Sunteți pe pagina 1din 78

CAPITOLUL VII

FORMELE INFRACTIUNII
Sectiunea I
Consideratii generale

1. Desfasurarea activitatii infractionale:


Doctrina penala este unanima in a distinge doua perioade in care
se desfasoara activitatea infractionala: perioada interna si
perioada externa;

A. Perioada interna (psihica)– in cadrul acesteia se disting trei


momente;
❖ al nasterii, al conceperii ideii de a savarsi o infractiune
(momentul initial) – motivatia acestei idei intereseaza atat pe
criminolog, cat si pe judecator in individualizarea pedepsei;
❖ deliberarea motivelor pro si contra ideii de savarsire a
infractiunii;
❖ al luarii deciziei de a savarsi o infractiune – moment ce
finalizeaza perioada interna, subiectiva;
intrucat luarea hotararii de a savarsi o infractiune nu depaseste
forul interior al persoanei, perioada nu are relevanta penala, gandul
criminal nu reprezinta un pericol cata vreme nu s-a realizat o fapta;
Mai mult, faza interna precede faza externa chiar si in situatiile in
care timpul de la luarea hotararii pana la executarea infractiunii este
foarte scurt;
❖ doctrina mai distinge o faza adiacenta externa – faza oratorie, in
care cel care a luat hotararea de a savarsi infractiunea o face
cunoscuta altor persoane ð aceasta faza nu atrage raspunderea
penala, intrucat nu se intreprinde nimic pentru realizarea hotararii
infractionale. In masura in care comunicarea hotararii de a savarsi
o infractiune este facuta cu scopul de a atrage si pe altii la
savarsirea infractiunii ori de a ajunge la cunostinta viitoarei
victime, aceasta activitate poate imbraca forma pluralitatii de
infractiuni (ex: constituirea unui grup infractional organizat) sau o
infractiune de sine statatoare (amenintarea);

B. Perioada externa (de executare) – se disting mai multe etape, etape


care, in desfasurarea activitatii infractionale pe drumul infractional
iter criminis, capata relevanta penala pe masura ce se apropie de
producerea rezultatului socialmente periculos. Acestea sunt:
❖ Faza de pregatire (a actelor de pregatire, preparatorii) – se

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 1 of 78
caracterizeaza prin desfasurarea unor activitati menite sa
pregateasca executarea hotararii infractionale (procurarea de
date, informatii, mijloacele ce vor fi folosite in comiterea
faptei);
❖ Faza de executare – indeplinirea unor actiuni, inactiuni prin
care este realizat actul de conduita interzis. Doar atunci cand
rezultatul prevazut de lege pentru intregirea laturii obiective se
realizeaza, se trece la ultima faza – cea a urmarilor.
❖ Faza urmarilor – executarea in intregime a actiunii si
producerea urmarilor imediate

2. Formele infractiunii, dupa fazele de desfasurare a activitatii


infractionale;
❖ Prin forme ale infractiunii se inteleg formele pe care aceasta le
poate avea in functie de fazele de desfasurare a activitatii
infractionale, existand atatea forme de infractiune cate faze are
activitatea infractionala, si anume; a) forma actelor preparatorii
(corespunde fazei de pregatire); b) forma tentativei (fazei de
executare); c) forma faptului consumat (faza urmarilor); d)
forma faptului epuizat (faza urmarilor);

Sectiunea a II-a
Actele preparatorii

1. Notiune si feluri;
= reprezinta prima faza a perioadei externe a activitatii infractionale
si constau in anumite acte, activitati de procurare de date, informatii ori
adaptare a mijloacelor sau instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea
infractiunii (sunt posibilie numai la infractiunile intentionate);
Conditii cumulative:
a. din continutul activitatii sa rezulte neindoielnic ca aceasta este
efectuata pentru savarsirea infractiunii (caracter univoc);
b. actul preparator sa se concretizeze intr-o activitate obiectiva de
creare a conditiilor pentru savarsirea infractiunii (ex: procurarea
de informatii in legatura cu locul si timpul in care urmeaza sa fie
savarsita infractiunea);
c. activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutul
elementului material al laturii obiective
d. actele de pregatire sa fie intentionate;
Felurile actelor de pregatire;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 2 of 78
❖ dupa natura si continut:
a) acte de pregatire materiala – constau in pregatirea materiala pentru
savarsirea infractiunii (procurarea de instrumente, mijloace,
franghii, scari etc);
b) acte de pregatire morala – culegerea de date, informatii cu privire
la locul si timpul in care urmeaza sa se savarseasca infractiunea
(conditii psihice favorabile comiterii infractiunii);

2. – doua teze principale in legatura cu


Regimul actelor preparatorii
incriminarea actelor preparatorii;
A. Teza incriminarii actelor preparatorii – adeptii acestei teze sustin
incriminarea actelor preparatorii; argumente: neincriminarea
creeaza conditiile favorabile pentru comiterea infractiunii si poate fi
interpretata de infractori ca o incurajare la pregatirea cu rabdare si
perseverenta a infractiunii; presupune, de asemenea, doua variante
de incriminare - teoria incriminarii acestor acte pentru toate
infractiunile posibile si teoria incriminarii limitate a actelor de
pregatire, numai la infractiunile de o gravitate sporita; +
sanctionarea actelor de pregatire la paritate cu infractiunea
consumata (intre aceleasi limite de pedeapsa prevazute de lege
pentru infractiunea consumata) ori sanctionarea diferita fata de
infractiunea consumata;
B. Teza neincriminarii actelor preparatorii – argumente:
echivocitatea marii majoritati a actelor de pregatire, situarea
acestora in afara actiunii tipice a elementului material, in raportul de
cauzalitate actele reprezinta doar conditii care nu pot genera
niciodata rezultatul socialmente periculos, lipsa de gravitate
evidenta;
Regimul actelor de pregatire in dreptul penal roman actual;
pe cale de exceptie, actele preparatorii la unele infractiuni sunt
incriminate, dar nu ca faza de desfasurare a activitatii
infractionale, ci ca tentativa (ex: art. 412 NCP – sanctionarea
tentativei la infractiunile contra securitatii nationale) ori ca
infractiuni de sine statatoare (ex: art. 314 NCP – detinerea de
instrumente in vederea falsificarii de valori; atunci cand
caracterul lor este univoc) ori ca acte de complicitate anterioara,
cand sunt savarsite de alta persoana (atunci cand autorul a
savarsit o infractiune consumata ori tentativa pedepsibila,
constituie acte de complicitate anterioara);

Sectiunea a III-a

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 3 of 78
Tentativa
1. Aspecte generale;
Notiune: - art. 32 (1) NCP – tentativa consta in punerea in executare
a intentiei de a savarsi infractiunea, executare care a fost insa intrerupta
sau nu si-a produs efectul ð tentativa este o forma de infractiune care se
situeaza, in faza de executare a infractiunii, intre inceputul actiunii ce
constituie elementul material al laturii obiective si producerea rezultatului
socialmente periculos.
Conditiile tentativei - deosebesc tentativa de actele preparatorii si de
infractiunea consumata si privesc: a) existenta unei intentii (hotarari sau
rezolutii) de savarsi o infractiune; b) rezolutia infractionala sa fie pusa
in executare; c) executarea sa fie intrerupta ori sa nu-si produca efectul;

a) Existenta intentiei infractionale:


art. 32 NCP – tentativa consta in punerea in executare a
intentiei de a savarsi infractiunea ð se exclude orice discutie cum ca
existenta unei hotarari infractionale (conditie din vechea reglementare) ar
cuprinde numai intentia directa, iar tentativa nu ar fi posibila in cazul
intentiei indirecte; ð este exclusa tentativa in cazul culpei simple, culpei cu
prevedere si a praeterintentiei;

b) Punerea in executare a hotararii infractionale;


priveste inceperea executarii hotararii infractionale, adica a
realizarii actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective ð
declansarea procesului cauzal spre producerea rezultatului urmarit sau
acceptat de faptuitor, trecerea de la actele de pregatire la etapa urmatoare a
actelor de executare;
dpdv al delimitarii actelor de pregatire de cele de executare s-au
formulat o serie de teorii ce pot fi sistematizate, dupa criteriile de
solutionare pe care le propun, dupa cum urmeaza:

i) Teoriile subiective – considera ca o anumita activitate este de


executare daca prin ea insasi, singura ori corelata cu alte imprejurari
scoase in evidenta, da in vileag hotararea infractionala in vederea careia a
fost realizata ð actele de executare au caracter univoc, iar actele de
pregatire sunt, de regula, echivoce, intrucat nu pun in evidenta rezolutia
in vederea careia au fost realizate; Critici: teoriile subiective extind sfera
actelor de executare si acolo unde acestea sunt doar de pregatire (ex:
luarea amprentei de pe cheia unei case de bani si care, punand in evidenta
intentia de a fura, poate fi socotita activitate de executare, or, in realitate,
ramane doar o activitate de pregatire).

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 4 of 78
ii) Teoriile formale – (criteriul de delimitare – identitatea intre
actul comis de faptuitor si actiunea interzisa prin legea penala si care rep.
elementul material al laturii obiective) ð actul comis de o persoana se
inscrie in cadrul actiunii prevazute de verbum regens = act de executare
(ex: umplerea unui sac cu grau din magazia unei unitati economice, fiind
vorba despre o act. tipica de luare prevazuta in norma penala); Actul care
nu se inscrie in cadrul elementului material = act de pregatire (procurarea
unui cutit); Critici aduse: restrang sfera actelor de executare, lasand in
afara lor acte ce nu corespund formal act. prevazute de verbum regens (ex:
pers. surprinsa noaptea in curtea unui gospodar, langa cotetul cu gaini, cu
intentia de a le sustrage – o astfel de actiune, in realitate, este un act de
executare);
iii) Teoriile obiective – (criteriul de distinctie - pozitia actelor in
procesul dinamic ce duce la savarsirea faptei), teoria obiectiva
reprezentativa este cea a cauzalitatii inerte, care presupune ca:
- sunt acte de executare ð cele indreptate impotriva obiectului
infractiunii, fara a fi nevoie de alte acte ulterioare pentru a
realiza elementul material al laturii obiective a infractiunii (ex:
otrava a fost pusa in mancarea ce urmeaza a fi servita unei
persoane, cutitul a fost ridicat pentru a lovi victima etc);
- cand insa actele comise de faptuitor pentru realizarea elementului
material al laturii obiective au nevoie de alte acte ulterioare ð
actele sunt de pregatire. (ex: procurarea unui cutit, otrava, a
unei cheii etc);

Recomandari practice:
niciuna dintre teorii nu este pe deplin satisfacatoare ð doctrina a
propus:
i) folosirea tuturor criteriilor oferite de teoriile analizate,
plecandu-se de la teoriile formale, iar cand acestea sunt
nesatisfacatoare, sa fie completate cu teoriile echivocitatii si a
cauzalitatii inerte;
ii) folosirea numai a criteriilor din teoriile formale si obiective,
mai precis completarea teoriilor formale cu cele din teoriile
obiective, astfel incat in categoria actelor de executare sa intre
si acele activitati care se plaseaza in timp inainte de inceputul
actiunii tipice ori concomitente cu acestea si care se leaga
nemijlocit sub raportul continuitatii de aceasta actiune, iar
pentru realizarea careia nu este necesara o activitate ulterioara
distincta; ï art. 32 NCP – tentativa consta in punerea in

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 5 of 78
executare a intentiei de a savarsi infractiunea ð se permite
cuprinderea in actele de executare si a acelor actiuni angajate
direct in savarsirea faptei;

c) Intreruperea executarii ori neproducerea rezultatului – prin


aceasta conditie se delimiteaza limita superioara a tentativei si o
diferentiaza de infractiunea consumata + ele sunt cauzate de unele
imprejurari independente sau dependente de vointa faptuitorului;

2. Felurile tentativei:
a) dupa criteriul gradului de realizare a actiunii ce constituie
elementul material al laturii obiective a infractiunii:
❖ Tentativa intrerupta (sau
simpla/nedeterminata/imperfecta/indepartata) – se caracterizeaza
prin punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea,
executare care se intrerupe si rezultatul nu se mai produce, cauza
intreruperii putand fi una de natura umana (act. altei pers.) ori
neumana (furtul nu poate fi consumat din cauza rezistentei
incuietorilor). Daca infractiunea era imposibil de consumat, avand in
vedere modul in care a fost conceputa executarea, tentativa
intrerupta este si neidonee.
❖ Tentativa perfecta (sau terminata/fara efect/fara rezultat/completa)
- caracterizata prin punerea in executare a hotararii de a savarsi o
infractiune, executare care a fost dusa pana la capat, iar rezultatul nu
se produce (ex: se trage cu o arma in directia victimei, dar aceasta se
fereste si nu este ucisa); Tentativa terminata poate fi atat idonee, cat
si neidonee; pentru tentativa terminata idonee, cauza neproducerii
rezultatului se poate situa in orice moment al desfasurarii activitatii
infractionale, aceasta putand fi: a) anterioara inceputului executarii
(ex: infractorul nu este bun tintas); b) concomitenta executarii (ex:
victima se fereste); c) dupa executare (ex: victima a ingerat otrava
oferita de infractor, este dusa la spital, dar salvata); Este posibila, cu
unele exceptii, numai la infractiunile materiale, la cele formale (de
pericol), odata cu executarea actiunii in intregime, fapta se consuma
fara sa fie necesara producerea vreunei vatamari materiale.

b) dupa cauzele care determina neproducerea rezultatului, legate fie


de mijloacele folosite de faptuitor, fie de obiectul material al
infractiunii, se disting:

❖ Tentativa idonee (pedepsibila) – se caracterizeaza prin punerea in


executare a intentiei de a savarsi infractiunea, dar producerea

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 6 of 78
rezultatului nu a fost posibila din diferite motive, anterioare
inceputului executarii actiunii, cum ar fi: insuficienta (cantitatea de
explozibil amplasat sub un imobil este insuficienta pentru a provoca
daramarea edificiului), defectuozitatea mijloacelor folosite (o arma
de foc defecta nu poate produce expulzarea glonutului) sau lipsa
obiectului infractiunii de la locul stiut de faptuitor etc; tentativa
idonee nu este expres prevazuta de lege, dar rezulta din interpretarea
per a contrario a disp. art. 32 (2) NCP privind tentativa neidonee;
cauza neproducerii rezultatului fiind una anterioara ð consumarea
infractiunii nu va avea loc, neconsumarea fiind una relativa,
intrucat mijloacele folosite se dovedesc insuficiente in raport cu cazul
concret, ele fiind prin natura idonee, proprii sa produca rezultatul;
folosirea unor astfel de mijloace este periculoasa, acesta fiind si
motivul pentru care tentativa idonee este incriminata;

❖ Tentativa neidonee (absurda) – art. 32 NCP – nu exista tentativa


atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este
consecinta modului cum a fost conceputa executarea ð tentativa
neidonee consta in punerea in executare a intentiei de a savarsi
infractiunea, dar rezultatul nu se produce din cauza modului gresit de
concepere a infractiunii (ex: faptuitorul crede ca poate provoca
moartea cuiva prin farmece, vraji etc) ð tentativa neidonee nu este
infractiune, pentru a fi in prezenta unei infractiuni, fie macar sub
forma atipica a tentativei (cea idonee), conceperea executarii faptei
nu trebuie sa fie absurda;
Tentativa idonee ≠ tent. neidonee, prima fiind o forma atipica de
infractiune ce antreneaza rasp. penala a faptuitorului, cea de-a doua putand
pune in discutie responsabilitatea faptuitorului, care nu va atrage rasp.
penala;
Tentativa neidonee ≠ infractiunea putativa ð in al doilea caz, fapta
savarsita are caracter penal numai in mintea faptuitorului, in realitate
lipsindu-i acest caracter (ex: insusirea unui bun fara ca infractorul sa
cunoasca imprejurarea ca bunul era abandonat);
Tentativa idonee (constand in imposibilitatea consumarii infractiunii
din cauza lipsei obiectului de unde credea faptuitorul ca se afla in
momentul savarsirii faptei) ≠ infractiunea putativa ð in primul caz, lipsa
obiectului este accidentala, obiectul exista in materialitatea lui, in alt loc ð
exista relatia sociala ocrotita; in al doilea caz, lipsa obiectului este totala,
lipseste obiectul ocrotirii penale;
3. Infractiuni la care tentativa nu este posibila;
din continutul art. 32 NCP se desprinde concluzia ca tentativa

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 7 of 78
nu este posibila la toate infractiunile fie datorita elementului subiectiv, fie
a celui material;
a) imposibilitate datorita elementului subiectiv – tentativa nu este
posibila la infractiunile savarsite din culpa, in oricare dintre cele doua
forme (cu prevedere si simpla), intrucat nu exista o rezolutie infractionala,
o punere in executare a intentiei de a savarsi infractiunea, care este
esentiala pnetru tentativa; (infrac. savarsita din culpa devine periculoasa
prin rezultatul ei, deci prin consumare); + nu este posibila nici la
infractiunile praeterintentionate fiindca, in cazul acesta se produce un
rezultat mai grav decat cel urmarit sau acceptat, dar acest rezultat este
realizat din culpa. ð tentativa este posibila doar la infractiunile savarsite
cu intentie, in ambele sale forme (directa si indirecta);
b) imposibilitate datorita elementului material – nu au tentativa:
i) infractiunile de inactiune (infr. omisive proprii) ð acestea se consuma
in momentul neindeplinirii obligatiei cerute prin norma de incriminare; ii)
infractiunile ce nu permit o desfasurare in timp a actiunii (ex: marturia
mincinoasa) + acele infractiuni ce se consuma anticipat (ex: luarea de
mita – elementul material constand in pretinderea, primirea ori acceptarea
unui folos); iii) infractiunile de obicei – care presupun repetarea actiunii
de mai multe ori, astfel incat sa rezulte obisnuinta; NB!! – desi tentativa
este posibila la anumite infractiuni, prin vointa legiuitorului, a fost
asimilata cu infractiunea consumata si pedepsita ca atare, cum este cazul
infractiunii de atentat care pune in pericol securitatea nationala. (art.
401 NCP);

4. Incriminarea si sanctionarea tentativei;


❖ Justificarea incriminarii tentativei + continut; - Tentativa este
o forma atipica de infractiune datorita imprejurarilor ca latura obiectiva a
acesteia nu se realizeaza in intregime (act. este intrerupta ori, desi realizata
in intregime, consumarea infractiunii nu are loc), latura subiectiva
realizandu-se integral prin punerea in executare a intentiei de a savarsi
infractiunea ð continutul tentativei = totalit. conditiilor cerute de lege
(preexistente + continut constitutiv) pentru ca o fapta sa constituie
tentativa.
Intinderea incriminarii tentativei - doua conceptii: incriminarea
nelimitata a tentativei si cea limitata ð NCP – sistemul incriminarii
limitate a tentativei numai la infractiunile grave, unde si tentativa prezinta
un pericol social ridicat;ð art 33 (1) – tentativa se pedepseste numai
atunci cand legea prevede expres aceasta, ca modalitate de incriminare a
tentativei, prevazandu-se, dupa fiecare incriminare a infractiunii/grup de
infractiuni ca “tentativa se pedepseste”;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 8 of 78
❖ Sanctionarea tentativei; - doua teorii: teoria parificarii
pedepsei (tentativa se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiune consumata) si cea a diversificarii pedepsei – sistemul penal
roman a imbratisat cea de-a doua teorie, astfel – art. 33 (2) NCP –
tentativa se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea consumata, ale carei limite se reduc la jumatate ð
a) pedeapsa inchisorii pentru infractiunea consumata, de ex: intre 10 si
20 de ani ð ped. tentativei intre 5-10 ani;
b) pentru infractiunea consumata este prevazuta pedeapsa cu
detentiunea pe viata ð tentativa va fi pedepsita cu inchisoare de la
10 la 20 de ani.
c) pedepse alternative pentru infr. consumata ð pentru pedepsirea
tentativei intai trebuie sa se stabileasca una dintre pedepse si apoi sa
se aplice pedeapsa pentru tentativa;
d) pedeapsa amenzii (unica sau alternativa) ð limitele de pedeapsa ce
vor fi reduse la jumatate sunt zilele-amenda, nu cuantumul sumei
corespunzatoare fiecarei zile-amenda;
e) pedeapsa amenzii care insoteste inchisoarea (art. 62 NCP) ð
efectele tentativei se vor produce doar cu privire la inchisoare, ped.
amenzii va fi individualizata intre limitele de pedeapsa raportate la
durata pedepsei inchisorii stabilite de instanta, iar aceste limite nu
pot fi reduse ca efect al cauzei de atenuare a tentativei; (art. 62-2
NCP);
f) Tentativa nu are ca efect inlaturarea pedepselor complementare ð
daca legea prevede si aplicarea unei pedepse complementare,
aceasta se va aplica pe langa pedeapsa principala;
Sanctionarea tentativei in cazul persoanelor juridice – art. 147 (1)
NCP – sanctionarea tentativei se face cu pedeapsa prevazuta de lege
pentru infractiunea consumata, ale carei limite se reduc la jumatate; nu
influenteaza aplicarea pedepselor complementare;
5. Desistarea si impiedicarea producerii rezultatului;
Desistarea = renuntarea de bunavoie din partea faptuitorului la
continuarea actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a
infractiunii;
Conditiile desistarii (pentru a constitui cauza de nepedepsire,
desistarea fapt. treb. sa indpl. conditiile);
a) sa existe un inceput de executare a faptei, adica sa inceapa
realizarea act. ce rep. elem. material al laturii obiective a
infractiunii;
b) executarea faptei sa fie intrerupta – nu se mai produce rezultatul;
c) intreruperea sa fie expresia vointei libere a faptuitorului, din propria

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 9 of 78
initiativa – aceasta cond. nu se realizeaza atunci cand faptuitorul si-
a intrerupt activitatea infractionala din cauza unui obstacol de
neintrecut (ex: nu a putut deschide usa);
Impiedicarea producerii rezultatului = consta in zadarnicirea din
partea faptuitorului, de bunavoie, a aparitiei rezultatului faptei sale, care
a fost realizata in intregime.
Conditiile impiedicarii producerii rezultatului; (pentru ca constitui
cauza de nepedepsire);
a) faptuitorul sa fi executat in intregime actiunea ce rep. elementul
material al laturii obiective a infractiunii;
b) faptuitorul, dupa executarea faptei, sa impiedice producerea
rezultatului (aceasta impiedicare este posibila numai la infractiunile
materiale);
c) impidicarea producerii rezultatului sa fie facuta de faptuitor din
proprie initiativa;
d) impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc mai inainte de
descoperirea faptei (ori de catre organele de urmarire, cat si de orice
alta pers.); conditia este indeplinita si in cazul in care faptuitorul
anunta autoritatile de comiterea faptei, astfel incat consumarea sa
poata fi impiedicata; ð impiedicarea este posibila doar la acele
infractiuni la care producerea rezultatului se situeaza in timp ulterior
executarii activitatii infractionale (ex: impiedicarea mortii victimei
otravite prin aplicarea unui antidot). Restituirea bunurilor sustrase
nu valoreaza cu o impiedicare a producerii rezultatului, deoarece
infractiunea s-a consumat din momentul sustragerii.
Efectele desistarii si impiedicarii producerii rezultatului;
a) cauze de nepedepsire, de impunitate;
b) daca pana la momentul desistarii/impiedicarii producerii
rezultatului, activitatile indeplinite realizeaza continutul unei alte
infractiuni, faptuitorul urmeaza sa raspunda penal pentru
infractiunea realizata;
c) actele executate pana la momentul desistarii sau al impiedicarii
producerii rezultatului sunt cunoscute in doctrina ca “acte de
executare calificate”

Sectiunea a IV-a
Infractiunea consumata
Infractiunea consumata = forma tipica sau perfecta a infractiunii in
raport cu fazele desfasurarii activitatii infractionale si atrage intotdeauna
raspunderea penala. (corespunde fazei urmarilor); Unele infractiuni, dupa
momentul consumarii, cunosc urmari noi datorita amplificarii rezultatului,

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 10 of 78
fie datorita activitatii infractionale. Din acest punct de vedere exista un
moment al epuizarii, al producerii ultimului rezultat, care este diferit de
momentul consumarii infractiunii. Astfel, sub acest aspect, doctrina
distinge intre:
a) Infractiunea fapt consumat – este infractiunea al carei rezultat se
produce odata cu executarea in intregime a elementului material al
laturii obiective ð in cazul infractiunilor de rezultat, infractiunile
se considera consumate dupa executarea activitatii infractionale si
producerea rezultatului; In cazul infr. de pericol, infr. se consuma
in moment. executarii in intregime a activitatii ce constituie
element. material al laturii obiective.
b) Infractiunea fapt epuizat – acea forma a infractiunii ce consta in
prelungirea in timp a acesteia dupa momentul consumarii pana la
interventia unei forte contrare ori a incetarii actiunii ori a actelor
de executare datorate vointei faptuitorului sau pana la producerea
ultimului rezultat. Aceasta forma atipica de infractiune este posibila
la infractiunile continue, continuate, progresive si din obicei;
importanta cunoasterii momentului consumarii/epuizarii
infractiunii – pentru determinarea legii penale aplicabile, calcularea
termenului de prescriptie etc;

CAPITOLUL IX
UNITATEA DE INFRACTIUNE
Sectiunea I
Consideratii generale

1. Notiunea de “unitate de infractiune”:


= activitatea infractionala formata dintr-o singura actiune ori
inactiune ce decurge din natura faptei sau din vointa legiuitorului,
savarsita de o persoana si in care se identifica continutul unei singure
infractiuni;
2. Felurile unitatii de infractiune;
a) Unitatea naturala – forma de unitate infractionala, determinata de
unitatea actiunii sau inactiunii, de unicitatea rezultatului, ca si de
unicitatea formei de vinovatie cu care este savarsita infractiunea ð
este det. de unitatea de fapt, adica situatiei din realitatea obiectiva
ii corespunde continutul unei singure infractiuni;
b) Unitatea legala – in acest caz, unitatea este data de vointa
legiuitorului, care reuneste in continutul unei singure infractiuni
doua sau mai multe actiuni sau inactiuni ce ar putea realiza fiecare
in parte continutul unor infractiuni distincte;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 11 of 78
Sectiunea a II-a
Unitatea naturala de infractiune

1. Infractiunea simpla;
= se caracterizeaza, sub aspect obiectiv, printr-o singura actiune sau
inactiune, printr-un singur rezultat, iar sub aspect subiectiv, printr-o
singura forma de vinovatie; ð infractiunea simpla nu trebuie inteleasa ca
fiind rezultatul unei singure actiuni (ex: o singura lovitura in cazul
infractiunii de vatamare corporala), ea putand ingloba mai multe acte de
executare care nu au insa semnificatie proprie; (ex: omorul este tot
infractiune unica daca este provocat printr-o singura lovitura cu un corp
contondent ori prin mai multe lovituri, aplicate succesiv de catre
infractor);
a) in cazul infractiunilor contra persoanei, cu exceptia celor contra
vietii si a infractiunii de vatamare corporala din culpa = pluralitate
de persoane vatamate printr-o singura activitate infractionala va
determina o pluralitate de infractiuni, vor fi tot atatea infractiuni
cate persoane au fost vatamate in drepturile lor; ð in cazul infr.
contra vietii, din pluralitatea de victime ucise printr-o activitate
unica, legiuitorul a creat o singura infr. complexa (a se vedea art.
189 -1 lit. f) – omorul savarsit asupra a doua sau mai multe pers.
devine “omor calificat”) + in cazul vatamarii corporale din culpa a
doua sau mai multe pers. – infr. complexa (art. 196-4 NCP)
b) In cazul infractiunii contra patrimoniului, altele decat talharia si
pirateria (in unele conditii), pluralitatea de pers. pagubite printr-o
singura activitate infractionala NU determina o pluralitate de infr.,
ci una singura, fiindca se aduce atingere unei singure valori sociale
ð in cazul talhariei si pirateriei – pluralitate de pers. asupra carora
se exercita violente sau amenintari etc – pluralitate de infractiuni
sub forma concursului (motiv: aceste infractiuni au un obiect juridic
complex);
c) In cazul infractiunilor de ultraj (art. 257 NCP) – pluralitate de
pers. ultragiate printr-o singura actv. infractionala ð pluralitate de
infractiuni (infractiunea de ultraj este o infr. complexa prin care se
aduc atingeri atat autoritatii, cat si titularilor valorilor sociale
ocrotite – pers. fizice detinatoare ale aut. de stat ce au fost insultate
etc);

2. Infractiunea continua;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 12 of 78
= Se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau
inactiunii, ce constituie elementul material al laturii obiective, dupa
consumare, pana la interventia unei forte contrare;(vointa faptuitorului
insusi, interventia autoritatii, interventia altei persoane); + art. 154 (2) –
in cazul infr. continue termenul curge de la data incetarii actiunii sau
inactiunii;
Identificarea infractiunii continue in legea penala; - dupa elementul
material al laturii obiective (“detinerea, retinerea, purtarea”, conducerea
fara permis de conducere a unui vehicul, abandonul de familie etc) + dupa
natura aspectului material al obiectului infractiunii (infr. de furt care are
ca obiect al sustragerii o energie care are o valoare economica – art. 228
NCP);
Infractiuni continue permanente ð desfasurarea activ. infractionale
fara intrerupere si care nu necesita interventia faptuitorului pentru
prelungirea activitatii infractionale; ≠ Infractiuni continue succesive ð
intreruperea fireasca a activitatii infractionale fara a se afecta unitatea
infractionala (ex: conducerea fara permis a unui vehicul); ð importanta
delimitarii: orice intrerupere in cazul infractiunilor continue permanente
echivaleaza cu epuizarea infractiunii, astfel incat reluarea activitatii infr.
inseamna savarsirea unei noi infractiuni continue;
Data comiterii infractiunii continue:
legea penala aplicabila in timp – legea in vigoare din momentul
epuizarii acesteia, moment de la care se calculeaza si termenul de
prescriptie a raspunderii penale, moment in functie de care se
stabileste incidenta unui act de clementa (amnistie, gratiere);
legea penala aplicabila in spatiu – legea penala romana chiar
daca numai o parte din infractiune sau rezultat s-a produs pe
teritoriul tarii (teoria ubicuitati);
stabilirea varstei faptuitorului – activ. continua inceputa inainte
de implinirea varstei de 14 ani nu va fi luata in considerare, iar
daca infr. continua inceputa in timp ce faptuitorul era minor se
desfasoara si dupa ajungerea acestuia la majorat, se va considera
ca intreaga activitate infr. s-a desfasurat cat timp infractorul era
major;

3. Infractiunea deviata
= este o forma a unicitatii naturale de infractiune si desemneaza
infractiunea savarsita prin devierea actiunii de la obiectul sau persoana
impotriva careia era indreptata, datorita greselii faptuitorului, la alt
obiect sau persoana, pe de o parte, sau prin indreptarea actiuni, din
eroare a faptuitorului, asupra altei pers. ori altui obiect decat acela pe

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 13 of 78
care vrea faptuitorul sa-l vatame, pe de alta parte; ð doua modalitati de
savarsire a infractiunii deviate;
a) infr. deviata prin devierea actiunii spre un alt obiect sau alta pers.
(greseala faptuitorului) – asa-numita aberratio ictus (ex:
faptuitorul urmareste sa loveasca o pers. care se afla intr-un grup si,
manevrand gresit corpul contondent, lovitura este aplicata altei
pers.);
b) savarsirea faptei asupra altei pers. ori asupra altui obiect datorita
erorii fapuitorului - error in persona (ex: infractorul vrea sa-l ucida
pe rivalul sau si, noaptea pe intuneric, il confunda cu o alta
persoana, pe care o ucide);
ð in cazul infr. deviate in orice modalitate ne gasim in prezenta unei
infr. unice, cu motivarea ca legea penala apara in mod indeterminat
valorile sociale (viata si bunurile oricarei pers.);

Sectiunea a III-a
Unitatea legala de infractiune
1. Infractiunea continuata;
= forma unitatii legale de infractiune caracterizata prin savarsirea de
catre aceeasi persoana, la intervale de timp diferite, in realizarea
aceleiasi hotarari infractionale si impotriva aceluiasi subiect pasiv a unor
actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi
infractiuni.
Conditiile infractiunii continuate (art. 35-1 NCP);
a) Unitatea de subiect activ – aceeasi persoana savarseste mai
multe actiuni sau inactiuni avand calitatea, la toate actele de executare. de
autor ori de complice sau instigator + cel care contribuie doar la un
singur act de executare, dar a prevazut ori a cunoscut ca ceilalti participa
la savarsirea unei infractiuni continuate; !!
b) Pluralitatea actelor de executare – este indeplinita aceasta
conditie cand se savarsesc mai multe acte de executare, ce au forma
faptului consumat, iar altele au ramas in faza de tentativa; + actele de
executare trebuie savarsite la intervale de timp, nici prea scurte, nici prea
lungi; ï un timp mai indelungat scurs intre actele de executare poate
conduce la caracterizarea lor ca infractiuni distincte, deorece este
posibila schimbarea hotararii infractionale;
c) Unitatea de rezolutie – este o conditie esentiala – implica atat
prevederea rezultatelor actelor de executare, cat si urmarirea ori acceptarea
acestora ð caracterizeaza numai intentia, ca forma de vinovatie pentru
infractiunea continuata; + Rezolutia infractionala trebuie sa fie anterioara
activ. infractionale si sa se mentina in linii generale pe parcursul executarii
actelor ce compun acea activitate. !!! Unitatea de rezolutie este pastrata si

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 14 of 78
in cazul in care a inceput procesul penal pentru actele de executare
savarsite anterior, iar autorul continua savarsirea altor acte in baza
aceleiasi rezolutii infractionale initiale, ca si atunci cand in executarea
unor acte ulterioare ce intra in continutul aceleiasi infractiuni autorul este
nevoit sa execute in alt mod actele, sa schimbe modul de executare
datorita unei situatii ivite + rez. infr. trebuie sa fie suficient de
determinata – infractorul are imaginea de ansamblu a activitatii sale
ulterioare; + in stabilirea unitatii de rezolutie vor fi avute in vedere
unitatea obiectului infractiunii, a locului sau persoanei vatamate, unitatea
de loc, folosirea acelorasi procedee in savarsirea actiunilor componente
ale activitatii infractionale;
d) Unitatea de calificare juridica – actele de executare nu trebuie
sa fie identice, ci doar fiecare sa se realizeze in continutul aceleiasi
infractiuni ð infractiunea continuata poate ramane in stadiul de tentativa
atunci cand in cazul tuturor actelor de executare rezultatul socialmente
periculos + unitatea de continut nu este afectata nici atunci cand actele de
executare sunt realizate in variantele alternative ale elementului material al
infr. ð vor forma o unitate sub forma infractiunii continuate si actele de
executare care realizeaza unele variante tip, iar altele, varianta calificata a
acelei infractiuni, cu indeplinirea, desigur, si a celorlalte conditii;
e) Unitatea de subiect pasiv – nu exista aceasta reglementare pe
Vechiul Cod, actualmente precizari importante in acest sens sunt deduse
din dispozitiile art. 238 din legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a
legii privind Codul penal, care considera indeplinita aceasta conditie si
atunci cand: i) bunurile ce constituie obiectul infractiunii se afla in
coproprietatea mai multor pers. ii) cand infr. a adus atingere unor
subiecti pasivi secundari diferiti, dar subiectul pasiv principal este unic; ð
pluralitatea de subiecti pasivi nu conduce automat la excluderea
infractiunii continuate;
Data savarsirii infractiunii continuate are relevanta sub mai multe
aspecte: a) de la data savarsirii ultimei actiuni/inactiuni incepe sa curga
termen. de prescriptie a raspunderii penale (art. 154-2 NCP); b) de la data
savarsirii ultimei actiuni/inactiuni - incidenta vreunui act de clementa; c)
aplicarea legii penale in timp - cea in vigoare la momentul savarsirii
ultimei actiuni/inactiuni; d) daca actele de executare se situeaza pe teritorii
diferite, legea penala romana va fi incidenta daca o parte ori rezultatul
infr. s-a produs pe teritoriul Romaniei (principiul ubicuitatii); e) varsta
faptuitorului – faptuitorul a inceput executarea mai inainte de implinirea
varstei de 14 ani - actele nu se iau in seama, doar cele dupa implinirea
varstei de 14 ani, daca au fost savarsite cu discernamant, iar daca infr.
continuata a inceput sa fie comisa mai inainte de implinirea varstei de 18

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 15 of 78
ani si a continuat si dupa aceasta, infractorul va raspunde penal ca
infractor;
Tratamentul penal al infractiunii continuate savarsite de o persoana
fizica – infractiunea continuata este o cauza reala, de agravare facultativa
a pedepsei pentru acea infractiune ð art. 36 (1) NCP – aplicarea pedepsei
la infractiunea continuata este unica si se va face intr-o singura etapa
(fara a fi evidentiat vreun spor de pedeapsa) si va avea ca limita minima
minimul special al pedepsei prevazut de lege pentru infractiunea savarsita,
iar ca maxim special, pedeapsa la care se poate ajunge prin depasirea
maximului special cu pana la 3 ani, cand pedeapsa este inchisoarea sau, cu
pana la o treime din maximul special, cand pedeapsa este amenda.
Tratamentul penal al infractiunii continuate savarsite de persoana
juridica – sanctionarea infractiunii continuate se face potrivit dispozitiilor
aplicabile persoanei fizice (art. 147-1 NCP) ð Pedeapsa se aplica tot intr-o
singura etapa, intre limitele ce rezulta din lege, adica intre minimul special
al pedepsei amenzii si maximul ei special depasit cu o treime;
Recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata – daca dupa
condamnarea definitiva sunt descoperite alte actiuni sau inactiuni ce fac
parte din continutul aceleasi infractiuni, pedeapsa se recalculeaza in
functie de intreaga activitate infractionala, instanta putand aplica o
pedeapsa mai aspra ori sa mentina pedeapsa aplicata anterior, in niciun caz
nu va putea aplica o pedeapsa mai mica decat cea stabilita anterior (Art. 37
NCP); ð Recalcularea pedepsei pentru intreaga infractiune continuata se
poate face oricand, chiar dupa executarea pedepsei initiale sau stingerea
executarii acesteia prin modurile prevazute de lege, pana la interventia
unei cauze care inlatura raspunderea penala pentru intreaga infractiune
continuata ð recalcularea nu mai este posibila pentru actele de executare
descoperite ulterior pentru care s-a pronuntat o condamnare distincta si
aceasta a fost executata (art. 585-1 NCPP);
Infractiuni ce nu se pot savarsi in mod continuat – la infr. din
culpa/infr. al caror obiect nu este susceptibil de divizare/cele care
presupun repetarea activitatii pentru a realiza continutul infr. (infr. de
obicei);

2. Infractiunea complexa
= art. 35 (2) - infractiunea este complexa atunci cand in continutul sau
intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o
actiune sau o inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de
lega penala; ð

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 16 of 78
Formele infractiunii complexe;
a) Infractiunea complexa forma tip (propriu-zisa sau forma de
baza) – in continutul ei intra ca element o actiune sau inactiune ce
reprezinta continutul unei alte infractiuni ð este acea forma de infr.
formata din reunirea de catre legiuitor a doua infractiuni distincte si
crearea unei a treia deosebite de cele inglobate; Exemplu: infractiunea de
talharie = furt + amenintare/lovire/alte violente ï are loc reuniunea a doua
infractiuni distincte; infractiunea de ultraj, in cadrul careia intra ca
element o act. ce formeaza continutul altei infractiuni, chiar daca nu ia
nastere o a treia infr., si anume infractiunea de amenintare, lovirea sau alte
violente, vatamare corporala etc;
b) Infractiunea complexa ca varianta agravanta – cuprinde in
continutul sau, ca element circumstantial agravant, o act. sau inact. care
constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala ð este o varianta
calificata a unor infractiuni simple creata prin absorbirea in continutul
sau a unor fapte ce reprezinta continutul unor alte infractiuni. Exemplu:
talharia care a avut ca urmare moarte persoanei (art. 236 NCP) + violul
care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei (art. 218-4 NCP);
N.B!!! Nu orice infractiune calificata este si o infractiune complexa!! ï
furtul savarsit in timpul noptii sau intr-un loc public este un furt calificat,
dar nu este o infractiune complexa, deoarece imprejurarea de loc ori de
timp nu este prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala ð pentru ca
furtul calificat sa fie infractiune complexa, acesta trebuie sa fie savarsit
prin efractie (cuprinde si fapta de distrugere care poate constitui o
infractiune distincta) + prin violare de domiciliu (violarea de domiciliu
este incriminata in art. 224 NCP);

Structura infractiunii complexe;


= cuprinde elementele infractiunilor reunite sau absorbite;
a) dpdv al elementului material – ex: la infr. de talharie – act. ce
reprezinta elementul material al infractiunii scop (luarea) + act. ce
reprezinta element. material al infr. mijloc (exercitarea violentei);
b) dpdv al obiectului infr. complexe – un obiect juridic principal +
unul adiacent = un obiect juridic complex ð infractiunea complexa
apartine unei categorii de infractiuni (ex; talharia in grupul infr.
contra patrimoniului, ultrajul in categoria infr. contra autoritatii etc);
c) dpdv al formei de vinovatie – infractiunea complexa forma tip –
intentia; infr. complexa varaianta agravanta – intentie,
praeterintentie si culpa;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 17 of 78
Natura juridica a infractiunii complexe;
a) infractiunea complexa reuneste in continutul ei continutul altor
infractiuni, care isi pierd autonomia ð incidenta celorlalte institutii
de drept penal se apreciaza in raport de unitatea legala complexa;
b) infr. se consuma la realizarea actiunilor sau inactiunilor ce
reprezinta elementul material al laturii obiective si producerea
rezultatelor prevazute de continutul infractiunii;
c) nerealizarea sub raport obiectiv a continutului infractiunii poate
conduce la calificarea faptei ca tentativa a acelei infractiuni
complexe (ex: la talharie, daca se consuma amenintarea, insa
deposedarea victimei nu a fost posibila = infr. in faza de tentativa);
d) nerealizarea continutului constitutiv al infractiunii (sub alte
aspecte decat obiectiv) ð desfacerea unitatii legale (ex; nu se va
realiza infractiunea complexa de ultraj daca fapta de amenintare nu
s-a infaptuit in legatura cu atributiile de serviciu ale functionarului
public, ci din motive persoanale);
Pedeapsa pentru infractiunea complexa;
= art. 36 (2) NCP – infr. complexa nu reprezinta o cauza de agravare
a raspunderii penale, asa ca sanctiunea aplicabila este cea prevazuta de
lege ð
i) art. 36 (3) – infractiunea complexa savarsita cu intentie depasita,
daca s-a produs numai rezultatul mai grav al actiunii secundare,
se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infr.
complexa consumata (ex:incercarea nereusita de a deposeda
victima de bunuri prin violenta se ajunge, prin amplificarea
urmarilor, la moartea acesteia ð desi infr. de talharie nu a fost
consumata, deoarece nu a fost sustras niciun bun, totusi
pedepsirea infr. se va face intre limitele prevazute de lege pentru
infr. complexa consumata);
ii) daca dupa aplicarea pedepsei pentru infr. complexa se descopera
actiuni sau inactiuni care fac parte din infr. complexa ð
condamnatul va fi judecat si pentru acestea, iar pedeapsa
anterioara se va recalcula in functie de intreaga infractiune
complexa ð noua pedeapsa se poate agrava sau poate ramane in
limitele anterioare, dar neputandu-se aplica o pedeapsa mai
usoara (art. 37 NCP – disp. acestui art. se aplica si in cazul in
care condamnarea definitiva anterioara fusese pronuntata pentru
o alta forma de infr. decat cea continuata sau complexa); ð
recalcularea se poate face oricand, dupa ramanerea definitiva a
hot. de condamnare pentru infr. complexa, pentru alte
actiuni/inactiuni care intra in continutul ei si pana la inlaturarea

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 18 of 78
raspunderii penale pentru infr. complexa savarsita in intergul ei;
NB! Recalcularea nu mai este posibila in cazul in care pentru
actul/actele de executare descoperite ulterior s-a pronuntat o
alta condamnare si aceasta a fost executata (art. 585-1 NCP);
Complexitatea naturala;
= rezulta din absorbirea in chip natural de catre infractiunea de fapt
consumat a tentativei la acea infr. ori, in cazul unor infr. contra persoanei,
absorbirea unor infr. mai usoare in altele mai grave (ex: infr. de omor
consumat cuprinde, in mod natural, si tentativa acestei infr., + elementele
infr. mai putin grave – vatamare coroporala, lovire) ð importanta
cunoasterii complexitatii naturale – nerealizarea continutului infr. mai
grave va atrage raspunderea infractorului pentru infr. mai putin grava;

3. Infractiunea progresiva;
= este acea infractiune care, dupa atingerea momentului consumativ,
isi amplifica progresiv rezultatul ori se produc urmari noi corespunzator
unor infractiuni mai grave;ð infr. progresiva cunoaste un moment al
consumarii, apoi o amplificare a urmarilor si, deci, un moment al epuizarii
tarmuit de ultimul rezultat la care s-a stins ð este o forma atipica de
infractiune; Exemplu: infr. contra vietii/integritatii corporale/sanatate (a
se vedea art. 193 + 194 + 195 NCP); ð calificarea juridica a faptei in
functie de rezultatul mai grav absoarbe calificarile anterioare ce au in
vedere rezultate mai putin grave;
❖ data savarsirii infractiunii progresive – infr. progresiva se
epuizeaza la momentul producerii ultimei amplificari a rezultatului sau
producerii ultimei urmari corespunzatoare unei infractiuni mai grave ð
termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data
savarsirii actiunii sau inactiunii, si nu de la momentul epuizarii (art. 154-
3 NCP); ð Daca s-a aplicat o pedeapsa pentru infr. corespunzatoare unui
anumit rezultat, iar acesta se amplifica, se va stabili o pedeapsa pentru
infr. corespunzatoare noului rezultat;

4. Infractiunea de obicei;
= infractiunea al carei continut se realizeaza prin repetarea faptei de
un numar de ori din care sa rezulte obisnuinta, indeletnicirea faptuitorului
ð caracteristica principala: repetarea faptelor de acelasi fel de un numr
suficient de mare din care sa rezulte indeletnicirea. Desemnarea infr. de
obicei in legislatia penala romana se face prin prevederea in continutul ei a
repetarii actelor de executare ca indeletnicire (ex: hartuirea-art. 208,
exploatarea cersetoriei- art 214 NCP etc);
❖ data savarsirii infractiunii de obicei – data savarsirii ultimului

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 19 of 78
act de executare;
❖ consecinte juridice – a) termenul de prescriptie a raspunderii
penale pentru infr. de obicei curge de la data savarsirii ultimului act
(154-2 NCP); b) infr. de obicei nu poate avea tentativa si nu poate fi
comisa in coautorat; c) infr. de obicei ≠ infr. continuata – in cazul infr.
continuate, fiecare act de executare realizeaza continutul infr. si acestea
sunt reunite de legiuitor avand in vedere rezolutia infractionala unica, pe
cand la cele de obicei, fiecare act nu realizeaza continutul infr., ci mai
multe acte luate impreuna desemneaza obisnuinta si periculozitatea
sociala;

CAPITOLUL IX
PLURALITATEA DE INFRACTIUNI
Sectiunea I
Generalitati privind pluralitatea de infractiuni

1. Conceptul si caracterizarea pluralitatii de infractiuni;


= desemneaza, in dreptul penal, situatia in care o persoana savarseste
mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna
dintre ele, cat si situatia in care o persoana savarseste din nou o
infractiune dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune;
2. Formele pluralitatii de infractiuni; criteriul de delimitare – dupa
cum pentru vreuna dintre infractiuni a intervenit ori nu o
condamnare definitiva;
a) concursul de infractiuni;
b) recidiva
c) pluralitatea intermediara;
Sectiunea a II-a
Concursul de infractiuni
1. Notiune;
= forma pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea a doua sau
mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana mai inainte de a fi
condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele;
2. Conditiile de existenta a concursului de infractiuni;
a) savarsirea a doua sau mai multe infractiuni – conditie indeplinita
cand: i) art. 174 NCP – prin savarsirea unei infractiuni sau
comiterea unei infractiuni se intelege savarsirea oricareia dintre
faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca
tentativa, precum si participarea la comiterea acestora in calitate
de coautor, instigator sau complice ð infr. savarsite pot fi de natura
si gravitate deosebite; ii) indiferent de forma de vinovatie cu care

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 20 of 78
sunt comise infractiunile; iii) indiferent daca infr. sunt de aceeasi
natura sau nu + savarsite pe terit. tarii sau in strainatate;
b) infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana – conditie
indeplinita atunci cand infractorul are calitatea de autor/participant/a
comis unele infr. in timpul minoritatii si altele dupa implinirea
varstei de 18 ani;
c) savarsirea infractiunilor mai inainte de condamnarea definitiva a
infractorului pentru vreuna dintre ele – conditie indeplinita chiar
daca infractorul a fost condamnat pentru o infractiune savarsita
anterior, dar hotararea nu era definitiva la data comiterii noii
infractiuni, ori hotararea de condamnare, desi definitiva, a fost
desfiintata printr-o cale extraordinara de atac;
d) infractiunile comise, ori cel putin doua dintre ele, sa poata fi supuse
judecarii – ptr savarsirea mai multor infractiuni, este posibil ca
faptuitorul sa nu fie judecat, pe motivul existentei unor cauze care
inlatura raspunderea penala/nepedepsirea infractorului (ex: amnistia,
lipsa plangerii penale, retragerea marturiei mincinoase, implinirea
termenului de prescriptie a rasp. penale etc) ð daca infractorul este
trimis in judecata numai pentru o infr., nu este indeplinita conditia
concursului de infractiuni;

3. Formele concursului de infractiuni;


A. Concursul real de infractiuni (material/prin mai multe actiuni
sau inactiuni) – art. 38 (1) NCP – exista concurs real de infractiuni cand
doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, prin
actiuni sau inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru
vreuna din ele. ð infractiuni de aceeasi natura = concurs real omogen si
infractiuni de natura diferita = concurs real eterogen;
In functie de legaturile care exista intre infr. aflate in concurs, se
disting:
a) Concursul real simplu – intre infr. savarsite nu exista o alta
legatura decat cea personala (infr. sunt savarsite de aceeasi
persoana);
b) Concursul real calificat – existenta anumitor legaturi, conexiuni
intre infr. comise de aceeasi persoana – conexiunea topografica (o
leg. de spatiu, loc intre infr. comise), conexitatea cronologica
(comiterea infr. simultan sau succesiv), conexitatea
consecventionala si etiologica;
In dreptul penal roman au fost retinute (art. 38-1 teza II NCP) doar:

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 21 of 78
❖ conexitatea etiologica – presupune o legatura mijloc-scop, adica
o infr. este comisa pentru a inlesni savarsirea altei infractiuni ð
atat infr. mijloc, cat si cea scop sunt comise cu intentie, iar
hotararea de a fi savarsite este anterioara comiterii ambelor infr.
(ex: pentru a inlesni delapidarea, functionarul falsifica evidentele
de intrare a bunurilor in gestiune);
❖ conexitatea consecventionala – presupune o legatura de la
cauza-efect, adica se comite o infr. pentru a acoperi savarsirea
altei infr. ðinfr. efect este comisa intotdeauna cu intentie, iar infr.
cauza poate fi savarsita atat cu intentie, cat si din culpa, iar
hotararea de a savarsi infr. efect este luata dupa comiterea infr.
cauza (ex: pentru a acoperi savarsirea infr. de viol se ucide
martorul, pentru a impiedica descoperirea unei ucideri din culpa
comisa intr-un accident, conducatorul paraseste locul
accidentului);
B) Concursul formal de infractiuni (ideal/printr-o singura
actiune) – art. 38 (2) NCP – exista concurs formal de infractiuni atunci
cand o actiune sau inactiune savarsita de o persoana, din cauza
imprejurarilor in care a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs,
realizeaza continutul mai multor infractiuni ð prin aceeasi actiune sau
inactiune se realizeaza continutul mai multor infractiuni de aceeasi natura
= concurs formal omogen (ex: faptuitorul inchide intr-o camera doua
persoane aflate impreuna in acea incapere, se vor realiza doua infractiuni
privative de libertate –art. 205 NCP); + infractiunile sunt de natura diferita
= concurs formal eterogen (ex: conducand fara permis, in stare de
ebrietate, infractorul provoaca un accident de circulatie in care este
vatamata grav integritatea corporala a unei persoane si uciderea din culpa
a alteia); ð sub aspect subiectiv – infr. aflate in concurs formal pot fi
savarsite: cu int. directa, intentie directa unele si int. indirecta altele, cu
intentie directa unele si altele din culpa, toate din culpa;
4. Tratamentul penal al concursului de infractiuni;
Sisteme de sanctionare;
A) Sistemul cumulului aritmetic (al aditionarii/al totalizarii
pedepselor) – presupune adunarea pedepselor stabilite pentru fiecare
infractiune din concurs si executarea pedepsei rezultate din
adunarea lor; Critici: i) in cazul pedepselor privative de libertate,
poate depasi limitele generale ale pedepsei in cadrul carora trebuie
sa aiba loc represiunea; ii) se creeaza un plus de suferinta, care nu ar
mai exista daca pedepsele ar fi executate cu intermitente; iii) in
cazul pedepselor pecuniare, ar putea conduce la o confiscare
generala;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 22 of 78
B) Sistemul absorbtiei – presupune aplicarea pedepsei stabilite pentru
infractiunea cea mai grava, care va absorbi pedepsele stabilite
pentru celelalte infr. mai usoare; Critici: i) creeaza sentimentul de
impunitate pentru infr. mai putin grave, putandu-l incuraja sa
savarseasca infr. mai usor, avand in vedere absorbtia acestora; ii)
dificultati sub aspectul actelor de clementa, atunci cand acestea ar
privi pedeapsa aplicata pentru infr. cea mai grava;
C) Sistemul cumulului juridic (al contopirii pedepselor) – sistem
intermediar intre primele doua, ce presupune aplicarea pedepsei
celei mai grave, dintre cele stabilite pentru fiecare infractiune, la
care se adauga sau se poate adauga un spor de pedeapsa ðCodul
penal roman in vigoare consacra, de principiu, sistemul cumulului
juridic cu obligativitatea aplicarii unui spor de pedeapsa fix si
care este aplicabil in cazul tuturor formelor concursului de infr.
(exista si situatii in care legea prevede sist. absorbtiei sau cel al
cumulului aritmetic)
Aplicarea pedepselor principale in caz de concurs de infractiuni
savarsite de persoana fizica;
❖ art. 39 (1) NCP – doua etape: a) stabilirea pedepsei – activit.
de individualizare a rasp. penale pentru o singura infractiune care se afla
in pluralitatea de infractiuni savarsite de infractor, facandu-se abstractie de
existenta celorlalte infractiuni; b) aplicarea pedepsei - este ulterioara
stabilirii pedepsei si presupune ca se da spre executare o pedeapsa
(rezultanta) pentru intreg ansamblul de infr.ð mai multe situatii - in
functie de natura pedepselor principale stabilite pentru infractiunile in
concurs:
Cand pentru una dintre infractiunile concurente s-a stabilit:
A) Una/ mai multe pedepse cu inchisoarea/amenda + detentiune pe
viata = detentiunea pe viata ï s-a consacrat sistemul absorbtiei,
numai in acest caz, nemaifiind aplicabila la pedeapsa detentiunii pe
viata nici pedeapsa amenzii;
B) Cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea = pedeapsa cea
mai grea + un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse
stabilite (art. 39-1-lit.b) - (sistemul cumulului juridic cu spor
obligatoriu fix); NB!! Daca totalul celorlalte pedepse (exprimat in
ani sau luni) nu este divizibil cu 3, atunci se va recurge la aplicarea
dispozitiilor art 186 NCp privind calculul timpului (anii se vor
transforma in luni, iar lunile in an. O luna are 30 de zile);
❖ ! Daca pentru una dintre pedepsele stabilite pentru infr.
concurente este incidenta gratierea ð aceste pedepse nu intra in
contopire;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 23 of 78
❖ ! Limitele pedepsei rezultante: pedeapsa aplicata nu poate fi >
de 30 de ani (maximul general)! ð art. 39 (2) NCp - daca prin
adaugarea la pedeapsa cea mai grea a sporului de o treime din
totalul celorlalte pedepse cu inchisoarea stabilite s-ar depasi cu 10
ani sau mai mult maximul general al pedepsei inchisorii, iar
pentru cel putin una dintre infr. concurente pedeapsa prevazuta de
lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare = se poate aplica
pedeapsa detentiunii pe viata (chiar daca pentru niciuna dintre
infr. concurente nu este prevazuta de lege) ori inchisoarea de 30
de ani (maximul general);
C) s-au stabilit numai pedepse cu amenda = pedeapsa amenzii cea
mai mare + un spor de o 1/3 din restul pedepselor amenzii; (art.
39-1-lit c) NCp);
D) pedeapsa inchisorii + pedeapsa amenzii = pedeapsa inchisorii +
pedeapsa amenzii in intregime (sistemul cumulului aritmetic – art.
39 (1) lit. d) NCp);
E) mai multe pedepse cu inchiosarea + mai multe pedepse cu
amenda = pedeapsa rezultanta a inchisorii + pedeapsa rezultanta
a amenzii (art. 39-1- lit. e) NCp); (reminder: pedeapsa cea mai grea
a inchisorii/amenzii + un spor obligatoriu si fix de 1/3 din celelalte
pedepse cu inchisoarea/amenda = pedeapsa rezultanta, cea aplicata);

In al doilea rand, in functie de pedepsele complementare si accesorii


stabilite pentru infr. in concurs – acestea se aplica la pedeapsa rezultanta,
numai daca au fost, mai intai, aplicate pe langa pedepsele principale
stabilite pentru infr. concurente, astfel (art. 45 NCp);
A) o singura pedeapsa complementara = o singura pedeapsa
complementara pe langa pedeapsa rezultanta, chiar daca pedeapsa
complementara nu a fost aplicata pe langa pedeapsa principala cea
mai grava;
B) pedepse complementare de natura diferita – se aplica toate (de
ex: degradarea + interziceera unor drepturi);
C) pedepse complementare de aceeasi natura, dar cu continut
diferit = se vor aplica toate (ex: art. 66 lit. a, b. g etc)
D) ped. complementare de aceeasi natura si acelasi continut = se
va aplica cea mai grea ped. complementara;
E) pedepsele accesorii vor fi aplicate dupa aceleasi reguli ca si
ped. complementare;
In al treilea rand, in functie de masurile de siguranta; (art. 45 NCp)
❖ masuri de siguranta de acceasi natura, dar cu continut diferit =
cumulararea lor
❖ aceeasi natura, acelasi continut, dar pe durate diferite = mas. de

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 24 of 78
siguranta cu durata cea mai grea
❖ aceeasi masura, acelasi continut, luate conform art. 112 NCp
(confiscarea speciala) = se cumuleaza, intrucat vizeza bunuri diferite;
4. Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente savarsite de
persoana fizica;
❖ contopirea pedepselor stabilite pentru infr. concurente se pune in
urmatoarele ipoteze (art. 40 NCp);
a) infractorul condamnat defintitiv pentru o infractiune este judecat
ulterior pentru o infr. concurenta ð pedeapsa stabilita pentru infr. judecata
ulterior se va contopi cu pedeapsa definitiva stabilita anterior (potrivit
art. 39 NCp);
b) dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se
constata ca cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o
infr. concurenta ð pedepsele stabilite vor fi, de asemenea, contopite
potrivit dispozitiilor art. 39 NCp;
c) infractor anterior condamnat pentru un concurs de infractiuni
(potrivit art. 39 NCp) + ulterior judecat de aceeasi/alta instanta pentru o
infr. concurenta ð pedeapsa rezultanta se desface in componentele ei si se
vor contopi pedepsele stabilite pentru infr. concurente (inclusiv ceva
ulterioara);
d) In cazul contopirii, se tine seama si de pedeapsa aplicata printr-
o hotarare de condamnare pronuntata in strainatate, pentru o infr.
concurenta, daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii
e) in contopire vor fi cuprinse doar pedepsele ce urmeaza a fi
executate ð daca, insa, pana la momentul contopirii, o parte din pedeapsa
gratiata conditionat a fost executata ori condamnatul a fost arestat
preventiv pentru acea infr., s-a decis ca durata pedepsei executate, ca si
durata arestarii preventive, sa se deduca din pedeapsa aplicata pentru
concursul de infr.
f) contopirea pedepselor stabilite pentru infr. concurente este
posibila si in situatia in care o pedeapsa ori unele pedepse au fost deja
executate, ipoteza in care din pedeapsa rezultanta se va deduce
pedeapsa/pedepsele executate (art. 40 NCp); ð se impune contopirea
pedeps. stabilite, oricand este descoperita existenta concursului de infr.,
dar nu mai tarziu de interventia unei cauze care inlatura rasp. penala ori
care inlatura executarea pedepsei stabilite pentru singura infr. concurenta
care a mai ramas din concurs.
g) s-a stabilit pedeapsa detentiunii pe viata, iar, ulterior, aceasta a
fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii, situatie in care
pedeapsa cu inchisoarea se va contopi cu celelalte pedepse stabilite
potrivit disp. art. 39 (1) NCp;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 25 of 78
h) Sub incidenta actelor de clementa, pedeapsa rezultanta se va
descontopi si se va recalcula, in functie de numarul de pedepse ramase de
executat. In cazul in care, in urma actelor de clementa, mai ramane de
executat doar o singura pedeapsa, nu mai este aplicabil soprul fix si
obligatoriu de o treime;

5. Pedeapsa in cazul consursului de infractiuni savarsite de


persoana juridica;
Art. 147 (1) NCp – “In caz de concurs de infr. (…) pers. juridice
i se aplica regimul amenzii prevazut de lege pentru pers. fizica” ð
stabilirea unei pedepse pentru fiecare infr si aplicarea celei mai
mari, la care se adauga soprul fix si obligatoriu de o treime din
restul pedepselor; aceste prevederi sunt incidente si in cazul
contopirii pedepselor pentru infr. concurente savarsite de pers.
juridica;
Art. 147 (2) “in caz de pluralitate de infr., pedepsele
complementare de natura diferita, cu exceptia dizolvarii, sau cele
de aceeasi natura, dar cu continut diferit, se cumuleaza, iar
dintre pedepsele complementare de aceeasi natura si acelasi
continut se aplica cea mai grea.”
Art. 147 (3) – masurile de siguranta luate conform art. 112
(confiscarea speciala) se cumuleaza;

Sectiunea a III-a
Recidiva
1. Notiune;
= consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana
care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune; ð
pluralitatea de infr. sub forma recidivei este conditionata, pe de o parte,
de existenta unei condamnari definitive pentru o infr. comisa anterior
(primul termen al recidivei) si, pe de alta parte, de savarsirea unei noi
infr. (al doilea termen al recidivei);
2. Modalitatile recidivei;
a) dupa momentul savarsirii noii infr. – recidiva postcondamnatorie si
postexecutorie;
b) dupa natura infr. care compun pluralitatea sub forma recidivei –
recidiva generala (infr. comise pot fi de aceeasi natura sau diferita)
si recid. speciala (savarsirea unei noi infr. de aceelasi fel) ð Codul
penal roman consacra recidiva generala, care o poate include si
pe cea speciala;
c) in functie de gravitatea condamnrii pentru prima infr. – recidiva

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 26 of 78
absoluta (este stare de recidiva prin comiterea noii infr., indiferent
de gravitatea condamnarii pronuntate pentru inf. anterioara) si
recidiva relativa (existenta recidivei este conditionata de o anumita
gravitate a condamnarii pronuntate pentru infr. anterioara, ex:
pedeapsa inchisorii mai mare de un an); ð Codul penal roman a
retinut, prin dispo. sale, recidica realativa;
d) in functie de timpul scurs intre executarea pedepsei pentru infr.
anterioara si savarsirea noii infr. – recidiva permanenta (existenta
recidivei nu este conditionata de savarsirea noii infr. intr-un anumit
termen) + recidiva temporara (existenta ei este conditionata de
comiterea noii infr. numai intr-un anumit termen de la prima
condamnare); ð Codul penal roman prevede doar recidiva
temporara;
e) dupa criteriul locului in care s-a aplicat pedeapsa pentru primul
termen al recidivei – recidiva nationala sau teritoriala
(condamnare definitiva pronuntata de o instanta romana) + recidiva
internationala (pronuntarea condamnarii de catre o instanta
internationala, sentinta care trebuie sa fie recunoscuta ca atare in
Romania); ð Codul penal roman le prevede pe ambele;
f) dupa tratamentul sanctionator – recidiva cu efect unic (aplicarea
aceluiasi tratament penal atat pentru infractorul la prima recidiva,
cat si pentru cel ce a perseverat in recidiva) + recid. cu efecte
progresive (agravarea pedepsei cu fiecare noua recidiva) ð NCp –
recidiva cu efect unic; + recidiva cu regim sanctionator uniform
(acelasi regim de sanctionare pentru toate modalitatile recidivei) +
recid. cu regim de sanctionare diferit (pentru toate modalitatile
recidivei) ð Ncp – recidiva cu regim sanctionator diferentiat;

3. Recidiva postcondamnatorie in cazul persoanei fizice;


Notiune: Recidiva postcondamnatorie exista cand, dupa ramanerea
definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai
mare de un an, (primul termen) condamnatul savarseste din nou o infr. cu
intentie sau cu intentie depasita, pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii de un an sau mai mare, mai inainte ca pedeapsa anterioara sa
fie executata sau considerata ca executata (al doilea termen). Recidiva
postcondamnatorie xista si in cazul condamnarii la detentiune pe viata,
daca pana la inceperea executarii, in timpul executarii ori in stare de
evadare savarseste o noua infr. in conditiile prevazute de lege. (art. 41 +
43 NCp)
Conditii cu privire la primul termen al recidivei postcondamnatorii;
a) Primul termen = o hotarare de condamnare definitiva la pedeapsa

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 27 of 78
inchisorii ori detentiunea pe viata;
b) Condamnarea = o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an (o
singura infr. sau concurs) sau pedeapsa detentiunii pe viata;
c) Condamnarea = sa fie pronuntata pentru o infr. intentionata sau
praeterintentionata;

Conditii negative privind primul termen (art. 42 NCp) ð la stabilirea


starii de recidiva nu se tine seama de:
a) Condamnarile pentru fapte care nu mai sunt prevazute de legea
penala ð daca legea noua nu mai prevede ca infr. o fapta
incriminata de legea veche, toate consecintele penale (inclusiv
relevanta) inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi (art. 4 NCp);
b) Condamnarile pentru infr. amnistiate – amnistia inlatura
raspunderea penala ð relevanta penala a faptei;
c) Condamnarile pentru infr. din culpa – se reflecta conceptiile
moderne criminologice potrivit carora perseverenta infractionala nu
poate fi probata decat prin intentia cu care s-a savarsit infractiune; +
NU poate forma primul termen al recidivei nici:
➢ pronuntarea unei hot. judecatoresti definitive prin care s-a
dispus renuntarea ori amanarea aplicarii pedepsei, pentru ca, in aceste
doua cazuri, instanta nu pronunta o hotarare de condamnare (art. 396
NCpp);
➢ condamnarile definitive la pedeapsa amenzii ð a) amenda +
inchisoare = I termen al recidivei, doar daca ped. inchisorii depaseste un
an; b) daca amenda este inlocuita cu inchisoarea in cond. art. 63 Ncp,
inchisoarea NU = I termen al recidivei, chiar daca ar depasi un an, intrucat
instanta nu pronunta o pedeapsa, ci il sanctioneaza pe cel care nu a
executat ped. amenzii cu rea-credinta; c) Amenda inlocuita cu munca in
folosul comunitatii, care, la randul ei, este inlocuita cu inchisoarea, in caz
de neexcutare, nici aici inchisoarea NU va constitui I termen al recidivei;
➢ hotararile de condamnare pronuntate pentru infr. savarsite in
timpul minoritatii, deoarece, in acest caz, instanta dispune numai masuri
educative, deci nu este indeplinita conditia ca sanctiunea pronuntata sa fie
pedeapsa. Masura educativa nu atrage interdictii, decaderi sau incapacitati
(art. 133 NCp);
Conditii cu privire la cel de-al doilea termen al recidivei
postcondamnatorii;
a) savarsirea unei noi infractiuni – art. 174 Ncp – “prin savarsirea
unei infr. sau comiterea unei infr. se intelege savarsirea oricareia
dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infr. consumata sau ca
tentaiva, precum si participarea la comiterea acestora in calitate de

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 28 of 78
coautor, instigator sau complice.”
b) Noua infr. sa fie savarsita cu intentie (directa sau indirecta) sau
praeterintentie;
c) Pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infr. sa fie de un an sau
mai mare de un an - conditia este indeplinita si atunci cand pentru
infr. savarsita din nou, legea prevede un maxim special de un an sau
mai mare de un an (ex: intre 3 luni - 1an/3ani etc) + detentiunea pe
viata (art. 41-2 Ncp) + infr. ramasa in stare de tentativa pedepsibila,
iar pedeapsa prevazuta de legea penala pentru infr. consumata este
inchisoarea de un an sau mai mare + pedeapsa inchisorii mai mare
de un an, alternativ cu amenda; + art. 187 Ncp – pedeapsa
prevazuta de lege este cea arata in textul de lege care incrimineaza
fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a
cauzelor de reducere sau majorare a pedepselor.
d) Noua infr. trebuie sa fie savarsita in intervalul de timp dupa
ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infr.
anterioara si pana la executarea sau considerarea ca executata a
pedepsei, prin implinirea termenului de prescriptie a executarii
pedepsei sau incidenta gratierii; Momentele in care noua infr. se
poate comite pentru a da nastere unei recidive postcondamantorii
sunt prevazute in art. 43 (1+2) NCp, astfel;
➢ inainte de inceperea executarii pedepsei – indiferent daca hot.
def. s-a pus sau nu in executare, daca infractorul s-a sustras de la
executare, daca s-a obtinut amanarea/suspendarea executarii;
➢ in timpul executarii pedepsei - intr-un loc de detentie, in timpul
intreruperii executarii pedepsei inchisorii/detentiunii pe viata, in termenul
de supraveghere al liberarii conditionate + in cazul comiterii infr. de
evadare din executarea unei pedepse privative de libertate, fiind valabila si
ipoteza in care, in stare de recidiva, s-ar savarsi si o alta infr.. fiindca are in
vedere aceeasi perioada a executarii pedepsei ð savarsirea unei noi infr.
in termenul de supraveghere al suspendarii executarii pedepsei sub
supraveghere ori in termenul gratierii conditionate, va da nastere unei
recidive postcondamnatorii, daca sunt indeplinite si celelalte conditii!

4. Recidiva postexecutorie in cazul persoanei fizice;


Notiune: recidiva postexecutorie exista cand, dupa executarea
pedepsei inchisorii mai mare de un an ori dupa stingerea executarii
acesteia printr-un mod prevazut de lege, fost condamnat savarseste din
nou o infr. cu intentie sau intentie depasita pentru care legea prevede
pedeapsa inchisorii de un an sau mai mare de un an ori detentiunea pe
viata. ð are in vedere cond. de la recidi. poscondamnatorie, cu diferenta

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 29 of 78
ca noua infr. se savarseste dupa executarea pedepsei;
Conditii cu privire la primul termen al recidivei postexecutorii:
➢ a). condamnarea la pedeapsa inchisorii mai mare de un an,
pedeapsa ce a fost executata sau considerata executata - considerata ca
executata prin gratiere totala sau a restului pedepsei ori pentru acea
pedeapsa s-a implinit termenul de prescriptie a executarii ei, liberare
conditionata sau suspendarea executarii sub supraveghere, iar pana la
implinirea termenului s-au respectat conditiile pentru ca pedeapsa sa fie
considerata executata + b) condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata
din executarea careia, condamnatul a fost liberat conditionat si pedeapsa
se considera executata potrivit legii ori executarea s-a stins prin
prescriptie; + c) savarsirea cu intentie sau praeterintentie a infr.

Conditii negative privind primul termen al recidivei postexecutorii;


a) condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la
stabilirea starii de recidiva (art. 42 NCp – neprevederea de catre
legea penala, amnistia, savarsirea unei inf. din culpa);
b) art. 41 NCp – “dupa ramanerea definitiva a unei hot. de
condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an si pana la
reabilitare sau implinirea termenului de reabilitare, condamnatul
savarseste din nou o infr. (...)” ð nu se va tine cont la stabilirea
starii de recidiva de condamnarile pentru care a intervenit
reabilitarea (atat cea de drept, cat si cea judecatoreasca, avand in
vedere prevederea termenului de reabilitare – art. 165 si 166 NCP),
atata timp cat, in perioada de reabilitare, fostul condamnat nu a
savarsit o noua infractiune. Obtinerea reabilitarii sau implinirea
termenului reabilitarii sunt doar cauze de inlaturare a recidivei! ï
Reabilitarea are drept efect inlaturarea interdictiilor,
incapacitatilor si a decaderilor ce decurg dintr-o condamnare.
Conditii cu privire la cel de-al doilea termen al recidivei
postexecutorii;
a) savarsirea unei noi infr. cu intentie (directa sau indirecta) sau
praeterintentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai
mare de un an/detentiunea pe viata; (art. 41)
b) savarsirea infr. dupa executarea pedepsei/gratierea totala sau a
restului de pedeapsa/prescrierea executarii pedepsei ce constituia
primul termen;
c) Noua infr. sa fie savarsita pana la reabilitare sau implinirea
termenului de reabilitare (ð atat cea de drept, cat si cea
judecatoreasca, pot. art. 165 si 166 NCp); ð recidiva temporara;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 30 of 78
5. Tratamentul penal al recidivei in cazul persoanei fizice;
= recidiva este cauza de agravare obligatorie a pedepsei, avand in
vedere sistemul de sanctionare prevazut de NCp;
I. Aplicarea pedepsei principale in cazul recidivei postcondamnatorii;
- art. 43 (1) NCp prevede ca sistem de sanctionare, sistemul
cumulului aritmetic;
a) savarsirea unei infractiuni inainte de inceperea executarii
pedepsei anterioare;
➢ cel condamnat savarseste din nou o infr. inainte de a incepe
executarea pedepsei ce formeaza I primul termen al recidivei, caz in care
se stabileste o pedeapsa pentru noua infr., care se adauga la infr.
neexecutata;
➢ pt. infr. anterioara se aplica detentiunea pe viata + pt. noua infr.
inchisoare sau amenda = detentiunea pe viata; la fel si in cazul: inchisoare
+ detentiune pe viata = det. pe viata; ð det. pe viata este suficient de
severa, astfel incat nu mai este nevoie de o agravare;
b) savarsirea noii infr. in timpul executarii pedepsei anterioare -
pedeapsa stabilita pentru noua infr. se adauga la restul pedepsei ramasa
neexecutata din condamnarea anterioara (art. 43-1 NCp), iar calculul
restului de pedeapsa ramas nexecutat se face de la data comiterii noii infr.,
si nu de la data hotararii de condamnare pentru aceasta infr. (pedeapsa
executata pana la hotarare se considera o executare anticipata si se scade
din pedeapsa rezultanta!);
c) infr. savarsita din nou este evadarea – art. 285 NCp pedeapsa
pentru evadare se adauga la restul pedepsei ramas neexecutat din pedeapsa
anterioara la data evadarii, chiar daca nu ar fi indeplinite conditiile
recidivei, pedeapsa pentru evadare oricum se adauga la restul pedepsei
ramas neexecutat, art. 285 fiind norma speciala;
d) aplicarea pedepsei in cazul savarsirii din nou a mai multor
infr. concurente in stare de recidiva postcondamnatorie – i) pedeapsa
anterioara inca neexecutata + savarsirea unor noi infr., dintre care cel putin
una este savarsita in stare de recidiva = aplicarea regulior de la concurs ð o
pedeapsa rezultanta, care se va adauga la pedeapsa anterioara ramasa
neexecutata ori la restul de pedeapsa ramas neexcutat; ii) pedeapsa
anterioara + stare de evadare + o infr. savarsita in stare de evadare =
pedeapasa anterioara + starea de evadare + infr. savarsita in stare de
evadare (art. 285 NCp); iii) pedeapsa anterioara + stare de evadare + 2 sau
mai multe infr. savarsite in stare de evadare = pedeapsa anterioara + starea
de evadare + pedeapsa rezultanta formata din pedepsele stabilite pentru
celelalte doua sau mai multe infr., potrivit reg. de la concurs; (art. 285-4
NCp)

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 31 of 78
II. Aplicarea pedepsei principale in cazul recidivei postexecutorii; -
infr. savarsite in stare de recidiva postexecutorie se pedepseste prin
aplicarea unei pedepse cuprinse intre limitele de pedeapsa pevazute
de lege majorate cu jumatate (art. 43-5); in caz de pedepse
alternative, se stabileste intai pedeapsa si apoi se majoreaza limitele;
in caz de detentiune pe viata – aceasta nu mai poate fi agravata;
a) aplicarea pedepsei in cazul savarsirii din nou a mai multor
infr. concurente in stare de recidiva postexecutorie – pedeapsa executata
+ savarsirea mai multor infr. concurente, dintre care cel putin una este
savarsita in stare de recidiva postexecutorie = aplicarea prioritara a
regulior de la recidiva ð mai intai, pentru fiecare infr. savarsita din nou sa
va stabili o pedeapsa ce va fi curpinsa intre limitele speciale prevazute de
lege majorate cu jumatate, iar apoi pedepsele stabilite se vor contopi
potrivit regulior de la concurs;
b) aplicarea pedepsei in cazul savarsirii din nou a unei/unor infr.
atat in stare de recidiva dupa condamnare, cat si in stare de recidiva
dupa executare – mai intai se aplica regulile de la recidiva postexecutorie
(pedeapsa se va stabili intre limitele speciale majorate cu jumatate), iar
apoi cele de la recidiva postcondamnatorie (pedeapsa agravata se va
adauga la pedeapsa anterioara sau la restul ramas neexcutat)/ mai multe
infr. concurente savarsite in stare de recidiva postexecutorie in raport cu
recidiva postcondamnatorie sau invers – se va stabili cate o pedeapsa
pentru fiecare infr. intre limitele speciale majorate cu jumatate (ca efect al
recidivei postexecutorii) + contopirea potrivit regulilor de la concurs =
pedeapsa rezultanta, care se va adauga la pedeapsa anterioara/ramasa
neexcutata (ca efect la recidivei postcondamnatorii);
c) Limitele pedepsei rezultante in cazul recidivei – daca prin
aplicarea dispozitiilor de la recidiva s-ar depasi maximul general al
pedepsei cu inschisoarea de 30 de ani, pedeapsa cu inchisoarea ce poate fi
data spre executare nu poate fi mai mare de un an; exceptie: art. 43 (3) –
daca prin insumarea pedepselor in conditiile art. 43 (1) si 43 (2) s-ar
depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei inchisorii, iar
pentru cel putin una dintre infr. concurente pedeapsa prevazuta de legea
penala (cea potrivit art. 187 NCp) este inchisoarea de 20 de ani sau mai
mare, in locul pedepselor cu inchisoarea se poate aplica pedeapsa
detentiunii pe viata, chiar daca aceasta nu este prevazuta pentru niciuna
dintre infr. – aceste se aplica atat recidivei postcondamnatorii, cat si
recidivei postexecutorii;
III. Contopirea pedepselor complementare si accesorii in cazul
recidivei – art. 45 Ncp – reguli comune tuturor formelor de
pluralitate + art. 45 (3), lit. b NCp – in cazul in care pentru
pedeapsa aplicata anterior s-a aplicat o pedeapsa complementara

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 32 of 78
de aceeasi natura si continut cu cea aplicata in cazul noii infr.,
partea de pedeapsa complementara ramasa neexecutata se va
adauga la pedeapsa stabilita pentru noua infr.
IIII. Luarea masurilor de siguranta in cazul recidivei – art. 45 (6+7)
– natura diferita/aceeasi natura + continut diferit = se cumuleaza;
aceeasi natura + acelasi continut + durate diferite = masura de
siguranta cu durata mai mare; masurile de siguranta luate potrivit
art. 112 se cumuleaza;
V. Descoperirea ulterioara a starii de recidiva – art. 43 (6 + 7);
a) descoperirea ulterioara a starii de recidiva presupune aflarea,
luarea la cunostinta a existentei starii de recidiva in privinta careia nu
existau probe la dosar la data ramanerii definitive a hotararii de
condamnare (neretinerea recidivei din eroarea instantei, poate fiindreptata
doar pe calea unei cai extraordinare, nu prin recalculare) – recalcularea se
face in conformitate cu fiecare tip de recidiva postcondamnatorie sau
postexecutorie + trebuie sa fie descoperita dupa ramanerea definitiva a
hot. de condamnare si mai inainte de excutarea in intregime/stingere a
executarii prin gratiere totala sau prescrierea executarii;
b) aceste dispozitii sunt aplicabile si in cazul comutarii pedepsei
cu detentiunea pe viata in pedeapsa inchisorii – starea de recidiva a fost
cunsocuta, dar agravarea nu a avut loc fiindca fusese aplicata pedeapsa
detentiunii pe viata;

Sectiunea a IV-a
Recidiva in cazul persoanei juridice
➢ art. 146 NCp – exista recidiva pentru persoana juridica atunci
cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare si pana la
reabilitare, pers. juridica savarseste din nou o infr., cu intentie sau intentie
depasita; ð

1. Recidiva postcondamnatorie in cazul persoanei juridice; - art. 146


(1) NCp
= modalitatea recidivei care exista cand, dupa ramanerea definitiva a
unei hotarari de condamnare, persoana juridica savarseste din nou o infr.
cu intentie sau intentie depasita, iar amenda pentru infr. anterioara nu a
fost executata.
Conditii cu privire la I termen: a) o condamnare definitiva la
pedeapsa amenzii, indiferent de cuantum; b) infr. ce a atras condamnarea
definitiva poate fi comisa cu intentie sau intentie depasita; c) pedeapsa
definitiva aplicata sa nu fie executata ori sa nu fie executata in intregime;
d) condamnarea la pedeapsa amenzii sa nu fie dintre acelea de care nu se
tine cont la stabilirea recidivei, prevazute in art. 42 NCp pentru pers fizica

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 33 of 78
si aplicabile, in mod corespunzator, si persoanei juridice, si anume: faptele
care nu mai sunt prevazute de legea penala, infr. amnistiate si cele
savarsite din culpa;
Conditii cu privire al cel de-al doilea termen: a) savarsirea unei noi
infr. de catre pers. juridica; b) noua infr. sa fie savarsita mai inainte ca
pedeapsa amenzii pentru infr. anterioara sa fi fost executata; c) noua infr.
sa fie comisa cu intentie sau praeterintentie;
2. Recidiva postexecutorie in cazul persoanei juridice; - art. 146 (2)
NCp
= este forma recidivei care exista cand, dupa executarea pedepsei
amenzii sau considerarea ca executata a acesteia, pers. juridica
savarseste din nou o infr. cu intentie sau cu intentie depasita;
Conditii cu privire la primul termen; a) existenta unei condamnari
definitive pentru savarsirea unei infr.; b) infr. ce a atras condamnarea
definitiva sa fi fost savarsita cu intentie sau intentie depasita; c)
condamnarea defintiva sa fi fost executata ori considerata ca executata
(prin: implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei ori prin
gratierea pedepsei aplicate – in baza dispozitiilor art. 160 NCp, care sunt
de aplicabilitate generala, aplicandu-se atat persoanei fizice, cat si
persoanei juridice); d) hotararea de condamnare sa nu faca parte dintre
acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva, prevazute de
art. 42 NCp, care sunt aplicabile si pers. juridice + condamnarile pentru
care a intervenit reablitatea, potrivit art. 150 NCp – pers. juridica se
reabiliteaza de drept, daca, in decursul a trei ani de la data la care pedeapsa
amenzii sau pedeapsa complementara a fost executata sau considerata
executata si persoana juridica nu a savarsit o noua infr.;
Conditii cu privire la cel de-al doilea termen; a) savarsirea din nou a
unei infr.; b) dupa ce amenda pentru infr. anterioara a fost executata sau
considerata ca executata; c) noua infr. sa fie savarsita cu intentie sau
intentie depasita; d) noua infr. sa fie comisa pana la reabilitare;
3. Tratamentul penal al recidivei in cazul persoanei juridice;
A) Aplicarea pedepsei principale in cazul recidivei
postcondamnatorii – art. 137 NCp - pedeapsa principala este amenda pe
sistemul zilelor-amenda, iar limitele speciale de pedeapsa sunt exprimate
in zile-amenda; art. 146 (1+2) – limitele speciale ale pedepsei prevazute
de lege se majoreaza cu jumatate, fara a depasi maximul general al
pedepsei amenzii, iar limitele speciale care se majoreaza sunt zilele-
amenda, cuantumul unei zile-amenda nefiind influentat de nicio cauza de
atenuare sau agravare si se stabilieste intre 100-5000 de lei, dupa criteriul
cifrei de afaceri (pers. juridice cu scop lucrativ), respectiv valoarea
activului patrimonial + celelalte obligatii, in cazul celorlalte pers juridice
(art. 137 NCp). Aceasta pedeapsa se va adauga apoi la pedeapsa

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 34 of 78
anterioara sau restul ramas neexecutat;
B) Aplicarea pedepsei in cazul savarsirii din nou a mai multor
infractiuni concurente in stare de recidiva postcondamnatorie, in cazul
pers. juridice – este o situatie nereglementata de legiuitor, punandu-se
problema daca dispozitiile art. 43 (2) referitoare la persoan fizica sunt
aplicabile si in cazul persoanei juridice. In acest sens, s-a ajuns la
concluzia ca, in aceasta materie, instanta de judecata v-a proceda in
urmatorul fel: a) mai intai va stabili o pedeapsa, iar pentru acelea comise
in stare de recidiva postcondamnatorie, pedeapsa se va stabili intre limitele
speciale prevazute de lege majorate cu jumatate; b) apoi pedepsele
stabilite se vor contopi potrivit regulilor de la concursul de infr.; c)
pedeapsa rezultanta se va adauga la pedeapsa anterioara sau la restul
ramas neexecutat; ð in acest caz, nu este posibila depasirea maximului
general al pedepsei amenzii in conditiile art. 137 (2) NCp;
C) Aplicarea pedepsei principale in cazul recidivei postexecutorii
in cazul persoanei juridice – a) pedeapsa pentru noua infr. se va stabili
intre limitele speciale prevazute de legea majorate cu jumatate, intr-o
singura etapa; b) s-au savarsit mai multe infr. in stare de recidiva
postexecutorie, caz in care, mai intai, se va stabili cate o pedeapsa pentru
fiecare intre limitele speciale prevazute de lege majorate cu jumatate, iar
apoi acestea se vor contopi potrivit regulior de la concurs;
D) Aplicarea pedepselor complementare si luarea masurilor de
siguranta in cazul recidivei persoanei juridice – art. 147 (2) NCp –
pedepsele complementare de natura diferita, cu exceptia dizolvarii, sau
cele de aceeasi natura si continut diferit se cumuleaza, iar dintre pedepsele
complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut se aplica cea mai
grea + in cazul masurilor de siguranta luate conform art. 112 (confiscarea
speciala) acestea se cumuleaza (art. 147-3);
E) Descoperirea ulterioara a starii de recidiva in cazul persoanei
juridice – daca dupa ramanerea definitiva a hot. de condamnare pentru
noua infr. si mai inainte ca ca amenda sa fi fost executata sau considerata
ca executata se descopera ca pers. juridica condamnata se afla in stare de
recidiva, fie postcondamnatorie, fie postexecutorie, instanta va face
aplicarea regulior de sanctionare a modalitatii recidivei in cauza,
recalcularea pedepsei, in acest caz, fiind posibila numai daca
descoperirea starii de recidiva a avut loc mai inainte ca pedeapsa amenzii
pentru infr. savarsita din nou sa fie executata sau considerata ca
executata;
Sectiunea a V-a
Pluralitatea intermediara de infractiuni
1. Notiune si conditii;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 35 of 78
= pluralitatea intermediara de infr. este modalitatea pluralitatii de
infr. care exista cand, dupa ramanerea definitiva a unei hot. de
condamnare si pana la data la care pedeapsa este executata sau
considerata ca executata, condamnatul savarseste din nou o infr. si nu
sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva (art.
44 NCp).
Conditiile pluralitatii intermediare in cazul persoanei fizice; a)
asemanator recidivei postcondamnatorii – existenta unei condamnari
definitive + savarsirea din nou a unei infr. pana la data la care pedeapsa
aplicata prin condamnarea anterioara este executata sau considerata
executata; b) spre deosebire de recidiva – neindeplinirea conditiilor
prevazute pentru existenta recidivei, cum ar fi: condamnarea definitiva
este de un an/mai mica sau amenda; condamnarea def. este pronuntata
pentru o infr. din culpa; pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infr. este
amenda sau inchisoarea mai mica de un an/este savarsita din culpa;
Conditiile pluralitatii intermediare in cazul persoanei juridice – art.
147 NCp – neindeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru existenta
recidivei, de ex: savarsirea noii infr. din culpa;
2. Tratamentul penal al pluralitatii intermediare de infractiuni;
A) In cazul persoanei fizice; art. 44 (2) – in caz de pluralitate
intermediara, a) pedeapsa pentru noua infr. si pedeapsa anterioara se
contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni; ð se va
stabili o pedeapsa pentru noua infr. care se va contopi cu pedeapsa aplicata
anterior, dintre care se va alege pedeapsa cea mai mare la care se va
adauga o treime din cealalta pedeapsa, iar cand din pedeapsa anterioara a
fost executata o parte, aceasta parte se va deduce din pedeapsa rezultanta ð
b) cand, dupa condamnarea definitiva la o pedeapsa nexecutata ori partial
executata se savarsesc mai multe infr. concurente, dintre care niciuna nu
intruneste conditiile de existenta ale celui de-a doilea termen al recidivei,
infr. savarsite din nou vor da nastere unei pluralitati intermediare ð desi nu
exista o reglementare expresa in acest sens, s-a ajuns la concluzia: exista
trei forme de pluralitati, dar numai doar doua categorii de reguli, anume
reguli specifice recidivei + reguli specifice consursului de infr. (mai precis,
concurs + pluralitate) ð si in cazul savarsirii mai multor infr. dand nastere
pluralitatii intermediare, tratamentul penal aplicabil va fi tot cel de la
concurs, astfel ca pedeapsa anterioara se va contopi cu pedepsele stabilite
oentru noile infr.; exceptie! Daca noua infr. a fost savarsita in stare de
evadare, pedeapsa pentru evadare se adauga la pedeapsa
anterioara/executata partial, iar pedeapsa rezultanta din cumularea
aritmetica se va contopi cu pedeapsa stabilita pentru infr. comisa in stare
de evadare (Art. 285-4 NCp) + art. 45 NCp aplicabil in cazul pedepselor

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 36 of 78
complementare, accesorii, respectiv masurile de siguranta;
B) In cazul persoanei juridice - art. 47 NCp – se vor aplca
dispozitiile de la persoana fizica + 147 (2) = pedepsele complementare de
natura diferita, cu exceptia dizolvarii, sau cele de aceeasi natura, dar cu
cintinut diferit, se cumuleaza, iar dintre pedepsele complementare de
aceeasi natura si cu acelasi continut se aplica cea mai grea; art. 147 (3) –
masurile de siguranta luate potrivit lui 112 (confiscarea speciala) se
cumuleaza;

CAPITOLUL X
PLURALITATEA DE INFRACTORI
Sectiunea I
Aspecte generale
1. Notiune si caracterizare;
= cooperarea mai multor persoane, cu vinovatie, la savarsirea unei
infr., chiar daca numai una dintre persoanele care au comis fapta a
actionat cu vinovatie;
2. Formele pluralitatii de infractori;
a) Pluralitatea naturala – cooperarea mai multor persoane la
comiterea faptei este ceruta de insasi natura acesteia ð infr. bilaterale (ex:
bigamia sau incestul) + infr. care presupun cooperarea mai multor
persoane (ex: incaierarea) ðnu este necesar ca toti faptuitorii sa fie
infractori, fiind suficient ca doar unul dintre acestia sa actioneze cu
vinovatie si sa raspunda penal;
b) Pluralitatea constituita – gruparea mai multor persoane pentru
savarsirea de infr = constituirea unui grup infractional organziat, care este
infr. de sine statatoare, potrivit art. 367 NCp, astfel: prin grup infractional
organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe
persoane constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona
in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni ð
conditiile de existenta ale pluralitatii constituite de infr.: i) existenta unei
grupari de pers. ii) scopul urmarit – savarsirea de infr.; iii) grupul de pers.
sa aiba o anumita organizare cu atributii, structura ierarhica, coordonare;
iiii) sa fie constituit pentru o durata de timp ð pluralitatea constituita exista
indiferent daca s-a savarsit sau nu infr. pentru care se constituise grupul
infractional + daca s-a savarsit si o infr. pentru care se initiase sau
constituise grupul = aplicarea regulilor de la concursul de infr. indiferent
de gravitatea sau felul infr. (Art. 367 – 3 NC); Exceptie: daca scopul
constituirii grupului il reprezinta savarsirea de acte de terorism, se va

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 37 of 78
aplica dispozitia speciala cuprinsa in Legea nr. 535/2004 privind
prevenirea si combaterea terorismului. + fiecare pers. care a comis fapta
cu vinovatie este considerata ca a savarsit infr. si va raspunde penal pentru
aceasta ca autor;
c) Pluralitatea ocazionala (participatia penala) – la comiterea
faptei prevazute de legea penala participa un numar mai mare de persoane
decat era necesar potrivt naturii faptei ori potrivit vointei legiuitorului; ð
spre deosebire de pluralitatea naturala si cea constituita, in cazul
participatiei, fiecare participant este considerat ca contribuit cu o parte la
savarsirea faptei prevazute de legea penala si va raspunde penal in functie
de contributia adusa cu vinovatie la savarsirea infr.;

Sectiunea a II-a
Participatia penala
1. Aspecte generale
Notiune = situatia in care, la savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala, contribuie cu vointa comuna mai multe persoane decat era
necesar potrivit naturii acelei fapte ori potrivit vointei legiuitorului; ð
Conditiile participatiei penale;
a) sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala, fapta ce poate
fi consumata sau ramasa in faza de tentativa pedepsibila;
b) La comiterea faptei sa fi contribuit mai multe pers. decat era
necesar potrivit naturii faptei sau vointei legiuitorului - cond. indeplinita
si atunci cand doar unul dintre faptuitori actioneaza cu intentie +
cooperarea se poate face in calitate de autor/complice/instigator;
c) sa existe o legatura subiectiva intre participanti, mai exact -
toti participantii sa fie animati de aceeasi vointa comuna de a savarsi
fapta prevazuta de legea penala;
d) calificarea faptei comise prin contributia mai multor pers. ca
infractiune;
Felurile participatiei penale;
a) dupa criteriul atitudinii psihice fata de rezultatul faptei comise
cu vointa comuna de a coopera – participatie proprie (toti participantii la
savarsirea infr. actioneaza cu aceeasi forma de vinovatiei – culpa sau
intentie) + participatie improprie (unii actioneaza cu intentie, altii culpa,
altii fara vinovatie) ð ambele sunt consacrate in Codul penal roman;
b) dupa natura contributiei participantilor – activitate de executare
directa si nemijlocita a faptei (autor/coautor) + acte de inlesnire/ajutare
la savarsirea faptei (complice) + activitate de determinare (instigator);
c) dupa importanta contributiei participantilor la savarsirea faptei
si producerea rezultatului – participatie principala (cand, prin contributia
participantilor - autorul si coautorul, se realizeaza continutul infractiunii) +

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 38 of 78
participatie secundara (cand contributiile participantilor nu se inscriu in
realizarea actiunii sau inactiunii ce rep. fapta incriminata); importanta
delimitarii: participatia principala (coautoratul) absoarbe participatia
secundara (instigarea si complicitatea). in sensul ca participarea unei
persoane la o infr. nu poate fi calificata si
instigare/complicitatea/coautorat, ci doar coautorat, chiar si atunci cand
puteau fi calificate ca atare (coautoratul absoarbe complicitatea si
instigarea, iar instigarea absoarbe complicitatea) ≠ concursul de infr.,
pedeapsa in cazul participatiei aplicandu-se potrivit textului de lege care
sanctioneaza forma de participatie principala;
d) dupa momentul in care se realizeaza contributiile participantilor
– anterioara (inainte de savarsirea faptei, fiind, de regula, specifice
instigatorului sau complicelui) + concomitenta (in momentul comiterii
faptei – in cazul coautorilor si complicilor);
e) dupa momentul in care se realizeaza coeziunea subiectiva intre
participanti – participatie preordinata (= premeditata – s-a realizat
anterior savarsirii faptei) + spontana (se realizeaza in momentul comiterii
faptei fara o intelegere anterioara, tacita sau expresa);
f) dupa calitatea participantilor - simpla (cand toti participantii au
aceeasi calitate) + complexa (=eterogena – cand contributiile
participantilor se realizeaza sub forma coautoratului, instigarii sau
complicitatii);
g) dupa natura contributiei – materiala (contributie in realizarea
laturii obiective a infr. prin acte materiale) + morala (contributii morale –
cazul instigarii);

2. Autorul si coautorul
A. Autorul; art. 46 (1) NCp – autor este persoana care savarseste
in mod direct si nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala; ð sub aspect
obiectiv, acesta realizeaza actul de conduita interzis (verbum regens) +
sub raport subiectiv – autorul actioneaza intotdeauna cu intentie, in cazul
participatiei proprii, iar in cazul celei improprii – din culpa sau fara
vinovatie; ð autoratul = cooperarea si a altor persoane la comiterea infr.
in calitate de instigatori sau complici + autorul nu este participant!
B. Coautorii; art. 46 (2) NCp – coautorii sunt persoanele care
savarsesc nemijlocit aceeasi fapta prevazuta de legea penala ð acestia au
aceeasi contributie ca autorii ð trebuie sa aiba acelasi statut ca autorii = nu
sunt participanti! Coautoratul = forma de participatie in care, la savarsirea
unei fapte prevazute de legea penala si-au adus contributia in mod
nemijlocit doua sau mai multe pers. – nu presupune existenta si a altor
participanti, dar nici nu ii exclude.

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 39 of 78
Conditiile coautoratului:
a) presupune contributia a cel putin doua persoane la comiterea
faptei, contributii care reprezinta elementul material al laturii obiective
a infr. – actele de executare nu trebuie sa fie identice (ð sunt acte de
coautorat loviturile aplicate de mai multe ori persoanei victimei, chiar
daca nu au fost mortale toate + actele prin care se face imposibila
rezistenta, apararea victimei + doi participanti la savarsirea infr. de
talharie, unul a deposedat victima, celalalt a amenintat-o cu cutitul);
b) sub aspect subiectiv – ca forma a participatiei proprii,
presupune savarsirea infr. cu aceeasi forma de vinovatie (culpa/intentie);
Infractiuni ce nu pot fi comise in coautorat;
a) cele care presupun inactiunea (infr. omisive proprii) - actiunea
de a iesi din pasivitate este personala (ex; nedenuntarea –art. 266 NCp);
exceptie !!– daca ob. de a face este impusa unui organ colectiv, in caz de
omisiune a indeplinirii acestei obligatii, membrii colectivului vor fi
coautori + b) infr. care presupun un subiect calificat (gestionar,
functionar) decat daca faptuitorii au calitatea ceruta de lege, altfel, ei vor
fi considerati complici + c) infr. ce se comit in persoana proprie (ex:
marturia mincinoasa);

3. Instigatorul;
Notiune = art. 47 NCp – instigator (autor moral) este persoana care,
cu intentie, determina o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de
legea penala (=instigarea este forma participatiei penale); ð
Conditiile specifice instigarii;
a) efectuarea unei activitati de determinare din partea unei
persoane, instigator, fata de o alta persoana, numita instigat (prin
diverse mijloace – rugi, promisiuni, chiar si constrangere) = inocularea,
insusirea in constiinta instigatului a hotararii de a savarsi fapta prevazuta
de legea penala; instigarea este posibila la toate faptele prevazute de legea
penala, trebuind, insa, sa se situeze in timp anterior luarii hot.
infractionale ï cand activitatea de determinare la savarsirea unei fapte
prevazute de legea penala are loc fata de o pers. care luase deja hot. sa
savarseasca acea fapta = complicitate morala!
b) activitatea de determinare sa priveasca savarsirea unei fape
prevazute de legea penala (nu este indeplinita conditia cand cel instigat nu
are calitatea ceruta de lege);
c) instigatorul sa actioneze cu intentie (directa sau indirecta);
d) instigatorul sa fi savarsit fapta la care a fost instigat ori sa fi
realizat cel putin o tentativa pedepsibila (cond. indeplinita si atunci cand
instigatorul a inceput savarsirea faptei, dar, ulterior, s-a desistat sau a

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 40 of 78
impiedicat producerea rezultatului);
Felurile instigarii;
a) dupa forma de vinovatie cu care instigatul savarseste fapta
prevazuta de legea penala – instigare proprie (= perfecta – concordanta
sub raport subiectiv, si instigatul savarseste fapta cu intentie - I+I) +
instigare improprie (= imperfecta – lipsa coeziunii psihice intre instigat si
instigator = instigatul savarseste fapta din culpa/fara vinovatie);
b) dupa mijloacele folosite de instigator – simpla (mijloace
obisnuite – rugaminti) + calificata (oferirea de daruri);
c) dupa numarul pers. ce desfasoara activ. de instigare – instigarea
cu un singur instigator + coinstigarea (cooperarea mai multor pers.,
concomitent sau succesiv, la det. unei/unor pers. sa savarseasca fapta
prevazuta de legea penala – in cazul coinstigarii succesive, nu sunt
indeplinite conditiile daca instigatul a luat hot. de a savarsi fapta penala
dupa ce a fost det. de primul – in acest caz, activ. celorlati are rol doar de
intarire = complicitate! + mai multi instigatori desfasoara activ. de
instigare, separat, fara a se cunaoste = concurs de instigare!)
d) dupa numarul persoanelor fata de care se desf. activ. de
instigare – instigare individuala (una sau mai multe pers. determinate) +
instigarea colectiva (un numar nedeterminat de pers. – infr. de sine
statatoare – “instigare publica” art. 368 NCp – daca o astfel de instigare a
avut ca urmare comiterea infr. = realizarea cond. de la instigare ca forma
a particip.!)
e) dupa modul de actiune al instigatorului – directa (se adreseaza
nemijlocit instigatului) + mediata (prin intermediul unui mediator – poate
deveni complice, daca se limiteaza doar la a transmite sau coinstigator,
daca are o contributie personala);
f) dupa modul deschis/inchis in care actioneaza instigatorul –
evidenta (expune deschis scopul) + insidioasa (obtine determinarea
instigatului, fara ca acesta sa realizeze caracterul infractional al faptei
sale);
g) dupa rezultatul obtinut in det. instigatului - instigare cu efect
pozitiv (s-a reusit determinarea instigatului) + inst. cu efect negativ
(=neizbutita – nu s-a reusit determinarea ð nu este instigare, iar
instigatorul va raspunde penal pentru infr. de incercare de a det. la
savarsirea unei infr. –art. 370 sau de influentare a declaratiilor –art. 272
NCp);

4. Complicele;
Notiune = art. 48 NCp – complice este persoana care, cu intentie,

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 41 of 78
inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de
legea penala. Este, de asemenea, complice persoana care promite, inainte
sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta
sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei
promisiunea nu este indeplinita. ð
Conditiile specifice complicitatii:
a) forma de participatie secundara ð comiterea de catre autor a
unei fapte prevazute de legea penala;
b) savarsirea de catre complice a unor activitati menite sa
inlesneasca, sa ajute pe autor la savarsirea infr. + promisiunea ð
inlesnirea = activitatile complicelui desfasurate anterior comiterii faptei
prevazute de legea penala care se situeaza in faza de pregatire, putand fi
acte materiale (procurarea instrumentelor, a armei, a cutitului necesare in
savarirea infr.) sau activitati reprezentand o contributie morala
(procurarea de info.); ajutorul = activitatile desfasurate de acesta in timpul
executarii faptei de catre autor (oferirea armei, deschiderea unei usi,
asigurarea pazei etc); promisiunea de tainuire a bunurilor sau de
favorizare a faptuitorului = are loc inainte sau, cel tarziu, pana in
momentul savarsirii infr., iar neindeplinirea promisiunii nu inlatura
caracterul de complicitate, avand in vedere ca reprezinta o intarire a
hotararii de a comite fapta (ex: promisiunea de nedenuntare facuta de
complice);
c) savarsirea actelor de ajutor sau de inlesnire numai cu intentie
(directa sau indirecta) + preaeterintentie, daca se dovedeste ca, in raport
cu cu rezultatul mai grav, complicele a avut o pozitie subiectiva similara,
aceea a autorului;
Felurile complicitatii;
a) dupa natura ajutorului dat la savarsirea faptei – complicitate
materiala (procurarea de instrumente) + morala (acte de sprijun moral in
vederea realizarii laturii subiective – promisiunea de tainuire);
b) dupa momentul in care se acorda ajutorul – complicitate la
pregatirea fazei (=anterioara prin pregatirea actelor materiale sau morale)
+ complicitate la executarea faptei (=concomitenta);
c) dupa modul direct sau indirect in care se realizeaza contributia
complicelui – complicitate nemijlocita (in mod direct) + mediata (prin
intermediul altui participant, putand fi vorba de complicitate la
complicitate, complicitate la instigare, instigare la complicitate);
d) dupa aspectul dinamic al contributiei complicelui – prin actiune
(=comisiva, aduna informatii) + prin inactiune (neindeplinirea unor
obligatii legale – neinchiderea unei ferestre prin care autorul sa patrunda
in incapare);

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 42 of 78
e) dupa forma de vinovatie – proprie (coeziunea psihica intre autor
si complice – intentie + intentie) + improprie ( intentie + culpa/fara
vinovatie);

5. Participatia improprie;
Notiune = acea forma a participatiei penale la care persoanele care
savarsesc cu vointa comuna o fapta prevazuta de legea penala nu
actioneaza toate cu aceeasi forma de vinovatie ð paote exista sub forma
coautoratului, instigarii si complicitatii; s-a impus reglementarea acestei
instituii ca urmare a aprecierii contributiei mai multor persoane in raport
cu fapta prevazuta de legea penala, la savarsirea careia participantii pot
actiona cu intentie, altii din culpa, altii fara vinovatie + necesitatea
inlaturarii tezei “autorului mediat” – presupune considerarea ca autor
mediat al faptei pe instigatorul care determina cu intentie pe alta persoana
sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala si care savarseste acea
fapta fara vinovatie (ex: minorul);
Modalitatile participatiei improprii;
a) Modalitatea intentie si culpa (contributia partcipantului este
data cu intentie la fapta savarsita de autor din culpa) - art. 52 (1) NCp –
consta in savarsirea nemijlocita, cu intentie, de catre o persoana a unei
fapte prevazute de legea penala, la care, din culpa (coautorul) contribuie
cu acte de executare o alta persoana si, potrivit dispozitiilor art. 52 (2)
NCp – in determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie
(instigatorul/complicele), la savarsirea din culpa de catre o alta persoana
(autorul) ð coautorat impropriu/instigare improprie/complicitate
improprie;

b) Modalitatea intentie + lipsa de vinovatie (contributia


participantilor este data cu intentie la o fapta savarsita de autor fara
vinovatie) – art. 52 (1) – consta in savarsirea nmijlocita, cu intentie, de
catre o persoana a unei fapte prevazute de legea penala, la care, fara
vinovatie (coautorul), contribuie cu acte de executare o alta persoana + art.
52 (3) in determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod cu intentie
(instigatorul/complicele) la savarsirea fara vinovatie (autorul) de catre o
alta persoana a unei fapte prevazute de legea penala; - autorul se poate
gasi, in momentul comiterii faptei, in eroare, sub constrangere
fizica/morala, stare de intoxicatie etc; + participatia proprie poate fiinta
alaturi de o participatie improprie;
*in legislatia penala romana nu au fost retinute, desi exista, si modalitatile - contributia participantului din culpa la fapta
savarsita de autor cu intentie + contributia participantului fara vinovatie la fapta savarsita de autor cu intentie;

6. Tratamentul penal al participatiei;


A) aplicarea pedepselor in cazul participatiei proprii – art. 49 NCp –

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 43 of 78
sistemul parificarii – adica toti participantii vor fi sanctionati cu pedeapsa
prevazuta de lege (art. 187 NCp) pentru infractiunea comisa de autor, cu
obligativitatea ca, la stabilirea pedepsei sa se tina seama de contributia
fiecaruia la savarsirea infractiunii si criteriile generale de
individualizare prevazute de art. 74 NCp; ð aplicarea pedepsei in cazul
coautoratului/instigarii.complicitatii = la stabilirea pedepsei se va tine
cont de prevederile art. 74 privind criteriile generale de individualizare +
art. 49 privind contributia acetsora la savarsirea faptei = aplicarea
pedepasei, pe baza acestora, intre limitele pedepsei prevazute de lege
prentru infr. comisa;
B) Circumstantele persoanale si cele reale
= imprejurarile in care are loc comiterea faptei prevazute de lege,
imprejurari ce constau in stari, situatii, intamplari, calitati, insusiri si
orice alte date ale realitatii sau date susceptibile sa particularizeze fapat
sau pe faptuitor; ð art. 50 NCp – circumstantele privitoare la persoana
autorului sau a unui participant (cele personale) nu se rasfrang asupra
celorlalti + circumstantele privitoare la fapta (cele reale) se rasfrang
asupra autorului si a participantilor numai in masura in care acestia le-au
cunoscut sau le-au prevazut. ð nu este prevazut care anume sunt
circumstante personale, respectiv reale ð stiinta juridica penala a ajuns la
urmatoarele concluzii:
a) sunt circumstante personale – cele care privesc faptuitorul si
pot fi in legatura cu atitudinea psihica a acestuia fata de fapta prevazuta de
legea penala la care a contribuit = circumstante subiective + cele care
privesc particularitatile personalitatii participantului (calitatea de
functionar, militar etc) = de individualizare; importanta delimitarii;
circumstantele de individualizare pot intra in continutul legal al infr.,
devenind element constitutiv al infr., caz in care se rasfrang asupra tuturor
participantilor, daca le-au cunoscut sau prevazut; !!
b) sunt circumstante reale – privesc continutul atenuat sau agravat
al faptei legat de mijloacele folosite, de imprejurarile de loc, de timp in
care s-a savarsit fapta; ð i) necunoasterea circumstantei reale de catre
participant are drept efect neproducerea agravarii raspunderii penale ca
urmare a acestei circumastante; ii) comiterea de catre autor a unei infr.
mai grave decat cea la care a fost instigat sau la care a fost sprijinit va
atrage rasp. penala a instigatorului sau complicelui la infr. realizata
numai in masura in care rezultatul mai grav a fost prevazut de acestia;
iii) autorul comite o fapta mai putin grava decat cea la care a fost
instigat/sprijinit = vor profita toti; iiii) autorul comite alta fapta decat cea
la care a fost instigat = nu se rasfrange asupra participantilor, intrucat nu s-
a realizat participatia!;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 44 of 78
C) Impiedicarea de catre participant a savarsirii faptei;
art. 51 – participantul nu se pedepseste daca, inainte de
descoperirea faptei, denunta savarsirea infr., astfel incat consumarea
acesteia sa poata fi impiedicata sau daca impiedica el insusi consumarea
infr. + daca actele indeplinite pana in momentul denuntarii sau
impiedicarii constituie o alta infr., participantului i se aplica pedeapsa
pentru acea infr. ð cauza de impunitate ≠ cauza de nepedepsire prevazuta
de art. 34 NCp care se refera la nepedepsirea autorului faptei; in cazul
participatiei sub forma coautoratului, nu se aplica si desistarea, intrucat nu
are relevanta desistarea unui coautor, daca ceilalti continua sa comita
fapta; ð

Conditiile pentru ca impiedicarea savarsirii infr. sa constituie


cauza de impunitate; a) sa fi inceput executarea faptei de catre autor; b)
dupa incetarea executarii, participantul sa fi intervenit eficient, denuntand
savarsirea infr., astfel incat consumarea acesteia sa poata fi impiedicata
sau impiedica el insusi consumarea infr.; c) interventia participantului care
a dus la neconsumarea infr. trebuie sa aiba loc mai inainte de descoperirea
infr.; ð se are in vedere nepedepsirea participantului pentru tentativa
realizata pana in momentul interventiei lui care a impiedicat consumarea
infr. – este o cauza de impunitate personala; mai multi coautori, unul
impiedica/autorul/instigatorul/complicele impedica = ceilalti
participanti/autorul vor raspunde penal pentru tentativa realizata; +
cand tentaiva realizata nu se pedepseste, de aceasta vor profita toti
participantii;

D) Pedeapsa in cazul participatiei improprii;


art. 52 (1+2) – sistemul diversificarii ð in cazul modalitatii
intentie si culpa = instigatorul si complicele urmeaza a fi sanctionati cu
pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie si autorul cu
pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comis din culpa (daca nu
exista=autorul nu va fi pedepsit) + in cazul modalitatii intentie si lipsa de
vinovatie = instigatorul + complicele = pedeapsa prevazuta de lege pentru
infr. intentionata si autorul = nu va raspunde penal; si in cazul acestora
sunt incidente circumstantele reale si personale + impiedicarea;

TITLUL III
RASPUNDEREA PENALA
Capitolul I
Raspunderea penala – institutie fundamentala a dreptului penal
Sectiunea I

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 45 of 78
Notiune = raportul juridic penal de constrangere, nascut ca urmare a
savarsirii infr., intre stat, pe de o parte, si infractor, pe de alta parte,
raport complex al carui continut il formeaza dreptulul statului, ca
reprezentat al societatii, de a trage la raspundere pe infractor, de a i se
aplica sanctiunea prevazuta pentru infr. savarsita si de-al constrange sa o
execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pentru fapta sa si
de a se supune sanctiunii aplicate, in vederea restabilirii ordinii de drept
si restaurarii autoritatii legii.
Sectiunea a II-a
Principiile raspunderii penale
Notiune = idei directoare ce se regasesc in normele de reglementare a
raspunderii penale;
Principiile raspunderii penale in cazul persoanei fizice;
1) Principiul legalitatii – principiu fundamental al intregului
sistem de drept si al dreptului penal, constand in nasterea, desfasurarea si
solutionarea raportului penal ce are loc pe baza legii si in stricta
conformitatea cu aceasta (legalitatea incriminarii + legalitatea
sacntiunilor de drept penal);
2) Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale – art. 15
(2) raspunderea penala se intemeiaza numai pe savarsirea unei infr.;
3) Principiul umanismului – isi gaseste expresie in conditiile si
continutul constrangerii juridice, care intervine in cazul savarsirii
infractiunii; (ex: interzicerea torturii sau aplicarii pedepsei cu moartea);
4) Principiul raspunderii penale personale – raspunderea penala
revine numai persoanei care a savarsit ori a participat la savarsirea unei
infractiuni;
5) Principiul unicitatii raspunderii penale – raspunderea pentru
fapta savarsita se stabileste o singura data si nu poate fi reluata in viitor,
daca se stinge prin modurilor prevazute de lege + art. 6 NCPp – nicio pers.
nu poate fi urmarita sau judecata pentru savarsirea unei infr. atunci cand
fata de acea pers. s-a pronuntat anterior o hotarare penala definitiva cu
privire la aceeasi fapta;
6) Principiul inevitabilitatii raspunderii penale – oricine
savarseste o infr. raspunde penal, raspunderea fiind o consecinta
inevitabila a savarsirii unei infr.; + se afla in stransa legatura cu principiul
oficialitatii – obligativitatea punerii in miscare si a exercitarii actiunii
penale;
7) Principiul individualizarii raspunderii penale – rasp. penala
trebuie sa fie diferentiata in functie de gravitatea infr., de pers.
infractorului pentru a asigura atat sanctionarea corecta a infractorului, cat
si realizarea preventiunii generale si speciale (art. 74-106);

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 46 of 78
8) Principiul prescriptibilitatii raspunderii penale – cu
raspunderea penala intervine mai tarziu fata de data savarsirii infr., cu atat
eficienta ei scade, rezonanta sociala a infr. se stinge treptat ð in legislatia
romana au fost prevazute dispozitii prin care este stabilita prescriptia
raspunderii penale pentru aproape toate infr., exceptand infr. de genocid,
contra umanitatii, de razboi, infr. de omor si infr. intentionate urmate de
moartea victimei – care sunt imprescriptibile atat cu privire la raspunderea
penala, cat si la executarea pedepsei;
Principiile raspunderii penale in ccazul persoani juridice;
a) raspunderea penala a pers. juridice poate interveni pentru
orice infr. – sistemul rasp. penale generale pentru pers. juridica este
cuprinzator intemeiat si realist fiindca lasa posibilitatea organelor penale
sa observe in raport cu realitatile concrete daca la comiterea faptei a
contribuit si pers. juridica;
b) rasp. penala a pers. juridice nu exclude si rasp. penala a pers.
fizice care a contribuit la comiterea infr. – si anume, pers. fizice din
conducerea pers. juridice + cei care act. ca prepusi ai pers. juridice + cei
care savarsesc fapta in realizarea obiectului de activitate ori in interesul
pers. juridce si cu incuviintarea acesteia;
c) rasp. penala nu intervine pentru pers. juridice de drept public
– si anume, statul, autoritatile publice, si institutiile, dar acestea din urma
doar pentru infr. savarsite in exercitarea unei activitati ce nu poate face
obiectul domeniului privat;
Capitolul II
Cauzele care inlatura raspunderea penala
Sectiunea I
Aspecte generale

Notiune = anumite stari, situatii, imprejurari ulterioare savarsirii


infr., reglementate de lege, in prezenta carora se stinge raportul juridic
penal de conflict, se stinge dreptul statului de a aplica o sanctiune
infractorului si obligatia acestuia de a executa acea sanctiune ð cauze
generale = sunt prevazute in Partea generala si privesc orice infr –
amnistia, prescriptia, lipsa/retragerea plangerii prealabile si impacarea ≠
cauzele care inlatura caracterul penal al faptei (cele justificative + de
neimputabilitate); + cauze speciale = cauze de nepedepsire speciale
prevazute in Partea generala si care sunt subiective si privesc conduita
faptuitorului in timpul savarsirii faptei (desistarea, impiedicarea savarsirii
infr/producerii rezultatului) + cauze de impunitate prevazute in Partea
speciala, subiective si care privesc conduita faptuitorului dupa comiterea
faptei (ex: calitatea de membru de familie a tainuitorului –art. 270-3);

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 47 of 78
Sectiunea a II-a
Amnistia
1. Notiune;
art. 152 NCp – amnistia inlatura raspunderea penala pentru
infractiunea savarsita. Daca intervine dupa condamnare, ea inlatura si
executarea pedepsei pronuntate, precum si celelalte consecinte ale
condamnarii. Amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie ð efectele
amnistiei se produc in rem si se rasfrang asupra tuturor participantilor la
savarsirea faptei amnistiate + cand actul de amnistie leaga beneficiul
acesteia de anumite conditii privind pe infractor, amnistia capata caracter
mixt, operand nu numai in rem, ci si in personam + nu inlatura
caracterul penal al faptei, care ramane in continuare infractiune;

2. Felurile amnistiei;
a) dupa sfera de cuprindere – generala (priveste orice infr. indifernt de
gravitatea ei, natura sau sediul incriminarii) + speciala (anumite infr.
particularizate prin cuantum, natura etc);
b) dupa conditiile in care amnistia devine incidenta – neconditionata (
= pura si simpla, incidenta ei nu este subordontata niciunei conditii) +
conditionata (cond. de indeplinirea unor conditii – ex: prin infr. sa nu
se fi produs vren prejudiciu si daca s-a produs, sa fi fost reparat ori sa
nu depaseasca un anumit cuantum);
c) dupa stadiul procesului in care se gaseste infr. amnistiata –
antecondamnatorie + postcondamnatorie – art. 152 NCp;

3. Obiectul;
priveste infr. savarsite anterior ei + cele care sunt anume
prevazute in legea prin care este acordata (prin indicarea textelor de lege
care incrimineaza faptele ce sunt amnistiate/ gravitatea infr./ indicarea
varstei infr./ prejudiciul cauzat prin infr./ antecedentele penale ale infr,
etc);
determinarea sferei obiectului amnistiei: a) daca sunt indicate
infr. prin pedeapsa prevazuta de lege – se are in vedere maximul special
prevazut de lege pentru infr. fapt consumat din momentul acordarii actului
de amnistie, si nu cel prevazut de lege din momentul comiterii faptei; b)
amnistia priveste infr. savarsite pana in ziua adoptarii legii de amnistie
(nu si cele care au fost savarsite in ziua adoptarii acesteia!!), dar poate fi
prevazuta si alta data, antrioara intrarii in vigoare a legii de amnistie, dar

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 48 of 78
nu ulterioara!; + in cazul infr. continue/continuate = aministia este
incidenta daca au incetat act. ori inactiunea continua ori a luat sfarrsit
ultimul act de executare + in cazul infr. preogresive = este necesar ca act.
sa se fi comis anterior datei la care se aplica amnistia;

4. Efectele aministiei;
A) Efectele amnistiei anterioare condamnarii - inlatura rasp.
penala ð act. penala nu va mai fi pusa in miscare, iar daca a fost pusa in
miscare, aceasta nu mai poate fi exercitata (art. NCPp); + amnistia are
efect obligatoriu si nu poate fi refuzata de beneficiarul ei ð suspectul sau
inculpatul are dreptul de a cere continuarea procesului, caz in care, daca va
fi gasit vinovata, amnistia va produce totusi efecte (Art. 152 NCp); + nu
inlatura raspunderea civila pentru pagubele provocate pers. vatamate +
nu are efect nici asupra masurilor de siguaranta (art. 152-2 NCp);
B) Efectele amnistiei dupa condamnare – inlatura raspunderea
penala ð inlatura si executarea pedepsei + eventualele pedepse
complementare care au fost aplicate + executarea masurilor educative,
indiferent daca sunt privative sau neprivative de libertate; + inlatura
celelalte consecinte ale condamnarii (reabilitarea) facand sa inceteze
incapacitatile si decaderile ï cu toate acestea, este posibil ca, printr-o lege
extrapenala sa se prevada ca efectele unei condamnari nu vor fi inlaturate
imediat + acesta aministie nu are efect si asupra amenzii deja incasate,
ea nu se restituie + nu are efect nici asupra masurilor de siguranta + nu are
ca efect restituio in integrum;

Sectiunea a III-a
Prescriptia raspunderii penale
= consta in stingerea raportului juridic penal de conflict, nascut prin
savarsirea unei infr., ca urmare a nerealizarii lui intr-un anumit termen
prevazut de lege; ð stingerea dr. statului de a stabili rasp. penala si de a
aplica pedepse ori masura educativa prevazuta de lege pentru infr. comisa
+ stingerea obl. infractorului de a mai suporta consecintele savarsirii infr.
Imprescriptibilitaatea rasp. penale in cazul unor infr; regula =
prescriptibilitatea infr.; exceptie = imprescriptibilitatea unora, si anume;
infr. de genocid/contra umanitatii/ de razboi/ (art. 153 – 2 NCp) + infr. de
omor (art. 188 si 189 NCp); + infr. intentionate urmate de moartea
victimei (153 -2);
art. 153 (3) NCp – prescriptia nu inlatura rasp. penala nici in
cazul infr. prevazute la alin 2 lit. b) (infr. prevazute in art. 188-189 + infr.

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 49 of 78
intentionate urmate de moartea victimei) pentru care nu s-a implinit inca
termenul de prescriptie, generala sau speciala, la data intrarii in vigoare
a acestei dispozitii – infr. in cauza devin imprescriptibile, punandu-se
problema aplicarii legii penale mai favorabile ð legea mai favorabila va fi
legea veche, termenul de prescriptie curagand in favoarea faptuitorului,
astfel incat legea noua nu va putea retroactiva, deoarece este mai aspra;
Termenele de prescriptie a raspunderii penale;
a se vedea art. 154 (1) NCp - aceste termene sunt aplicabile atat
in cazul pers. fizice, cat si in cazul pers. juridice (art. 148 face trimitere la
art. 153 -156 NCp); termenele de prescriptie se determina prin; a) in raport
cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infr. consumata, chiar daca infr.
savarsita a ramas in faza de tentativa; b) prin raprtare la pedeapsa
prevazuta pentru infr. tip ori infr. calificata comisa de infractor fara a lua
in considerare circumstantele de atenuare/agravare; c) daca pentru infr.
savarsita = pedeapsa amenzii alternativ cu inchisoarea = termenul de
prescriptie se determina in raport cu maximul special al pedepsei
inchisorii; + detentiunea pe viata alternativ cu inchisoarea = se determina
in functie de pedeapsa cu detentiunea pe viata (art. 154 -1 NCp);
Calcularea termenelor de prescriptie;
stabilirea momentului de la care acestea incep sa curga = data
savarsirii infractiunii (art. 154 -2NCp); ð a) in cazul infr.
continue/continuate = data incetarii act/inactiunii; b) in cazul infr. de
obicei = data savarsirii ultimului act; c) in cazul infr. progresive = data
savarsirii act./inactiunii si se calculeaza in raport cu pedeapsa
corespunzatoare rezultatului definitiv produs (art. 154 – 3 NCp); c)
exceptii!! – in cazul infr. contra libertatii si integritatii sexuale – de la
data la care minorul devine major/ daca minorul decedeaza inainte de a
deveni major = data decesului (art. 154 -4 NCp); + infr. savarsite in
concurs real = termenul de prescriptie curge separat pentru fiecare infr. in
parte, spe deosebire de concursul ideal, unde termenul curge pentru toate
infr. de la data comiterii act./inactiunii infractionale; + pentru participatie
= data comiterii de catre autor a actiunii/inactiunii, indiferent de momentul
in care actioneaza participantii;
Efectele implinirii termenului de prescriptie in cazul raspunderii
penale = inlaturarea rasp. penale pentru infr. savarsita ð act. penala nu
mai poate fi declansata sau, daca a fost pusa in miscare, aceasta nu mai
poate fi exercitata = procurorul va dispune clasarea + cand cauza se afla
in faza de judecata = instanta va dispune incetarea procesului penal;
Continuarea procesului penal la solicitarea suspectului sau
inculpatului – suspectul sau inculpatul are posibilitatea continuarii
porcesului penal cu scopul de dovedi netemeinicia acuzatiilor aduse si de a

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 50 of 78
obtine o hotarare de achitare. In acest caz, daca nu se gasesc incidente
cauzele de achitare = prescriptia raspunderii penale este totusi incidenta!
Intreruperea termenului de prescriptie; art. 155 (1) NCp – cursul
termenului de prescriptie se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de
procedura in cauza (Ex: actul de punere in miscare a actiunii penale,
arestarea preventiva, perchezitia domiciliara/corporala, prezentarea
materialului de urmarire penala + admiterea, in principiu, a cererii de
redeschidere a procesului penal –art. 155-5); ð efect: stingerea timpului
scurs anterior actului intreruptiv si inceperea unui nou termen de
prescriptie (art. 155-2) + produce efecte fata de toti participantii la
savarsirea infr. (in rem) chiar daca actul interuptiv s-a produs doar fata de
unul dintre ei; (art. 155-3)

Prescriptia speciala; desi nu mai este prevazuta ca atare in Noul Cod


penal, aceasta presupune ca intervine prescriptia daca se implineste cu
inca o data termenul de prescriptie prevazut pentru infr. savarsita (ex:
un termen de prescriptie de 10 ani se va implini, oricate intreruperi ar fi,
daca de la data comiterii faptei sau trecut efectiv 20 de ani); ð in
prescriptia speciala (si nici cea prevazuta de art. 154) nu intra si perioada
de timp cat termenul a fost suspendat ï importanta prescriptiei speciale,
inexistenta ei lipsind de eficienta cauzele de suspendare ale termenul de
prescriptie a raspunderii penale, ar crea pentru infractor un avantaj pe care
legiuitorul nu a inteles sa il acorde;
Suspendarea prescriptiei; - art. 156 (1) NCp – sunt cauze de
suspendare: a) existenta unei dispozitii legale prin care termenele prin care
termenele de prescriptie sunt suspendate (ex: art. 312 NCpp – conditiile in
care instanta poate suspenda urmarirea penala); b) existenta unei situatii de
fapt care impiedica organele judiciare sa actioneze (ex: cutremur,
catastrofa etc); ð efectele suspendarii = suspendarea cursului prescriptiei
pana la incetarea cauzei care a determinat suspendarea. Aceasta perioada
de timp nu este inclusa in prescriptie, desi, in doctrina, s-a sustinut ca, in
cazul prescriptiei speciale, trebuie sa se ia in calcul si aceasta prescriptie –
solutia aceasta ar profita suspectului mai ales in cazurile in care
suspendarea a avut loc printr-o dispozitie legala determinata de
schimbarea regimului politic si de aici si lipsa de interes in promovarea
actiunii penale.
Sectiunea a IV-a
Lipsa plangerii penale
Avand in vedere diversitatea infr., gradul de pericol social distinct,
rezonanta sociala, s-au admis unele exceptii de la principiul oficialitatii
procesului penal cand o ocrotire mai buna a valorilor sociale s-ar realiza
daca s-ar lasa la latitudinea victimei infractiunii necesitatea tragerii la rasp.

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 51 of 78
penala a infractorului prin introducerea unei plangeri prealabile. Este cazul
infr. de viol, lovire sau alte violente, vatamare corporala din culpa,
hartuire sexuala, violare de domiciliu etc.
Plangerea penala ≠ plangere ð plangerea prealabila rep. o conditie de
tragere la rasp. penala a infractorului pentru infr. anume prevazute de lege,
pe cand plangerea reprezinta doar o incunostintare despre savarsirea unei
infr. a carei victima a fost insusi cel ce face plangerea ori una dintre
persoanele pentru care poate face plangerea potrivit dispozitiilor art. 289
NCpp.
Natura juridica a plangerii prealabile – caracter mixt – de drept
penal – o conditie de pedepsibilitate prin care trage la raspundere + in
dreptul procesual penal = o conditie de procedibilitate;
Conditii in care trebuie facuta plangerea penala;
a) persoana vatamata este singura indreptatita sa introduca o
plangere prealabila, pentru infr. la care este necesara o astfel de
plangere; - Exceptie: art. 289 (3) NCpp – plangerea se poate face
personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special, iar procura
ramane atasata plangerii. ð cand pers. vatamata este lipsita de capacitate
de exercitiu sau cu capacitate restransa de exercitiu = plangerea prealabila
se introduce de catre reprezentantul legal, respectiv de catre pers. vatamata
+ reprezentantul legal + potrivit art. 157 (4) NCp – se poate dispune si din
oficiu (daca pers. vatamata a decedat sau in cazul pers. juridice aceasta a
fost lichidata, inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru
intoducerea plangerii, act. penala poate fi pusa in miscare din oficiu); +
daca prin infr. savarsita s-a adus atingere mai multor pers., pentru a
interveni rasp. penala este suficienta plangerea prealabila a unei singure
persoane vatamate = indivizibilitate activa (art. 157 -2 NCp); + daca mai
multe pers. savarsesc infr. = suficient a se pune in miscare plangerea
prealabila numai fata de unul dintre participanti pentru a se atrage rasp.
penala a tuturor participantilor = indivizibilitate pasiva; (art. 157 -3
NCp);
b) trebuie sa indeplineasca anumite conditii de forma (specifice
inclusiv plangerii) privind datele de identificare a persoanei vatamata;
c) Termenul = 3 luni din ziua in care pers. vatamata a aflat despre
savarsirea faptei (art. 296 -1)/ in cazul minorului sau incapabilului – de la
data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savarsirea faptei (art. 296-
2). Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau
procurorului, potrivit legii si, in cazul in care, faptuitorul este
reprezentantul persoanelor vatamate, termenul incepe sa curga de la data
numirii unui nou reprezentant. De asemenea, si plangerea prealabila dresit
indreptata se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 52 of 78
judiciar necompetent.
Cazurile in care lipseste plangerea penala; a) neindeplinirea
conditiilor duc la inexistenta plangerii prealabile; b) in cazul persoanelor
lipsite de caapcitate/cu capacitate restransa, neintroducerea plangerii
prealabile nu conduce la inlaturarea rasp. penale, deoarece act. penala
poate fi pusa in miscare si din oficiu; c) in cazul indivizibilitatii pasive si
active = inlaturarea rasp. penale ca urmare a lipsei plangerii prealabile este
posibila numai daca niciuna dintre persoanele vatamate, respectiv fata de
niciunl dintre participanti, nu s-a depus plangere; ð efectele lipsei
plangerii prealabile = inlatura rasp. penala, dar nu inlatura si
raspunderea civila! (art. 157 -1 );
Sectiunea a V-a
Retragerea plangerii penale
= manifestarea de vointa (unilaterala) a pers. vatamate printr-o infr.,
care, dupa ce a introdus plangerea prealabila necesara pentru punerea in
miscare a actiunii penale, revine si renunta, in conditiile legii, la
plangerea prealabila facuta. (art. 158 NCp)
Conditii in care retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea
penala; a) sa rep. o manifestare expresa a vointei pers. vatamate de a
renunta la plangerea facuta – cond. indeplinita chiar si atunci cand pers.
vatamata declara ca isi retrage plangerea prealabila printr-un inscris
autentic; b) retragerea trebuie facuta mai inainte de solutionarea cauzei
printr-o hot. definitiva; c) pentru pers. lipsite de capacitate/cu capacitate
restransa, retragerea plangerii se face de catre reprezentantul legal,
respectiv de catre pers. vatamata + rep. legal; c) actiunea penala a fost
pusa in miscare din oficiu, in conditiile legii, atunci retragerea plangerii
produce efecte numai daca este insusita de procuror;
Efectele retragerii plangerii prealabile;
a) inlatura rasp. penala a pers. cu privire la care plangerea a fost
retrasa – in cazul participatiei, retragerea va opera numai cu privire la
acea/acele pers. fata de care plangerea a fost retrasa – plangerea are
caracter personal (art. 158 -2); ð nu inlatura si raspunderea civila!; b)
are ca efect imposibilitatea formularii ulterioare de catre partea
vatamata a unei noi plangeri cu privire la aceeasi fapta; c) in Codul de
procedura penala se prevede posibilitatea continuarii procesului penal si
in cazul retragerii plangerii prealabile, care insa va produce efecte chiar
daca suspectul nu va fi achitat;
Sectiunea a VI-a
Impacarea
= actul bilateral, intelegerea ce intervine intre infractor si victima
infractiunii, in cazurile prevazute de lege, de a pune capat conflictului

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 53 of 78
nascut din savarsirea infr., inlaturand raspunderea penala si consecintele
civile ale faptei; + art. 159 (1) – impacarea poate interveni in cazul in
care punerea in miscare a actiunii penale s-a facut din oficiu, daca legea o
prevede in mod expres ð impacarea = institutie de drept penal
reprezentand o cauza de inlaturare a rasp. penale + institutie de drept
procesual penal – un impediment in desf. procesului penal (art. 16 NCpp);
Conditiile impacarii;
a) art. 159 (1) – sa intervina numai in cazurile in care act. penala
a fost pusa in miscare din oficiu; ð este exclusa impacarea in cazul infr.
la care este necesara plangere prealabila + intrucat act. penala nu se poate
pune in miscare decat fata de o pers., ce a devenit astfel inculpat, inseamna
ca impacarea nu ar fi posibila decat intre pers. vatamata si inculpat. Cu
toate acestea, doctrina a stabilit ca impacarea poate interveni intre partea
vatamata si suspect ori inculpat;
b) impacarea este posibila numai pentru acele infr. pentru care
legea prevede aceasta posibilitate prin mentiunea “impacarea inlatura
rasp. penala” + intervine intre pers. vatamata si inculpat, nefiind relevant
cui apartine initiativa;
c) impacarea este personala – caracteristica ce decurge din
caracterul personal al dreptului vatamat prin infr., dar impacarea poate fi,
totusi, realizata prin persoane cu mandat special, dar nu poate fi
exprimata decat in faza instantei de judecata + in cazul participatiei,
impacarea produce efecte numai daca intervine cu fiecare participant in
parte; + in cazul pers. juridice = impacarea se realizeaza de catre rep.
legal/conventional/pers. desemnata in locul acesteia;
d) trebuie sa fie totala – este totala atunci cand are in vedere atat
stingerea conflictului sub aspect penal, cat si sub aspect civil, iar in caz de
participatiei, impacarea poate interveni si doar cu unul/unii dintre
participanti, ceilalti raspunzand penal;
e) impacarea trebuie sa fie definitiva – adica sa nu mai existe o
cale de revenire asupra ei (smuls prin dol/violenta – se poate reveni);
f) impacarea sa fie neconditionata – se poate impune repararea
unui prejudiciu, caz in care instanta stabileste un termen pentru reparare,
dupa care impacarea intervenita sa fie neconditionata;
g) poate interveni pana la citorea actului de sesizare – impacarea
trebuie sa fie expresa (nu se ia act de declaratia unilaterala) + constatarea
nemijlocita a acordului de vointa;
Efectele impacarii;
a) inlatura rasp. penala + civila; b) prodce efecte in personam –
numai cu privire la victima cu care s-a impacat, pentru ceilalti participanti
urmeaza a se antrena rasp. penala; exceptie: in cazul pers. cu capacitate

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 54 of 78
restransa/fara capacitate, impacarea se realizeaza de catre reprezentant +
pers, vatamata, respectiv reprezentant; efectele se produc din momentul
realizarii impacarii; c) in cazul pers. juridice – impacarea intervenita intre
aceasta si pers. vatamata nu produce efecte fata de pers. fizice care au
participat la comiterea faptei; (art.159 -5 teza II) + in situatia in care
faptuitorul este chiar reprezentantul pers. juridice, s-a prevazut
obligativitatea insusirii de catre procuror a unei astfel de impacarii (art.
158 -4);
Medierea
= o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale
amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de
mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si
avand liberul consimtamant al partilor; - nu rep. insa o cauza care
inlatura rasp. penala, ci doar o posibilitate de stingere a conflictului
penal;
Posibilitatea solutionarii pe calea medierii a conflictului penal rezulta
din dispozitiile Legii 192/2006 – care spune ca in latura penala a
procesului dispozitiile privind medierea se aplica numai in cauzele privind
infr. pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii penale sau impacarea
partilor inlatura rasp. penala.
Acesta procedura se poate desfasura inainte de inceperea procesului
penal – caz in care intelegerea nu va atrage raspunderea penala a
faptuitorului, chiar si in caz de indivizibilitate pasiva; + dupa inceperea
procesului penal – cand partile au la dispozitie un termen de 3 luni pentru
rezolvarea conflictului pe cale amiabila, in caz contrar, procesul se reia din
oficiu;

Capitolul III
RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR
Sectiunea I
Aspecte generale privind sanctionarea infractorilor minori

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 55 of 78

TITLUL IV
APLICAREA PEDEPSELOR
Capitolul I
Individualizarea pedepselor
Sectiunea I

Notiune = operatiunea prin care pedeapsa este adaptata nevoilor de


aparare sociala, in raport cu gravitatea abstracta sau concreta a infr., cat
si cu periculozitatea infractorului, pentru a asigura indeplinirea functiilor
si scopurilor acesteia (art. 74-106 NCp);
Forme si modalitati de individualizare;
a) Individualizarea legala – corespunzatoare etapei de elaborare a
legii = o materializare a principiilor legalitatii si individualizarii
pedepselor, facuta prin; i) prevederea cadrului general al pedepselor, a
naturii si limitelor generale ale fiecarei pedepse in concordanta cu
principiile stabilirii sanctiunilor penale; ii) prevederea pedepsei pentru
fiecare infr. in functie de gravitatea generica a acesteia, determinata la
randul sau de importanta valorii sociale ocrotite etc; iii) prevederea
cadrului si a mijloacelor legale in care se vor realiza celelalte forme de
individualizare, judiciara si administrativa, prin aratarea efectelor ce le au

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 56 of 78
starile si circumstantele de atenuare sau de agravare asupra limitelor
speciale;
b) individualizarea judiciara sau judecatoreasca; -
corespunzataoare fazei aplicarii pedepsei;
c) Individualizarea administrativa – se realizeaza in faza de
executare a pedepsei inchisorii in cadrul oferit de individualizarea legala si
judiciara in functie de gravitatea pedepsei, de starea de recidiva etc +
priveste regimul de executare si durata executarii efective a pedepsei;
Sectiunea a II-a
Individualizarea judiciara a pedepselor
1. Notiune si criterii de individualizare;
= este individualizarea realizata de instanta de judecata cu ocazia
aplicarii pedepsei prevazute de lege pentru infr. savarsita in functie de
gravitatea infr. savarsite si de periculozitatea infractorului care se
eavlueaza in functie de criteriile generale de individualizare; - are ca scop
restabilirea ordinii incalcate, se realizeaza constrangerea si reeducarea
infractorului.
A) Criteriile generale de individualizare a pedepsei in cazul
persoanei fizice;
art. 74 (1) – stabilirea duratei ori cuantumul pedepsei se face
in raport cu gravitatea infractiunii si cu periculozitatea infractorului –
momentul in care trebuie sa se tina seama de acestea = cel al stabilirii
pedepsei (chiar si in caz de pedepse alternative, criteriile sun aceleasi) +
art. 115 (2) – si in cazul masurilor educative, stabilirea lor se face tot
potrivit acelorasi criterii de individualizare; cele doua elemente (gravitatea
infr. + periculozitatea infr.) se analizeaza potrivit urmatoarelor criterii:
a) imprejurarile si modul de comitere a infr., precum si mijloacele
folosite; imprejurari = locul/timpul comiterii infr./sitautii de calamitate
etc; modul de comitere = existenta unei pregatiri la comiterea faptei;
mijloacele folosite = folosirea de material explozibil;
b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita – acele fapte
in care, fara a se aduce o vatamare concreta valorii sociale ocrotite, totusi,
prin savarsirea infr. a fost creata o stare de pericol pentru valoarea
respectiva;
c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte
ale infr. – are in vedere vatamarea concreta a valorii sociale ocrotite;
d) motivul savarsirii infr. si scopul urmarit – priveste latura
subiectiva a infr. fiind util in aprecierea periculozitatii infractorului;
e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente
penale ale infractorului – daca infractorul a mai comis si alte infr.
(recidiva, concurs etc) dovedind astfel o specializare pe un anumit tip de

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 57 of 78
infr.;
f) conduita dupa savarsirea infr. si in cursul procesului penal - sa
recunoasca si sa regrete infr. savarsita/ sa repare sau sa diminueze
prejudiciul cauzat/ sa colaboreze cu autoritatile statului etc;
g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala
si sociala – un nivel de educatie superior poate fi util in constientizarea
consecintelor infr. si schimbarii mai rapide a atitudinii infractorului etc;

B) Criteriile speciale de individualizare a pedepsei; a) art. 49 – in


cazul participatiei, se tine cont de contributia fiecarui participant
la savarsirea infr,. precum si de criteriile prevazute de art. 74; b)
art. 61 - nr. zilelor-amenda se stabilieste potrivit criteriilor generale,
insa la stabilirea cuantumului, se tine cont de situatia materiala a
condamnatului si de obligatiile legale ale acestuia fata de pers.
aflate in intretinerea sa; c) art. 62 - amenda + inchisoare, se tine
seama de valoarea folosului patrimoniului obtinut;

C) Criterii generale de individualizare in cazul pers. juridice –


acelasi art 74 + art. 137 (3) NCp – cuantumul sumei
corespunzatoare zilelor-amenda: in cazul pers. juridice cu scop
lucrativ = cifra de afaceri;/ alte pers. juridice = valoarea activului
patrimonial + celelalte obligatii ale acesteia; (criterii speciale)

1. Stari si circumstante in cadrul individualizarii pedepsei;


= cauze care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala, fiind
clasificate dupa mai multe criterii;
a) Stari = fapte, situatii cu semnificatie in ceea ce priveste gradul
de pericol social al faptei si de periculozitate a faptuitorului (ex: recidiva,
infr. continuata, concurs etc) ≠ circumstante = situatii, calitati exterioare
continutului infr. ce se refera la fapta si la ambianta ei ori faptuitor si
biografia acestuia; importanta delimitarii: = sub raportul efectelor ce se
produc asupra pedepsei in caz de concurs de stari/circumstante = starile de
agravare sau de atenuare produc efect fiecare in parte asupra pedepsei,
succesiv, pe cand la concursul de circumstante, are loc o singura atenuare
sau agravare, oricate ar fi;
b) cauze generale = au influenta pentru toate infractiunile si sunt
prevazute in Partea Generala (starile + circumstantele prevazute in Partea
generala a NCp) ≠ cauze speciale = au influenta numai cu privire la
aumite infr. (ex: art. savarsirea infr. de coruptie ori de serviciu de catre alte
pers. decat functionarii publici, caz in care limitele speciale se reduc cu o
treime – art. 308 NCp); importanta delimitarii: = aceeasi imprejurare este
prevazuta si drept cauza generala, respectiv cauza speciala =

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 58 of 78
valorificarea cauzei speciale, ca efect al regulii specialul deroga de la
general.
c) circumstante legale = cele aratate de legiuitor si al caror
caracter univoc, atenuant sau agravant este obligatoriu pentru instanta
judecatoreasca ori de cate ori acestea exista in realitate (ex: cele prevazute
de art. 75 si 77 NCp); ≠ circumstantele judiciare = imprejurari
caracterizate ca atenuante de instanta de judecata care apreciaza existenta
acestora in raport cu fapta savarsita si cu faptuitorul + retinerea lor este
lasata la latitudinea instantei, dar odata retinute, dobandesc efectul
atenuant al circumstantelor atenuante legale; !!! Nu mai pot fi retinute
circumstante atenuante judiciare!!!
d) circumstante reale = sunt legate de fapta ≠ circumstantele
personale = sunt legate de pers. infractorului; Importanta: art. 50 NCp;
e) circumstante cunoscute ≠ necunoscute infractorului = au
importanta cu privire la aplicarea in concret a unei dispozitii penale (Ex:
art. 30 – 3 – nu constituie circumstanta agravanta imprejurarea pe care
infractorul nu a cunoscut-o la data savarsirii infr./ cele atenuante produc
acelasi efect indiferent de caracterul cunoscut/necunoscut);
f) Circumstante anterioare, concomitente sau subsecvente
infractiunii;

2. Circumstante atenuante;
= starile, imprejurarile, calitatile ori alte date ale realitatii anterioare,
concomitente sau subsecvente savarsirii infr., ce au legatura cu fapta
infractionala ori cu faptuitorul si care releva un pericol mai scazut al
faptei ori o periculozitate mai redusa a infractorului, fiind exterioare
continutului infractiunii, avand caracter intamplator;
A) Circumstante atenuante legale – art. 75 (1) NCp;
1. Provocarea (art. 75-1) – exista atunci cand infr. s-a savarsit sub
stapanirea unei puternici tulburari/emotii determinata de o provocare din
partea pers. vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a
demnitatii pers. sau prin alta actiune ilicita grava; ð conditiile: a)
Existenta unei anumite activitati de provocare din partea persoanei
vatamate = violenta psihica/ fizica, printr-o atingere grava a deminitatii
pers., prin alte act. ilicite grave; b) actul provocator al victimei sa
determine o puternica tulburare sau emotie infractorului; c) sub
stapanirea puternicei tulburari sau emotii infractorul sa fi savarsit infr.
= actul poate sa fie si anterior, chiar daca infractorul nu a fost prezent la
actul de provocare, dar a luat cunostinta despre acesta imediat ori a

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 59 of 78
constatat imediat urmarile actului de violenta comis, care s-a indreptat
chiar si impotriva altei pers.; d) Infr. sa se fi indreptat impotriva
provocatorului = din eroare, infractorul riposteaza imp. altei persoane =
scuza provocarii; daca insa are dubii cu privire la acesta = NU mai exista
provocare; ð indeplinirea cumulativa a acestor conditii, obliga instanta
de judecata sa retina aceasta circumstanta si sa ii dea efectul cuvenit;
2. Depasirea limitelor legitimei aparari (art. 75 – 2) (exces
scuzabil) = depasirea limitelor legitimei apararii nu se datoreaza tulburarii
sau temerii in care se afla cel ce face apararea, iar fapa este infr. ≠ excesul
neimputabil = depasirea limitelor unei aparari proportionale cu gravitatea
atacului, din cauza tulburarii sau temerii in care s-a aflat cel ce face
apararea; ð Conditii: i) faptuitorul sa se fi aflat, la inceput, in legitima
aparare; ii) sa fi depasit limitele legitimei aparari, iar aceasta depasire sa
nu se intemeieze pe tulburarea sau temerea acestuia;
3. Depasirea limitelor starii de necesitate (art. 75 – 3) - in
momentul savarsirii faptei necesare pentru a salva de la un pericol iminent
una dintre valorile sociale si care nu putea fi inlaturat altfe, sa-si fi dat
seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi
produs daca pericolul nu era inlaturat (art. 20 + interpretarea per a
contrario a excesului neimputabil) ð daca nu si-a dat seama = exces
neimputabil (se inlatura caracterul penal al infr.);
4. Acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin
infractiune – nu trebuie sa mai astepte sa fie obligat pe cale
judecatoreasca la o astfel de reparatie si presupune: a) prin savarsirea infr.
sa se fi cauzat un prejudiciu material; b) repararea prejudiciului sa se faca
in cursul urmaririi penale sau al judecarii, pana la primul termen de
judecata; c) faptuitorul (!!) sa nu mai fi beneficiat de aceasta circumstanta
atenuanta intr-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei; d) repararea
prejudiciului trebuie sa se faca integral; e) infr. prin care s-a produs
prejudiciul material sa nu faca parte dintre cele enumerate in art. 75 (1) lit.
d) NCp (contra persoanei, talharie, furt calificat, piraterie, ultraj, ultraj
judiciar, infr. contra sanatatii publice etc);

B) Circumstante atenuante judiciare – art. 75 (2) NCp;


1. Eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau
diminuarea consecintelor infractiunii – se iau in considerare dupa
comiterea faptei si presupun o cainta activa din partea infractorului,
incercarea de reparare a prejudiciului etc – in acest ultim caz, repararea
integrala a prejudiciului in cazul infr. expres prevazute de art. 75 (1) lit. d)
NCp nu constituie circumstanta atenuanta legala, insa acesta conduita ar
putea fi retinuta ca circumstanta atenuanta judiciara in masura in care se

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 60 of 78
completeaza cu alte manifestari de conduita ce se inscriu in “eforturile
depuse.” + aceasta circumstanta se poate retine si in cazul desistarii sau
impidicarii producerii rezultatului daca pana la acel moment nu s-a
realizat continutul unei alte infractiuni;
2. Imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza
gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului (art 75 – 2, lit. b)
NCp); - ex: savarsirea infr. in stare de intoxicatie involuntara cu alcool sau
alte substante psihoactive, dar care a putut totusi sa-si de seama de act. sau
inactiunile sale + atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii
rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii, cooperarea sincera in cursul
procesului, inlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor – desi nu mai
este prevazuta in mod expres;

C) Efectele circumstantelor atenuante;


1) Asupra pedepselor principale in cazul persoanei fizice - art.
76 NCp = limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infr.
savarsita se reduc cu o treime. In cazul in care limitele speciale prevazute
de lege nu sunt divizibile cu 1/3, se vor aplica dispozitiile art. 186 NCp
privind calculul timpului ð a) inchisoare alternativ cu amenda = se alege
una dintre pedepse ale carei limite se vor reduce cu o treime, iar apoi se va
stabili pedepasa; b) amenda = limitele (zilelor-amenda) se vor reduce cu
o treime, dar cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda nu este
influentat de existenta circumstantei + aplicarea art. 61 (3) – se va tine
seama de situatia materiala a condamnatului + obligatiile legale ale
acestuia fata de pers. aflate in intretinere; c) inchisoare + amenda pentru
o infr. prin savarsirea careia s-a urmarit obtinerea unui folos
patrimonial = art. 62 NCp – amenda va fi determinata prin raportare la
inchisoare, neputand fi redusa ca efect al circumstantelor atenuante; ð
efectele circumstantelor atenuante privesc DOAR pedepsele principale!!
Pedepsele complementare se aplica intre limitele prevazute de lege
indiferent de retinerea sau nu a circumstantelor;
2) Efectele in cazul pluralitatii de circumstante atenuante –
constatarea si retinerea in favoarea infractorului a mai multor circumstante
atenuante nu are ca efect o pluralitate de atenuari – reducerea limitelor
speciale ale pedepsei se face o singura data, dar poate influenta masura in
care se poate reduce pedeapsa (art. 76-3NCp);
3) Efectele circumstantelor atenuante in cazul pedepsei
detentiunii pe viata – daca se retine circumstanta atenuanta se va aplica
pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani (art. 76-2);
4) Efectele circumstantelor atenuante asupra pedepselor

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 61 of 78
principale in cazul persoanei juridice – art. 147 (1) NCp – limitele de
pedeapsa ale amenzii (zile-amenda) vor fi reduse cu o treime, iar
cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda nu este influentat de
circumstanta atenuanta, ci stabilit in functie de cifra de afaceri (in cazul
pers. juridice cu scop lucrativ) + valoarea activelor patrimoniale si
celelalte ob. (in cazul celorlalte pers. – art. 137 -3);

3. Circumstantele agravante;
= starile, situatiile, imprejurarile, calitatile, alte date ale realitatii,
exterioare continutului infr., anterioare, concomitente, subsecvente
savarsirii infractiunii, ce au legatura cu fapta infractionala ori cu
infractorul si care reflecta o gravitate mai ridicata a faptei ori o
periculozitate mai mare a infractorului (art. 77-78 NCp); Acestea sunt:
A) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna
(art. 77-1) – sporeste indrazneala faptuitorilor, prin cooperarea acestora se
asigura consumarea infr. + circumstanta este realizata indiferent daca toate
cele trei persoane raspund penal, fiind suficient ca una sa comita fapta cu
vinovatia ceruta de lege, iar ceilalti doar sa contribuie la savarsire; +
circumstanta reala care se rasfrange asupra tuturor in masura in care
ceilalti au cunsocut-o/ prevazut-o; !!! Aceasta circumstanta nu se mai
aplica daca in continutul agravant al infr. intra ca element
circumstantial, savarirea faptei de doua sau mai multe persoane
impreuna, imprejurare ce se valorifica o singura data, ca element
circustantial (ex: agresiunea sexuala in varianta agravata – doua sau mai
multe pers. impreuna – art. 219 NCp);
B) Savarsirea faptei prin cruzimi sau supunerea victimei la
tratamente degradante (art. 77 – 1, lit. b) - savarsirea prin cruzimi
denota o salbaticie in comiterea infractiunii, suferinte cauzate victimei, iar
cruzimea poate fi prevazuta si ca element circumstantial al omorului
calificat (art. 189 NCp), situatie in care se va valorifica doar ca element
circumstantial. + supunerea la tratamente degradante = utilizarea unor
mijloace de natura a umili victima ð circumstanta reala ce se rasfrange
asupra tuturor participantilor in masura in care au conoscut-o/ prevazut-
o.
C) Savarsirea infr. prin metode sau mijloace de natura sa puna
in pericol alte persoane ori bunuri – ex: otravirea apei ori a alimentelor
ce sunt servite mai multor persoane ori distrugerea bunurilor se realizeaza
prin incendiere, prin provocare de explozii etc) = circumstanta reala;
D) Savarsirea infractiunii de catre un infractor major, daca
aceasta a fost comisa impreuna cu un minor – este imprejurare agravanta
pentru majorul care s-a folosit de lipsa de experienta a minorului – majorul
trebuie sa fi cunoscut ca la comiterea infr. coopereaza cu un minor +

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 62 of 78
eroarea cu privire la varsta minorului inlatura circumstanta agravanta + nu
are importanta daca minorul raspunde sau nu penal + circumstanta reala;
E) savarsirea infr. profitand de starea de vadita vulnerabilitate a
pers. vatamate, datorata varstei, starii de sanatate, infirmitatii sau altor
cauze – varsta prea inaintata sau prea mica pentru a putea intelege si a se
apara impotriva unor violente fizice ori acte ilicite sau starea de sanatate,
de somnolenta cauzata de medicamente, diferenta de forte etc – este
posibila retinerea acestei cauze doar in masura in care infractorul a
cunoscut starea victimei, stare pe care nu a provocat-o, dar a profitat de ea
+ circumstanta reala;
F) savarsirea infr. in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau
cu alte substante psihoactive, cand a fost provocata in vederea comiterii
infr. – reflecta periculozitatea infractorului care isi provoaca aceasta stare
pentru a prinde mai mult curaj in savarsirea faptei; Cand aceasta este
prevazuta si ca element circumstantial agravant al infr. respective, se va
retine doar ca element circumstantial + intoxicatia preordinata =
circumstanta personala, dar se poate converti, ca si premeditarea, in reala;
G) savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de
situatia prilejuita de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de
urgenta – infractorul se detaseaza prin egosimul sau de astfel de situatii
pentru a savarsi infr. = circumstanta reala;
H) savarsirea infr pentru motive legate de rasa, nationalitate,
etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenenta
politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica
necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurari de
acelasi fel, considerate de faptuitor drept cauze de inferioritate ale unei
persoane in raport cu celelalte – are drept scop prevenirea si combaterea
oricaror forme de discriminare; conditii: victima sa se identifice in una
dintre aceste situatii + infractorul sa fi savarsit infr. pe temeiul acestora;
aceste situatii fie sunt prevazute in varianta tip, fie ca element
circumstantial agravant in continutul calificat al diferitelor infr., astfel ca
se va retine ca circumstanta agravanta doar in masura in care nu se
regasesc sub aceste forme in continutul infr. + circumstanta agravanta
personala!!
Efectele circumstantelor agravante;
A) Efectele circumstantelor agravante in cazul persoanei fizice;
Regula = agravarea facultativa a pedepsei in cazul comiterii
circumstantelor agravante cu privire DOAR la pedepsele principale! ð:
a) Se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca
maximul special este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga
un spor de 2 ani, care nu poate depasi o treime din acest maxim + in
cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 63 of 78
special; ex: 1-5 ani = maxim 5 ani sau 5 + 1 an si 8 luni (o treime din
maxim special, pentru ca 2 ani ar depasi); ð pedeapsa principala se aplica
intr-o singura etapa, dintr-odata, intre minimul special prevazut de lege si
maximul special, care include si sporul; b) pedepse principale alternative
= stabilirea intai a unei pedepse care se va agrava potrivit regulii de mai
sus – pedeapsa detentiunii pe viata nu mai poate fi agravata; c) pedeapsa
inchisorii, agravata sau nu + amenda potrivit art. 62 NCp = amenda va fi
determinata prin raportare la pedeapsa inchisorii, fara agravare;
B) Efectele circumstantelor agravante in cazul persoanei juridice –
acelasi regim ca in cazul pers. fizice (art. 147 NCp); ex: 60-180 zile-
amenda = intre 60 + eventual 60 (o treime din 180) + 180 = intre 60-240
zile-amenda;

4. Concursul intre cauzele de agravare si de atenuare a pedepsei;


art. 79 NCp – ordinea in care se da eficienta cauzelor de
agravare si atenuare ð circumstante atenuante/agravante in continutul
agravant/atenuant al infr = nu mai exista concurs, intrucat ele vor fi
valorificate doar ca element circumstantial + se vor aplica mai intai
circumstantele atenuante si apoi cele agravante;
a) concursul numai intre cauzele de atenuare – art. 79 (1) NCp –
cand in cazul aceleiasi infr. sunt incidente doua sau mi multe dispozitii
care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei
prevazute de lege pentru infr. savarsita se reduc prin aplicarea succesiva a
dispozitiilor privitoare la tentativa, circumstante atenuante si cazuri
speciale de reducere a pedepsei, in aceasta ordine ð intai se vor reduce la
jumatate limitele sepciale prevazute de lege pentru infr. savarsita daca este
incidenta tentativa (art. 33-2), iar apoi se va da efect circumstantelor
atenuante prin reducerea cu o treime a limitelor injumatatite ca efect al
tentativei ð prin aplicarea succesiva a cauzelor de atenuare nu va fi
admisa coborarea pedepsei sub minimul general;
b) Concursul numai intre cauzele de agravare – art. 79 (2) NCp -
daca sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect
agravarea raspunderii penale, pedeapsa se stabileste prin aplicarea
succesiva a dispozitiilor privitoare la circumstantele agravante (pedeapsa
putand fi majorata cu inca 2 ani), infractiune continuata (la care se adauga
inca 3 ani), concurs sau recidiva; ð prin aplicarea succesiva a cauzelor de
agravare nu va fi admisa depasirea maximului general ð daca prin
aplicarea acestora, se indeplinesc conditiile de la art. 39 (2)/ 43 (3)
instanta poate aplica detentiunea pe viata;
c) Concursul intre cauzele de atenuare si cele de agravare – art.
79 (3) – cand in cazul aceleiasi infr. sunt incidente una sau mai multe

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 64 of 78
cauze de reducere a pedepsei si una sau mai multe cauze de majorare a
pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infr.
savarsita se reduc conform art. 79 (1), dupa care limitele de pedeapsa
rezultate se majoreaza conform aceluiasi art., alin (2) – ex: intai se reduc
limitele ca incidenta a tentativei, iar apoi se agraveaza limitele injumatatite
cu inca 2 ani;
d) In cazul minorilor – efectele cauzelor de agravare sau atenuare,
indiferent daca sunt stari sau circumstante, nu vor influenta limitele intre
care se vor lua masurile educative, putand fi evidente doar in alegerea unei
masuri educative mai usoare/grave.
Sectiunea a III-a
Individualizarea judiciara a executarii pedepselor
= instanta de judecata, tinand cont de criteriile generale de
individualizare a pedepselor (art. 74), cat si de starile si de circumstantele
in care a fost comisa fapta, va stabili si aplica pedeapsa ce urmeaza sa fie
executata de condamnat. Cu toatea acestea, legea prevede posibilitatea
pentru instanta de judecata de a individualiza pedeapsa intr-un alt mod
decat acela care presupune executarea ei. Masurile pe care instanta le
poate lua in acest sens sunt prevazute de Codul penal intr-o succesiune
crescatoare a severitatii acestora, si anume:
1. Renuntarea la aplicarea pedepsei;
= o modalitate de inlocuire a raspunderii penale cu o raspundere
administrativa, avand in vedere ca, in urma renuntarii la aplicarea
pedepsei, instanta aplica infractorului un avertisment, iar avertismentul
este o sanctiune de natura administrativa; ð operatiunea de
individualizare a pedepsei presupune cel putin stabilirea unei durate sau
cuantumul pedepsei (art. 74-1), ori, in acest caz, nici macar nu se stabileste
durata sau cuantumul ð nu este o veritabila masura de individualizare a
pedepsei; insa, prin reuntarea la aplicarea pedepsei instanta de judecata
apreciaza ca reeducarea infractorului poate avea loc si fara a fi necesar sa
ajunga la stabilirea unei pedepse ce s-ar dovedi inoportuna din cauza
consecintelor pe care le-ar avea asupra pers. acestuia.
Conditiile renuntarii la aplicarea pedepsei (art. 80 NCp);
a) Conditiile cu privire la infractiunea savarsita – i) infr. este de
o gravitate redusa si se apreciaza in concret, dupa natura si intinderea
urmarilor produse (urmari materiale, morale etc), a mijloacelor folosite
(mijloace periculoase in folosirea lor pentru persoane/bunuri) + modul si
imprejurarile in care a fost comisa infr. (dispret fata de valorile sociale) +
motivul si scopul urmarit (care pun in evidenta forma de vionovatie, prin
savarsirea infr. obtinandu-se avantaje materiale etc); ii) pedeapsa
prevazuta de lege pentru infr. savarsita este inchisoarea de cel mult 5 ani

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 65 of 78
– desi nu e prevazut expres, conditie indeplinita si in cazul pedepsei
amenzii (indiferent de limite) + inchisoare de cel mult 5 ani alternativ cu
amenda = o apreciere a gravitatii infr. in abstract + in caz de concurs de
infr., renuntarea se poate dispune numai daca pentru fiecare infr. sunt
indeplinite conditiile de mai sus (Art. 80-3) + daca infr. concurente au fost
judecate separat, se va dispune renuntarea numai daca va exista o hot. de
renuntare pentru fiecare infr. concurenta;
b) Conditii cu privire la infractor – i) infractorul sa nu mai fi
suferit anterior o condamnare – conditie indeplinita si atunci cand acea
condamnare a fost pronuntata pentru o fapta care nu mai este prevazuta de
legea penala, infr. amnistiata sau daca pentru condamnarea anterioara a
intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare (art. 80-2)
+infr. comise in timpul minoritatii pentru care s-au aplicat pedepse in baza
dispozitiilor Codului Penal din 1969 !!! hotararile prin care, fata de
inculpat, s-a luat, in timpul minoritatii, o masura educativa, caz in care
infractorul devenit major nu are vocatie la masura renuntarii la aplicarea
pedepsei, doar in masura in care au trecut 2 ani de la executarea sau
considerarea ca executata a unei masuri educative si pana la savarsirea
unei noi infr. de catre pers. majora; ii) fata de infractor sa nu se mai fi
dispus renuntarea la aplicarea pedepsei in ultimii 2 ani anteriori datei
infr. pentru care este judecat; iii) infractorul sa nu se fi sustras de la
urmarirea penala ori de la judecata sau sa nu fi incercat zadarnicirea
aflarii adevarului ori a identificarii si tragerii la rasp. penala a autorului
sau a participantilor (art. 80);
c) Aprecierea instantei ca aplicarea unei pedepse ar fi
inoportuna – se constata prin raportare la pers. infractorului, conduita
avuta anterior savarsirii infractiuni, efeorturile depuse de acesta pentru
inlaturarea sau diminuarea consecintelor infr., precum si posibilitatile sale
de indreptare (art. 89-1); ð indeplinirea conditiilor nu creeaza “un drept”
pentru infr. de a beneficia de masura renuntarii aplicarii pedepsei, ci ii da
“vocatie” la aceasta, lasandu-se la aprecierea instantei o astfel de masura
de individualizare;
Efectele renuntarii la aplicarea pedepsei; a) persoana fata de care s-a
dispus renuntarea nu este supusa niciunei decaderi, interdictii sau
incapacitati ce ar putea decurge din infr. savarsita, intrucat nu exista o hot.
de condamnare (art. 82) b) nu produce efecte asupra executarii masurilor
de siguranta si a ob. civile prevazute in hot. + atrage aplicarea unui
avertisement;
Avertismentul consta in prezentarea motivelor de fapt care au det.
luarea acestei masuri (=conditiile privind luarea acestei masuri) +
atentionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor
la care se expune daca va mai comite infr. + in caz de concurs de infr = un

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 66 of 78
singur avertisment, indiferent daca infr. concurente sunt judecate in
aceeasi cauza si nu se dispune cate o masura de renuntare pentru fiecare
infr. in parte;
Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei – se dispune cand: a) pers.
fata de care s-a dispus renuntarea a savarsit o noua infr. inainte de
ramanerea def. a hot. de renuntare la aplicarea pedepsei; b) infr. ce
atrage anularea sa fie descoperita in termen de 2 ani de la ramanerea def.
a hot. prin care s-a dispus renuntarea; c) pentru infr. savarsita s-a stabilit o
pedeapsa, fiind indeplinita aceasta conditie si atunci cand pedepasa pentru
infr. ce atrage anularea, a fost stabilita dupa implinirea termenului de 2 ani
= este cunoscut cuantumul sau durata ð se exclude renuntarea; + anuland
masura renuntarii ð se face aplicarea dispozitiilor privind concursul de
infr., recidiva, pluralitate intermediara, nemaifiind posibila nici
renuntarea/amanarea aplicarii in cazul pedepsei rezultante, pe motiv ca, in
urma anularii se dispune o condamnare = o solutie de rezolvare a actiunii
penale alaturi de renuntare sau amanarea aplicarii pedepsei – art. 581
NCPp);
Caz special in care se poate dispune renuntarea la aplicarea
pedepsei – chiar daca nu sunt indeplinite conditiile, masura renuntarii
poate fi dispusa si fata de inculpatul acuzat de savarsirea infr. prevazute in
art. 4 din Legea 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului ilicit
de droguri daca, pana la momentul pronuntarii hot., inculpatul respecta
protocolul programului integrat de asistenta a pers. consumatoare de
droguri.

2. Amanarea aplicarii pedepsei;


= o masura de individualizare a pedepsei prin care instanta, dupa ce
stabileste durata sau cuantumul pedepsei, apreciaza ca aplicarea
imediata a unei pedepse nu eset necesara, dar se impune supravegherea
conduitei infractorului pentru o perioada determinata (termen de
supraveghere) ð spre deosebire de renuntarea la aplicarea pedepsei,
amanarea presupune stabilirea cuantumului sau duratei pedepsei +
supravegherea conduitei infractorului pe o perioada determinata;
asemanator renuntarii, sub aspect procesual penal = una dintre solutiile la
care instanta poate ajunge in rezolvarea actiunii penale;
Conditiile amanarii aplicarii pedepsei;
a) cu privire la infractiunea savarsita – i) masura se poate
dispune daca pedeapsa stablita, inclusiv in cazul concursului, este
amenda sau inchisoarea de cel mult 2 ani – cond. indeplinita si in cazul
in care pedeapsa rezultanta nu depaseste 2 ani la care s-a adaugat amenda
stabilita pentru o infr. concurenta + pedeapsa cu inchisoarea de cel mult 2

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 67 of 78
ani la care se adauga amenda in codnitiile art. 62 NCp; ii) pedeapsa
prevazuta de lege pentru infr. savarsita este inchisoarea mai mica de 7
ani;
b) Conditii cu privire la infractor – i) infractorul nu a mai suferit
anterior o condamnare la pedeapsa inchisorii – cond. indeplinita si
atunci cand condamnarea anterioara era la pedeapsa amenzii/ in timpul
minoritatii/ cand condamnarea a fost pronuntata pentru o fapta care nu mai
este prevazuta de legea penala, infr. amnistiata sau daca pentru
condamnarea anterioara a intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul
de reabilitare; (art. 83-1); ii) infractorul si-a manifestat acordul de a
presta o munca neremunerata in folosul comunitatii (Art. 83-1) – este
necesar acest acord, (chiar daca infractorul ar fi pensionat medical/sufera
de un handicap fizic ce face imposibila prestarea muncii) intrucat instanta
poate dispune, pe parcursul termenului de supraveghere, fata de pers. in
cauza obligatia de a presta o munca neremunerata, acest lucru nu inseamna
ca instanta va si dispune masura; iii) infractorul sa nu se fi sustras de la
urmarirea penala/judecata/sa nu fi incercat zadarnicirea aflarii
adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului
sau participantilor;
c) aprecierea de catre instanta ca aplicarea unei pedepse nu este
necesara – se face in raport de pers. infractorului/de eforturile depuse de
acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infr., posibilitatile
sale de indreptare ð obligativitatea prezentarii motivelor care au det.
luarea acestei masuri + atentionarea infractorului asupra conduitei sale
viitoare si a consecintelor care decurg din savarsirea din nou a unei infr.
sau nu va respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile
ce-i revin pe durata termenului (art. 83-4); ð se naste doar “vocatia”
infractorului la aplicarea acestei masuri;
Termenul de supraveghere = supunerea sub supraveghere pe o
perioada de 2 ani a infractorului, termen care incepe sa curga de la data
ramanerii definitive a unei hot. prin care s-a dispus amanarea aplicarii
pedepsei (art. 84), pe parcursul caruia conduita infractorului va fi
supravegheata de catre serviciul de probatiune (reg. in Legea 252/2013).
pe durata termenului, pers. in cauza trebuie sa respecte masurile de
supraveghere si sa execute obligatiile pe care instanta i le va stabili;
A) Masurile de supraveghere
a se vedea art. 85 (1) NCp – impunerea acestor masuri decurge
din lege, instanta neavand posibilitatea de a impune respectarea doar a
unora dintre ele, iar datele cu privire la acestea se vor comunica serviciului
de probatiune; reglementarea acestor masuri este prevazuta in legea
253/2013;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 68 of 78
B) Obligatiile de supraveghere;
a se vedea art. 85 (2) NCp - instanta poate (facultativ) impune
persoanei fata de care s-a dispus masura amanarii pedepsei sa executa una
sau mai multe obligatii, persoana in cauza trebuind sa indeplineasca
integral obligatiile civile stabilite prin hot., cel mai tarziu cu 3 luni inainte
de exprirarea termenului de supraveghere;
Modificarea sau incetarea obligatiilor – daca au intervenit motive
care justifica fie impunerea unor noi obligatii, fie diminuarea sau sporirea
conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune modificarea
obligatiilor in mod corespunzator pentru a asigura pers. supravegheate
sanse sporite de indreptare + incetarea obligatiilor se dispune de catre
instanta de judecata si priveste unele dintre obligatiile pe care le-a impus
pers. supravegheate cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este
necesara.
Efectele amanarii aplicarii pedepsei = are efecte imediate si
definitive;
efectele imediate = neaplicarea pedepsei principale
(amenda/inchisoare), implicit neaplicarea pedepselor
complementare + pers. in cauza nu va fi supusa niciunei decaderi,
interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infr. savarsita
(art. 90) + nu produce efecte asupra masurilor de siguranta (ele se
vor realiza);
efectele definitive = presupun indeplinirea cumulativa a
regulilor: a) daca pana al exprirarea termenului de supraveghere
pers. supravegheata nu a savarsit o noua infr.(daca o savarseste,
dar este descoperita dupa implinirea termenului de supraveghere,
totusi, pedeapsa principala nu mai poate fi aplicata si executata);
b) daca nu s-a dispus revocarea amanarii aplicarii pedepsei; c)
daca nu s-a descoperit o cauza de anulare;
Revocarea amanarii aplicarii pedepsei;
= sanctiunea prevazuta de lege pentru conduita necorespunzatoare a
pers. supravegheate pe parcursul termenului de supraveghere si atrage
aplicarea pedepsei ce fusese aplicata. Trebuie constatat in termenul de
supraveghere, dar se poate aplica si dupa implinirea acestuia; poate fi
obligatorie sau facultativa;
A) Revocarea obligatorie (art. 88 -1-3) = a) pers. supravegheata,
cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa
obligatiile impuse; b) pana la expirarea termenului de supraveghere, pers.
in cauza nu indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hot., afara
de cazul in care pers. dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le
indeplineasca; c) dupa amanarea aplicarii pedepsei, pers. supravegheata
savarseste o noua infractiune cu intentie sau intentie depasita, infr. care

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 69 of 78
trebuie sa fie descoperita in termenul de supraveghere si pentru care sa se
pronunte o condamnare chiar si dupa expirarea termenului ð pluralitatea
de infr. ce ia nastere ≠ de recidiva/pluralitate intermediara, intrucat nu
exista o condamnare, ci o amanare a aplicarii pedepsei ð acea pluralitate =
concurs de infr. ð art. 88 (3) NCp – pedeapsa aplicata ca urmare a
revocarii amanarii si pedeapsa pentru noua infr. se calculeaza potrivit
dispozitiilor de la concurs de infr.
B) Revocarea facultativa a amanarii aplicarii pedepsei (art. 88
-4) – daca infr. savarsita ulterior este din culpa!! ð instanta poate decide
mentinerea masurii amanarii, iar pentru infr. din culpa poate sa dispuna
aplicarea si executarea pedepsei sau chiar amanarea aplicarii, daca sunt
indeplinite si celelalte conditii prevazute in art. 83 NCp ð daca s-a optat
pentru revocarea amanarii = nu se poate dispune amanarea pentru cea de-a
doua infr., intrucat cele doua sunt concurente si se vor contopi potrivit
dispozitiilor de la concursul de infr. + daca infr. din culpa a fost savarsita
in timpul termenului de supraveghere, dar s-a descoperit dupa implinirea
acestuia ð nu se mai poate dispune revocarea amanarii;
Anularea amanarii aplicarii pedepsei; se dispune daca: a) pers.
supravegheata a savarsit anterior dispunerii masurii amanarii o infr.
(indiferent de forma de vinovatie); b) aceasta infr. sa fie descoperita in
cursul termenului de supraveghere; c) pt. infr. respectiva sa se aplice
pedeapsa inchisorii, chiar si dupa expirarea termenului de supraveghere; ð
poate lua nastere un concurs de infr,/recidiva/pluralitate intermediara; in
caz de concurs de infr. = instanta poate dispune amanarea aplicarii
pedepsei rezultante daca sunt indeplinite cond. art. 83 – dispozitii
inaplicabile, intrucat: anularea amanarii s-a facut ca urmare a aplicarii
pedepsei cu inchisoarea ptr infr. anterioara ð rezultanta va fi si ea
aplicata + dispunandu-se anularea revocarii = aplicarea si executarea
pedepsei!
Cazuri speciale in care se poate dispune amanarea aplicarii
pedepsei; a) infr. de abandon de familie – daca, pana la ramanerea def. a
hot. de condamnare, inculpatul isi indeplineste ob. de intretinere si ajutor,
chiar daca nu sunt indeplinite conditiile; b) infr. de impiedicare a
aceesului la invatamantul general obligatoriu – daca se asigura reluarea
cursurilor de catre minor pana la ramanerea def. a hot. de condamnare a
inculpatului; c) in cazul inculpatului acuzat de trafic ilicit de droguri si
care a fost inclus in circuitul integrat de asistenta al persoanelor
consumatoare de droguri, daca, pana la ramanerea definitiva a a hot.,
inculpatul respecta protocolul programului;
3. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;
= masura de individualizare judiciara a executarii pedepsei prin care

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 70 of 78
instanta, dupa ce stabileste durata ori cuntumul pedepsei, dispune
aplicarea acesteia si, totodata, apreciaza ca, in raport de pers.
infractorului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de
eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea
consecintelor infr., precum si de posibilitatile sale de indreptare, nu este
necesara si executarea ei, dispunand, in consecinta, suspendarea
executarii pe un termen de supraveghere; ð spre deosebire de renuntarea
si amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea executarii NU mai reprezinta
o solutie la care instanta poate ajunge in rezolvarea actiunii penale, sub
aspect procesual penal, intrucat suspendarea presupune dispunerea
unei hotarari judecatoresti.
Conditiile de aplicare a suspendarii executarii pedepsei sub
supraveghere (art. 91);
a) Conditii cu privire la pedeapsa aplicata – i) pedeapsa aplicata,
inclusiv in caz de concurs de infr., sa fie inchisoarea de cel mult 3 ani – nu
se dispune daca: pedeapsa aplicata = amenda (poate fi dispusa amanarea,
daca sunt indeplinite conditiile); inchisoare + amenda in cond. art. 62
NCp = amenda se executa, chiar daca executarea inchisorii a fost
suspendata sub supraveghere (art. 91-2) ð daca poate instanta sa dispuna
suspendarea executarii pedepsei (atat a inchisorii, cat si a amenzii) in cazul
pedepsei aplicate pentru concursul de infr. ð desi neprevazut expres,
doctrina a conturat opinia conform careia pedeapsa amenzii se executa si
atunci cand aceasta a fost stabilita pentru o infr. concurenta si a fost
adaugata (in cond. art. 39 -1) la pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 3 ani
(numai executarea inchisorii fiind posibila); + nu se mai poate dispune
suspendarea executarii pedepsei daca aplicarea acesteia a fost initial
amanata, dar, ulterior, amanarea a fost revocata;
b) Conditii cu privire la infractor – i) infractorul nu a mai fost
condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an (ð este
indep. cond. cand condamnarea este: un an/ < un an/ amenda/ o
condamnare la inchisoare aplicata unui minor pe baza dispozitiilor din
Codul penal din 1969/ pentru o fapta care nu mai este prevazuta de legea
penala/infr. aministiata/ infr. savarsita din culpa/ pentru infr. anterioara a
intervenit reabilitarea sau s-a implinit termenul de reabilitare) ð vizeaza
condamnarile de care nu se tine cont la stabilirea starii de recidiva ð
recidivistii sunt exclusi de la suspendarea executarii pedepsei; ii) sa
existe un acord de prestare a unei munci in folosul comunitatii – intrucat
instanta poate sa dispuna pe parcursului termenului o munca neremunerata
in folosul comunitatii; iii) infractorul sa nu se fi sustras de la urmarirea
penala ori de la judecata sau sa nu fi incercat zadarnicirea aflarii
adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 71 of 78
sau a participantilor;
c) Aprecierea instantei – prin raportare la pers. infractorului,
conduita avuta anterior savarsirii infr., eforturile depuse de acesta pentru
inlaturarea sau diminuarea consecintelor infr., posibilitatile sale de
indreptare + obligativitatea prezentarii motivelor pe care s-a intemeiat
condamnarea/care au det. luarea acestei masuri + atentionarea
condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se
expune daca va mai savarsi infr. sau daca nu va respecta masurile,
respectiv indeplini ob. ce ii revin pe durata termenului de supraveghere ð
aceste conditii dau nastere “vocatiei” de a dispune de aceasta masura;
Termenul de supraveghere – durata suspendarii executarii pedepsei =
termen de supraveghere = intre 2 si 4 ani, fara a putea fi mai mica decat
durata pedepsei aplicate si se calculeaza de la data ramanerii def. a hot.
prin care se dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere; pe
durata acestui termen, pers. in cauza trebuie sa respecte masurile, respectiv
obligatiile ce ii revin, si anume: masurile de supraveghere (a se vedea art.
93-1 NCp) = respectarea acestora decurge din lege, instanta neavand
posibilitatea de a impune respectarea doar a unora dintre ele, iar datele cu
privire la acestea se comunica serviciului de probatiune (86 -1) +
Obligatiile condamnatului (a se vedea art. 93-2 NCp) – instanta impune,
in mod obligatoriu, cel putin o obligatie si sa presteze munca
neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada curpinsa intre 60-120 de
zile, in conditiile stabilite de instanta, afara de cazul in care, din cauza
starii de sanatate, nu poate presta aceasta munca.
Supravegherea condamnatului; un rol important il are serviciul de
probatiune, astfel: a) in supravegherea executarii obligatiilor impuse
condamnatului de a urma un curs de pregatire scolara sau de calificare
profesionala + frecventa mai multe programe de reintegrare sociala +
executarea muncii neremunerate in folosul comunitatii in perioada 60-120
zile + indeplinirea integrala a ob. de catre condamnat cel mai tarziu cu 3
luni inainte de expirarea termenului de supraveghere + supunerea unro
tratamente sau ingrijiri medicale + parasirea Romaniei se face numai cu
acdorul organelor abilitate care vor informa serviciul de probatiune. De
asemenea – are rolul de a asigura executarea cat mai rapida a tuturor
masurilor si obligatiilor si de a informa instanta de judecata in caz de
neindeplinire sau de aparitie a unor motive care justifica modificarea sau
incetarea ob. impuse de instanta (a se vedea art. 93 si 94 NCp);
Modificarea sau incetarea obligatiilor – modificarea = impunerea
unor noi ob., sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor
existente + incetarea = nu mai este necesara mentinerea unora dintre ob.
impuse condamantului;
Efectele suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere;

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 72 of 78
efecte provizorii (imediate) – suspendarea executarii pedepsei
inchisorii + pedepsei accesorii (pe durata termenului de suspendare) +
executarea pedepselor complementare a interzicerii exercitarii unor
drepturi, executare ce curge de la data ramanerii definitive a hot. de
condamnare prin care s-a dispus suspendarea + executarea masurilor de
siguranta;
Efecte definitive – se produc de la implinirea termenului de
supraveghere daca: a) cel condamnat nu a savarsit din nou o infr.
descoperita pana la implinirea termenului de supraveghere; b) daca nu s-a
dispus revocarea suspendarii executarii pedepsei; c) daca nu s-a descoperit
o cauza de anulare – trebuie indeplinite cumulativ!
Revocarea suspendarii executarii pedepsei = sanctiunea care
intervine pentru conduita condamnatului pentru cauze ulterioare ramanerii
definitive a hotararii cu suspendarea executarii si parcursul termenului de
supraveghere. Poate fi obligatorie sau facultativa;
Revocarea obligatorie – intervine daca: a) pe percursul
termenului de supraveghere, pers. supravegheata, cu rea- credinta, nu
respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse ori
stabilite prin lege (art. 96 NCp); b) nu indeplineste integral ob. civile
stabilite prin hot., afara de cazul in care pers. dovedeste ca nu a avut nicio
posibilbilitate sa le indeplineasca ð revocandu-se suspendarea = se
executa pedeapsa; c) amenda + inchisoarea in cond. lui 62 NCp nu a fost
executata sau, desi s-a dispus inlocuirea ob. de plata a amenzii cu ob. de
apresta o munca neremunerata in folosul comunitatii, nici aceasta munca
nu a fost executata sau condamnatul a savarsit o noua infr. descoperita
inainte de executarea integrala a ob. de munca in folosul comunitatii/ori nu
si-a dat consimtatmantul la munca = instanta va revoca suspendarea
executarii pedepsei inchisorii la care va adauga pedeapsa inchisorii care
a inlocuit amenda; d) a savarsit o noua infr. (intentie d/i/depasita),
descoperita pana la implinirea termenului si pt. care s-a pronuntat o
condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar si dupa expirarea termenului,
instanta, revocand suspendarea = executarea pedepsei; ð ia nastere
recidiva/pluralitate intermediara, iar cele doua pedepse se vor contopi
potrivit dispozitiilor corespunzatoare formei de pluralitate;
Revocarea facultativa – daca pe parcursul termenului de
suppraveghere, cel condamnat a savarsit o noua infr. din culpa,
descoperita pana la implinirea termenului de supraveghere si pentru care
s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar si dupa
expirarea termenului; ð se poate mentine suspendarea + acodra
suspendarea chiar si pentru noua infr. daca sunt indeplinite conditiile (art.
91 NCp)/ daca se revoca suspendarea = cele doua pedepse se vor contopi

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 73 of 78
potrivit dispozitiilor de la recidiva/pluralitate intermediara si se va executa
pedeapsa rezultanta.
Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere -
intervine pentru cauze anterioare ramanerii definitive a hot. de
condamnare cu suspendarea executarii pedepsei si este numai obligatorie,
daca: a) pers. condamnata mai savarsise o infr. pana la ramanerea def. a
hot. de suspendare (indiferent de forma de vinovatie); b) pt. infr.
anterioara s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar si dupa expirarea
termenului de supraveghere (daca este amenda = nu afecteaza termenul de
supraveghere); c) infr. anterioara sa fie descoperita pana la exprirarea
termenului de supraveghere ð dispunerea anularii = executarea pedepsei =
nasterea unui concurs de infr./pluralitate intermediaara = contopirea, iar
pedeapsa rezultanta poate fi suspendata daca sunt indeplinite conditiile –
termenul se calculeaza de la data ramanerii def. a hot. de condamnare prin
care s-a pronuntat anterior suspendarea executarii pedepsei sub
supraveghere (art. 97-2 NCp); ð
Suspendarea executarii pedepsei in cazurile speciale – infr. de
abandon de familie + impidicarea accesului la invatamantul general
obligatoriu (ca la amanarea aplicarii pedepsei);
4. Calculul pedepselor;
A) Calculul pedepsei in caz de comutare sau inlocuire – art. 59
NCp = in caz de comutare/inlocuire a pedepsei detentiunii pe viata cu
inchisoarea = perioada de detentiune executata se considera ca parte
executata din pedeapsa inchisorii;
B) Durata executarii pedepsei – art. 71 NCp = se socoteste din
ziua in care condamnatul incepe sa execute pedeapsa si pana in ziua in
care inceteaza sa execute pedeapsa (incluse ziua in care incepe + cea in
care termina) + luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua
corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga (art. 186 NCp), iar in
durata executarii intra atat timpul cat condamnatul a executat efectiv +
spitalizarile (exceptie, nu intra in cazul in care boala a fost creata in mod
voit de condamnat) + calculul timpului raportat la limitele de pedeapsa
atunci cand acestea nu sunt divizibile cu fractia de majorare = art. 186
(2+3) NCp;
C) Computarea duratei masurilor preventive privative de
libertate – art. 72 (1) = timpul cat persoana a fost supusa unei masuri
preventive privative de libertate (retinere, arest, arest la domiciliu si
arestare preventiva) se scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate
pentru infr. comisa. (se scade si: perioada in care inculpatul a fost
urmarit/judecat ptr mai multe infr., chiar daca a fost condamnat pentru alta
fapta, si in cazul condamnarii la amenda – prin inlaturarea in tot sau in

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 74 of 78
parte a zilelor-amenda, iar in cazul art. 62 – perioada in care pers. a fost
supusa unei masuri preventive se scade doar din durata pedepsei
inchisorii)
D) Computarea privatiunii de libertate executata in afara tarii –
art. 73 – privatiunea de libertate suferita in strainatate (ca urmare a unei
pedepse cu inchisoare/amenda sau dispusa printr-o masura preventiva) ptr.
infr. savarsite, care se judeca si dupa legea penala romana conform
principilor teritorialitatii, personalitatii, realitatii sau universalitatii se
scade din durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infr. de instantele
romane, cu conditia ca hot. de condamnare straina sa fie recunoscuta de
catre autoritatii potrivit legii penale.

5. Liberarea conditionata in cazul pedepsei inchisorii;


6. Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata;

Capitolul II
Inlaturarea executarii pedepsei si a consecintelor condamnarii
Sectiunea I
Inlaturarea executarii pedepselor
​ auzele care inlatura executarea pedepsei:
C
1. Gratierea = o masura de clementa ce consta in inlaturarea, in
totul sau in parte, a executarii pedepsei aplicate de instanta ori in
computarea acesteia in una mai usoara, putand fi acdordata individual de
catre Presedintele Romaniei si colectiv, prin lege organica a
Parlamentului. Ea se acorda si produce efecte in personam, dar poate fi
acordata si in rem condamnatilor pentru anumite infr. sau la pedepse de o
anumita gravitate (este reglementata in Legea 546/2002 privind gratierea
si procedura gratierii);

2. Felurile gratierii;
A) dupa modul de acordare in raport cu pers. carora li se
acorda;
a) Gratierea individuala - in cazul pers. fizice - se acorda din
oficiu sau la cererea pers. condamnate, aparatorul ori reprezentantul legal,
sotul pers. condamnate, ascendenti, descendenti, frati, surori ori de copiii
acesteia si trebuie sa contina obligatoriu datele de identificare ale pers.
condamnate si pedeapsa pentru care se solicita gratierea; pentru a decide
asupra gratierii, Presedintele Romaniei poate solicita avize de la
Ministerul Justitiei + infor. privind pers. condamnata de la alte autoritati;
se acorda numai pentru pedepse sau masuri educative privative de libertate
si nu are efecte asupra laturii civile si asupra masurilor administrative

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 75 of 78
pronuntate intr-o cauza penala; !! Nu pot fi gratiate individual pedepsele
deja executate/ a caror executare nu a inceput din cauza sustragerii
condamnatului de la executare/ cele pronuntate cu suspendarea executarii
sub supravegher/ cele complementare si accesorii!! Gratierea poate fi
refuzata de beneficiarul ei atunci cand cererea de gratiere a fost facuta de o
alta persoana, dar aceasta prevedere nu se aplica in cazul condamnatului
minor (= varsta condamnatului la data acordarii gratierii), iar decretul de
gratiere nu poate fi revocat; in cazul persoanei juridice – cererea de
gratiere poate fi facuta de catre reprezentantul legal sau avocatul acesteia
+ si in acest caz, Presedintele Romaniei poate cere info. de la Registrul de
Comert sau alte autoritati + pot fi gratiate atat pedepsele principale, cat si
cele complementare
b) Gratierea colectiva = acordata unui numar nedeterminat de
pers. si priveste pedepse determinate prin natura lor, cuantum ori durata si
poate consta si in comutarea pedepsei
B) dupa criteriul conditiilor in care se acorda ð gratiere
neconditionata = cand se acorda fara a impune in viitor beneficiarului ei
anumite obligatii (cea individuala se acorda neconditionat) + gratiere
conditionata = acordarea ei eset conditionata de conduita beneficiarului pe
o anumita perioada de timp (termen de definitivare a gratierii) constand in
nesavarsirea unei noi infr. – nerespectarea = revocarea gratierii +
executarea pedepsei neexecutate ca urmare a gratierii, cat si a pedepsei
aplicate pentru noua infr. care nu se contopesc;
in ambele tipuri de gratieri pot fi prevazute anumite conditii cu
privire la natura pedepsei, durata condamanrii, pers.
condamantului care, fiind comune, nu constituie, asadar, criterii de
diferentiere intre ele;
C) Dupa criteriul intinderii efectelor ce le are in raport cu
pedeapsa – totala = cand priveste intreaga pedeapsa aplicata
condamnatului, chiar daca beneficiul ei este doar partial pentru
condamant, fiindca pana la incidenta actului de gratiere acesta executase o
parte din pedeapsa. + partiala = cand se inlatura executarea doar a unei
parti din pedeapsa;
Comutarea = forma gratierii care consta in inlocuirea pedepsei
aplicate de instanta de judecata cu o pedeapsa de alta natura, mai usoara,
iar prin legea de gratiere se prevede, in cazul comutarii, felul in care se
realizeaza aceasta aratandu-se limitele noii pedepse.

3. Efectele gratierii – art. 160 NCp;


A) Efectele gratierii asupra pedepselor principale – gratierea

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 76 of 78
inlatura executarea pedepsei ð nu inlatura condamnarea si consecintele
condamnarii (=antecedent penal, produce interdictii, incapacitati, decaderi
etc) + de la data acordarii gratierii = pedepasa se considera executata =
incepe sa curga termenul de reabilitare + executarea pedepselor
complementare; gratierea colectiva are ca obiect pedeapsa aplicata
pentru o infr., si nu pedeapsa rezultanta ð daca pentru unele pedepse
contopite este incidenta gratierea, aceasta va fi scoasa din contopire si
daca va ramane o singura pedeapsa se va inlatura si sporul ce fusese
aplicat ca urmare a concursului de infr. Gratierea individuala vizeaza
numai pedeapsa rezultanta. + gratierea are ca obiect pedeapsa ce
urmeaza a se aplica pentru o infr savarsita inainte de adoptarea actului
de gratiere – produce efecte de la data ramanerii definitive a hot. de
condamnare; in caz de infr. continue, continuate, de obicei = incidenta
actului reclama epuizarea acestora mai inainte de data adoptarii actului de
gratiere = ultimul act de executare; in cazul infr. progresive – data
savarsirii act. sau inactiunii trebuie sa fie anterioara legii de gratiere +
pedeapsa stabilita pentru infr. savarsita (raportata la rezultatul produs) sa
se incadreze in conditiile de gravitate prevazute in legea de gratiere; in
cazul gratierii conditionate – pedeapsa se considera stinsa tot de la data
adoptarii actului de gratiere, daca beneficiarul nu savaseste o nou infr. care
sa conduca la revocarea gratierii + gratierea nu produce efecte asupra
pedepselor pentru care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei!
B) Efectele gratierii asupra pedepsei a carei executare a fost
suspendata sub supraveghere – gratierea nu are efecte asupra pedepselor
a caror executare este suspendata sub supraveghere (cea individuala), in
afara cazul in care se dispune altfel prin actul de gratiere (cea colectiva) ð
in acest caz, este vorba despre o gratiere postcondamnatorie, nu
antecondamnatorie, intrucat pedepasa nu este executabila; ratiunea unei
astfel de reglementarii rezida, mai ales, in gratierea conditionata, astfel: a)
in cazul gratierii conditionate = daca atat in termenul de supraveghere al
suspendarii, cat si in termenul de definitivare al gratierii conditionate,
condamnatul savarseste o noua infr., aceasta poate atrage atat revocarea
suspendarii executarii pedepsei (= executarea pedepsei potrivit
dispozitiilor de la recidiva/pluralitate intermediara), cat si revocarea
gratierii ð legea de gratiere conditionata trebuie sa prevada, in caz de
revocare a gratierii, un efect similar, altfel s-ar putea inrautatii situatia
condamantului; + daca cel condamnat savarseste moua infr. dupa
exprirarea termenului de supraveghere = se produce efectul definitiv al
suspendarii, iar gratierea ar ramane fara obiect, la fel si invers. + in cazul
gratierii neconditionate asupra unei pedepse a carei executare a fost
suspendata sub supraveghere va avea ca efect inlaturarea pedepsei, iar

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 77 of 78
masura suspendarii va ramane fara obiect;
C) Efectele gratierii asupra pedepselor complementare si
accesorii – art. 160 (2) – gratierea nu are efect asupra ped.
complementare, afara de cazul in care se dispune altfel prin actul de
gratiere, iar pedepsele accesorii urmeaza soarta celor principale, deci nu
vor fi executate; in privinta gratierii individuale = Legea 546/2002
prevde ca, in cazul pers. fizice, nu pot fi gratiate pedepsele accesorii si nici
cele complementare + in cazul pers. juridice = pot fi gratiate si ped.
complementare si dizolvarea pers. juridice si suspendarea activitatii;
D) Efectele gratierii asupra masurilro educative – gratierea nu
are efect asupra masurilor educative neprivative de libertate, in afara de
cazul in care prin actul de gratiere s-ar dispune altfel ð cele privative de
libertate fot forma obiectul gratierii!
E) Efectele gratierii asupra masurilor de siguranta si asupra dr.
per. vatamate – gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si
nici asupra drepturilor pers. vatamate;
F) efectele gratierilor succesive – gratierile partiale succesive
intervenite in cursul executarii unei pedepse de mai lunga durata au ca
efect reducerea succesiva a pedepsei, corespunzator fiecarei gratieri – o
solutie contrara poate fi prevazuta prin actul de gratiere, aplicandu-se,
astfel, dispozitiile de gratiere mai favorabile sau nu vor beneficia de
gratiere cei carora li s-a redus deja pedeapsa ca urmare a unei gratieri
anterioare.
48

https://lookaside.fbsbx.com/file/Conspect-Partea-Generala-II…3QaQjNS0iW0ZH56jiY27LgI2F2qvDJy7zELNbksGRfonCquEJdg 17/01/2018, 15Z47


Page 78 of 78