PROCEDURA DE

URMĂRIRE PENALĂ ȘI
JUDECARE A UNOR
INFRACȚIUNI
FLAGRANTE

AUTOR – Ivancea Lidia, studenta gr.SP11M

 PLAN DE IDEI:
1. CONCEPTUL DE INFRACȚIUNE FLAGRANTĂ
2. CONDIȚIILE ȘI CAZURILE INFRACȚIUNII FLAGRANTE
3. URMĂRIREA PENALĂ ÎN CAZUL PROCEDURII URGENTE
4. JUDECATA ÎN CAZUL PROCEDURII URGENTE
5. CĂILE DE ATAC
6. DEOSEBIRI ÎNTRE PROCEDURA URGENTĂ ȘI PROCEDURA DE DREPT
COMUN ÎN FAZA URMĂRIRII PENALE
 1. CONCEPTUL DE INFRACȚIUNE
FLAGRANTĂ
• 1.1. Noțiunea de infracțiunea flagrantă
Termenul „flagrant/flagranta” provine din
participiul flagrans, -tis al verbului latin
flagro, -are care inseamna „a arde”.
Sensul de arzator, inflacarat, a fost folosit in
vechime, intelegandu-se prin aceasta ca
infractorul este prins in focul actiunii sale.
In acest sens notiunea de „flagrant”
semnifica prinderea faptuitorului in timpul
savarsirii infractiunilor sau imediat dupa
comiterea actiunii sale infractionale.
Starea de flagranta presupene intotdeauna
si prezenta faptuitorului, in lipsa acestuia
infractiunea neputand fi considerata
flagranta.
Potrivit art. 513 alin. (1) CPP, se consideră flagrantă
infracțiunea descoperită în momentul săvârșirii ei.
Momentul săvârșirii infracțiunii se va considera perioada
producerii acțiunii prejudiciabile și survenirea consecințelor.
Conform art.513 alin. (2) CPP, este, de asemenea, flagrantă
și infracțiunea al cărei făptuitor, imediat după săvârşire,
este urmărit de victimă, de martori oculari sau de alte
persoane ori este surprins aproape de locul comiterii
infracțiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte care
ar da temei de a-l presupune participant la infracțiune.
Această situație este legată de faptul că făptuitorul nu a fost
prins în momentul comiterii infracțiunii. Făptuitorul trebuie
să fie în vizorul acestor persoane până la reținere. De altfel,
fapta nu va putea fi considerată ca infracțiune flagrantă.
 1.2. Formele infracțiunilor flagrante

INFRACȚIUNEA
FLAGRANTĂ

INFRACȚIUNEA FLAGRANTĂ INFRACȚIUNEA FLAGRANTĂ

TIPICĂ ASIMILATĂ

b) faptuitorul este surprins

a) Infractiunea descoperita in
momentul savarsirii
a) faptuitorul, imediat dupa
savarsirea infractiunii, este
b) Infractiunea descoperita
urmarit de persoana
imediat dupa savarsire
vatamata, de martorii oculari
sau de alte persoane
aproape de locul comiterii
infractiunii cu arme,
instrumente sau orice alte
obiecte de natura a-l
presupune participant la
infractiune.
 potrivit art. 514 alin. (1) CPP, Procedura
prevăzută de prezentul capitol,
Cazurile de aplicare a procedurii speciale
completată cu dispozițiile generale din
de urmărire și judecare a unor infracțiuni
prezentul cod, se aplică în cazuri de
flagrante
infracțiuni flagrante ușoare, mai puțin
grave sau grave.

art. 514 alin. (2) CPP prevede că,

CAZURILE INFRACȚIUNII FLAGRANTE procedura prevăzută de prezentul articol
nu se aplică în cazul infracțiunilor
săvârşite de minori, precum și în cazul
concursului de infracțiuni, dacă una sau
mai multe infracțiuni săvârşite de aceeași
persoană nu sunt flagrante.
Cazuri excluse de la procedura specială

Lipsa plângerii prealabile

 2. CONDIȚIILE ȘI CAZURILE
INFRACȚIUNII FLAGRANTE
Pentru a fi aplicata procedura speciala privind urmarirea si judecarea unor infractiuni
flagrante trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
infracțiunea să fie flagrantă,

pericol social scăzut al faptei,

reținerea infractorului,

prezența martorilor aculari,

depistarea mijloacelor cu care s-a comis infracţiunea, o obiectelor rezultate din activitatea infracţională asupra făptuitorului sau în nemijlocita
apropiere de aceste,

existenţa urmelor care determină legătura nemijlocită a participantului la infracţiune,

făptuitorul să nu fie minor, precum şi în cazul concursului de infracţiuni, dacă una sau mai multe infracţiuni săvîrşite de aceeaşi persoană nu sînt flagrante.
3. URMĂRIREA PENALĂ ÎN CAZUL PROCEDURII
URGENTE
• Constatarea infracțiunii
În cazul procedurii generale urmărirea penală se începe prin emiterea
ordonanței (art. 274 alin. (1) CPP), atunci în cazul acestor infracțiuni
nu este prevăzută această ordonanță.
Fiind sesizat despre savarsirea unei infractiuni flagrante,
organul de urmărire penală întocmeşte un proces-verbal în care
consemnează cele constatate privitor la fapta săvîrşită, declaraţiile
bănuitului, dacă acesta acceptă să le facă, şi declaraţiile celorlalte
persoane audiate. După caz, pot fi administrate şi alte probe care se
consemnează în procesul-verbal.(al.1 art.515)

Procesul-verbal se întocmeşte şi se aduce la cunoştinţă persoanelor

audiate, conform dispoziţiilor art.260 şi 261, şi împreună cu celelalte
materiale se prezintă procurorului imediat,
dar nu mai tîrziu de 24 ore de la momentul întocmirii.
(al.2 art.515)
!!! In cazul procedurii urgente, procesul-verbal constituie actul prin
care se dispune inceperea urmaririi penale, fiind si mijloc de proba
in acelasi timp.
• Trimiterea cauzei în judecata
În conformitate cu prevederile art. 516 alin. (1) CPP,
Procurorul, primind materialul de urmărire penală, verifică
corespunderea acestuia prevederilor legale și, dacă sunt
probe suficiente, pune făptuitorul sub învinuire, conform
dispozițiilor art. 281 și 282, fără întocmirea rechizitoriului,
dispunând trimiterea cauzei în judecată.
Procurorul este obligat să verifice legalitatea înregistrării
faptei, întocmirii procesului verbal privind infracțiunea
flagrantă, respectarea legalității efectuării reținerii,
audierilor şi a altor acțiuni procesuale, respectarea
drepturilor participanților la proces, precum şi să constate
dacă probele acumulate sunt concludente şi suficiente
cazului.
După ce procurorul a verificat aceste aspecte, el întocmește
o ordonanță separată de procesul-verbal de constatare a
infracțiunii flagrante prin care pune persoana sub învinuire.
În cazul în care procurorul consideră că nu sunt suficiente probe de a pune
persoana sub învinuire, el dispune continuarea urmăririi penale, cu
indicarea acțiunilor care urmează să fie efectuate, si fixează termene
reduse necesare pentru aceasta, care nu vor depăși 10 zile, cu excepția
cazurilor în care efectuarea actelor de urmărire penală necesită un
termen de executare mai mare.
Prin urmare, procurorul, în acest caz, va emite o ordonanță de restituire a
materialului privind infracțiunea flagrantă, prin care va dispune
continuarea urmăririi penale, fixând și termenul rezonabil pentru
efectuarea unor acțiuni de urmărire penală concrete.

Potrivit art. 516 alin. (3) CPP, dacă procurorul a dispus continuarea
urmăririi penale și făptuitorul este reținut, procurorul decide și asupra
aplicării măsurii preventive în condițiile prezentului cod. Decizia privind
aplicarea măsurilor preventive va fi luată potrivit prevederilor generale.
Organul de urmărire penală, în termen de 24 ore de la întocmirea procesului-verbal cu
privire la infracțiunea flagrantă (termen care poate fi prelungit), trimite cauza procurorului,
care va decide:
a) punerea sub
învinuire a
bănuitului și Procedura specială privind urmărirea penală a unor
trimiterea cauzei în infracțiuni flagrante nu reglementează termenul în
judecată, fără care procurorul, după primirea procesului-verbal de
întocmirea constatare a infracțiunii flagrante, trebuie să se
rechizitoriului; pronunțe asupra materialelor dosarului și a
acțiunilor procesuale efectuate. În acest caz,
tratând prevederile art. 514 alin. (1) CPP, s-ar
prezuma că procurorul va proceda conform art. 290
alin. (1) CPP, adică va decide în termen de 15 zile.
b) dispunerea
încetării urmăririi
penale, clasarea Un aspect important este participarea apărătorului în
cazul infracțiunilor flagrante.
cauzei penale sau
Potrivit pct. 25 al Hotărârii Plenului CSJ nr. 11 din
scoaterea de sub 24.12.2010, participarea obligatorie a apărătorului se
urmărire a impune și în cadrul procedurii de judecare a unor
persoanei. infracțiuni flagrante.
 În concluzie, urmărirea penală a unor infracțiuni flagrante este
generală de îndeplinirea următoarelor criterii specifice:
a) infracțiunea să fie descoperită în
momentul săvârşirii ei, fje făptuitorul,
imediat după săvârşire, este urmărit de
victimă, de martori oculari sau de alte
b) infracțiunea trebuie să fie din categoria c) prezența făptuitorului și apărătorului d) sesizarea organului de urmărire penală
persoane ori este surprins aproape de
celor uşoare, mai puțin grave sau grave; este obligatorie; este obligatorie;
locul comiterii infracțiunii cu arme,
instrumente sau orice alte obiecte care ar
da temei de a-l presupune participant la
infracțiune;

h) procesul-verbal privind constatarea

e) urmărirea penală începe prin procesul-
verbal al constatării infracțiunii flagrante;
f) procedura respectivă nu se aplică în
cazul în care pentru anumite categorii de
infracțiuni sau subiecți procesuali CPP
prevede proceduri speciale separate;
infracțiunii flagrante este actul procedural
g) termenul urmăririi penale este unul
de administrare și consemnare a tuturor
restrâns;
probelor, cu excepția acelor acțiuni ce
necesită a fi dispuse în ordinea generală;

i) trimiterea în judecată se face fără

întocmirea rechizitoriului, însă procurorul
va întocmi procesul-verbal de terminare a
urmăririi penale și va aduce la cunoştință
părților materialele administrate în cauză.
4. JUDECATA ÎN CAZUL PROCEDURII
URGENTE

• Potrivit art.517, punerea pe rol a cauzelor privind infracţiunile flagrante

se va efectua în termen de 5 zile de la data primirii dosarului. Prezenţa
inculpatului, a apărătorului acestuia, a părţii vătămate şi a martorilor în
şedinţa de judecată este asigurată
de către procuror.
• Judecarea cauzei se efectuează în ordinea generală prevăzută de
prezentul cod, iar dacă este încheiat acord de recunoaştere a vinovăţiei, se
aplică procedura respectivă. Dacă, în şedinţa de judecată, părţile solicită
un termen pentru a pregăti apărarea sau pentru a prezenta probe
suplimentare conform dispoziţiilor art.327, acest termen nu va depăşi 10
zile.
• În cazul în care cauza a fost trimisă în judecată împreună cu persoana
reţinută în privinţa căreia nu a fost aplicată măsura preventivă, instanţa
care va judeca cauza, la demersul procurorului, va decide şi asupra măsurii
preventive, după caz.
• Conform art.518 din CPP, Deliberarea şi adoptarea deciziei se efectuează
conform prevederilor art. 338, 339 şi 340. După redactarea deciziei,
instanţa de apel remite cauza penală, în termen de cel mult 5 zile, instanţei
de fond pentru luarea măsurilor de executare, fapt despre care se
 5.CĂILE DE ATAC
Potrivit art.519 CPP, apelul sau, după caz,
recursul împotriva hotărîrilor
judecătoreşti, adoptate în cauzele cu
infracţiuni flagrante, poate fi declarat şi
se judecă în ordinea generală prevăzută
de prezentul cod.
 6. DEOSEBIRI ÎNTRE PROCEDURA URGENTĂ ȘI
PROCEDURA DE DREPT COMUN ÎN FAZA
URMĂRIRII PENALE
• Deosebiri privind natura infractiunilor.
Daca procedura obisnuita reprezinta dreptul comun in materia
urmaririi si judecarii tuturor infractiunilor, procedura de urgenta se
aplica doar infractiunilor care intrunesc conditiile flagrantei
conform art. 513-514 CPP.
• Deosebiri privind urmarirea penala.
In faza de urmarire penala dosarul este mult simplificat, cuprinzand
ca principal act procedural procesul-verbal de constatare a
infractiunii flagrante, in care sunt cuprinse declaratiile tuturor
participantilor la infractiune precum si alte mijloace de proba, si
care reprezinta in acelasi timp atat principalul mijloc de proba cat si
actul de incepere a urmaririi penale. Retinerea este obligatorie,
spre deosebire de procedura comuna in care nici o masura
preventiva nu este obligatorie.
VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!