Capitolul IV

FORMELE INFRACTIUNII INTENIONATE DUPA FAZELE

DE DESFA^URARE

Sectiuneaal
Considera ii introductive

Svár_irea unei infractiuni de ctre o persoan înseamn c acea persoan are o

conduit care incalc normele penale, aducând atingere valorilor sociale protejate de lege.
Acea persoan acioneaz în sensul nesocotirii dispoziiilor legale, manifestându-se astfel
intr-un anumit spaiu _i pentru o anumit durat temporal .

In doctrina penal* s-a stabilit în unanimitate c se disting dou perioade în desfasu-

rarea activitii infractionale, i anume perioada intern _i perioada extern.
Deoarece activitatea infracional este una desf_urat de ctre om, perioada intern se
refer la ceca ce se petrece in psihicul individului, cu privire la svâr_irea unei eventuale
infractiuni. Momentul iniial este acela al conceperii ideii de a svâr_i o infractiune,
moment urmat de cel al deliberrii, în care persoana analizeaz dac s svâr_easc sau nu
infractiunea, perioada intern sau psihic încheindu-se cu cel de-al treilea moment, acela al
luarii hotrárii de a svár_i infraciunea". Luarea hotäârii de a svâr_i infraciunea mar-
cheaz momentul formrii laturii subiective a infraciunii, care se va pästra pe tot parcursul
desfa_urrii activitii infracionale
Având în vedere ceea ce presupune aceast perioad, ea nu exist decât la infraciunile
intentionate, îns inând cont cá tot ceea ce se petrece în psihicul persoanei în cauzà nu
dep_e_te con_tiina acesteia, aceast perioad intern nu are relevan penal.
Se consider astfel, deoarece numai gândul unui individ de a svâr_i o infraciune nu
aduce atingere vreunei valori sociale protejate de lege _i nici nu determin vreo modificare
in realitatea înconjur toare prin producerea unei urmri imediate socialmente periculoase
sau vtmtoare.
Perioada intern poate cunoa_te i o latur extern, denumit în doctrin faza oratorie?,
referitoare la situaia în care cel care a luat hotrârea de a svâr_i infraciunea comunic
acest lucru altor persoane.
Ins nici aceast manifestare exterioar a ideií de a comite infractiunea nu prezint
relevan penal dac nu se realizeaz nimic în concret din ceea ce reprezint punerea în
executare a hotrårii infracionale°.

M. Gorunescu, I.A. Barbu, M.Rotaru, op. cit., p. 92.

2V. Dongoroz, op. cit., p. 256.
C. Mitrache, Cr. Mitrache, op. cit., p. 249; T. Dima, op. cit., p. 253; Al. Boroi, op. cit., p. 176.
Al. Boroi, op. cit., p. 186.
V. Dongoroz, op. cit., p. 256.
M. Gorunescu, 1.A. Barbu, M.Rotaru, op. cit., p. 94.
 98 Curs uni
penal Partea general
-

Dac, în schimb, comunic hotrârii

Drept
de a svâr_i infraciunea este fcut
versitar
cu scop
de a determina mai multe persoane s i se al ure sau cu scopul de a ajunge i n f o P

respectiv la viitoarea victim, situatia, din punct de vedere juridic,

ormatia este diferit, în sen
c în prima
ipotez activitateapericuloas pluralitii consti
organizat - art. 367 C. pen.), iar instituite
îmbrca form o a
infractori (constituirea unui grup infracionalpoate cea
de
ola 1potez se poate reine säváâr_irea unei ameninäri, în sensul art. 206 C. pen. de-a
erioada extern reprezintä materializarea hotrârii de a svâr_i infractiunea, exeeu
tarea etectiv ecu
a
activitii ilicite. Aceasta debuteaz cu efectuarea ae acte pregåtitoare
ate de comiterea infraciunii _i obtinerea rezultatului periculos. Din aceste considerente
stingem trei faze în perioada extem, _i anume: faza actelor de pregtire, faza actelor de
executare _i faza
urmrilor
rza actelor pregtitoare cuprinde totalitatea activitilor care au ca scop pregtirea
executrii activitii infracionale.
aza actelor de executare reprezint comiterea aciuni interzise de lege.
Fazaurmrilor este aceea în care se produce rezultatul dorit sau acceptat de
Tazà tptuitor,
cuprins între terminarea executrii activitäii infracionale i producerea im intregime a
rezultatului.
inand cont de toate aspectele prezentate pân acum, considerm c tazele de
desfa_urare a
activitii infracionale intenionate sunt etapele pe care le poate parcurge
aceasta de la momentul conceperii ideii de a svâr_i infraciunea _i pän la momentul
producerii urmrilor socialmente periculoase.
Dac perioada intern caracterizeaz latura subiectiv a infraciunii, perioada
este aceea în care se realizeaz
extermä
latura obiectiv a sa.
Raportat la fazele de desf_urare a activitii infracionale intenionate, formele
infraciunii intenionate sunt acelea care corespund numai perioadei externe _i reprezint
felurile sub care se poate manifesta infraciunea din punctul de vedere al laturii obiective.
In literatura de specialitate" sunt analizate urmtoarele forme ale
infraciunii inten
tionate, _i anume: actele de pregtire, tentativa, faptul consumat _i faptul epuizat.

Sectiunea a 2-a
Actele de preg tire

2.1. Notiune i categorii

Sunt situaii în care, de la momentul lurii hotrârii de a svâr_i infrac iunea, moment
care marcheaz finalul perioadei interne, _i pän la executarea actelor care reprezint
elementul material al infractiunii, persoana în cauz s desf _oare o activitate de pregtire.
premergâtoare comiterii efective a activitii infracionale, a_adar, premergätoare punerii in
executare a inteniei de a svâr_i infraciunea.

M. Zolyneak, M.I. Michinici, Dreptpenal. Partea general, Ed. Fundaia , Chemarea", la_i, 1999, p. 143.
2C. Mitrache, Cr. Mitrache, op. cit., p. 250; T. Dima, op. cit, p. 254-255; AIL. Boroi, op. cit, p. 186.
3
AI. Boroi, op. cit., p. 185.
4C. Bulai, B.N. Bulai, op. cit, p. 418; Al. Boroi, op. cit., p. 187; T. Dima, op. cit, p. 256,
Eormele infraciunii mtenjionatedup fazele de desf_urare 99
in doctrina actele de pregtire au fost definite drept acele acte care constau in
procurarea, coniecionarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor de svâr_ire a
infractiunii ori încrearea condiilor favorabile în vederea comiterii acesteia.
Procurarea de mijloace ori mijloace pentru svâr_irea unei infraciuni se refer, spre
exemplu, la cumpararea unei arme pentru a comite un omor sau a unui combustibil pentru a
comite o distrugere sau a unei chei pentru ptrunderea într-o locuin în vederea sustragerii
unui bun etc.
in modalitatea adaptärii sau confecionrii instrumentelor în vederea comiterii faptei,
exemplificm cu ipoteza confecionrii unei chei pentru a fi folosit în sustragerea unui bun
dintr-o locuin.
Procurarea, confecionarea sau adaptarea de mijloace ori instrumente pentru svâr_irea
unei infraciuni reprezint, prin prisma coninutului lor, acte de pregtire material.
Cea de-a treia modalitate de pregtire se refer la crearea condiilor favorabile
comiterii faptei i se concretizeaz, de exemplu, în strângerea de informaii cu privire la
locul _i timpul sävâr_irii infraciunii _i cu privire la victim.
Crearea condiiilor favorabile în vederea svâr_irii unei infraciuni reprezint acte de
pregtire morale-.
Pentru ca o activitate sä se circumscrie sferei actelor de pregtire, trebuie s inde-
plineasc în mod cumulativ anumite condiii care au fost stabilite în doctriná', dup cum
umeaz :
a) actele de pregtire s fie desfa_urate cu intenie în vederea svâr_irii unei infractiuni
b) actele de pregätire s nu fac parte din sfera de cuprindere a elementului material al
laturii obiective a infraciunii. Exemplificm aceast condiie prin aceea c procurarea unei
chei pentru a pätrunde într-o locuin in vederea sustragerii unui bun constinuie act de
pregtire a unei infraciuni de furt, pe când introducerea cheii procurate în yala de la u_a
locuintei de la care se dorea sustragerea unui bun constituie un inceput de executare a
inteniei de a svâr_i infractiunea de furt;
c) actele de pregätire trebuie s fie univoce, în sensul c din realizarea lor trebuie s
rezulte fr dubiu c este efectuat pentru svâr_irea infraciunii;
d) actele de pregtire s aib o existen obiectiv, adic s reprezinte o manifestare
capabil de a crea condiiile favorabile executrii aciunii ilicite.

2.2. Incriminarea _i sanc ionarea actelor de preg tire

De-a lungul timpului manifestat dou principale

s-au teze în privina ineriminrii _i
sancionrii, în consecin, a actelor de pregtire.
Teza incriminrii actelor de pregtire are la baz speciticul lor, de a ti anterioare
Cxecutrii actelor care reprezint elementul material al infraciunii si de a ti realizate in
sensul de a crea condiiile favorabile desf_urrii unei activiti ilicite. In cazul acestei teze
S-au conturat incriminarea limitat
dou opinii, i anume: a actelor de pregätire _i

V. Dongoroz _i colab., op. cit., p. 132.

C. Bulai, B.N. Bulai, op. cit., p. 106.
M. Zolyneak, M.I. Michinici, op. cit, p. 143, Al. Boroi, op. cit, p. 188; T. Dima, op. cit, p. 257;
C. Mitrache, Cr.
Mitrache, op. cit., p. 252.
 100
Drept penal Partea general -Curs univer
incriminarea nelimitat
ersitar
a acestora. Opinia relativ la incriminarea limitat
actelor a
pregtire în vedere faptul c, de_i acestea
are
prezint un anumit grad de pericol social de
impune incriminarea lor numai în cazul infraciunilor grave. In schimb, opinia referitoare
incriminarea nelimitat se bazeaz pe faptul c acestea trebuie întotdeauna
deoarece preced executarea activitii sanctionatte,
ilicite.
Spre deosebire de aceast tez,
teza neincriminrii actelor de pregtire a fost
îmbrti_at în doctrin', argumentându-se c, cel mai adesea, au caracter echivoc _i nu cea
a
aptitudinea de a pune în pericol valoarea social creia i se p0ate aduce atingere prin
svâr_irea infraciunii.
Mai mult, un alt argument al susinerii acestei teze este i faptul cà in Partea
generalá a
Codului penal nu regsim vreo dispoziie relativ la incriminarea I
sancionarea actelor de
pregtire ca atare.
Totu_i, analizând dispoziiile din Partea special a Codului penal, observm c, în mod
exceptional, legiuitorul a ales s sancioneze
unele activiti din sfera actelor de
pregátire.
Pentru aceasta, la unele infraciuni legiuitorul a asimilat actele de
pregåtire cu tentativa
dup cum este cazul art. 412 alin. (2) C. pen., în care se prevede: ,se consider tentativsi
producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum _i luarea de msuri in
vederea comiterii infractiunilor prevzute în art. 395-397, art. 401-403, art. 408
_i art. 399
raportat la infraciunea de trådare prin ajutarea inamiculur".
O alt ipotez este aceea a incriminrii actelor pregtitoare ca infraciuni de sine
stttoare, precum deinerea de instrumente în vederea falsificrii de valori, din art. 314
C. pen., care este
infraciune distinct, dar care, raportat la o
infraciune de falsificare de
moned, spre exemplu, are valoare de acte de pregtire.
Cu privire la aceste dou
ipoteze de lucru, în cazul în care actul de pregtire este
asimilat tentativei, faptul c
dup realizarea actului pregtitor respectiv sS-a trecut _i la
executarea propriu-zis a
aciunii ilicite nu determin
retinerea în sarcina acelei persoane a
unui concurs între actul
pregtitor comis _i infraciunea consumat, deoarece actul
pregtitor nu are o relevan penal proprie.
Dac, în schimb, este comis actul pregtitor care este
_i, ulterior, este svâr_it i infraciunea subsecvent, se vasancionat infraciune distinct
ca

în sarcina autorului reine un concurs de infractiun

faptelor
ilicite respective. Pe
exemplul mai sus, deinerea de de
instrumente în vederea falsificrii de
valori, urmat de falsificarea de moned de cue
aceea_i persoan va atrage sanctionarea sa pentru un concurs de
Actelor pregtitoare asimilate tentativei le intraciuni.
sunt aplicabile
desistarea i împiedicarea dispoziiile relative la
producerii
Actele de pregtire svâr_ite derezultatului".
ctre o alt
consumate sau rmase in forma tentativei persoan decât autorul unei intracun
acte de pedepsibile, dac i-au folosit autorului, constitue
complicitate anterioar'.

Al. Boroi, op. cit., p. 191;T.

2Al. Boroi, op. cit., p. 182. Dima, op. cit., p. 260.
V. Dongoroz,
op. cit., p. 135, citat de T. Dima, în
op. cit., p. 260.
FormelebYracimi'inteenionate dup fazele.de desf_urare 101

Sectiunea a 3-a
Tentativa

caracterizare
c a r a c t e r i z a

Notiune
_i
3.1.
nu poate ti complet fr abordarea problematicii
actitutiei infraciuni
de desturare. Aceast din urm sintagm define_te
eia raportat la fazele de
Analiza

f o r m e l o ra c e s t e i a

infractor
un infrac la momentul luii hotrârii de a svâr_i o fapt
le parcurge
leparcurge consum rii acesteia. Prima ipotez, aceea
a
isi pån la momentul
e t a p e l e
p ec a r e

penal
zut de
legea
prevzut de legea penal, corespunde fazei sau perioadei
revázade a svâr_i fapta intenia de a
care se exteriorizeaz prin
unor activiti
lu rii d e c i z i e i

la momentul efectuarii extern de

interne,1arde
legea penal,
de lege
de
vorbim despre faza sau perioada
fapta
a nrevzut
prevázut

extern regsim actele pregtitoare, actele

de executare i
svár_i
asurare a infrac iunii.
In faza
reprezentate sunt de: actele
umärile.
extern . dedesf_urare, formele infraciunii
la faza
Raportat
tentativ infraciunea fapt consumat _i infraciunea fapt epuizat.
care nu au o reglementare
(preg titoare),
ie nregtire intem sau de actele de pregtire,
e deosebire
r Spre de perioada find statuat în acela_i timp
tentativa este definit de Codul penal,
general
în Codul penal,
tratamentul ei sanc ionator. Tentativa const în punerea în executare
_i
Astfel. în art. 32
C. pen. se prevede c: ,(1) sau nu _i-a
executare care a fost întrerupt
infrac iunea,
a intentiei de a svär_i tentativ atunci când imposibilitatea de
consumare a
Nu exist
produs efectul. (2) executarea".
modului cum a fost conceput
infractiunii este consecina din continurul
executare a inteniei de a sävâr_i infraciunea"
în
Sintagma,,punerea doctrin existente în cu privire
tentativei are rolul de a pune capåt controverselor de optiunea
definitiei comite tentativa, controverse generate
la forma de vinovie
cu care se poate drept
anterior de a defini aceast form atipic a infraciunii
legiuitorului Codului penal executare care a fost întrerupt
hot rárii de a svâr_i infraciunea,
punerea în executare a

sau nu _i-a produs efectul" tentativa este compatibil din punctul

statueaz c
Leguitorul Codului penal în vigoare deoarecxe
direct, cât i cu cea indirect,
vinovie atât cu intenia
e vedere al formei derezultatul posibil sau probabil al infractiunii,
rezultat care
Taptuitorul a acceptat prevzut ca

insa nu s-a produs din cauze independente de vointa

acestuia.
c tentativa reprez1nto
alin. (1) al art. 32 C. pen. reiese faptul
Din dispoziile deoarece, de_i avem un meeput
ae
CCare neizbutit de comitere a unei infraciuni,
ilicit prevåzutä de iegea
exec manifestare exterioar a inteniei de a svâr_i fapta
incriminare nu este obinut, adic intracunea nu se
PeRaila, Tezultatul descris în norma de la
nsu din cauza faptului c activitatea este întrerupt,
fie c, de_i este duså pana
Cank este fàaptul cå, _i ntr-un
Ccazan int 1 produce efectul. De esen pentru existena tentativei
lt, neproducerea rezultatului trebuie s fie consecina unei situai, imprejurar
u
htervenici unei alte persoane, independent de voina fptuitorunul.
T. Dima, op. cit., p. 254.
1 Pascu s.a., op. cit., 243.
p.
.Gorunescu, I.A. Barbu, M.Rotaru, op.cit., P. 90.
 Curs univo

102 Drept penal

Partea general -
universita
tentativa este o form
atipic a infrac aciunii.
Dup cum reiese din definii legal,beneficiaz de totalitatea tr s turilor ale
eseniale
primul rand, ca form a infraciunii, prevederea faptei în legea penal
pectiv tipicitatea (obiectiv
-

este
infractiunii, resped antijuridicitatea (in sensul ca fapta neustifica
subiectiv svár_irea cu vinovie), a Savär it-o), trsä
persoanei care
-

imputabil
_i imputabilitatea (in sensul c fapta spryinul acestei id
este Im

definiia
din infraciunii, din cuprinsul
art. 15 C. pen.
a sintagmei,y,s vâr_irea
idei,
dc uranspar infraciunii, este _i definiia legal unei
coninut:
form a urm torul
Catentativa este o în art. 174 C. pen. _i care are prin
savar_irea oricär:
ractiuni", care se reg se_te
comiterea unei infraciuni
se înelege
tentativ (...)p
åreia
unei infraciuni sau
consumat sau ca
varirea ca infractiune
Mai mult, analiza legea le pedepse_te
tentativei se face pe acela_i tipar ca la infrac iunea consumatai la
aintre faptele pe care
subieci, condi ii de timp i de si loc)
anume cu referire la condiiile
preexistente (obiect, ar toate normeleCar
obiectiv _i latura subiectiv ), care
constitutiv (latura
coninutul tentativei.
guvemeaz infraciunea
îi sunt aplicabile i cea la care s-a prod
consumat , adic us
este infraciunea
Forma a infraciunii
tipic Tentativa este din acest punct de vedere a
în norma de incriminare. sub aspechl
rezultatul prevzut astfel de infraciunea
consumat
deosebe_te
atipicä a infractiunii _i
se
form
la infraciunea consumat
urmarea imediat est
urmrii imediate a laturii obiective. Astfel, socialä protejat prin
de pericol pentru valoarea
reprezentat fie de crearea unei stri
rezultat concret care modific realitatea
mijloacele dreptului penal,
fie de producerea unui
de altfel, rezultatul descris în norma de
acestea dou fiind,
înconjurtoare, oricare dintre
în cazul tentativei de o urmare imediat
_i vorbim
incriminare. Spre deosebire de aceasta,
sau un alt rezultat care aduce atingere
într-o stare de pericol
care poate consta, la rândul ei,
ordini de drept _i care justific sancionarea acesteia expres prevzut de legiuitor în cazul
anumitor infraciuni, îns aceast urmare imediat nu se înscrie in rezultatul prevzut în
norma de incriminare.

3.2. Conditile generale de existen a tentativei

Conditile generale de existenã a tentativei reies din definiia legal a instituiei pe care
o analizäm, iar neîndeplinirea lor cumulativ duce la inexistenta tentativei.
Aceste condiii sunt reprezentate de: existena inteniei de a svâr_i
infraciunea,
punerea în executare a inteniei de a svâr_i infraciunea _i executarea s fi fost întreruptä
sau sa nu i_i fi produs efectul.
Analizând aceste condiii generale de
existen a tentativei, vom putea
difereniere clar a acesteia de actele de pregtire, pe de o parte, _i de forma întreprinde
consumata oa
infractiunii, pe de alt parte.
Existenta intentiei de a svâr_i infractiunea
Tentativa este un început de executare orientat spre obinerea
modalitatea în unui anumit rezultat. Dn
care
legiuitorul
ales s reglementeze aceast
a
instituie, observm cà esic
necesar ca forma de vinovie s fie
executrii. intenia _i ca aceast intenie s precead
Intenia poate s fie atât direct, atunci când se începe
în acioneaz sensul umarn
M. Gorunescu, I.A. Barbu,
M.Rotaru, op. cit., p. 97.
 uni onate dup jazele de
desfayurare
Formele
i n f r a c t i u m i

atului prevzu (în azul

o b t i n e ir e z u l t a t u l h

inculpatului care love_te 103

ind uciderea acesteia, pe fondul unor persoano

mu s-a
radus datorit
proo
inteveniei neinelegeri mai vechi intre ei, rezultat
cu un
topor in
Cap

m rit, Tede rezultatul

ltatuli faptei, prompte
rezultat care nu este
a
cât _i indirect, medicilor), care,
i n ds ep r e v e d e

loui umárit, dar atunci

lui (m
teza
ipoteza lovirii repetate victimei Cu
a
se
accept posibilitatea
poducerii
c zut incon_t inconstient pumni
pe pamant, zapad, i abandonarea
In
in zona
toracic pån când
a sa în acel loc, in
a c e a s t a

n
era de -10°C).
c a r et e m p e r a t
conditile
în executare a inte de a
sävâr_i infraciunea
Puneretie se refer la faptul c intenia, careface parte din
mai multor acte care perioada intern.
Aceast
A prin efectuarea unuia sau a este
exteriorizat

al
elementul material al laturii obiective reprezint aciunea ce
constituie

legiuitor.
a
infraciunii, dup cum aceasta este
de c tre
descris
descrisa vorbi
Pentru a vorbi despre existena
tentativei, trebuie ca actele întreprinse s releve
rde
de executare aa 1
faptei
executare preväzute de legea penal, nu s fie ni_te acte de pregátire a
execut
inceputuictinctia între actele de pregtire _i începutul de executare, adic tentativa.
îinceputu

rintaimportan
prezint importan atât din punct de vedere teoretic, cât i practic, pentru o corect
cauzelor deduse judecii.
solutionare a
Afimam în debutul analizei acestei instituii c tentativa se situeaz din punct de
dere temporal
vedere temporal între.
între actele de pregtire _i tapta consumat. Astfel, începutul de executare
marcheaz limita inferioar a tentativei, iar întreruperea executrii sau neproducerea
marcheaz

efectului prevzut i urmârit sau acceptat marcheaz limita superioar a acesteia.

in literatura de specialitate S-au formulat, de-a lungul timpului, anumite teorii in
functie de care s-a fäcut deosebirea intre actele pregitoare _i tentativ, adic actele de
executare. In funcie de criteriile care au stat la baza fiecrei teorii, vorbim despre teoria
subiectiv, teoria obiectiv i teoria formal.
Conform teoriei subiective, va constitui inceput de executare, tentativä, activitatea

desfa_urat de ctre fptuitor caretrdeaz intenia cu care a fost efectuat, pinàndu-se astfel
cont de legâtura intrinsec, de aspectul subiectiv al activitäii, _i, dimpotriv, va fi
considerat act de preg tire acela care nu are aptitudinea de a reprezenta o manifestare
exterioar a inteniei f ptuitorului. Astfel, în conceptia acestei teorii, va constitui tentanv la
O infraciune de furt introducerea mâinii în geanta unei persoane, deoarece achvitatea in
Sine reprezint un început de executare a lurii unui bun mobil al altuia fr consimmânul
cestuia, în scopul de a _i-l însu_i pe nedrept, în spe, portofelul respectivei persoane, dar
va COnstitui act preg titor cump rarea unui insecticid care se vinde tr restrici in
gazinele de profil, deoarece activitatea în sine nu relev intenia de a ucide o persoana,
spre exemplu, aceast activitate neavând ea îns_i relevan penala.
COnform teoriei obiective, constituie tentativ activitatea care are aptitudinea ea imsa!

mai fi necesar o altd aciune

produce rezultatul descris în norma de incriminare, fr a cråmZi spre
aruncrii unei
d dexercitärii acesteia, cum ar fi, de exemplu, situaia sa produca
direcia
Tezil uul unei persoane, deoarece fapta
în sine capacitatea ca singurd
are
constitui un aet ac
dconstând, de pild, în uciderea acelei persoane. In schimb, ar

M. Gorunescu, I.A. Barbu, M.Rotaru, op.cit., P.

uresti r 0 2 , Drept penal (reeditarea ediiei din96.
1939), Asociaia Român de ytiine retdc
Bucure_ti, 2000, p. 262-267.
 Partea general - Curs unin.
104
Drept penal
mulajului unei
miversitar
chei
infractiuni de furt luarea de
în vederea comiterii unei aptitudinea
pregatire activitate, luat individual, nu are de a
încuietoarea unei u_i', pentru c aceast
nedrept a u n u i mobil al.
al bun bil
aetermina producerea
rezultatului, în spe, însu_irea pe altuia
far consim mântul acestuia. tentativ acti
este considerat
teoria formal ,
Conform celei de-a treia
teorii,
n o r m a de
incriminare _i act de preo
în
aciunea tipic
descris
intrac iunii de eva
care realizeaz
Astfel, în cazul s vâr_irii
aptitudine. de reinere o
evadarea din starea legal
aceast
activitatea c a r e nu a r e
const în
C. pen., c a r e retinute sau aflate
prevazut în art. 285 trecerea în stare de libertate a persoanei in
adic presupune iîn baza u n e i
hot räri judecto
de inere, fost condamnat
definitive, faptul de a confec
laiona
c a r e un
a fierstru dintr-o pilà de unghil i manerul unei perieaz
e x e c u t a r e a unei pedepse
de dinti reprezint un act de pregtire raportat la verbum regens, deoarece nu realizeacauz
trecerea persoanei în cas
închisorii i
zidului
escaladarea
cu un picior de cealalt
descris în normparte
, dara zidului, moment în care a fost surprins de ctre gardian:
rece
actiunea
tentativ la infrac iunea
de evadare, deoare
o
act de executare, reprezint
constituie un
în textul legal.
problema diferentierii din punctia
descris
realizeazaciunea tipic deplin
n u rezolv pe
Aceste teorii, luate individual, în doctrina' s-a propus, în mod
Din acest motiv, dac
vedere a actelor de pregtire.
practic celui obiectiv,
observ m" c optica
a criteriului
formal _i a
folosirea cumulativ modalitatea de
pertinent, de specialitate prin
care valorific opiniile autorilor acestor criterii, evaluate in
legiuitorului, a c e e a de a ine
cont de totalitatea
este
reglementare a tentativei,
interdependen .
strânsa lor interactijune _i existena actelor de executare asimilate,
având ca punct
In doctrin ' s-a discutat despre c a r e fusese trimis în
decis achitarea unei persoane
de pornire o spe în c a r e instana a
bazându-se pe faptul c
comiterea unei tentative
de furt, soluia instanei
judecat pentru sale de cte
persoan pân în momentul surprinderii
activitatea desf_urat de respectiva penal sub aspectul
c a r e nu au relevan
decât acte de pregtire
martori nu reprezint
instana a considerat
ca acte de pregtire fapta
în discuie. Astfel,
svâr_irii infraciunii un metru de coteul psrilor,
a se afla în
curtea reclamantului, la aproximativ
persoanei de
a psrilor,
nemaifiind posibil datorit
ulterioar a acesteia, de sustragere
Este adev rat c activitatea fptuitorului nu
activitatea
persoanei în cauz de c tre martori. nu este apt în
descoperirii verbum regens, care const în ,,luare",
realizeaz aciunea tipic descris de respectiv însu_irea pe
rezultatul ilicit, fr vreo activitate ulterioar,
sine s produc singur valorilor
aceast activitate are o direcie precis, orientat spre lezarea
nedrept, dar totu_i
sociale protejate de lege.
Punerea în executare s fi nu-_i fi produs efectul
fost întrerupt sau s
d
tentativei fr îndeplinirea, în mod cumulativ, i
Nu putem vorbi despre existena _i 1apu
trebuie fcut diferena între tentativ
acestei a treia condiii. In acela_i timp,

Ed. Hamangiu, Bucure_ti, 2013, p. 1dl

I. Pascu, A.S. Uzlãu, Drept penal. Partea generalä, ed. a 3-a,
2 M. Gorunescu, I.A. Barbu, M.Rotaru, op. cit., p. 99.
3I. Pascu, A.S. Uzlu, op. cit., p. 161.
4 M. Iordache, Reglementarea tentativei în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în Dreptul nr. 1
1/2010

p. 59-60.
SV. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stnoiu, Explicaii teoren runescu

Codului penal román. Partea general , vol. I, Ed. Academiei R.S.R., Bucure_ti, 1969, p. 150 în M. do

I.A. Barbu, M. Rotaru, op. cit., p. 100.

Formeleg r a c u n i iintention
intentionatedup fazele de d
desfä_urare
COnsumata.
ne
D e o a r e c e

legiuitorul a
statuat c
tentativa se poate 105
at in ect, în mod corect s-a
irect ,
c â ti
me ale
forme ale apreciat
infractiunii în literatura
de
comite atát
cu
intentie
lucru
ele
dou
Iseamn c i in cazul
este
numai de ordin specialitate' c
deosehbirea
tentativei, spre deosebire de cantitativ, _i nu calitativ.
intrerupt,
fie este întreru din motive
independente de
forma consumat, Acest
activitatea de
executare

la
nu î_i
capt, voina
produce efectul, în sensul c nu se fåptuitorului, fie, de_i este
isi produc
nan
dus páån
Sub acest aspect
re. produce rezultatul descris in
norma de incriminare.

rezultatul «descris în
cantitativ, forma consumat
în care norm se produce. Sub a
infraciunii apare in
m o m e n t u l

atâtîn
în cazul
cazul tentativei, cat i in cazul aspect calitativ, dup cum am
ofimat anterior,
avistente, respectiv obiectul juridic, cel material, infraciunii consumate, analizám
cOoare este posibil în oricare dintre forme _i la tentativ, la
c o n d i t i l e

subiecii, inclusiv participaia

_i
pena _i continutul constitutiv, prin prisma laturii obiective _i a celei fapta consumatä.
penala,

precum
subiective.

3.3. Modalitäile tentativei

nin analiza prevederilor art. 32 alin.

C. pen., observm c (1)
legiuitorul a reglementat
dou modaliti ale tentativei, im funcie de gradul de realizare a aciunii, _i anume: tentativa
i tentativa perfecta sau fr efect.
intrerupt
in Codul penal în vigoare nu mai este reglementat
tentativa relativ improprie",
deoarece s-a considerat de catre legiuitor c aceste prevederi nu se justific atàta timp càt
u relevan motivele neproducerii rezultatului in cazul tentativei, ele putànd fi de orice
natur, dar independente de voina fptuitorului, pentru a angaja rspunderea penal a
acestuia.
Tentativa întrerupt
Este descris în teza I din art. 32 alin. (1) C. pen. i const în punerea in executare a
inteniei de a svâr_i infraciunea, executare care a fost întrerupt.
In cazul acestei modaliti a tentativei se începe executarea activitii, dar aceast
activitate este iîntrerupt, rezultatul nemaiputând s se produc. Cauza de intrerupere trebuie
s apar ulterior începerii executrii, la o distan în timp mai mic sau mai mare de
momentul de debut al activitii infracionale, îns neaprat înainte de producerea
Tezultatului, deoarece, dac s-ar dep _i acest moment, am avea de-a tace cu o intracpune
consumat.
h textul
legal nu se precizeaz care sunt cauzele de întrerupere a
executru i aci
de
enatur trebuie s fie acestea. De aceea, în doctrin* s-a apreciat în mod Just eà potn
r e cele mai variate _i pot fi provocate de o persoan (surprinderea de caure prvprietaru
locui
f 1ptuitorului în timp ce acesta din urm cotrobia prin dulapuri n cutare de
CTIlSi bani), de ctre un animal (întreruperea activitä i de sustragere a unui eleviz
pazà din
la auzul de ctre fptuitor a lätratului câinelui de
e dintr-o locuin
M. lordache, op. cit., p. 58. consunarea
C. pen. anterior se prevedea c: tentativà _i în cazul in care
,,Exist
, 4) tolosite, ort daoria
datorit insuficienei sau defectuozitjii mijloacelor
imprejurrii
c se afla".
posibil
c în timpul
c a n d S-au svâr_it actele de executare, obiectul lipsea de la
locul unde tàptuitorul
credea

xpunere de motive la noul ( http://www.cdep.ro/proiecte/2009/300004emiO4 puy

"I. Pascu _.a., op. cit., 243. Cod penal, pe
p.