâre. Instanţele de judecată confirmă, de asemenea, şi lista candidaţilor supleanţi.
Consiliul se consideră legal constituit după validarea mandatelor a cel puţin 2/3 din numărul total de consilieri stabilit de Legea
privind administraţia publică locală, art. 11.
Consiliul electoral de circumscripţie eliberează consilierilor şi primarilor aleşi legitimaţii al căror model se aprobă de Comisia
Electorală Centrală .
66
CONSTITUIREA CONSILIILOR LOCALE/RAIONALE

(articolul 13 din Legea privind administraţia publică locală)
După ce sunt validate mandatele consilierilor locali, consiliul local se întruneşte în şedinţă de constituire în termen de 20
de zile calendaristice de la data validării mandatelor de consilier. Consilierii din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul
întâi se convoacă în primă şedinţă prin hotărâre a consiliului electoral de circumscripţie. Consiliul electoral de circumscripţie
notifică Comisiei Electorale Centrale prima convocare a consiliului local.
Şedinţa consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi. În cazul în
care nu poate fi asigurată această majoritate, şedinţa se va ţine peste 3 zile calendaristice, respectându-se aceleaşi condiţii.
Dacă nici la a doua convocare şedinţa nu este deliberativă, se va proceda la o nouă convocare, peste 3 zile calendaristice. La
această nouă, a treia, convocare, şedinţa va fi deliberativă dacă se va asigura prezenţa majorităţii consilierilor aleşi. În situaţia
în care, din cauza absenţei nemotivate a consilierilor, consiliul nu se va putea întruni nici la ultima convocare, el se consideră
dizolvat de drept.
La şedinţa de constituire se dezbat doar chestiunile incluse pe ordinea de zi referitoare la: aducerea la cunoştinţă a hotărârii
privind atribuirea mandatelor de consilier şi înmânarea legitimaţiilor de consilier de către reprezentantul consiliului electoral
de circumscripţie sau al Comisiei Electorale Centrale; iniţierea constituirii fracţiunilor, a alianţelor, a blocurilor; iniţierea
constituirii comisiilor consultative de specialitate. Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vîrstă consilier
dintre cei prezenţi la şedinţă, asistat de unul sau 2 dintre cei mai tineri consilieri dintre cei prezenţi.
Ulterior, consiliul local formează organele sale de lucru (fracţiuni şi comisii consultative de specialitate) în condiţiile Legii
nr. 457-XV din 14 noiembrie 2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind constituirea şi funcţionarea consiliilor
locale şi raionale.
67
MANDATUL CONSILIULUI (CONSILIERULUI) LOCAL/RAIONAL
Mandatul consilierului începe efectiv din momentul validării şi durează pînă la data
expirării mandatului ori înainte de aceasta, dacă intervin anumite condiţii legale pentru
încetarea mandatului înainte de termen
Mandatul consilierului (articolul 5 din Legea privind statutul alesului local)

încetează înainte de termen în caz de:
absenţă fără motive întemeiate de la 3 şedinţe nedepunere de către acesta a declarației de avere și
consecutive ale consiliului; interese personale sau refuz de a o depune, în
condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17
încălcare a Constituţiei, a altor legi ori interese ale iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de
colectivităţii locale, precum şi participare la Integritate;
acţiunile unor organe anticonstituţionale, fapt
confirmat prin hotărîrea definitivă a instanţei de dispunere de către instanța de judecată, prin hotărîre
judecată; irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;
incompatibilitate a funcţiei, stabilită prin actul de intrare în vigoare a sentinţei de condamnare a

constatare rămas definitiv; acestuia;
stabilire, prin act de constatare rămas definitiv, a dizolvare de drept a consiliului;

emiterii/adoptării de către acesta a unui act
administrativ, încheierii directe sau prin demisie (cu depunerea cererii de demisie);
intermediul unei persoane terțe a unui act juridic,
luării sau participării la luarea unei decizii fără deces.
soluționarea conflictului de interese real în
conformitate cu prevederile legislației privind
reglementarea conflictului de interese;
68
Dizolvarea consiliului local (articolul 25 din Legea privind administraţia publică locală)
Consiliul local poate fi dizolvat înainte de expirarea termenului dacă:
acesta a adoptat în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi

materie, care au fost anulate de către instanţa de contencios
administrativ, prin hotărîri definitive, întrucît încălcau grav
prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare;
numărul consilierilor s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul

stabilit la art. 11 din Legea privind administraţia publică
locală);
acesta nu a adoptat nici o decizie timp de 6 luni consecutiv,

indiferent de numărul şedinţelor.
69
ATRIBUȚIILE CONSILIULUI LOCAL (articolul 14 din Legea privind administraţia publică locală)
decide punerea în aplicare şi modificarea, în limitele decide înfiinţarea instituţiilor publice de interes local,
competenţei sale, a impozitelor şi taxelor locale, a modului şi a organizează serviciile publice de gospodărie comunală,
termenelor de plată a acestora, precum şi acordarea de facilităţi determină suportul financiar în cazul cheltuielilor bugetare,
pe parcursul anului bugetar; decide asupra regulilor de asigurare a curăţeniei în localitate;
administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale decide, în condiţiile legii, înfiinţarea întreprinderilor
satului (comunei), oraşului (municipiului); municipale şi societăţilor comerciale sau participarea la
capitalul statutar al societăţilor comerciale;
decide în privința actelor juridice de administrare privind
bunurile domeniului public al satului (comunei), orașului decide asupra atribuirii terenurilor pentru amplasarea
(municipiului), după caz, precum și privind serviciile publice stupinelor;
de interes local, în condițiile legii;
decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale
decide în privința actelor juridice de administrare sau de administraţiei publice locale, inclusiv din străinătate, pentru
dispoziție privind bunurile domeniului privat al satului realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, pentru
(comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile promovarea şi protejarea intereselor autorităţilor administraţiei
legii; publice locale, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi
asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate în scopul realizării
decide atribuirea şi schimbarea destinaţiei terenurilor unor acţiuni sau lucrări de interes comun;
proprietate a satului (comunei), oraşului (municipiului), după
caz, în condiţiile legii; decide delegarea competenţei de aprobare a tarifelor la
serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare către
decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
şi modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ în
condiţiile Legii cu privire la locuinţe, precum şi a întregii decide stabilirea de legături de colaborare, cooperare, inclusiv
infrastructuri economice, sociale, medicale şi de agrement de transfrontalieră, şi de înfrăţire cu localităţi din străinătate;
interes local; aprobă, la propunerea primarului, organigrama şi statele
primăriei, ale structurilor şi serviciilor publice din subordine,
decide, în condiţiile legislaţiei în vigoare, asupra tăierii,
precum şi schema de salarizare a personalului acestora;
defrişării arborilor şi arbuştilor din spaţiile verzi proprietate
publică a unităţii administrativ-teritoriale şi/sau asupra
strămutării lor;
70
ATRIBUȚIILE CONSILIULUI LOCAL (continuare)
aprobă statutul satului (comunei), oraşului (municipiului), cu aprobă studii, prognoze şi programe de dezvoltare social-
excepţia statutului municipiului Chişinău şi statutului economică şi de altă natură;
municipiului Bălţi, care se reglementează prin legi organice, şi
regulamentul consiliului pe baza statutului-cadru şi a aprobă, conform necesităţilor comunităţii, programe de
regulamentului-cadru, aprobate de Parlament; aprobă alte dezvoltare a serviciilor sociale;
regulamente şi reguli prevăzute de lege;
aprobă, în condiţiile legii, norme specifice şi tarife pentru
instituţiile publice şi serviciile publice de interes local din
aprobă decizia bugetară anuală, precum și decizii privind
subordine, cu excepţia tarifelor pentru serviciile publice de
modificarea bugetului local;
alimentare cu energie termică şi de alimentare cu apă
decide asupra constituirii fondului de rezervă și aprobă tehnologică, inclusiv aprobă cerinţe privind regimul de lucru al
regulamentul privind modul de utilizare a acestuia; întreprinderilor comerciale şi de alimentaţie publică, indiferent
de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum
decide angajarea sau acordarea împrumuturilor în/din contul şi al persoanelor fizice care practică comerţul;
bugetului local, precum și privind aplicarea altor instrumente
financiare conform cadrului legal; aprobă regulamentul de desfășurare a activităților de comerț în
localitatea respectivă;
audiază raportul semianual privind executarea bugetului local
și aprobă raportul anual privind executarea bugetului local; aprobă limitele admisibile de utilizare a resurselor naturale de
interes local;
aprobă, în condițiile legii, planurile urbanistice generale ale
localităților din componenta unității administrativ-teritoriale aprobă simbolica unităţii administrativ-teritoriale, atribuie sau
respective; schimbă denumirile de străzi, pieţe, parcuri şi de alte locuri
publice în aer liber, stabileşte data celebrării hramului
asigură integrarea şi implementarea principiului egalităţii între localităţii respective, conferă cetăţenilor Republicii Moldova şi
femei şi bărbaţi în politici, programe, acte normative şi celor străini cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al
investiţii financiare la nivel local și aprobă programe şi satului (comunei), oraşului (municipiului), în condiţiile legii;
contribuie la organizarea campaniilor de informare în acest
domeniu în condiţiile legii; examinează şi adoptă decizii pe aprobă regulile de întreţinere a cîinilor, a pisicilor şi a altor
marginea rapoartelor şi a informaţiilor primarilor, informaţiilor animale domestice;
consilierilor despre situaţia în domeniu la nivel local; dezvoltă
alege, la propunerea primarului, viceprimarul (viceprimarii),
parteneriate cu organizaţii necomerciale şi internaţionale
precum şi îl (îi) eliberează din funcţie, în condiţiile prezentei
pentru realizarea politicilor locale în domeniu;
71 legi;
ATRIBUȚIILE CONSILIULUI LOCAL (continuare)
numeşte, în bază de concurs desfăşurat în condiţiile Legii contribuie, în condiţiile legii, la asigurarea ordinii publice, adoptă
nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi decizii privind activitatea poliţiei municipale, serviciului
statutul funcţionarului public, secretarul consiliului, modifică, (postului) teritorial de salvatori și pompieri şi formaţiunilor de
suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de serviciu protecţie civilă de interes local, propune măsuri de îmbunătăţire a
ale secretarului, deleagă primarului competenţa evaluării activităţii acestora;
performanţelor lui profesionale;
aprobă cuantumul mijloacelor financiare ce se alocă pentru
contribuie la organizarea de activităţi culturale, artistice, întreținerea serviciului (postului) teritorial de salvatori și
sportive şi de agrement de interes local; înfiinţează şi pompieri din raza teritoriului administrat în funcție de numărul
organizează tîrguri, pieţe, parcuri şi locuri de distracţie şi de locuitori ai unității administrativ-teritoriale;
agrement, baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;
contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială,
contribuie, în condițiile legii, la protejarea patrimoniului asigură protecţia drepturilor copilului; decide punerea la evidenţă
cultural imobil (monumente arheologice, monumente de a persoanelor socialmente vulnerabile care au nevoie de
istorie şi cultură), a patrimoniului cultural imaterial şi mobil, a îmbunătăţirea condiţiilor locative; înfiinţează şi asigură
monumentelor de for public, a rezervaţiilor culturale şi funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;
naturale, situate pe teritoriul administrat;
decide instituirea funcţiei de specialist pentru protecţia
asigură, susține și dezvoltă serviciile de bibliotecă pe teritoriul drepturilor copilului;
administrat prin realizarea competențelor atribuite de Legea nr.
160/2017 cu privire la biblioteci; examinează informaţiile consilierilor, ia decizii pe marginea lor;
audiază dările de seamă şi informaţiile primarului, ale
desemnează reprezentantul său în instanţele de judecată, în conducătorilor de subdiviziuni, întreprinderi municipale şi
litigiile privind legalitatea deciziilor adoptate şi în cele care instituţii publice din subordine; ridică mandatul consilierilor în
rezultă din raporturile cu alte autorităţi publice; formează, din condiţiile legii; iniţiază, după caz, şi decide desfăşurarea
rîndul membrilor săi, în funcţie de specificul şi necesităţile referendumului local;
locale, comisii consultative de specialitate pentru diferite
domenii de activitate, modifică componenţa acestora; dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a
proiectelor de decizii în problemele de interes local care pot avea
formează comisii administrative conform legislaţiei în vigoare; impact economic, de mediu şi social (asupra modului de viaţă şi
drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale,
decide instituirea funcţiei de mediator comunitar în localităţile asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice), precum şi în
compact sau mixt populate de romi; alte probleme care preocupă populaţia sau o parte din populaţia
72 unităţii administrativ-teritoriale.
ATRIBUȚIILE CONSILIULUI RAIONAL (articolul 43 din Legea privind administraţia publică locală)
aprobă organigrama şi statele de personal ale aparatului decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere
preşedintelui raionului, ale direcţiilor şi ale altor subdiviziuni şi modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ în
subordonate consiliului raional; condiţiile Legii cu privire la locuinţe, precum şi altor obiective
din domeniul economic, social, medical, comunal şi de
aprobă decizia bugetară anuală, precum și deciziile privind agrement de interes raional;
modificarea bugetului raional;
decide punerea la evidenţă a persoanelor socialmente
decide asupra constituirii fondului de rezervă și aprobă vulnerabile care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor
regulamentul privind modul de utilizare a acestuia; locative în conformitate cu Legea cu privire la locuinţe;
decide angajarea sau acordarea împrumuturilor în/din contul decide, în condiţiile legii şi în limitele competenţei sale,
bugetului raional, precum și privind aplicarea altor instrumente organizarea serviciilor publice de interes raional şi/sau
financiare conform cadrului legal; regional şi aprobă tarifele la serviciile cu plată prestate de
acestea;
audiază raportul semianual privind executarea bugetului
raional și aprobă raportul anual privind executarea bugetului aprobă strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare
raional; social-economică a raionului, programe de refacere şi protecţie
a mediului înconjurător, programe de utilizare a forţei de
decide privind administrarea bunurilor domeniilor public şi muncă în teritoriu, monitorizează realizarea acestora;
privat ale raionului;
aprobă programe de dezvoltare a serviciilor sociale, conform
decide, în condițiile legii, în privința actelor juridice de necesităţilor raionului, şi identifică sursele financiare necesare;
administrare privind bunurile domeniului public al raionului,
precum și serviciile publice de interes raional; alege, în condiţiile prezentei legi, preşedintele raionului;
decide, în condițiile legii, schimbarea destinației terenurilor
proprietate a raionului; alege, la propunerea preşedintelui raionului, vicepreşedinţii şi
îi eliberează din funcţie, în condiţiile prezentei legi;
decide, în condițiile legii, în privința actelor juridice de
administrare sau de dispoziție privind bunurile domeniului desemnează reprezentantul său în instanţa de judecată în
privat al raionului; litigiile privind legalitatea deciziilor adoptate şi în cele care
rezultă din raporturile cu alte autorităţi publice;
73
ATRIBUȚIILE CONSILIULUI RAIONAL (continuare)
numeşte, pe bază de concurs desfăşurat conform legislaţiei în aprobă programe şi decide cu privire la organizarea campaniilor
vigoare, secretarul consiliului raional şi conducătorii de informare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi
instituţiilor şi subdiviziunilor din subordine; bărbaţi; desemnează, în condiţiile legii, unitatea gender locală;
examinează rapoarte despre situaţia în domeniu şi adoptă decizii
aprobă regulamentul consiliului raional; pe marginea lor; examinează plîngerile persoanelor care se
consideră victime ale discriminării;
decide sau, după caz, propune înfiinţarea, în condiţiile legii, de
instituţii publice şi întreprinderi de interes raional, precum şi decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale
participarea la fondarea societăţilor comerciale; administraţiei publice locale, inclusiv cooperarea transfrontalieră,
pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public,
aprobă, în condiţiile legii, norme specifice pentru structurile promovarea şi protejarea intereselor autorităţilor administraţiei
autonome şi pentru instituţiile publice pe care le înfiinţează; publice locale, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi
asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate, în scopul realizării
decide înfiinţarea, reorganizarea şi lichidarea instituţiilor
unor acţiuni sau lucrări de interes comun;
social-culturale de interes raional şi asigură buna lor
funcţionare, în limita alocaţiilor prevăzute la bugetul respectiv; decide, în condițiile legii, înaintarea sesizărilor la Curtea
contribuie, în condițiile legii, la protejarea patrimoniului Constituțională;
cultural imobil (monumente arheologice, monumente de
istorie şi cultură), a patrimoniului cultural imaterial şi mobil, a aproba simbolica raionului;
monumentelor de for public, a rezervaţiilor culturale şi
naturale, situate pe teritoriul administrat; dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a
proiectelor de decizii în problemele de interes local care pot avea
asigură, susține și dezvoltă serviciile de bibliotecă pe teritoriul impact economic, de mediu şi social (asupra modului de viaţă şi
administrat prin realizarea competențelor atribuite de Legea nr. drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale,
160/2017 cu privire la biblioteci; asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice), precum şi în
alte probleme care preocupă populaţia sau o parte din populaţia
decide organizarea şi desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, unităţii administrativ-teritoriale.
instructiv-educative, cultural-educative, sportive şi de tineret,
de interes raional;
74
MODUL DE ACTIVITATE AL CONSILIULUI LOCAL

Legea privind
(articolele 16-19 dinȘedințele administraţia
Guvernului RM publică locală)
Ședințele consiliului local

Consiliul local se întruneşte în şedinţă ordinară o dată la 3 luni, la convocarea primarului, cu excepţia primei şedinţe.
Consiliul local se poate întruni în şedinţă extraordinară, cu ordinea de zi propusă, ori de câte ori este necesar, la cererea
primarului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi.
Convocarea consiliului local se face cu cel puţin 5 zile înainte de şedinţa ordinară şi cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţa
extraordinară.
În cazuri de maximă urgenţă – calamităţi naturale, catastrofe, incendii, epidemii, epifitotii, epizootii şi alte situaţii
excepţionale similare – determinată de interesele locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului), convocarea consiliului
local se poate face de îndată.
Convocarea consiliului local se face prin dispoziţie a primarului sau, în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a
convoca consiliul, a viceprimarului. Dacă primarul sau viceprimarul refuză convocarea consiliului local, cu ordinea de zi
propusă, acesta este convocat de un grup de cel puţin o treime din consilierii aleşi. În înştiinţarea convocării în şedinţă, care se
expediază consilierilor, se indică ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei.
Ordinea de zi se aduce la cunoştinţă locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului) prin presa locală sau prin alte
mijloace de informare, inclusiv prin afişare.
. Prezenţa consilierilor la şedinţa consiliului local este obligatorie. Şedinţa consiliului local este deliberativă dacă la ea sunt
prezenţi majoritatea consilierilor aleşi.
Consiliul local alege prin vot deschis, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte care
o prezidează. Preşedintele şedinţei este asistat de secretarul consiliului local.
Şedinţa consiliului se desfăşoară conform ordinii de zi propuse de primar sau de consilierii care, au cerut convocarea lui.
Modificarea sau completarea ordinii de zi se admite numai la începutul şedinţei şi se efectuează cu votul majorităţii consilierilor
prezenţi.
75
MODUL DE ACTIVITATE AL CONSILIULUI RAIONAL

Legea privind
(articolele 45, 47 din Ședințele administraţia
Guvernului RM publică locală)
Ședințele raional
Consiliul raional se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la 3 luni.
Consiliul raional se poate întruni în şedinţă extraordinară, cu ordinea de zi propusă, ori de câte ori este necesar, la cererea
preşedintelui raionului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi.
Convocarea consiliului raional se face, prin dispoziţie a preşedintelui raionului, cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţelor
ordinare şi cu cel puţin 3 zile înaintea celor extraordinare. În temeiul dispoziţiei, fiecărui consilier i se expediază o înştiinţare în
care se indică ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei. Înştiinţarea este semnată de secretarul consiliului raional.
În cazul în care preşedintele raionului refuză convocarea şedinţei extraordinare a consiliului raional, cerută de cel puţin o
treime din numărul consilierilor aleşi, aceştia sunt în drept:
a) să convoace şedinţa consiliului raional de sine stătător, în condiţiile prezentei legi; şi/sau
b) să atace refuzul în instanţa de contencios administrativ.
Consiliul raional alege prin vot deschis, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte
care o prezidează. Preşedintele şedinţei este asistat de secretarul consiliului raional.
Prevederile referitoare la organizarea şi funcţionarea consiliului local, cu excepţia celor referitoare la competenţe, se aplică,
în mod corespunzător, consiliului raional.
.
76
ACTELE CONSILIULUI LOCAL/RAIONAL

(articolele 19-20, 46 din Legea privind administraţia publică locală)
În realizarea competenţelor sale, consiliul local/raional adoptă

decizii cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, cu excepţia
cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere un număr
mai mare de voturi. În cazul parităţii de voturi, nu se adoptă nici
o decizie, dezbaterile fiind reluate în şedinţa următoare.
Deciziile se semnează de preşedintele şedinţei şi se
contrasemnează de secretarul consiliului în termen de cel mult
5 zile de la data desfășurării ședinței consiliului local/raional.
Secretarul consiliului local va remite decizia consiliului local
primarului şi, în cazurile prevăzute de lege, oficiului teritorial al
Cancelariei de Stat în cel mult 5 zile după data semnării.
În termen de cel mult 5 zile de la data semnării, secretarul
consiliului local/rational asigură includerea deciziilor consiliului
în Registrul de stat al actelor locale, afișează deciziile cu caracter
normativ ale consiliului în locuri publice.
Deciziile cu caracter normativ intră în vigoare la data
includerii lor în Registrul de stat al actelor locale sau la data
indicată în textul deciziei, care nu poate preceda data includerii
acesteia în Registrul de stat al actelor locale.
Deciziile cu caracter individual intră în vigoare la data
comunicării persoanelor vizate sau la data indicată în textul
deciziei, care nu poate preceda data includerii acesteia în
Registrul de stat al actelor locale.
77
RĂSPUNDEREA JURIDICĂ A CONSILIULUI (CONSILIERULUI) LOCAL/RAIONAL
contravențională penală (prevăzută de

administrativă (prevăzută de Cap. XVI Cap. XV din Codul
din Codul contravențional Penal al RM)
al RM)
administrativ-disciplinară
(prevăzută de Regulamentul
intern al consiliului
local/raional).
administrativ-patriminială
(prevăzută de Codul
administrativ al RM).
78
Tema 10: AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE EXECUTIVE – PRIMARUL ȘI PREȘEDINTELE

RAIONULUI
NOȚIUNEA ȘI PROCEDURA DE ALEGERE A PRIMARULUI ȘI A PREȘEDINTELUI RAIONULUI
Primar - autoritate reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a consiliului local, aleasă prin
vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat;
Preşedinte al raionului - autoritate publică executivă a consiliului raional (articolul 1 din Legea privind administraţia
publică locală).
Primarii se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani (articolul 119 și articolul
134 din Codul Electoral).
Candidatul pentru funcţia de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate
ale alegătorilor care au participat la votare. În cazul în care nici un candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul
de voturi valabil exprimate, în termen de 2 săptămîni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu 2 candidaţi care au întrunit
cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. Aceşti doi candidaţi se înscriu în buletinele de vot în ordinea
descrescătoare a numărului de voturi acumulate în primul tur de scrutin. Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal
de voturi, consiliul electoral de circumscripţie efectuează tragerea la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.
La al doilea tur de scrutin se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul
alegătorilor care au participat la alegeri. În caz de paritate de voturi, se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare
număr de voturi în primul tur de scrutin.
Preşedintele raionului este ales de consiliul raional, la propunerea a cel puţin o treime din consilierii aleşi, cu votul
majorităţii consilierilor aleşi. În cazul în care candidatura propusă nu întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen
de 8 zile se convoacă o nouă şedinţă în vederea efectuării votării repetate. Dacă şi după votarea repetată nici una din
candidaturile propuse nu întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen de 3 zile se organizează o votare
suplimentară, în urma căreia se consideră ales candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi.
Preşedintele raionului este asistat de vicepreşedinţi. Numărul vicepreşedinţilor se stabileşte de consiliul raional, la
propunerea preşedintelui raionului. Vicepreşedinţii raionului se aleg de consiliul raional, la propunerea preşedintelui
raionului.
În funcţia de președinte și vicepreședinte poate fi aleasă orice persoană, inclusiv din rândul consilierilor (articolul 49 din
Legea privind administraţia publică locală).
79
MANDATUL PRIMARULUI
Mandatul primarului începe efectiv din momentul validării şi durează până la data
expirării mandatului ori înainte de aceasta, dacă intervin anumite condiţii legale pentru
încetarea mandatului înainte de termen (articolul 5 din Legea privind statutul alesului
local).
Mandatul primarului încetează

înainte de termen în caz de:
incompatibilitate a funcţiei, stabilită prin actul de constatare imposibilitate de a exercita funcţia pe o perioadă mai
rămas definitiv; mare de 4 luni consecutive, inclusiv pe motive de
boală;
stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a
emiterii/adoptării de către acesta a unui act administrativ, intrare în vigoare a sentinţei de condamnare a acestuia;
încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a
unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii
fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate revocare prin referendum local, în condiţiile Codului
cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului electoral;
de interese;
demisie;
nedepunere de către acesta a declarației de avere și interese
personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin. deces.
(8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate;
dispunere de către instanța de judecată, prin hotărîre

irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;
80
MANDATUL PREȘEDINTELUI RAIONULUI
Mandatul președintelui raionului începe efectiv din momentul alegerii de către

consiliul raional şi durează până la data expirării mandatului ori înainte de aceasta, dacă
intervin anumite condiţii legale pentru încetarea mandatului înainte de termen.
Mandatul președintelui raionului

încetează înainte de termen în caz de:
incompatibilitate a funcţiei, stabilită prin actul de constatare imposibilitate de a exercita funcţia pe o perioadă mai
rămas definitiv; mare de 4 luni consecutive, inclusiv pe motive de
boală, cu excepţia viceprimarului care îşi exercită
stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a funcţiile pe baze obşteşti;
emiterii/adoptării de către acesta a unui act administrativ, ;
încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a intrare în vigoare a sentinţei de condamnare a acestora;
unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii
fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate
cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului eliberare din funcţie de către consiliul respectiv în
de interese; conformitate cu legislaţia în vigoare;
nedepunere de către acesta a declarației de avere și interese demisie (cu depunerea cererii de demisie);
personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin.
(8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la deces.
Autoritatea Națională de Integritate;
dispunere de către instanța de judecată, prin hotărâre

irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;
81
ATRIBUȚIILE PRIMARULUI
Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi, stabilite la art.4 alin.(1) din
Legea privind descentralizarea administrativă, primarul exercită în teritoriul administrat următoarele atribuţii de bază:
asigură executarea deciziilor consiliului local; răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor

domeniului public şi celui privat ale satului (comunei),
încheie, în baza deciziei consiliului local și în condițiile legii, oraşului (municipiului), în limitele competenţei sale;
acte juridice de administrare sau de dispoziție privind bunurile
domeniului public sau privat al satului (comunei), orașului exercită, în condiţiile legii, supravegherea activităţilor din
(municipiului) respectiv; tîrguri, pieţe, oboare, parcuri, spaţii verzi, locuri de distracţie şi
agrement şi ia măsuri operative pentru buna lor funcţionare;
propune, în condiţiile legii, organigrama şi statele primăriei,
schema de salarizare a personalului acesteia şi le supune contribuie, în condițiile legii, la protejarea patrimoniului
aprobării consiliului local; cultural imobil (monumente arheologice, monumente de
istorie şi cultură), a patrimoniului cultural imaterial şi mobil, a
numeşte, stabileşte atribuţiile şi încetează raporturile de monumentelor de for public, a rezervaţiilor culturale şi
serviciu sau de muncă cu şefii de subdiviziuni, de servicii, de naturale, situate pe teritoriul administrat;
întreprinderi municipale din subordinea autorităţii
administraţiei publice locale respective, personalul primăriei, propune consiliului local schema de organizare şi condiţiile de
conduce şi controlează activitatea acestora, contribuie la prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală, ia
formarea şi reciclarea profesională; măsuri pentru buna funcţionare a serviciilor respective de
gospodărie comunală;
stabileşte atribuţiile viceprimarului (viceprimarilor);
organizează, în limita resurselor disponibile, studii privind
tipurile de servicii sociale necesare comunităţii, elaborează şi
asigură elaborarea proiectului de buget local respectiv,
propune spre aprobare consiliului local, conform necesităţilor
întocmirea rapoartelor periodice şi anuale privind executarea
stabilite, programe de dezvoltare a serviciilor sociale;
bugetului şi le prezintă spre aprobare consiliului local;
exercită funcția de administrator al bugetului local, asigurînd conduce, coordonează şi controlează activitatea serviciilor
gestionarea resurselor bugetare, administrarea patrimoniului publice locale, asigură funcţionarea serviciului stare civilă,
public în conformitate cu principiile bunei guvernări și contribuie la realizarea măsurilor de asistenţă socială şi ajutor
efectuarea cheltuielilor conform alocațiilor bugetare aprobate, social;
informînd consiliul local despre situația existentă; 82
ATRIBUȚIILE PRIMARULUI (continuare)
asigură elaborarea studiilor de fezabilitate şi propune spre asigură executarea deciziilor consiliului local în vederea
aprobare listele bunurilor şi serviciilor de interes public local implementării politicii de asigurare a egalităţii de şanse între
pentru realizarea proiectelor de parteneriat public-privat; femei şi bărbaţi în localitate, colaborează în acest scop cu
instituţii statale şi organizaţii necomerciale şi internaţionale;
asigură monitorizarea şi controlul realizării proiectelor de coordonează activitatea unităţii gender din cadrul primăriei;
parteneriat public-privat în care autoritatea administraţiei examinează plîngerile persoanelor care se consideră victime ale
publice locale participă în calitate de partener public; discriminării; contribuie la educarea şi sensibilizarea populaţiei
cu privire la eliminarea discriminării;
eliberează autorizaţiile prevăzute de lege;
prezintă consiliului local, anual şi ori de cîte ori este necesar,
asigură securitatea traficului rutier şi pietonal prin organizarea
rapoarte cu privire la situaţia social-economică a satului
circulaţiei transportului, prin întreţinerea drumurilor, podurilor
(comunei), oraşului (municipiului);
şi instalarea semnelor rutiere în raza teritoriului administrat;
exercită atribuţiile de autoritate tutelară locală în condiţiile legii;
asigură înregistrarea şi evidenţa troleibuzelor, a
ciclomotoarelor, a maşinilor şi a utilajelor autopropulsate
utilizate la lucrările de construcţii sau agricole, care nu se coordonează activitatea de asistenţă socială privind copiii,
supun înmatriculării, precum şi a vehiculelor cu tracţiune persoanele în etate, persoanele cu dizabilităţi, familiile cu mulţi
animală, în corespundere cu regulamentul-tip aprobat de copii, familiile afectate de violenţă intrafamilială, alte categorii
Guvern; de persoane socialmente vulnerabile, sprijină activitatea
asociaţiilor obşteşti de utilitate publică din teritoriul satului
asigură repartizarea fondului locativ şi controlul asupra (comunei), oraşului (municipiului);
întreţinerii şi gestionării acestuia în unitatea administrativ-
teritorială respectivă; asigură elaborarea planului general de urbanism şi a
documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, le supune
desemnează agentul constatator în condițiile Codului procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu
contravențional; Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu şi le
prezintă spre aprobare consiliului local, în condiţiile legii;
reprezintă colectivitatea locală în relaţiile cu alte autorităţi
publice, persoane fizice sau juridice din ţară sau din
constată încălcările legislaţiei în vigoare comise de persoane
străinătate, precum şi în instanţele judecătoreşti, în condiţiile
fizice şi juridice în teritoriul administrat, ia măsuri pentru
legii; semnează actele şi contractele încheiate în numele
înlăturarea sau curmarea acestora şi, după caz, sesizează organele
colectivităţii locale, cu excepţiile prevăzute de lege;
83 de drept, acestea fiind obligate să reacţioneze cu promptitudine,
în condiţiile legii, la solicitările primarului;
ATRIBUȚIILE PRIMARULUI (continuare)
ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, sprijină colaborarea cu localităţi din alte ţări, contribuie la
reprezentaţiilor sau altor manifestări publice care contravin extinderea cooperării şi a legăturilor directe cu acestea.
ordinii de drept sau bunelor moravuri, care atentează la
ordinea şi liniştea publică; Primarul, în calitatea sa de autoritate publică locală executivă,
exercită şi alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau
propune consiliului local consultarea populaţiei prin încredinţate de consiliul local.
referendum în probleme locale de interes deosebit, ia măsuri
pentru organizarea acestor consultări;
ia, în comun cu autorităţile centrale de specialitate şi cu

serviciile publice desconcentrate ale acestora, măsuri de
prevenire şi diminuare a consecinţelor calamităţilor naturale,
catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, epifitotiilor şi
epizootiilor şi, în acest scop, dispune, cu titlu executoriu,
mobilizarea, după caz, a populaţiei, agenţilor economici şi
instituţiilor publice din localitate;
84
ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI RAIONULUI
Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţii administraţiei publice de nivelul al doilea, preşedintele raionului exercită în
teritoriul administrat următoarele atribuţii de bază: (articolul 53 din Legea privind administraţia publică locală)
asigură executarea deciziilor consiliului raional; asigură elaborarea proiectului de buget local respectiv,
întocmirea rapoartelor periodice şi anuale privind executarea
încheie, în baza deciziei consiliului raional și în condițiile bugetului şi le prezintă spre aprobare consiliului raional;
legii, acte juridice de administrare sau de dispoziție privind
bunurile domeniului public sau privat al raionului respectiv; exercită funcția de administrator al bugetului raional, asigurînd
gestionarea resurselor bugetare, administrarea patrimoniului
asigură respectarea Constituţiei, a legilor şi altor acte public în conformitate cu principiile bunei guvernări și
normative; efectuarea cheltuielilor conform alocațiilor bugetare aprobate,
contribuie la menţinerea ordinii publice, asigurarea securităţii informând consiliul raional despre situația existentă;
şi apărarea drepturilor cetăţenilor; conduce, coordonează şi controlează activitatea serviciilor
contribuie la buna colaborare a serviciilor publice publice ale consiliului raional; audiază rapoartele şi
desconcentrate în soluţionarea problemelor de interes raional; informaţiile şefilor acestor servicii şi propune soluţii pentru
îmbunătăţirea activităţii acestora;
asigură elaborarea studiilor de fezabilitate şi propune spre
organizează examinarea necesităţilor raionului în privinţa
aprobare listele bunurilor şi serviciilor publice de interes
tipurilor de servicii sociale, propune spre aprobare consiliului
raional pentru realizarea proiectelor de parteneriat public-
raional, conform necesităţilor stabilite, programul de
privat;
dezvoltare a serviciilor sociale;
asigură monitorizarea şi controlul realizării proiectelor de
elaborează, conform necesităţilor stabilite, proiectele
parteneriat public-privat în care autoritatea administraţiei
programelor de dezvoltare a serviciilor sociale și le supune
publice locale participă în calitate de partener public;
procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu
convoacă şedinţele consiliului raional şi asigură prezenţa Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu;
consilierilor;
contribuie, în calitate de preşedinte al comisiei pentru situaţii
semnează actele şi contractele încheiate în numele raionului excepţionale, la realizarea, la nivel raional, a măsurilor de
sau al consiliului raional; protecţie a populaţiei în caz de calamităţi naturale şi
tehnogene, de catastrofe, incendii, epidemii, epifitotii şi
85 epizootii, ia măsuri de prevenire a situaţiilor excepţionale, de
reducere a prejudiciului şi de lichidare a consecinţelor;
ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI RAIONULUI (continuare)
contribuie, în condițiile legii, la protejarea patrimoniului asigură executarea deciziilor consiliului raional în domeniul de
cultural imobil (monumente arheologice, monumente de asigurare a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în unitatea
istorie şi cultură), a patrimoniului cultural imaterial şi mobil, a administrativ-teritorială; colaborează în acest domeniu cu
monumentelor de for public, a rezervaţiilor culturale şi instituţii statale şi organizaţii necomerciale şi internaţionale;
naturale, situate pe teritoriul administrat; coordonează activitatea unităţii gender; organizează audierea
rapoartelor şi a informaţiilor la subiectul respectiv în cadrul
propune consiliului raional să consulte, prin referendum, şedinţelor consiliului raional și propune soluţii pentru
populaţia în probleme locale de interes deosebit şi, în temeiul îmbunătăţirea situaţiei în domeniu; asigură înlăturarea, în
deciziei consiliului, ia măsuri în vederea organizării termen de 30 de zile, a condiţiilor discriminatorii şi a cauzelor
referendumului; care le-au generat;
contribuie la desfăşurarea, pe teritoriul raionului, în prezintă, la solicitarea consiliului raional, informaţii despre
conformitate cu legislaţia electorală, a alegerilor autorităţilor activitatea sa şi a serviciilor publice din subordine.
administraţiei publice reprezentative de toate nivelurile şi a
referendumurilor; Preşedintele raionului, în calitatea sa de autoritate publică
executivă, poate îndeplini şi alte atribuţii prevăzute de
asigură colaborarea raionului cu alte unităţi administrativ- legislaţia în vigoare sau încredinţate de consiliul raional.
teritoriale, inclusiv din alte ţări;
86
ACTELE PRIMARULUI ȘI ALE PREȘEDINTELUI RAIONULUI

(articolul 32 și articolul 53 din Legea privind administraţia publică locală)
În exercitarea atribuţiilor sale, primarul și preşedintele raionului emit dispoziţii cu caracter normativ şi
individual. Proiectele de dispoziții ale președintelui raionului în problemele de interes raional care pot avea
impact economic, de mediu, social (asupra modului de viață și drepturilor omului, asupra culturii, sănătății
și protecției sociale, asupra colectivităților locale, serviciilor publice) se consultă public, prin afișarea în
locuri publice și plasarea pe pagina web oficială a autorității publice locale, în conformitate cu legea,
respectîndu-se procedurile stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă și deliberativă a populației
unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, după caz.
Dispoziţiile cu caracter normativ se remit, în termen de 5 zile după semnare, oficiului teritorial al
Cancelariei de Stat.
Dispozițiile primarului și preşedintelui raionului se includ în Registrul de stat al actelor locale în termen
de 5 zile de la data semnării lor de către acesta. Suplimentar, dispozițiile cu caracter normativ se afișează în
locuri publice.
Dispozițiile cu caracter normativ intră în vigoare la data includerii lor în Registrul de stat al actelor
locale sau la data indicată în textul dispoziției, care nu poate preceda data includerii acesteia în Registrul de
stat al actelor locale.
Dispozițiile cu caracter individual intră în vigoare la data comunicării persoanelor vizate sau la data
indicată în textul dispoziției. În ambele cazuri, intrarea în vigoare nu poate preceda data includerii în
Registrul de stat al actelor locale.
87
RĂSPUNDEREA JURIDICĂ A PRIMARULUI ȘI A PREȘEDINTELUI RAIONULUI
contravențională penală (prevăzută de

administrativă (prevăzută de Cap. XVI Cap. XV din Codul
din Codul contravențional Penal al RM)
al RM)
(prevăzută de Regulamentul
intern al consiliului
local/raional).
88
APARATUL DE LUCRU AL PRIMARULUI – PRIMĂRIA

Primăria se organizează şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de consiliul local.

Condiţiile numirii, angajării, promovării, sancţionării şi încetării raporturilor de serviciu sau de muncă ale personalului primăriei,
drepturile şi obligaţiile lui sunt stabilite de legislaţia în vigoare şi de regulamentul primăriei, aprobat de consiliul local.
Personalul primăriei are statut de funcţionar public şi cade sub incidenţa Legii nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public, cu excepţia persoanelor care ocupă funcţia de viceprimar, aflate sub incidenţa Legii nr. 199/2010 cu privire la
statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului local, a altui personal angajat în baza
contractului individual de muncă potrivit prevederilor Codului muncii.
Primăria, ca structură funcţională, are următoarele atribuţii:
întocmeşte proiecte de decizii ale consiliului local contribuie la elaborarea proiectului de buget local
şi proiecte de dispoziţii ale primarului; pentru următorul an bugetar şi a proiectelor de
modificare a bugetului, care urmează să fie
aduce la cunoştinţă publică deciziile consiliului şi prezentate de primar spre examinare consiliului
dispoziţiile normative ale primarului; local;
colectează şi prezintă primarului informaţii pentru asigură executarea bugetului local, în conformitate
raportul anual privind starea economică şi socială a cu deciziile consiliului local, şi respectarea
satului (comunei), oraşului (municipiului); prevederilor legale;
prezintă primarului, în comun cu serviciile publice, întocmește rapoarte periodice și anuale privind
informaţii despre funcţionarea acestora, precum şi a executarea bugetului local;
întreprinderilor municipale create de consiliul local;
asistă secretarul consiliului local în îndeplinirea
supraveghează executarea măsurilor dispuse de atribuţiilor lui conform legii.
primar atît în cadrul primăriei, cît şi în teritoriul
administrat;
89
SECRETARUL CONSILIULUI LOCAL

(articolul 37-38 din Legea privind administraţia publică locală)
Secretarul consiliului local este şi secretar al satului (comunei), oraşului (municipiului). Candidatul la funcţia de secretar se va
selecta pe bază de concurs. Persoana numită, în condiţiile prezentei legi, în funcţia de secretar trebuie să fie licenţiat al unei facultăţi
(secţii) de drept sau de administraţie publică.
În cazul în care, după anunţarea repetată a concursului pentru ocuparea funcţiei vacante de secretar al consiliului local, nu au parvenit
solicitări de la persoane cu studiile respective, la concurs poate fi admis un absolvent al unei alte facultăţi (secţii) sau o persoană care
urmează studiile superioare.
Numirea în funcţie a învingătorului concursului pentru ocuparea funcţiei de secretar, organizat în conformitate cu legislaţia în
vigoare, se face la prima şedinţă a consiliului local, după anunţarea rezultatelor concursului.
Prevederile sus-menționate se aplică numai în cazul în care funcţia de secretar este vacantă. Vacanţa intervine în cazul încetării
raporturilor de serviciu ale secretarului, conform Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului
public.
Secretarul se bucură de stabilitate în funcţie şi cade sub incidenţa Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public.
Modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului se face, în condiţiile legii, prin decizie a consiliului.
Evaluarea performanţelor profesionale ale secretarului se face de către primar, în baza deciziei consiliului.
Pe durata concediului sau a unei lipse îndelungate a secretarului pe motive întemeiate, consiliul local poate împuternici un alt
funcţionar din cadrul primăriei să îndeplinească toate atribuţiile secretarului sau unele din ele.
Concediul anual i se acordă secretarului în temeiul dispoziţiei primarului.
90
ATRIBUȚIILE SECRETARULUI CONSILIULUI LOCAL:

asigură înştiinţarea convocării consiliului local; asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale
consiliului local şi de dispoziţii normative ale primarului,
participă la şedinţele consiliului local; informarea publicului referitor la deciziile adoptate şi la
dispoziţiile emise;
avizează proiectele de decizii ale consiliului local şi
contrasemnează deciziile; asigură includerea actelor autorității administrației publice
locale în Registrul de stat al actelor locale, în conformitate cu
exercită atribuțiile unităţii gender la nivel local, garantând prezenta lege;
implementarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi;
primeşte, distribuie şi întreţine corespondenţa;
asigură buna funcţionare a primăriei;
eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva
asigură efectuarea lucrărilor de secretariat; consiliului local, în afara celor care conţin informaţii secrete,
stabilite potrivit legii, precum şi extrase şi copii de pe actele
de stare civilă;
pregăteşte materialele pe marginea problemelor supuse
dezbaterii în consiliul local;
organizează, coordonează, poartă răspundere pentru
comunică şi remite, în termen de 5 zile, dacă legea nu prevede activitatea serviciilor de stare civilă, de protecţie socială şi
altfel, autorităţilor şi persoanelor interesate actele emise de exercită, după caz, atribuţiile respective;
consiliul local sau de primar;
ţine evidenţa gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a
asociaţiilor acestora conform registrului aprobat de Guvern;
91
ATRIBUȚIILE SECRETARULUI CONSILIULUI LOCAL:

(continuare)
păstrează şi aplică, după caz, sigiliul; legalizează semnăturile de pe documente, legalizează copiile
de pe documente şi ale extraselor din ele, autentifică procurile
acordă ajutor consilierilor şi comisiilor consiliului local; pentru primirea pensiilor, indemnizaţiilor, mijloacelor băneşti
repartizate acționarilor fondurilor de investiţii nemutuale în
proces de lichidare silită, fondurilor de investiţii pentru
administrează sediul primăriei şi bunurile ei; privatizare în proces de lichidare silită, pentru primirea
sumelor indexate la depunerile băneşti ale cetăţenilor în
eliberează certificate de proprietate privată ce confirmă „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare silită,
dreptul de proprietate asupra cotelor-părţi valorice din precum şi pentru dreptul de înregistrare, transmitere în
patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, în baza folosinţă şi înstrăinare a dreptului de proprietate asupra
anexelor la procesul-verbal al comisiei de privatizare a cotelor valorice din bunurile întreprinderilor agricole;
bunurilor întreprinderilor agricole, conform modelului
aprobat de Ministerul Economiei și Infrastructurii; înregistrează contractele de arendă a terenurilor agricole și a
altor bunuri agricole încheiate pe un termen de pînă la 5 ani
inclusiv.
Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau

încredinţate de către consiliul local ori de către primar.
92
APARATUL DE LUCRU AL PREȘEDINTELUI RAIONULUI

Aparatul preşedintelui raionului se organizează şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de consiliul raional.
Condiţiile numirii, angajării, promovării, sancţionării şi încetării raporturilor de serviciu sau de muncă ale personalului aparatului
preşedintelui raionului, drepturile şi obligaţiile lui sînt stabilite de legislaţia în vigoare şi de regulamentul aprobat de consiliul raional.
Preşedintele raionului numeşte în funcţii publice, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de serviciu ale
funcţionarilor publici din aparatul preşedintelui, încheie şi reziliază contractele individuale de muncă cu personalul aparatului fără statut
de funcţionar public, administrează personalul, stabileşte atribuţiile acestora.
Personalul aparatului preşedintelui raionului şi subdiviziunilor consiliului raional are statut de funcţionar public şi cade sub incidenţa
Legii nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, cu excepţia persoanelor care ocupă funcţia de
vicepreşedinte al raionului, aflate sub incidenţa Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi
Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului local, a altui personal angajat în baza contractului individual de muncă potrivit prevederilor
Codului muncii.
[Art.51 al.(41) introdus prin LP10Aparatul preşedintelui

din 21.09.17, raionului art.610]
MO364-370/20.10.17 are următoarele atribuţii:
(5) Preşedintele raionului ia măsuri şi este responsabil pentru instruirea şi pregătirea profesională a funcţionarilor din aparatul său.
întocmeşte proiectele de decizii ale consiliului prezintă preşedintelui raionului informaţii privind
raional şi proiectele de dispoziţii ale preşedintelui organizarea şi funcţionarea subdiviziunilor,
raionului; serviciilor publice şi a întreprinderilor de interes
raional constituite în teritoriu şi aflate în subordinea
asigură consultarea publică a proiectelor de decizii autorităţilor administraţiei publice locale respective;
ale consiliului raional şi de dispoziţii normative ale
preşedintelui raionului şi informarea publicului supraveghează executarea de către instituţiile
referitor la deciziile adoptate şi la dispoziţiile emise; subordonate a deciziilor consiliului raional şi a
dispoziţiilor emise de către preşedintele raionului;
colectează şi prezintă preşedintelui raionului
informaţii pentru raportul anual privind starea asistă secretarul consiliului raional în îndeplinirea
economică şi socială a raionului; atribuţiilor lui conform legii.
asistă preşedintele raionului în exercitarea
obligaţiilor de implementare a legislaţiei în domeniul
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;
93
SECRETARUL CONSILIULUI RAIONAL

Secretarul consiliului raional, secretarul Consiliului municipal Chişinău, secretarul Consiliului municipal Bălţi şi secretarul
consiliului sectoral al municipiului Chişinău sînt funcţionari publici. Persoana numită, în condiţiile prezentei legi, în funcţia de secretar
trebuie să fie licenţiat al unei facultăţi (secţii) de drept sau de administraţie publică.
Desemnarea învingătorului concursului pentru ocuparea funcţiei de secretar, organizat în conformitate cu legislaţia în vigoare, se
face la prima şedinţă a consiliului respectiv după anunţarea rezultatelor concursului.
Prevederile sus-menționate se aplică numai în cazul în care funcţia de secretar este vacantă. Vacanţa intervine în cazul încetării
raporturilor de serviciu ale secretarului în temeiul şi în modul stabilite de Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia
publică şi statutul funcţionarului public.
Secretarul se bucură de stabilitate în funcţie şi cade sub incidenţa Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public.
Modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului se face, în condiţiile legii, prin decizie a consiliului
raional, a Consiliului municipal Chişinău, a Consiliului municipal Bălţi sau a consiliului sectoral al municipiului Chişinău. Evaluarea
performanţelor profesionale ale secretarului se face de către preşedintele raionului, Primarul General al municipiului Chişinău, primarul
municipiului Bălţi sau primarul sectoral al municipiului Chişinău, în baza deciziei consiliului respectiv.
Secretarul consiliului raional, secretarul Consiliului municipal Chişinău, secretarul Consiliului municipal Bălţi şi secretarul
consiliului sectoral al municipiului Chişinău este, concomitent, secretar al raionului, respectiv, al municipiului Chişinău, al municipiului
Bălţi sau al sectorului.
Secretarului consiliului raional, secretarului Consiliului municipal Chişinău, secretarului Consiliului municipal Bălţi şi secretarului
consiliului sectoral al municipiului Chişinău li se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile prezentei legi privitoare la secretarul
consiliului local.
94
Tema 11: CONTROLUL ASUPRA ACTELOR AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE
NOȚIUNEA, SCOPUL ȘI FORMELE CONTROLULUI ASUPRA ACTELOR AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE
Noțiunea și scopul. Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelurile întâi şi al doilea, precum şi a celor din cadrul
unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special este supusă controlului administrativ în temeiul Constituţiei, al prezentei legi şi al
altor acte legislative.
Controlul administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale vizează respectarea Constituţiei, a tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte, a prezentei legi şi a altor acte normative atît de către autorităţile administraţiei
publice locale de nivelurile întîi şi al doilea, cât şi de către funcţionării acestora (articolul 61-63 din Legea privind administraţia
publică locală).
Controlul administrative asupra actelor autorităților publice locale poate fi divizat în:
Controlul de legalitate Controlul de oportunitate

De organizarea controlului administrativ de legalitate Subiecţi ai controlului de oportunitate sunt Guvernul,
al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale autorităţile de specialitate ale administraţiei publice
este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind centrale, alte autorităţi administrative, care
exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de acţionează în unităţile administrativ-teritoriale,
oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanţii inclusiv prin intermediul serviciilor lor
Guvernului în teritoriu. desconcentrate, potrivit competenţelor ce le revin în
condiţiile legii.
95
CONTROLULUI ADMINISTRATIV DE LEGALITATE ASUPRA ACTELOR AUTORITĂŢILOR

PUBLICE LOCALE
(articolele 64-65 din Legea privind administraţia publică locală)
Controlul de legalitate obligatoriu Controlul de legalitate facultativ
Controlului de legalitate obligatoriu sunt supuse următoarele acte ale Până la data de 10 a fiecărei luni, secretarul
autorităţilor administraţiei publice locale: consiliului transmite oficiului teritorial al Cancelariei
a) deciziile consiliilor locale de nivelurile întîi şi al doilea; de Stat lista actelor emise de primar sau de
b) actele normative ale primarului, ale preşedintelui raionului şi ale preşedintele raionului în luna precedentă.
pretorului; Controlului de legalitate facultativ poate fi supus
c) actele privind organizarea licitaţiilor şi actele privind atribuirea de orice act care nu constituie obiectul unui control
terenuri; obligatoriu în termen de 30 de zile de la
d) actele de angajare şi cele de încetare a raporturilor de serviciu sau de data includerii actului în Registrul de stat al actelor
muncă ale personalului administraţiei publice locale; locale.
e) actele care implică cheltuieli sau angajamente financiare de peste 30 mii
lei – în unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi şi de peste 300 mii
lei – în unitatea administrativ-teritorială de nivelul al doilea;
f) actele emise în exercitarea unei atribuţii delegate de stat autorităţilor
administraţiei publice locale.
Actele menționate vor fi supuse controlului obligatoriu de către Cancelaria
de Stat prin intermediul Registrului de stat al actelor locale.
Pentru aceasta procesul-verbal al ședinței consiliului, avizele comisiei de
specialitate şi materialele aferente adoptării deciziei, în scopul exercitării
controlului de legalitate al actelor menţionate, se includ în Registrul de stat
al actelor locale în termen de 10 zile de la data ședinței, în modul stabilit
de Guvern. Responsabil de aceasta este secretarul consiliului.
96
CONTROLUL ADMINISTRATIV DE LEGALITATE DIN OFICIU SAU LA CERERE (articolele 66-67, 69 din Legea privind administraţia
publică locală)
Controlul solicitat de autoritatea administraţiei publice locale Controlul solicitat de persoanele vătămate
Consiliul local de nivelul întâi sau al doilea poate Orice persoană fizică sau juridică ce se consideră vătămată într-un drept
solicita oficiului teritorial al Cancelariei de Stat să verifice al său printr-un act administrativ emis de o autoritate a administraţiei publice
legalitatea oricărui act adoptat de autoritatea executivă respectivă locale poate solicita oficiului teritorial al Cancelariei de Stat controlul
în cazul în care consideră că acesta este ilegal. legalităţii actului.
În cazul în care consideră că decizia consiliului local este Cererea de efectuare a controlului legalităţii se depune în termen de 30 de
ilegală, primarul, preşedintele raionului sau secretarul poate zile de la data includerii actului în Registrul de stat al actelor locale sau
solicita oficiului teritorial al Cancelariei de Stat efectuarea unui comunicării actului persoanelor vizate. În ea se indică prevederile legislaţiei
control al legalităţii. ce se consideră a fi încălcate.
Cererea de efectuare a controlului legalităţii este depusă în Termenul specificat sus nu se extinde asupra actelor administrative cu
termen de 30 de zile de la data includerii actului în Registrul de caracter normativ.
stat al actelor locale, cu indicarea prevederilor legislaţiei ce se În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al
consideră a fi încălcate. Cancelariei de Stat va lua una din următoarele decizii:
Termenul specificat sus nu se extinde asupra actelor a) declanşarea procedurii controlului de legalitate;
administrative cu caracter normativ. b) respingerea cererii şi încunoştinţarea solicitantului, cu indicarea
În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul motivelor respingerii.
teritorial al Cancelariei de Stat va lua una din următoarele decizii: Exercitarea dreptului prevăzut în prezentul articol nu lipseşte solicitantul
a) declanşarea procedurii controlului de legalitate; de dreptul sesizării directe a instanţei de contencios administrativ, în
b) respingerea cererii şi încunoştinţarea solicitantului, cu condiţiile legii.
indicarea motivelor respingerii.
Sesizarea directă a instanţei de contencios administrativ

În cazul în care consideră că actul poate avea consecinţe grave, în scopul prevenirii unei pagube iminente, oficiul teritorial al Cancelariei de
Stat poate sesiza direct instanţa de contencios administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal, încunoştinţând de îndată autoritatea
locală emitentă.
Odată cu sesizarea instanţei de contencios administrativ, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate cere acesteia suspendarea actului contestat sau
dispunerea unor alte măsuri provizorii.
În termen de 3 zile de la primirea sesizării, instanţa de contencios administrativ, după audierea părţilor vizate, decide asupra suspendării actului
şi/sau dispunerii unor alte măsuri provizorii solicitate de oficiul teritorial al Cancelariei de Stat.
97
ÎMPUTERNICIRILE OFICIULUI TERITORIAL AL CANCELARIEI DE STAT

În cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administraţiei publice locale este
ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorităţii locale emitente ilegalitatea
actului controlat, cerând modificarea sau abrogarea lui totală sau parţială.
Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autoritatea administrației publice locale
în termen de:
a) 30 de zile de la data includerii actului în Registrul de stat al actelor locale – în cazul
controlului obligatoriu și facultativ;
b) 30 de zile de la data primirii cererii de efectuare a controlului – în cazul controlului
solicitat de autoritatea administrației publice locale sau de persoana vătămată.
În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie
să modifice sau să abroge actul contestat.
În cazul în care, în termenul sus-menționat, autoritatea locală emitentă şi-a menţinut
poziţia sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate
sesiza instanţa de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii
notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii
autorităţii locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare
sau de abrogare a actului în cauză.
98
CONTROLULUI ADMINISTRATIV DE OPORTUNITATE ASUPRA ACTELOR AUTORITĂŢILOR

PUBLICE LOCALE
(articolele 70-71 din Legea privind administraţia publică locală)
Pentru ca autorităţile administraţiei publice locale să-şi exercite atribuţiile delegate de stat, subiecţii
controlului de oportunitate sunt în drept să modifice ori să abroge actul, în termen de 15 zile de la data
primirii lui, pe motiv de oportunitate. În caz de inacţiune a autorităţii administraţiei publice locale chiar şi
după avertismentul subiectului controlului de oportunitate, acesta poate să emită actul respectiv în locul
autorităţii incapabile de a lua decizia.
În toate cazurile prevăzute sus, subiectul controlului de oportunitate notifică decizia sa autorităţii
administraţiei publice locale în termen de 5 zile de la data adoptării.
În cazul în care consideră că decizia subiectului controlului de oportunitate este ilegală, autoritatea
administraţiei publice locale este în drept să atace decizia în instanţa de contencios administrativ în
termen de 30 de zile de la data notificării, încunoştinţând de îndată subiectul controlului de oportunitate
care a emis decizia.
Autoritatea administraţiei publice locale poate cere instanţei de contencios administrativ suspendarea
de urgenţă a deciziei subiectului controlului de oportunitate sau adoptarea unor alte măsuri provizorii
dacă există pericolul unor pagube iminente. Despre măsurile solicitate instanţei de contencios
administrativ, autoritatea administraţiei publice locale comunică de îndată subiectului controlului de
oportunitate care a emis decizia.
Instanţa de contencios administrativ, în termen de 3 zile de la primirea sesizării, decide, după audierea
părţilor vizate, asupra suspendării actului şi/sau asupra dispunerii unor alte măsuri provizorii solicitate.
99
Tema 6: SERVICIUL PUBLIC, FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL JURIDIC AL FUNCŢIONARULUI PUBLIC

NOŢIUNEA DE SERVICIUL PUBLIC ŞI CARACTERELE ESENŢIALE ALE ACESTUIA
Conform doctrinei, serviciul public reprezintă o structură organizatorică înființată prin lege sau în baza legii, de către stat, inclusiv unitate
administrativ-teritorială, pentru satisfacerea în mod continuu sau sistematic a unor interese specifice ale membrilor societății, această structură
organizatorică fiind încadrată cu personal de specialitate și finanțată, de regulă, din bugetul statului sau bugetul unității administrativ-teritoriale.
Conform legislației, serviciul public înseamnă activitatea de interes public organizată sau autorizată de o autoritate a administraţiei publice
(articolul 2 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public).
.
Caracterele esenţiale ale serviciului public
Nevoile serviciilor Gestiunea Actele juridice Serviciul public are Serviciul public este Serviciul public
publice ale financiară a îndeplinite de o funcţionare oferit publicului în cuprinde reguli
statului, raionului acestor servicii agenţii serviciului regulată şi continuă mod egal şi, de juridice speciale
sau comunei sunt publice e supusă sunt acte atât timp cât există. regulă, în mod care îi oferă
satisfăcute din legii contabilităţii administrative, iar gratuit, întrucât posibilitatea de a
bugetele acestor publice. agenţii sau acesta este folosi procedee de
administraţii. funcţionarii alimentat prin de drept public
serviciului sunt impozite. (exemplu,
supuşi ierarhiei exproprierea pentru
administrative. cauza de utilitate
publică, numirea
funcţionarilor
conform legii etc).
100
PRINCIIPILE DE BAZĂ ALE SERVICIULUI PUBLIC
Principiul continuităţii, Principiul adaptabilităţii, Principiul neutralităţii, care Principiul egalităţii, care este
care exprimă faptul că au care exprimă necesitatea are semnificaţia creării şi în legătură cu precedentul şi
fost create pentru a adaptării serviciului public funcţionării serviciilor care exprimă faptul că toate
desfăşura activitatea în mod la schimbările şi exigenţele publice doar pentru a servi persoanele interesate au acces
continuu, fără întreruperi. interesului general. interesele generale şi nu în mod egal, fără diferenţieri
anumite interese în avantajul sau discriminări la satisfacerea
unora. unor nevoi, care intră în
obiectul de activitate al
serviciului respectiv.
101
CLASIFICAREA SERVICIILOR PUBLICE
după natura lor după gradul de extensie după raporturilor cu modul de gestionare
sectorul privat
economice (industriale şi servicii naţionale; servicii monopolizate de administrarea printr-o regie

comerciale); stat; autonomă sau printr-o
instituţie publică;
tehnico-administrative; servicii locale. servicii pe care
administraţia publică le contract de concesioanare
exercită în paralel cu pentru punerea în valoare a
socio-culturale. persoanele particulare unui bun de proprietate
autorizate; publică, pentru efectuarea
de lucrări publice sau pentru
servicii publice exercitate satisfacerea altor nevoi
de persoane private colective;
autorizate sub controlul unei
autorităţi a administraţiei locaţia în gestiune;
publice.
contractul civil;
contractul comercial.
102
NOŢIUNEA DE FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI TRĂSĂTURILE EI CARACTERISTICE
Funcţia publică ansamblul atribuţiilor şi obligaţiilor stabilite în temeiul legii în scopul

realizării prerogativelor de putere public (articolul 2 din Legea cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public).
Trăsăturile caracteristice ale funcţiei

publice
reprezintă un are caracter de persoana care o titularul funcţiei se nu poate constitui se ocupă prin
complex de atribuţii continuitate. deţine trebuie să găseşte, fie într-un obiectul unei numire sau
şi puteri cu care este aibă o învestitură raport de înţelegeri între alegere, în
investită o persoană legală şi s-o subordonare faţă de părţi şi nu poate fi condiţiile legii.
dintr-o autoritate exercite în baza şi instituţia publică, stabilită prin
publică. în executarea legii. fie într-un raport, contract.
supraordonat, de
autoritate faţă de
terţi.
103
PRINCIPIILE FUNCŢIEI PUBLICE
Principiul asigurării Principiul selectării Principiul egalităţii Principiul stabilităţii

prompte şi eficiente, funcţionarilor publici şanselor de intrare şi funcţionarilor publici.
liberă de prejudecăţi, exclusiv după criteriu promovare în corpul
corupţie, abuz de putere competenţei. funcţionarilor publici.
şi presiuni politice a
tuturor activităţilor
efectuate de funcţionarii
publici.
104
NOŢIUNEA ŞI STATUTUL JURIDIC AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Funcţionarul public este persoana numită într-o funcţie publică (articolul 2 din Legea cu
privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public).
Statutul juridic al funcţionarului public
drepturile obligaţiile exigenţe restricţii cariera
Drepturile Activitatea Prescripţiile şi Pentru funcţionarii Funcţionarii publici

funcţionarului public funcţionarului public cerinţele legitime ale publici sunt prevăzute au dreptul la
sunt stabilite în este supusă realizării funcţionarilor publici anumite înlesniri şi o avansare în serviciu,
limitele competenţiei sarcinilor care stau în sunt obligatorii responsabilitate dreptul la carieră şi
organului în care el se faţa organului pentru toţi cărora ele sporită pentru se bucură de
află în serviciul respectiv şi poartă un sunt adresate, înfăptuirea atribuţiilor stabilitate în funcţie.
public. caracter oficial. realizarea drepturilor sale.
şi obligaţiunilor
de serviciu ale
funcţionarilor publici
fiind garantată prin
lege.
105
FORME DE RĂSPUNDERE JURIDICĂ A

FUNCŢIONARILOR PUBLICI
civilă (materială) contravențională penală (prevăzută de

administrativă (prevăzută de Codul Civil (prevăzută de Cap. XVI Cap. XV din Codul
al RM) din Codul Penal al RM)
contravențional al RM)
(prevăzută de Legea cu privire
la funcția publică și statutul
funcționarului public nr. 158-
XVI din 04.07.2008).
106
Tema 7: ACTELE ADMINISTRATIVE

NOŢIUNEA ŞI CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE
Actul administrativ constituie o categorie de acte juridice adoptate sau emise de
autorităţile şi persoanele oficiale care îşi desfăşoară activitatea în administraţia publică, fiind
o modalitate de lucru a acestora, prin care se asigură realizarea puterii executive şi înfăptuirea
sarcinilor şi obiectivelor ce revin administraţiei publice.
CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE
după natura juridică după competenţa materială după natura efectelor după autoritatea
juridice pe care le produc care le emite
simple; cu caracter general;
acte administrative care emise de aparatul
de autoritate;
de specialitate. acordă drepturi; Parlamentului;
de gestiune;
acte administrative care
emise de organe
jurisdicţionale. constată existenţa unui
ale puterii
drept. executive;
după competenţa teritorială după numărul
manifestărilor de voinţă
după întinderea efectelor emise de
emise de autorităţile instanţele
simple, care conţin o juridice
administraţiei publice judecătoreşti;
singură manifestare de
centrale;
voinţă; normative;
emise de autorităţile emise de autorităţi
administraţiei publice publice autonome;
complexe, care conţin două
locale.
sau mai multe manifestări individuale.
de voinţă. emise de persoane de
drept privat asimilate
autorităţilor publice.
107
CLASIFICAREA FAPTELOR JURIDICE ADMINISTRATIVE
După calitatea celui care le După legalitatea efectelor juridice

săvârşeşte, faptele juridice pe care le produc, faptele juridice
administrative se împart în: administrative se împart în:
fapte juridice administrative fapte juridice administrative

săvârşite de funcţionarii săvârşite de particulari
fapte juridice fapte juridice
publici în exercitarea (persoane fizice sau
administrative care administrative care
atribuţiilor ce le revin din juridice). produc efecte juridice produc efecte juridice
funcţiile publice pe care le
legale (fapte juridice ilegale (fapte juridice
deţin.
administrative licite). administrative ilicite).
Faptele juridice
Faptele juridice administrative (fapte
administrative (fapte administrative) săvârşite de
administrative) săvârşite de particulari sunt acele acţiuni
funcţionari publici sunt sau inacţiuni pe care le
acele acţiuni sau inacţiuni săvârşesc ori, deşi sunt
pe care funcţionarii publici obligaţi de lege, nu le
le săvârşesc ori nu le săvârşesc şi de care normele
săvârşesc în realizarea de drept administrativ leagă
atribuţiilor ce le revin, din naşterea, modificarea sau
funcţiile publice pe care le stingerea raporturilor
deţin. juridice administrative.
Faptele juridice administrative (faptele administrative) indiferent că sunt săvârşite de funcţionarii publici sau de particulari, pot fi
licite ori ilicite. De regulă, funcţionarii publici săvârşesc fapte licite şi numai excepţional ilicite, în timp ce particularii, de regulă,
săvârşesc fapte administrative ilicite şi numai rareori licite, pentru că faptul administrativ determină naşterea, modificarea sau
stingerea unor raporturi juridice administrative (de drept administrativ) în care, cel puţin unul din subiecţii acestui raport trebuie
să fie o autoritate administrativă ori un funcţionar public al acesteia.
108
TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE

ACTULUI ADMINISTRATIV DE
AUTORITATE
este o manifestare este emis sau adoptat de are un caracter este emis pentru este adopat sau emis
unilaterală de voinţă autorităţile publice obligatoriu. organizarea executării în forma scrisă.
juridică a organelor competente sau legii.
administraţiei publice. persoanele asimilate
acestora.
trebuie să fie publicat sau nu are caracter retroactiv. nu este îndeplinit în cadrul
adus la cunoştinţa exercitării unei funcţii
persoanelor interesate. judiciare.
109
PROCEDURA DE ADOPTARE A ACTELOR ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE
I. Procedura prealabilă adoptării sau emiterii actelor II. Procedura concomitentă sau faza deliberării. Adoptarea
administrative de autoritate cuprinde: întocmirea unor acte actelor administrative de către autorităţile deliberative, colegiale
pregătitoare şi săvârşirea unor operaţiuni tehnico-materiale de se face în urma analizei în cadrul şedinţei de lucru, la care
către funcţionarii publici ai organului care adoptă ori emite actul trebuie să participe, de regulă, cel puţin jumătate plus unu din
administrativ de autoritate sau de către funcţionarii publici ai numărul membrilor acestei autorităţi. Participanţii la dezbateri
altor organe ale administraţiei publice. Aceste acte pregătitoare pot fi de acord cu proiectul , pot propune modificarea lui sau îl
şi operaţiuni tehnico-materiale deşi nu produc efecte juridice, pot respinge. După dezbateri, proiectul se pune la vot şi dacă
prin ele însele, fără întocmirea şi, respectiv, săvârşirea lor nu s- întruneşte numărul necesar de voturi, al este adoptat.
ar putea adopta ori emite acte administrative de autoritate şi Dintre condiţiile procedurale concomitente o deosebită
chiar şi acte administrative de gestiune şi cele cu caracter importanţă prezintă cvorumul, majoritatea cerute de lege pentru
jurisdicţional. adoptarea actului şi motivarea.
III. Procedura posterioară constă în aducerea la cunoştinţa

generală a actelor normative, precum şi la cunoştinţa celor
interesaţi, în cazul actelor individuale.
Comunicarea este operaţia prin acre actul administrativ este
transmis persoanei sau organului interesat. Necesitatea
comunicării se referă mai mult la actele individuale şi anume de
la data comunicării se nasc anumite drepturi şi obligaţii.
În cazul actelor administrative cu caracter normativ, legea
prevede, de regulă, obligaţia publicării lor în Monitorul Oficial
sau afişării într-un loc public sau prin alte mijloace de difuzare.
110

ACTULUI ADMINISTRATIV DE
GESTIUNE
este un acord de voinţă are un caracter oneros asigură funcţionarea particularul trebuie să
între părţi. (ambele părţi urmăresc serviciului public sau accepte unele clauze
realizarea unui interes. pune în valoare bunul reglementare.
public.
clauzele pot fi modificate soluţionarea litigiilor este

sau contractul administrativ de competenţa instanţelor
poate fi reziliat în mod de contencios
unilateral atunci cînd administrativ.
interesele publice o cer.
111
PĂRŢILE ŞI OBIECTUL CONTRACTULUI

ADMINISTRATIV
Părţile contractului Obiectul contractului

administrativ administrativ
Autoritatatea publică. administrarea şi folosirea

bunurilor din proprietatea
publică.
Particularii – persoane
executarea lucrărilor de
fizice sau juridice, cetăţeni
interes public.
ai Republicii Moldova sau
străini, apatrizii.
prestarea de servicii
publice.
activitatea funcţionarilor
publici care reiese din
relaţiile de muncă
reglementate de statutul
juridic al acestora.
112
CLASIFICAREA CONTRACTELOR
ADMINISTRATIVE
contracte de concesiune
contracte de achiziţii
contracte pentru achiziţii

Guvernamentale (care includ şi
prestări de servicii către aceleaşi
entităţi)
contracte de executări de lucrări

publice
contracte de împrumuturi de bani
113

ACTULUI ADMINISTRATIV
JURISDICŢIONAL
are un caracter strict sunt emise doar la sunt emise sau se activitatea funcţionarilor
individual. cererea părţii sau la pronunţă după procedură publici care reiese din
sesizarea organului prevăzută de legea care relaţiile de muncă
competent. a înfiinţat, în cadrul unui reglementate de statutul
organ al administraţiei juridic al acestora.
publice, organul cu
atribuţii jurisdicţionale.
114
EFECTELE JURIDICE ALE ACTELOR ADMINISTRATIVE
Actul administrativ, după intrarea în vigoare, poate fi atacat sau contestat de persoanele interesate pe motive de ilegalitate, oportunitate
sau din alte motive. În aceste cazuri, în condiţiile legii actul administrativ poate fi modificat, suspendat, revocat sau anulat.
Modificarea actelor Suspendarea reprezintă Revocarea este o Anularea actelor administrative

administrativ de autoritate poate operaţiunea juridică care operaţiune juridică prin este o operaţiune juridică, prin
fi făcută, în principal, de organul determină încetarea care organul administraţiei care autoritatea publică, alta
care le-a adoptat sau emis, dar şi temporară a efectelor publice decide ca actul decât cea care a emis actul, face
de alte organe de stat, cum ar fi actelor administrative. respectiv să nu mai să înceteze producerea efectelor
autoritate administrativă ierarhic producă efecte juridice juridice, iar dacă acestea nu s-au
superioară ori instanţa pentru care a fost emis. produs, să nu se mai producă.
judecătorească, potrivit legii. Această operaţiune mai Anularea actului administrativ
este denumită şi retractare. este decisă de organul ierarhic
superior sau instanţa
judecătorească.
Încetarea producerii efectelor actelor administrative de autoritate, în afară de revocare şi anulare, mai poate avea loc şi sub alte forme.
Astfel, actele administrative de autoritate încetează să-şi mai producă efectele juridice, dacă: s-au produs efectele pentru care au fost
emise; a expirat perioada de timp pentru care a fost adoptat; au fost înlăturate cauzele care au determinat adoptarea sau emiterea actului;
cel în favoare căruia a fost emis a decedat; organul care l-a adoptat a dispus încetarea aplicabilităţii actului respectiv.
115
COMPARAREA ACTULUI ADMINISTRATIV CU ALTE ACTE JURIDICE
ACTUL ADMINISTRATIV ȘI LEGEA
Legea este actul juridic normativ care are o forţă supremă, emană de la unicul organ legiuitor după o procedură specifică şi reglementează cele
mai importante raporturi sociale.
Asemănări între actul administrativ şi legea:
- actele administrative, ca şi legea sunt acte juridice, adică dau naştere, modifică sau sting anumite drepturi şi obligaţii;
- ambele aceste categorii de acte juridice sunt o manifestare de voinţă de putere unilaterală;
- actul administrativ şi legea, de asemenea, sunt obligatorii spre executare, fiind asigurată această obligativitate prin forţa de constrângere a
statului.
Deosebiri:
- legea emană de la unicul organ legiuitor, Parlamentul, nici un alt organ al statului neputând emite legi, în timp ce actele de drept
administrativ provin de la diverse autorităţi, centrale sau locale, de ramură sau alt domeniu, ale administraţiei publice inclusiv de la alte categorii
de organe de stat indicate de lege;
- legea are o forţă juridică supremă, fiind emisă în exercitarea puterii legislative şi de către organul reprezentativ suprem în stat, în timp ce
actele de drept administrativ sunt emise în exercitarea puterii executive şi se subordonează legii având o forţă juridică inferioară acesteia. Aceasta
justifică multiplele norme de control la care sunt supuse actele administrative privind asigurarea legalităţilor;
- legea este în toate cazurile un act normativ de maximă generalitate, pe când actul de drept administrativ, în majoritatea cazurilor, poate avea
şi un caracter individual, iar în cazurile când are un caracter normativ gradul său de generalitate este cu mult mai restrâns decât al legii pe care se
bazează, referindu-se la o singură problemă sau la un grup de probleme determinate (cu excepţia ordonanţelor emise de Guvern);
- legea poate fi abrogată, modificată, suspendată şi interpretată numai prin acte cu aceeaşi forţă juridică şi de către acelaşi organ. Aici excepţie
face Constituţia şi legile constituţionale a căror interpretare ţine de Curtea Constituţională. În timp ce actul de drept administrativ poate fi
abrogat, modificat, suspendat şi interpretat fie prin acte de aceeaşi forţă juridică, cât şi prin acte ale organelor superioare ale administraţiei de stat
sau de organele judecătoreşti;
- legea poate oricând dispune cu privire la situaţia juridică a unui act administrativ, în timp ce acesta din urmă nu poate produce asemenea
efecte faţă de lege;
- legea se elaborează după o procedură specială, procedura legislativă, fixată de însăşi organul legislativ, în timp ce actele de drept
administrativ se pot emite şi în lipsa unei proceduri deosebite, fie în baza unei proceduri simple sau complexe, stabilite prin lege ori prin acte ale
organelor superioare ierarhic sau prin acte ale însăşi organului emitent;
- legea reglementează cele mai importante raporturi sociale, fundamentale pentru societate, dintre care unele sunt de competenţa exclusivă a
organului legiuitor, în timp ce prin actele de drept administrativ se pot reglementa doar acele raporturi rezervate de lege în beneficiul
116
ACTUL ADMINISTRATIV ȘI HOTARÂREA JUDECĂTOREASCĂ
Actul judecătoresc (hotărârea) este acel act juridic emis de un organ judecătoresc prin care se rezolvă cu putere un lucru judecat şi în baza unei
proceduri specifice (judiciare) un conflict generat de încălcarea legii sau a unor drepturi subiective.
Hotărârea judecătorească este, de asemenea, un act juridic, o manifestare unilaterală de voinţă de putere, emisă în baza legii, obligatorie spre
executare, dar care se deosebeşte esenţial de actul administrativ prin următoarele momente:
- hotărârea judecătorească este actul juridic prin care se realizează puterea judecătorească, iar actul administrativ este forma de realizare a
puterii executive;
- prin hotărârea judecătorească se aplică legea la un caz concret, având ca scop fie soluţionarea unui litigiu, iar actul administrativ are drept
scop organizarea executării şi executarea efectivă a legii1;
- actul administrativ este emis în baza procedurii administrative respectându-se principiile necontradictorialităţii şi a sesizării din oficiu, însă
hotărârea judecătorească se emite după procedura proprie, civilă sau penală, având la baza principiile contradictorialităţii şi a nesisizării din
oficiu;
- actul administrativ este în principiu revocabil de organul emitent sau de organul ierarhic superior, pe când hotărârea judecătorească nu este
revocabilă, instanţa care a emis-o nu este învestită să o anuleze.
117
ACTUL ADMINISTRATIV SI CONTRACTUL CIVIL
Contractele reprezintă un acord de voinţă între două sau mai multe subiecte, în virtutea căruia se formează, se modifică sau se sting drepturi şi
obligaţii determinate şi opozabile părţilor. Contractul (civil, de muncă, comercial etc.) se întâlneşte şi în activitatea organelor administraţiei de
stat. Între el şi actul de drept administrativ există următoarele deosebiri:
- actului administrativ îi este aplicabil regimul dreptului public, pe când contractul este supus regimului dreptului privat. Actului administrativ
îi sunt proprii reguli juridice speciale faţă de cele aplicabile contractului şi se referă la emiterea, aplicarea şi controlul acestuia;
- subiecții participanți la un raport contractual sunt persoane fizice sau juridice, fără o calitate deosebită, în timp ce subiectele emitente ale
actelor de drept administrativ sunt organe de stat;
- participanţii la raporturile contractuale sunt părţi care intră în raporturi juridice în baza egalităţii şi a autonomiei de voinţă în timp ce actul de
drept administrativ este expresie a subordonării faţă de organul de stat emitent al actului juridic;
- contractul are la bază acordul de voinţă al părţilor, în timp ce actul de drept administrativ se formează în mod unilateral, în lipsa oricărui
acord de voinţă şi în baza voinţei exclusive a organului de stat, chiar dacă actul a fost emis la cererea subiectului interesat şi, uneori, chiar
împotriva voinţei subiectului obligat la îndeplinirea unor îndatoriri (de exemplu, în cazul actelor administrative de sancţionare);
- contractul este un act juridic individual în vreme ce actul de drept administrativ poate fi atât normativ cât şi individual, cu excepţia unor acte
cum sunt actele administrative jurisdicţionale, care sunt numai individuale, ori a regulamentelor care sunt întotdeauna normative;
- actele administrative se pot emite la cerere sau din oficiu, în timp ce contractele au, de regulă, la baza iniţiativa părţilor contractante;
- contractele se încheie, de regulă, fără îndeplinirea unor condiţii de formă deosebite, în baza simplului acord de voinţă al părţilor. În timp ce
actele de drept administrativ trebuie să îndeplinească un minimum de condiţii specifice de formă;
- încetarea efectelor juridice ale contractului se poate realiza prin acordul de voinţă al părţilor participante sau pe cale judecătorească, în vreme
ce actul de drept administrativ se desfiinţează în mod unilateral, în condiţiile legii de către organele de stat;
- în caz de nerespectare a contractului, vor putea urma sancţiuni civile, pe când actul administrativ, în caz de neexecutare, poate atrage şi alte
feluri de sancţiuni.
118
Tema 8: CONTROLUL EXERCITAT ASUPRA ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

ROLUL ȘI FORMELE DE CONTROL ASUPRA AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Rolul controlului este de a asigura o cât mai deplină conformitate a activității organelor administrației
publice cu cerințele și obiectivele sociale exprimate în legi, a căror executare se realizează de organele
administrației publice. Prin control se asigură, în primul rând, executarea strictă a legii.
FORMELE DE CONTROL
Controlul Parlamentar Controlul judiciar sau Controlul administrativ Controlul obştesc

contenciosul administrativ
intern general;
Controlul Parlamentar contenciosul intern financiar;
asupra activităţii administrativ de intern specializat
Preşedintelui RM; anulare;
ierarhic superior; de gestiune.
Controlul Parlamentar contenciosul
asupra activităţii administrativ de extern specializat;
Guvernului RM;
plină jurisdicţie;
Controlul Parlamentar tutela

asupra activităţii сontenciosul administrativă.
Administraţiei Publice obiectiv;
prin intermediul
Avocatului Parlamentar.
contenciosul
subiectiv.
119
CONDIȚIILE CONTROLULUI
controlul trebuie să fie calificat, respectarea unei adaptarea modalității concluziile, în urma
aceasta înseamnă efectuarea proporții optime de control la verificării efectuate,
controlului de persoane între activitatea de obiectivul urmărit; trebuie să fie bine
competente, bine pregătite organizare și cea de fundamentate și
profesional, cu experință în executare în concret argumentate;
domeniile sau sectoarele a legii;
controlate, cinstite și corecte;
concluziile să fie aduse concluziile să fie aduse

la cunoștința organului la cunoștința organului
controlat și să fie controlat și să fie
analizate; analizate.
120
PĂRŢILE ŞI OBIECTUL ACŢIUNII ÎN

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
Părţile în contenciosul Obiectul acţiunii în

administrativ contencios administrativ
Reclamant Pârât activitatea administrativă
orice persoană fizică și juridică care a solicitat autoritatea publică

inițierea procedurii sau în privința căreia sau funcţionarul actele administrative operațiunile
procedura a fost inițiată, precum și orice altă public. administrative
persoană atrasă de autoritatea publică în
procedura administrativă.
nesoluţionarea unei cereri

în termenul legal.
121
PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
Contestarea actului
administrativ
cererea prealabilă
adresarea la organul emitent adresarea la organul ierarhic

(recurs graţios) superior (recurs ierarhic)
acţiunea în instanţa de
contencios administrativ
122
COMPETENŢA JURISDICŢIONALĂ ŞI CĂILE DE ATAC ÎN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
Căile de atac în contenciosul administrativ
apelul
(art. 231 - 240 CA)
recursul
(art. 244 - 248 CA)
FORMELE RĂSPUNDERII ÎN
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
răspunderea autorităţii răspunderea funcţionarilor

publice publici
123
Saitarlî Natalia
Dreptul administrativ în scheme
(suport didactic)
Universitatea de Stat
„Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul,
Piaţa Independenţei 1, Cahul,
MD-3909, Republica Moldova
Tel: 0299 22481; Fax: 0299 24752
E-mail: rectorat@usch.md
Bun de tipar: 29.03.2019

Format: 21 cm x 29,7 cm
Coli de tipar: 7,75
Tirajul 100 ex.
Tipografia „CentroGrafic” SRL, Cahul
Tel. 0299 25949
E-mail: centrografic@mail.ru
124
View publication stats

Dre Ptu L Administr at I Vin Scheme

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dre Ptu L Administr at I Vin Scheme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

Dreptul administrativ în scheme

Book · December 2019

OPEN ACCESS TO SCIENTIFIC INFORMATION View project

The user has requested enhancement of the downloaded file.

DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN SCHEME

Ediția a II-a revăzută și adăugită

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Tema 1: DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN STATUL DE DREPT .......….............................................................................................. 7

Tema 2: DREPTUL ADMINISTRATIV, RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC……………………………………………………………. 16

Tema 3: ELEMENTELE DREPTULUI ADMINISTRATIV…………………………………………………………………………………… 18

Tema 4: ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A REPUBLICII MOLDOVA…………………………………………………………… 27

Tema 5: ORGANELE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE…………………………………………………………………………………………… 34

Tema 6: PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA............................................................................................................................ 37

Tema 7: GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA………………………………………………………………………………………………… 42

Tema 8: MINISTERELE ȘI ALTE AUTORITĂȚI CENTRALE DE SPECIALITATE ALE REPUBLICII

Atribuțiile principale ale ministerului și ale altei autorități administrative centrale……………………………………………………................. 59

Tema 9: AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE REPREZENTATIVE ȘI DELIBERATIVE – CONSILIILE LOCALE ȘI

Tema 10: AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE EXECUTIVE – PRIMARUL ȘI PREȘEDINTELE RAIONULUI…………… 79

Tema 11: CONTROLUL ASUPRA ACTELOR AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE……………………………………………… 95

Împuternicirile Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat…………………………………………………………………………………………….. 98

Tema 13: ACTELE ADMINISTRATIVE……………………………………………………………………………………………………………. 107

Tema 14: CONTROLUL EXERCITAT ASUPRA ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE…………………………………….. 119

Tema 1: DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN STATUL DE DREPT

TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE PUTERII DE STAT

Trăsăturile caracteristice ale puterii de stat

NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE STATULUI DE DREPT

Trăsăturile caracteristice ale statului de drept

SEPARAŢIA PUTERILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Puterea legislativă Puterea executivă Puterea jurisdicţională

se înfăptuieşte de este una bicefală, care se exercită de se realizează de către

ORGANE ALE PUTERII EXECUTIVE

PRINCIPIILE GENERALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

1. Principiul suveranităţii poporului;

2. Principiul separaţiei şi colaborării

PRINCIPIILE SPECIALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Principiile materiale Principiile procesuale

7. Buna credinţă; 6. Principiul procedurii colective.

FACTORII CE DETERMINĂ ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CONTEMPORANĂ

Factorul economic Factorul geopolitic Politica internă Factorul social-cultural

Tema 2: DREPTUL ADMINISTRATIV, RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC

NOŢIUNEA DE DREPT ADMINISTRATIV ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE ACESTUIA

Dreptul administrativ este ramura a dreptului public, care cuprinde totalitatea

Trăsăturile caracteristice ale

este tânăr în reglementează o nu poate fi are un pronunţat conţine norme ce se în dreptul

LEGĂTURA DREPTULUI ADMINISTRATIV CU ALTE RAMURI DE DREPT

Tema 3: ELEMENTELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

Normele de drept administrativ reprezintă o categorie de norme (reguli) sociale,

Trăsăturile specifice ale normelor de

STRUCTURA NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

Din punct de vedere al structurii După structura tehnico-juridică

Ipoteza prevede Dispoziţia normei arată Sancţiunea normelor Normele dreptului

CATEGORIILE NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

După obiectul După sfera de După forţa juridică

a. norme organice – ce a. norme generale – care au a. norme constituţionale;

b. norme de drept material b. norme speciale – ce

c. norme de drept procesual e. norme stabilite prin

NOŢIUNEA ŞI CATEGORIILE IZVOARELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

Izvoarele dreptului administrativ sunt formele în care se exprimă normele dreptului

categoriile izvoarelor de drept administrativ

1. Constituţia Republicii Moldova este Legea Supremă a societăţii şi 1. Cutuma (obiceiul

3. Actele administrative subordonate legii care la rândul lor se