Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi

Facultatea de constructii si instalatii

Proiect: Crearea si consolidarea unui personal
branding prin intermediul retelelor de
socializare (Facebook T!itter "inkedIn#$
Student: Sta cov Mihail, grupa 3208
Profesor: Luca Florin
PR- ul personal & Brandi ngul personal concept e
t eor et i ce
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
La nceputul acestui capitol am discutat despre conceptul de relaii
pu!lice lamodul general lu"nd din literatura de specialitate concepte
teoretice care s# dea acestui demers linii directoare$ P%&ul personal despre
care vom vor!i n cele ce urmea'# porne(tede la intre!area cea mai simpl# )
de ce avem nevoie de modele n care s# ne ragasim (i spre care s#
tindem*$ +n calitatea noastr# de individ suntem mereu n cautarea de modelede
urmat care r#spund nevoilor (i aspiratiilor noastre$,ici modele sunt
personalitai remarcante a c#ror voce se face au'it#$ -ste acelmodel
care misc# natura intern# a individului av"nd o putere de convingere (i
o fora aschi m!#r i i $ Sunt numer o(i cei car e f unc i onea'a ca l i der i
de opi ni e sau cei a c#r or personalitai devin !rand&uri$ -ste
interesant de studiat c"t de mult# for# are putereaadmiraiei$ .ectorii de
imagine& personalit#i, oameni politici, cele!rit#i& sunt des u'itaica parte a
strategiilor de relaii pu!lice$ +nteraciunea uman# poate genera efecte la
nivelulvalorilor uni individ (i poate aduce modific#ri ma/ore n modalitatea lui de a
aciona$,m!asadoriii de imagine sunt doar un e0emplu a forei de
conivngere pe care o poate da cele!ritatea unei persoane$ Fie ca participa
ntr&o campanie de advertising fie cadevine parte a strategie de con(tienti'are a
unei pro!leme sociale, omul cele!ru va aducemesa/ele mai aproape de cei care
l susin sau admir#$St r uct ur a i magi ni i unui 1 om cel e!r u2 est e
r epr e'ent at # de o munca asi du# (i continu# a speciali(tilor n comunicare
(i P%$ 3mul devine un !rand cu toate angrena/elece le presupune construcia
unui asemnea demers$P%&ul personal (i !randingul personal
sunt faete ale unei personalit#i$ -fortul depus n spatele constructiei
!randului personal este egal sau mai mare dec"t cel depus n !randingul unei
companii sau unui produs nou$ -tapele de urmat sunt acelea(i$
,nali'as i t u a i ei ( i ni v el ul u i per s ona l i t at i i r es pec t i v e, t r as ar e
a o!i ec t i v el or s t r at eg i c e, determinarea aciunilor ce tre!uie ntreprinse
(i anali'a re'ultatelor
+ n accep i unea l ui ,nd4 S'e5el 4, vor !i t or pu!l i c, cosul t ant (i spec
i al i st n psi hol ogi a per suasi uni i , n !r andi ng& ul per sonal pr i mul
pas est e o anal i '# i nt er n# a propriei persoane$ ,ceast# anali'a presupune
o munc# de auto&evaluare a proprilor valori pentru a afla ce anume are de oferit
persoana unor pu!licuri diferite$ ,utorul considera c#
!randing&ul personal este util n conte0tul actual pentru oricine care
considera c# areval oar e cu at "t mai mul t pent r u cei
dedi ca i anumi t or pr of esi i & v"n'#t or i , e0per i , manageri, /urnali(ti$
6e e0emplu e0ist# foarte multi /urnali(ti dar e0ist# un singur 7on8ristoiu
sau 8ristian 9udor Popescu$ Pe piaa actuala a imaginii, doi speciali(ti de
acela(icali!ru vor fi difereniati doar de nivelul de (lefuire al !randing&ului
personal$
.otul contra mpotriva !randing&ului personal poate surveni din mai multe
surse$+ n pr i mul r "nd, cul t ur a poat e i nf l uen a ment al i t at ea
oameni l or car e nu concep s# (i cree'e o construcie a aparenei
neavand conceptul format ca tre!uie s# te vin'i s# devii tu nsui un !rand
de succes$ 8el mai !un e0emplu ar fi uniformitatea creat# de comuni(tisau mai
!ine 'is impus#& de a nu ie(i din r"nd (i a&i forma discursul n
conformitate cuanumite direcii !ine sta!ilite$-0ist# (i o lips# de con(tienti'are
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
la nivelul indivi'ilor despre e0istena unui !rand personal$ ,cesta ncepe cu
simpla percepie a celor din /ur, a grupurilor de interaciuneasupra
pesoanei$ :egare e0istenei unei imagini formate n mintea celor de /ur ar fi
egal#cu negarea propriei e0istene$La momentul actual, e0perti'a ntr&un anumit
domeniu nu mai este rar# din contraacum masel e de e0per i sunt des
nt "l ni t e dar ce anume ne f ace s# al egem nt r e ei *%#spunsul la
aceast# ntre!are este percepia asupra persoanei,ea fiind una
su!iectiva poate fi influentat# de factori e0terni$ 6ac# competena
persoanei nu mai este de a/uns pentru a o selecta atunci intervine percepia
pu!lic# asupra persoanei care aduce avanta/ulcompet i i onal $ ,nd4
S'e5el 4 ne spune c# do'at e n cant i t # i opt i me & compet en a
(i percepia pot fi cheia succesului$ ;randul personal a/uta pentru c#
este a doua /um#tatedi nt r & un pachet of er i t & i magi nea de
cr edi !i l i t at e ca e0per t pl us e0per t i 'a n si ne& n procesul de
mar5etare a persoanei$+n opinia acestui specialist !rand&ul personal
tre!uie s# ai!# trei caracteristici: autenticitate, distincie (i notorietate
<nota!ilitate=$ 8onstrucia !rand&ului personal ncepe prin g#sirea elementului
de autenticitate pe !a'a c#ruia se va construi mesa/ul trasmis prin
diferite c#i de comunicare$ +nainte de orice aciune strategic# se face un
audit de !rand, un studiu al compeneelor pentru a g#si !a'a sau
structura ce va sustine ntregul efort de imagine$ ,uditul de !rand personal
are o puternica valoare intrinsec#, ce a/ut# la de'voltarea persoanei
>n !rand personal este e0pus pu!licului precum variantele
luicomerciale vi'"nd impactul emoional pentru a influena (i genera
schim!#ri$ Pove(tilecare te definesc ca person# tre!uie s# se
reg#seasc# (i la nivelul strategiei de
!randing per sonal $ 6ac# povest ea t a ar e un mesa/ i mpact ant devi i
un l i der i nspi r a i onal , naccep i unea l ui ,nd4 S'e5el 4$ Medi ul de
af acer i de(i vi 'ea'# r el a i i ;2;, est e sunt reali'ate prin prisma
influenei la nivel personal$St r at egi c vor !i nd e0i t # ? pa(i n de'vol t ar ea
unui !r and per sonal : concep i a, construcia, consolidarea, conectarea,
consacrarea (i contri!uia
+n primele trei vor!imdespr e f ocal i 'ar ea !r andu& ul ui i ar n
urm#t oar el e despr e e0t i nder ea l ui $ ;r andi ngul personal nt#re(ta
a!ilitatea de net@or5ing, de a crea relaii (i folose(te (i alte metode
de pr omovar e dec"t cel e conven i onal e$ 8eea ce t r ansmi t e
o per soan# cu un !r andi ng personal g"ndit strategic nu este e0primat la
voi ntampl#rii ci intit pe audien#, mesa/ulav"nd un caracter inspiraional$
>nitatea mesa/ului transmis se !a'ea'# pe principiule0puneri i,
valoarea perceput# este direct propori onal# cu num#rul de e0puneri,
iar oricee0punere d# valoare n mintea interlocutorului$ Pe scena
contemporan# indentitatea on&line a devenit un must pentru !randing&ul
personal$6iferena ntre o vedet# (i o persoan# cu un !randing personal
g"ndit strategiceste construcia reelelor$ ;randing&ul personal se !a'e'# pe
trei reele ma/ore: grupul dee0peri, grupul de spri/in, reelele virtuale$ La nivel on&
line puterea e0punerii este du!lat#ca valoare datorit# net@or5ing&ului fiec#rei
persoane$Procesul de !randing personal creeea'# n /urul personei un
efect de halou sauaur# care prin corelaie va atrage n sfera valorilor (i atri!ute
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
pe care persoana poate s# nule posede$ Precum n situaia construciei
unui !rand comercial, elementele de evaluaretre!uie s# dicte'e direcia de
urmat in"nd cont de cele trei criterii: autenticitate, distincie(i notorietate$ 8u
feed&!ac5 din partea realit#ii se reali'ea'# o diagrama a evoluiei prinevaluare
lu"nd informaii de la toate tipurile de reele interne (i e0terne
$;randingul personal impune e0istena unui set de cuno(tiine (i a!ilit#ti pentru
aconvinge, a persuada$
+ nai nt e de a cont i nua di scu i a despr e !r andi ngul per sonal
t r e!ui e s# def i ni mconceptul de 1!rand2$-timologia cuv"ntului 1!rand2 vine de
la vechii locuitori ai Scandinaviei )!randr&unde avea semnificaia de a
arde$ Pe aceast# r#d#cin# a a/ uns n lumea anglo&
sa0on#,unde odat # cu de'vol t ar ea come ul ui cu ani mal e, r epr e'i n
t # modal i at at ea pr i n car ecresc#torii de !ovine (i marcau numele cu firul
nro(it n foc, pe animalele proprii pentrua putea face diferenierea lor$
,stfel animalele ce aparineau unui fermier cu o reputaie !un# erau mai c#utate
dec"t cele ale fermierilor f#r# reputatie sau cu una proast#$ ,ceast#utilitate
repre'ent"nd nsemnarea produselor cu o marc# a r#mas neschim!at# n esena
ei p"n# a'i$
8ea mai veche referin# este datat# 3200 $e$n n -giptul faraonilor (i repre'int#
o n s c r i p i e c u n u mel e f a !r i c a n t u l u i ( i l o c u l d e p r i gi n e al ac
es t u i a , pe o c # r #mi d a$ -0pemplele primelor semne ale identit#ii de
!rand sunt numeroase$ +n A8?2, ,maliaLucia .ictoria Moreau intr# n
mica distilerie achi'iionat# de sotul ei n Santiago de8u!a (i o!serva
cu surprindere o colonie de lilieci de fructe ce&(i g#siser# ad#postul
perafturile din nc#pere$ Familiari'at# cu tradiiile locale care considerau liliacul
un semn de prosperitate, untate (i s#n#tate a familiei (i o repre'entare a
norocului a nteles imediatoportunitatea de a marca romul produs n
mica distilerie cu repre'entana grafic# a unui l i l i ac$ ,v"nd n veder e
gr adul f oar t e sca'ut de al f a!et i 'ar e al acel or vr emur i ,
r omul produs su! semnul liliacului devenea cunoscut ca aduc#tor de puteri
miraculoase, noroc,s#n#tate datorit# semnului u(or recunoscut de toi$
6efinirea conceptului de 1!rand2 este una dificil# acesta nu este un logo, nu
esteun manual de identitateB nu este un produs sau servicuB nu este o etichet#
sau un am!ala/Bnu et se un accesor i u al !usi ness& ul ui B nu est e o
mod# sau o t endi n # a ei $ B nu est e un proces de fa!ricaieB nu este un
nume sau slogan ci mai degra!# este o promisiune$
Promisiunea de !rand este similara at"t n ca'ul produselor, companiilor c"t (i
nca'ul !randing&ului personal$ -ste o promisiune f#cut# ferm, calr (i
pentru totdeauna$;randul este percep"t (i n ca'ul !randing&ului
personal$ -ste o promisiune f#cut# ferm,cal r (i pent r u t ot deauna$
;r andul est e per cep i a cel or di n / ur despr e el $ + ncar cat ur a
emoional# este caracteristi c# !rand&urilor, oamenii au ncredere n
ceea ce cunosc, ceeace (tiu , n promisiunea 'idit# n mintea lor$+n condiiile
unei uniformi'#ri la nivelul !rand&urilor ce anume determina oameniis# acione'e
nspre unele sau altele$ %#spunsul este ncrederea, componenta primordiala
aunui !rand$ 6e asemenea este primordial# respecatarea
anga/amentului pe care orice !rand de succes l are faa de cei pe care n
influenea'#$ ,cest lucru prive(te at"t nivelulcomercial c"t (i cel !randurile din
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
spaiul politic, cultural (i social$ -ste important pentruoameni i pu!l i ci s#
n el eaga c# pr omi si unea pe car e o f ace pr i n i magi nea
!r andul ui per sonal est e un cont r act nescr i s, r espect ar ea l ui f i i nd
o condi i e pent r u de'vol t ar eaimaginii !rand&ului$ .aloare unui astfel
de !rand este strict masurat# de ncrederea pecare 1consumatorul2o are n
!rand&ul respectiv$ +ncrederea este modul cel mai simplu
dee0pl i cat val oar ea unui !r andur i n spa i ul pu!l i c$ ,pel "nd l a r e
sor t ur i emo i onal ere'idente n mintea fiecaruia dintre noi, !arandingul poate
influena <po'itiv sau negativ=orice deci'ie la orice nivel
$>n e0 empl u n a c es t s en s e s t e !r a n du l 3! ama $ + n ur m# c u
pa t r u d ec en i i pro!a!ilitatea ca un cet#ean american de oigine afro&
american# s# candide'e pentrufotoliul de la 8asa ,l!# ar fi fost o utopie greu
de imaginat$ 6up# CD de ani lucrurile s&auschim!at sau poate doar n aparen#$
8ampania lui ;arac5 3!ama a nceput acum 8 ani l&a propulsat pe acesta n cea
mai nalt# funcie a lumii$ ;rand&ul ;arac5 3!ama a fost unulcharismatic cu un
succes imens$ Succesul fiind m#surat n num#rul de votani dar (i
acelor care identific"ndu&se cu el (i cu visul american au repre'entat
vocea tuturor afro&americanilor de la nceputurile istoriei americane p"n#
a'i$Literatura de specialitate a consacrat C legi fundamentale pentru
succesul unui !rand fie el comercial sau personal$ Prima lege este
diferenierea$ 8reierul uman estest r uct ur at pent r u a f i l t r a i nf or ma i i $
-l r e i ne doar ce est e di f er i t pent r u a f ace f a # a!undenei flu0ului
informaional contemporan$ , doua lege este creati vitatea,
esenaor i c#r ei st r at egi i , di f er en a di nt r e succes (i e(ec$ , t r ei a
l ege est e st r at egi a,
l umeaa f ac er i l o r f i i nd un t e a t r u de r # ' !o i s t r a t e gi a t r e !u i e s
# f i e !a ' at # pe di s c i p l i n# , consecven#, inteligen#, creativitate$
;randul este n prima linie (i repre'int# v"rful delance al oric#rei
afaceri$ 3rice strategie de !rand tre!uie s# se !a'e'e pe comunicare,
cola!orare, interaciune permanent# cu consumatorul s#u potenial
astfel s#se de'voltecontinuu n concordan# cu a(tept#rile care l
creditea'#$ Modul n care sunt ntelese (i comunicate valorile eseniale ale
!randului repre'int# un alt factor de succes determinant$3 vi'iune unitar# (i
un mesa/ simplu de nteles pet repre'enta elemente definitorii
ales t r a t e gi ei d e d e' v o l t ar e a ! r a nd u l u i $ , pa r t a l eg e es t e s
o c i al i ' a r e a$ >n !r a n d n e p o ' i t i on e a' a s o c i a l , ne a/ u t # s # n
e d ef i ni m pr o p r i i l e v a l o r i ( i t r an s f e r # p r o pr i a personalitate spre
1consumatorul2 s#u$
6up# ce am vor!it despre conceptul de !randing la nivel general putem
reveni lanoiunea de !randing personal$ +n cele ce urmea'# vom trece
n revist# accepiunea lui 9om Pet er s cu pr i vi r e l a !r andi ng& ul
per sonal $ 9om Pet er s (i & a adus cea mai mar e contri !uie la crearea
managementului modern mai mult dec"t oricine n ultimii ?0 deani$Supra
numit p#rintele corporaiei post moderne, este cel care a creat noua g"ndirede
management graie energiei, stilului, influenei (i ideilor sale$ 9om Peters ocupa
loculE n clasamentul glo!al al celor mai influeni g"nditori de !usiness$
+n AFFE el a scris unarticol 19he ;rand 8alled Gou2
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
ce a revoluionat conceptul de !rand$ +n cadrul
acestuiae l v o r ! e ( t e de s pr e -r a 7 nd i v i d u l ui n c a r e a c c en t u l c
ad e pe !r an d i n gu l pe r s o na l $ Speci al i st ul n management
descr i e o l ume a !r andur i l or n car e sunt em def i ni t i (i per cepu i
pr i n pr i sma acest or a ns# l ucr ur i l e vor l ua o al t # t ur nur # de
ndat # ce
vomr e c un oa ( t e i mpo r t an a !r an d ul u i 1 ->2 $ Pe t e r s s u s i n e c
# s uc c e s u l un ui ! us i ne s s contemporan este dat de fora !randingului
personal, relaia parteneriala fiind una !a'ata pe interaciune personal# mai
degra!# dec"t pe competen#$ 8omplemetaritate celor dou#accepiuni este una
de codependena, una f#r# cealalt# fiind de prisos$ Fiecare specialistar e (ansa
de a devni cel mai !un di n domeni ul s#u di f er en i ai f i i nd de
aut ent i ci t at ea !randului personal$ Fiecare are acum o veridic# posi!ilitate de
afirmare at"ta timp c"t esteva'ut ca element remarca!il$9om Peters face o
analogie cu site&urile de pe 7nternet$ 9oat# lumea poate avea unsite (i atunci
toat# lumea are o identitate virtual#$ 6ar cum diferenie'i valoric site&
urilee0istente$ 7ar raspunsul este ;randing, prin
promisiunea de valoare$ 6escoperirea acelui atu ce face diferenierea se
aplic# de la produs, companie p"n# la person#$ 6escperirea
a!ilit#ilor (i valorificarea lor ti aduce vi'i!ilitatea care la r"ndul ei se
traduce prinmai mult# atenie din partea celor interesai, re'ult"nd ntr&un efort
continuu$3!inerea (i folosirea puterii de influen# ntr&un mod inteligent
(i responsa!ileste una din premisele !randingului personal de succes$
Pu!licul sau audiena target pecare vrei s# o influene'i va transfera valoriile
!randingului pentru propria auto definire$9om Peters ncura/ea'# (i susine
!randingul personal, el nsu(i fiind o dovad# a puterii de i nf l uen # a
acest ui concept $ -l a scr i s n f ai mosul ar t i col un ndemn ce ar
t r e!ui considerat ca un motto pentru cei ce (i doresc eficiena
!randului lor personal: 27tH s thissi mpl e: Gou ar e a !r and$ Gou ar e n
char ge of 4our !r and$ 9her e i s no si ngl e pat h t o success$
,nd there is no one right @a4 to create the !rand called Gou$ -0cept
this: Starttoda4$ 3r else$2
;r an d & u l pe r s o na l e s t e o i de e pr a gma t i c a ( i pu r
c ome r c i a l # $ Se r ef er # l a o po r t u ni t at e ( i l a d ef i n i r e& au t o d ef
i n i r e$ >n !r a n d e s t e I o ma r c # d e nc r e d er e , o simplificare, un
instrument de sortare$
Scott ;ed!ur4 care a contri!uit la na(terea !randurilor :i5e (i
Star!uc5s descrie !rand&ul astfel Iun !rand valoros face apel la
sentimenteJsentimentele dictea'# celemai multe, daca nu chiar toate
deci'ii le noastre$ >n !rand ofer# o e0perien# profund# acone0iunilor$
-ste un punct de leg#tur# emoional care transcende produsulJ>n
!randval or os est e o povest e car e nu est e ni ci odat # spus# p#n#
l a cap#t $ >n !r and est e ometafor# care evoluea'# mereuJpove(tile
creea'# conte0tul emoional de care oameniiau nevoie pentru a&(i g#si
propriul loc n cadrul unei e0periene mai largi$-0perii sunt de acord c# un
!rand se refer# n egal# masur# la ceea ce un produsI nu est e2 (i l a
ceea ce el I est e2 $ ;r andul per sonal se r ef er # l a dep#(i r ea
l i mi t el or (i cr ear ea unor pr oi ect e cu val oar e ad#ugat #
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
i nconf unda!i l # pent r u r ecept or i i u(or deidentificat$ Proiectele
personale devin pove(tile prin care te poi lauda$
.ei fi recunoscut pentru maiestria de care dai dovad# c"(tignd astfel
nota!ilitate$Se c r e t u l ;r a n d ul ui Pe r s on a l es t e a s i g ur a r e a p os i !
i l i t # i i c o nt r o l u l ui as u r a pachet ul ui (i mesa/ ul ui t r asmi s$
;r and& ul per sonal r epr e'i nt # un ansam!l u de act i ve tangi!ile (i
intangi!ile$ Ki o sen'aie$ 3 pau'# de nviorare$ Ki siguran#J
Etape pentru construirea unui brand personal

Primul pas pentru construirea unui !rand personal estesta!ilirea unui o!iectiv$
8ucat mai clar (i mai masura!il, cu atat mai !ine$,poi , pe !a'a unei
anal i 'e sau a unei aut oanal i 'e, t r e!ui e gasi t e punct el e
dediferentiere$ ILa ce anume pot fi mai !un decat altii (i n ce fel pot fi mai !un
decat altii*,cesta e elementul de po'itionare (i e dificil de creat pentru ca tre!uie
s# renuntam la maimulte lucruri la care ne simtim relativ !uni pentru a ne
concentra pe unul sau doua la caresuntem sau putem deveni foarte !uni, cei mai
!uni$,l treilea pas il constituie identificarea cat mai precisa a targetului$
8ine suntoamenii n ochii carora vreau s# performe' pe atri!utul de
po'itionare pe care mi l&amal es* 8i ne sunt cei car e, daca r eusesc
acest l ucr u, ma pot a/ ut a s#& mi i ndepl i nesc o!iectivul$+n al patrulea
rand, e nevoie s# imi pot imagina o serie de actiuni pe care tre!ui es# le
fac n timpul unui proces de !randing personal$ Fie actiuni interne <ce fac n
legaturacu mi ne: ce i nvat , ce i m!unat at esc, ce vr eau s# schi m! l a
mi ne= , f i e act i uni e0t er ne<evenimente la care vreau s# particip, oameni cu
care vreau s# fac proiecte impreuna etc$=+n al cincilea rand, va tre!ui s# imi
clarific care sunt cele mai !une modalitati cas# comunic pu!lic ceea ce
stiu (i ceea ce fac$ - vor!a de mi0ul de comunicare mass&media n care
ar tre!ui s# cree' sau s# utili'e' canale de comunicare cat mai directa
cu pu!licul meu tinta$8onstructia
!randingului personal tre!ui e inceputa cat mai
devreme deoarece,asemeni increderii, se construieste permanent (i n timp
foarte lung$ 8hiar (i
re!randingules t e p os i !i l n c a' ul un ui ! r a nd pe r s o na l $ + n c a ' u
l !r an d ur i l o r d i n s h o @& ! i ' , s pr e e0empl u, schi m!ar ea
per i odi ca f ace par t e di n i nsasi t e0t ur a !r andul ui < Madonna
(i schim!a radical imaginea la fiecare nou al!um=$ +n ca'ul 'onei de
!usiness, pentru a fi !ine primita, schim!area tre!uie s# ai!a la !a'a motive
mult mai temeinice$ 6e o!icei,
nl umea af acer i l or f unct i onea'a r e!r andi ngur i l e car e t r ansf er a ac
el easi compet ent e ndomenii noi, nu competente diferite n domenii
diferite2$>n prim pas potrivit este implicarea intr&o activitate care face placere n
asa maremas u r a i nc i t i mp l i c ar ea s # f i e l a c ap ac i t at e ma0 i ma
f # r # a r e s i mt i un e f o r t ma/ o r $ Mediocritatea poate fi atinsa cu
usurinta, insa pentru e0celenta n orice domeniu estenevoie de o activitate
care aduca placere la nivel intrinsec$9om Peters ne nva# totul de la cum
s# ne cream cartea de vi'i t#, la cum s# neconst r ui m l i st a de
cont act e, const r i r ea pr opr i ei i magi ni cu al t e cuvi ne l a cum s#
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
netransform#m propriul portofoliu de
aptitidini$8oncept ual i 'ar ea unui !r andi ng per sonal ne a/ ut # s# nt e
l egem cum sunt em nf l uent at i de per sonal i t a i l e di n / ur ul nost r u (i
car e est e mot i va i a pe car e ne !a'#matunci c"nd facem un transfer
de valoare a unui !rand asupra propriei pesonalitati sauasupra modului
nostru de a aciona$,ur a sau ef ect ul de hal ou car e se per cepe
n/ ur ul unei ent i t #t i cu un !r andi ng personal remrca!il are fora de
a transforma sau construi noi valori intri nseci la nivel deindivid$ +ns#
acets proces (i acest efect de halou este unul costituit n timp (i n
modconstant$ :u este suficient s# cree'i un !rand personal tre!uie s# l menii
constant pentrua respecta promisiunea de valoare$
8u totii vor!im despre personal !randing, dar putini sunt cei care stiu cu
adevarat ce include acest concept$
Li5ipedia spune ca personal !randing se refera la procesul prin care oamenii si
carierele lor sunt pre'entate ca un !rand$ 6e la po'itionare, la promovare si
Mam!ala/M, toate elementele mar5etingului se aplica, iar de cand retelele sociale
au luat amploare <2008=, conceptul s&a tot consolidat$
7n aceasta sectiune va vom oferi informatii legate de cum sa faceti personal
!randing eficient, fara a va pierde naturaletea si autenticitatea$
;randing personal adesea implic# punerea n aplicare a numelui de la diverse
produse$ 6e e0emplu, cele!ritate real&estate mogulul 6onald 9rump folose(te
numele lui de familie e0tensiv pe cladiri si pe produsele pe care le susine <de
e0emplu, fripturi 9rump=$
;randing personal, de auto&po'iionare (i toate !randing individuale, indiferent de
numele, a fost introdus pentru prima dat# n AF3E, n cartea N"ndii&v# (i s#
creasc# %ich OCP de c#tre :apoleon Qill$ -l a introducted capitol ideea ?,
Planificare organi'ate, n seciunea MPlanificarea v"n'area de serviciiM$ -l
vor!e(te despre Mmodalit#ile (i medie de servicii de mar5eting personalM$ 7deea
ap#rut mai t"r'iu n cartea AF8A: MPo'iionarea: Lupta pentru mintea taM, de ,l
%ies (i Rac5 9rout ODP$ Mai precis n M8apitolul 23 Po'iionarea&te si cariera dvs$ &
Putei !eneficia, prin utili'area strategiei de po'itionare a avansa in cariera ta
principiu cheie:$$$ :u ncercai s# facei tot ceea ce v# N#sii un cal la plim!areM$
Mai t"r'iu a fost populari'at de 9om Peters (i, mai recent, de c#tre 6an Scha@!e
9raim intr&o lume a competitiei, fie ca e cu noi insine, fie ca e cu cei din /ur$ 9raim
sa ne facem remarcati$ Prin toate mi/loacele posi!ile$ - un drum sinuos si plin de
provocari$ .rem sa fim primii si vrem sa ne distingem de ceilalti$ Pentru o sansa
in plus, pentru un /o! mai !un si implicit platit mai !ine, pentru o viata mai usoara
si de ce nu, pentru propriul ego$
8um a/ungem totusi sa ne identificam din multime* Prin construirea pas cu pas a
unui ;rand Personal$ 8e inseamna asta si ce este un ;rand Personal* Pai sa o
luam pe pasiS 7n primul rand, un ;rand personal este$$$$P-%S3:,L :=, inseamna
ca te repre'inta, ca nu faci lucrurile fortatS 8and simti fortare, clar nu faci ce
tre!uieS
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
7n al doilea rand dar pe aceeasi idee, inseamna ca ai voie sa iei lucruri predate in
carti dar sa le adapte'i la persoana ta$ 7nseamna ca iti dai voie sa fii asa cum
esti, altfel spus, implica sinceritate, atat fata de tine cat si fata de cei cu care
interactione'i$ 7mplica autocunoastere ca sa poti incepe dintr&un anumit punct sa
te transformi intr&un :>M- sau un !rand de succes$
Sunt putini cei care stiu una si !una: eu cand ma fac mare vreau sa devin.......
si care tin aceasta idee o viata intreaga$ 7ntreaga lor munca si energie se
canali'ea'a pe a/ungerea la acea Idestinatie2$ ;randingul este aproape nativ la
acesti oameni, motivarea este evidenta pentru ca scopul este clar de la inceput$
,tingerea scopului se face prin perfectionare si prin construire, pas cu pas, a
unui om capa!il sa se identifice cu acesta$ 8red cu tarie ca acesti oameni sunt
un !rand in sine, actiunile si modul lor de gandire ii recomanda, e0prima eu
sunt........ sau eu vreau sa devin......, in e0terior tre'esc admiratie pentru
determinare, forta interioara si claritate da, dar tu ai stiut mereu ca asta vrei sa
faci!$ ,/ung astfel la cealalta categorie, a oamenilor care nu sunt la fel de
norocosi, carora le lipseste din varii motive aceasta claritate, cei care nu stiu ce
vor sa faca in viata$ ,cestia aleg in cel mai !un ca' sa mearga cu valul vietii,
urmarind unde ii duce acesta dar fara un scop precis, sau, in cel mai rau ca',
aleg sa !ata pasul pe loc din confu'ie$ -i !ine$$$si acesti oameni pot sa se
transforme intr&un !rand$ - chiar mai simplu decat ne imaginam$
7ndiferent in ce categorie ne incadram, pentru a a/unge la destinatia numita
succes tre!uie sa plecam dintr&un punct$ ,cel punct ar tre!ui sa fie ancorarea in
realitate: unde ma pozitionez eu acum? -valuarea proprie este, poate, cel mai
important pas$ 8um vrei sa a/ungi undeva daca nu stii de unde pleci* :=
- momentul sa iei un pi0 si o foaie si sa te deconecte'i o /umatate de ora de tot
ce este in /ur$ Stai tu cu persoana taS 7ncepe evaluarea:
T urmatoarele lucruri ma caracterizeaza ca profesionist.......<fa o lista de
ma0im D lucruri, dupa care roaga 2 ) 3 colegi sa te a/ute si sa faca si ei cate una
despre tine$ 6aca ceea ce iti spun ei nu coincide cu ceea ce te asteptai sa au'i
nu e ca'ul sa te superi$ 7nseamna ca tre!uie sa gasesti o cale prin care sa e0pui
mai mult Iprofesionistul2 pe care il ve'i tu$ Lucrurile negative ar tre!ui corectate,
dar deocamdata sa ne a0am pe ce Ipachet2 livre'i=
T locul meu de munca actual prezinta urmatoarele oportunitati de
dezvoltare..........<ma0im D lucruri=
T in ultimele 6 luni simt ca am invatat lucruri noi? 6aca da fa o lista cu ele$
.i'uali'area a/uta la mo!ili'are si motivare
T am adaugat la Cul meu in ultimele 6 luni urmatoarele aspecte.........
T simt ca am facut progrese la...........<lucruri de ordin interior sau e0terior=
T cercul meu de cunostinte s-a marit cu..........<numar de persoane=
T ma fac cunoscut public prin.........
-valuarea nu este usoara, nu te astepta sa o faci in D minute$ - posi!il sa iti
amintesti lucruri si mai tar'iu$ 9rece&le pe lista$ - un truc simplu daca putem
spune asa: te va a/uta mereu sa fii po'itiv$ 9e face sa te opresti si sa
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
constienti'e'i pre'entul la care te raporte'i$ 6aca nu reusesti sa treci D lucruri la
fiecare aspect, nu te speriaS ,i trecut cel putin 2* -sti pe un drum !unS Locul tau
de munca ofera posi!ilitati si acestea au unde sa se de'volte: pe su!stratul numit
9>S Pe acest su!strat incepe construirea !randului personal$ Pastrea'a lista Iprin
apropiere2 iti va aminti mereu ca ai de ce sa te transformi intr&un !rand comple0:
ai pe ce sa construiestiS
3data sta!ilite aceste criterii poti trece la pasul urmator: scrie un anunt de
/umatate de pagina al brandului tau personalS 8um ai vrea sa sune* 8um suna
el de fapt* 8e Ipachet2 pui la dispo'itie* Fii sincer, lucrurile enumerate mai sus iti
vor sta la !a'a$ 9inta ta va fi sa a/ungi in punctul in care anuntul sa sune asa
cum iti doresti$ Fa liste cu lucruri Ide facut2, gaseste contacte noi, sta!ileste un
plan de actiune, orice te pune in miscare catre atingerea acelui punct in care sa
spui: sunt ce mi-am doritS Fiecare are li!ertatea de a alege propria metoda$
,sta e partea de Ipersonal2$ 7mportant este sa depui un efort sustinut si minim$
6aca iti sta!ilesti un lucru, incearca sa te tii de elS Fii organi'atS
!azele cre"rii brandului personal
Metaforic vor!ind, crearea unui !rand personal este similar# construirii unei
cladiri$ -0ist# o fa'# de concepie, una de construcie, apoi, pe termen lung
intervin n mod necesar lucr#ri de consolidare$ +n unele ca'uri, pe !a'a aceluia(i
proiect se construiesc mai multe cl#diri n locaii diferite, iar dac#
proprietarul afacerii are suficient# credi!ilitate, va putea s# de'volte proiecte de
anvergur# (i va atrage finan#ri pe m#sur#$ Pentru crearea unui !rand personal
puternic putem distinge acelea(i fa'e:
#. Concep$ia
Practic, acesta este un stadiu de anali'# n care i identifici punctele tari (i sla!e,
domeniul t#u de e0perti'# (i cele mai importante elemente de imagine cu care
vrei s# Iie(i n lume2$ -ste de fapt o munc# de autocunoa(tere foarte interesant#$
+n multe ca'uri, ideile iniiale despre po'iionarea pe pia# a celor care (i crea'#
un !rand personal vor fi foarte diferite la finalul fa'ei de concepie$
%. Construc$ia
,cest stadiu determin# strategiile de po'iionare (i canale de comunicare prin
care vei transmite pieei&int# mesa/ele tale$ 8teva dintre vehiculele eseniale
pentru transmiterea mesa/elor de !randing personal sunt: 7nternetul, scrierea de
articole, participarea la evenimente, comunicarea prin email (i telefon, etc$ -ste
foarte important ca n acest stadiu s# g#se(ti nu doar canalele de
comunicare potrivite ci (i do'a corect# de informaie pe care o transmii pe
fiecare canal$
&. Consolidarea
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
+n aceast# etap# controle'i mediul n care te mi(ti pentru e0primarea !randului
personal$ Felul n care te m!raci, ma(ina pe care o conduci, firma la care
lucre'i, oamenii cu care te ntlne(tiJ toate acestea sunt elemente ale mediului
n care i e0pui identitatea de marc#$ %egula de !a'# aici este coerena )
de e0emplu, felul n care te m!raci corespunde cu modul cum vor!e(ti, cu
locurile pe care le frecvente'i (i oamenii cu care i petreci ma/oritatea timpului$
'. Conte(tualizarea )Conectarea
,ceasta este etapa Iie(irii din cutie2$ 7deea este s# i construie(ti un !rand
personal versatil ce poate fi folosit n diverse conte0te$ +n analogia cu
construciile de cl#diri, este ca (i cnd ai finali'a cu succes o prim# construcie (i
vrei s# te apuci de altele, pe !a'a e0perienei acumulate$ 9e conecte'i
cu e0periena (i e0perti'a altora pentru a crea proiecte comune$ -ste stadiul n
care ma/oritatea oamenilor care au atins succesul dorit (i pun ntre!area I8e
urmea'#*2$ ,ceasta este o ntre!are fireasc# datorit# nevoii de evoluie a
omului$ >n e0emplu tipic ar putea fi cel al !o0erului Mihai Leu, care dup#
ncheierea carierei n !o0, a devenit pilot de curse$
*. Consacrarea
,cesta este stadiul reinvent#rii !randului personal & cum s# treci la nivelul
urm#tor$ +n analogia cu construcia de cl#diri, el corespunde de'volt#rii de
proiecte imo!iliare de anvergur#$ -0emple tipice de consacrare a !randului
personal sunt sportivii care devin antrenori de succes, sau vn'#torii care devin
instructori pentru echipele de vn'#ri$ -ste trecerea natural# de la stadiul de
discipol la cel de maestru$
6. Contribu$ia
,cesta este stadiul transcenderii !randului, momentul n care evii independent
de !randul t#u (i te poi dedica oric#rui tip de proiect ntruct !randul este
puternic (i fle0i!il (i Ilucrea'# pentru tine2$ -ste ca'ul unor persona/e cele!re cu
proiecte filantropice e0traordinare: 3prah Linfre4 sau ;ill Nates$ Practic, orice
faci, oamenii te urmea'#$ 8onte0tuali'area, consacrarea (i contri!uia nu sunt
stadii o!ligatorii pentru crearea unui !rand personal puternic, n sensul c# se
poate ncepe (i f#r# ele$ 9otu(i, dac# ai o vi'iune pe termen lung, este foarte
important s# le iei n calcul$ Pentru unii oameni de mare succes ele par fire(ti
cnd a/ung la deci'ia de a trece la nivelul urm#tor$
+n calitate de fiinte umane, posedam o anumita a!ilitate care ne diferentia'a
fundamental de celelalte fiinte cunoscute noua$
7maginatia$
7maginatia ne ofera puterea de a vi'uali'a creator, de a MvedeaM cum va arata
viitorul, de a construi scenarii si de a le transforma n realitatea cea mai concreta$
7maginatia ne ofera capacitatea de a inventa concepte imaginare, de a le
mpartasi cu succes celor din /ur si tot ea ne face sa devenim teri!il de atasati de
ele$
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
6aca privim n trecut, de&a lungul ultimilor 3$000 de ani, vom reali'a ca omenirea
a luptat pentru notiuni imaginare, mai degra!a dec"t pentru lucruri reale,
tangi!ile, materiale$
8oncepte precum natiune, religie, etnie, istorie, onoare, datorie, poseda curioasa
a!ilitate de a fi intangi!ile, dar n acelasi timp de a tre'i sentimente e0trem de
puternice$
-le nu repre'inta altceva dec"t cuvinte, concepte intangi!ile care traiesc n
mintea noastra$ 6ar sunt cuvinte pe care le&am investit cu o putere e0traordinara$
Sunt cuvinte care tre'esc n noi sentimente, dorinte, atitudini$ Sunt, pur si simplu,
!randuri$
8aci ce repre'inta un !rand daca nu un cuv"nt cu o semnificatie mai mare decat
el nsusi*
8e repre'inta un !rand puternic daca nu un cuv"nt care generea'a emotii at"t
de puternice, nc"t crea'a dorinta si loialitate dincolo de ratiune*
Partea 7
Profetia ;rand
+n !randing, la fel ca n oricare alt domeniu, contea'a doar ce e n mintea
oamenilor$
Mintea crea'a dorinta, mintea crea'a valoare, mintea crea'a loialitate, mintea
crea'a putere$
:ici un produs, serviciu sau companie nu poate pastra, n 'ilele noastre, avanta/e
competitive pe termen lung$ 9ehnologia, glo!ali'area si accesul la informatie fac
ca orice produs sau serviciu sa poata fi replicat ntr&un timp foarte scurt$ Singurul
!un real pe care o companie l poseda este, parado0al, acel !un care traieste n
mintea consumatorului$ Singurul !un real este !randul$
+ndra'nim, asadar, sa pre'icem ca acest secol se va dovedi a fi unul orientat
catre !rand$
Pre'icem ca !randul va fi recunoscut, n ultima instanta, drept cea mai
importanta proprietate a unei companii, singura proprietate a carei valoare creste
n timp$
Pre'icem ca organi'atiile se vor reorienta catre !rand, recunoasc"ndu&i enormul
potential de !usiness$
Pre'icem ca organi'atiile inteligente si vor redesena structura interna si
functiunile av"nd !randul drept nucleu$
Pre'icem ca, n ultima instanta !randul va fi cel care va face diferenta: glorie sau
anonimat*
Firma de consultanta 7nter!rand, care a Iinventat2 evaluarea de !rand acum
doua decenii, a aratat cum se poate masura o valoare care era intuita cu multa
vreme nainte$
%eputatia a fost perceputa dintotdeauna ca un factor important n afaceri, iar
conta!ilitatea foloseste de sute de ani termenul de good@ill <fond comercial=
pentru a desemna surplusul de valoare care nu poate fi atri!uit unor active
tangi!ile, fiind cuprins astfel ntr&o masa amorfa de elemente intangi!ile$ +n ultima
/umatate a secolului trecut, achi'itiile si fu'iunile, precum si evolutia pietei de
capital <prin tran'actii la valori mult mai mari dec"t activele tangi!ile= au
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
evidentiat ca un !usiness tre!uie privit dincolo de activele sale corporale <Ifa!rici
si u'ine2= si ca activele intangi!ile pot genera o mare parte a valorii unei firme$
;randul s&a detasat n ultimele decenii ca un generator masiv de valoare n multe
industrii si astfel a devenit necesara identificarea si Ie0tragerea2 sa din masa de
good@ill <cuprin'"nd si !revete, drepturi de autor, 5no@&ho@, etc$=$ ;randul este
numit uneori Ivaloare ascunsa2 pentru ca, n cele mai multe ca'uri, nu apare n
situatiile financiare ale firmelor$
+n esenta, valoarea de !rand consta ntr&o relatie <asemenea unui contract tacit=
care se construieste ntre proprietarul unui !rand si consumator$ >n !rand si
permite un e0cedent de pret sau si asigura o cota superioara de piata at"t timp
c"t reduce riscul asociat unei cumparaturi ti mplineste anumite nevoi emotionale
ale consumatorului <status, sensul apartenentei la un grup etc$=$
7nter!rand a demonstrat, de fapt, ca evaluarea unui !rand, chiar daca solicita
competente aparte, tre!uie sa fie a!ordata la fel ca evaluarea oricarui activ
tangi!il, unde evaluatorul foloseste metode financiare clasice, completate de
opiniile unor e0perti tehnici$ -sential este a cuantifica si a demonstra capacitatea
!randului de a produce venituri viitoare$ ,stfel, pentru ca un model de evaluare
de !rand sa asigure legitimitate si suport pentru nregistrarea n !ilant a
!randurilor, tre!uie sa foloseasca metode financiare general acceptate <cum ar fi
6iscounted 8ash Flo@, 8,PM= pe care sa le pondere'e cu cercetarea de piata si
de consumator, care identifica rolul si forta !randului n respectiva categorie$
Fara acestea din urma, evaluarea ar ram"ne doar un e0ercitiu I@hat if J2 pe
h"rtie$ +n final re'ulta o valoare monetara, ceea ce deose!este evaluarea de
!rand de modelele psihografice sau comportamentale cu re'ultat non&monetar
<de e0$ !rand a@areness=$
-ste evident ca o astfel de a!ordare solicita simultan o solida e0perti'a de
evaluare financiara, de management, de mar5eting si de !rand, precum si
ntelegerea relatiei dintre acestea$ 6in acest motiv, este esential ca evaluatorul
sa fie ncon/urat de specialisti n !rand, mar5eting si cercetare de consumator )
drept pentru care gasim acest serviciu n portofoliul consultantelor de !rand mai
degra!a dec"t n cel al firmelor de conta!ilitate$
8u privire la %om"nia, nu este nevoie de o anali'a savanta pentru a vedea ca
mediul social si economic evoluea'a & economia creste cu un ritm de peste DU,
sta!ilitatea economica se reflecta n cresterea ratingului de tara, calitatea
informatiei economice este mai !una ) iar pe de alta parte creste presiunea
e0terna <>-= pentru competitivitate$ Firmele romanesti ) unele de&a!ia smulse
din toropeala monopolului sau a productiei pe stoc, altele la primii pasi ) tre!uie
sa se adapte'e rapid la criteriile competitiei moderne$ >nul din aceste criterii este
!randul, care n economiile de'voltate s&a dovedit a fi principalul avanta/
competitiv n industrii ntregi <serviciile, !unurile de consum, retail&ul etc=, si care
influentea'a n diverse proportii cererea pentru orice produs$ +n aceste conditii,
interesul pentru !rand si evaluare de !rand este o necesitate si nu o moda$
7nfluenta decisiva va fi nsa cea a consumatorilor ) noul stil de viata include
dreptul la alegere si un oarecare cinism care le permite sa renunte la un !rand
de ndata ce acesta nu&si respecta promisiunea <Icontractul2=$
Pe masura ce piata devine mai functionala, este de asteptat ca firmele rom"nesti
<private= vor asimila cu usurinta conceptul valorii de !rand$ -ste interesant de
urmarit n ce masura va reactiona statul rom"n, care n mod cert ar putea o!tine
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
venituri suplimentare din v"n'area activelor daca ar considera valoarea
!randurilor din patrimoniu cu aceasi gri/a cu care c"ntareste marfa pe stoc$
6aca valoarea de piata este o informatie interesanta n prea/ma unei tran'actii,
pentru audienta interna <management, actionari= mai folositoare si mai
importanta este masura valorii de utili'are <value in use=, adica valoarea adusa
proprietarului curent prin e0ploatarea !randului ) de altfel, clasamentul
7nter!rand este facut pe principiul value in use$ ,ceasta a!ordare ofera un
instrument de masura a eficientei investitiei n !rand, aduce criterii clare de
sta!ilire a !ugetelor si de administrare a portofoliului de !randuri, masoara
eficienta comunicarii <anul asta a creat sau a distrus valoare*= dar, mai presus
de orice, face pro!a e0istentei unui activ mai valoros uneori dec"t ntreg
patrimoniul tangi!il al afacerii$
Pentru cei care cred ca !rand nseamna doar imagine si pu!licitate, evaluarea de
!rand nu este o veste !una$ >n !rand solid se construieste n timp, n /urul unui
produsVserviciu de calitate constanta si cu spri/inul unei organi'atii competente$
6e altfel, un e0ercitiu de evaluare a unui !rand este o radiografie a plusurilor si
minusurilor unui !usiness si arata n final daca succesul de a'i este efemer sau
de durata$
La inceputul anilor 2000, e0istau putine variante de documentare pe 7nternet
asupra candidatilor, in cadrul procesului de recrutare$ ;a'a erau siteurile
speciali'ate <;est/o!s, -/o!s, M4Ro! si alte cateva mai mici= si Noogle&ul$
Siteurile speciali'ate ofereau <contra cost, evident= posi!ilitatea de a consulta un
anumit numar de 8.&uri in functie de criterii alese de recruiter$ Noogle&ul era pe
atunci mult mai relevant ca acum, in sensul ca S-3&ul inca nu era la moda, deci
nu tre!uia sa cauti 'ece pagini pana sa dai de date relevante$
Pentru a o!tine date despre un candidat, se muncea destul de mult, 'ile intregi,
chiar saptamani <pentru po'itiile de middle management sau e0ecutive=$ Se
cumpara presa de profil <care nu aparea online=, cataloagele gen IA00 de tineri
manageri2, se cumparau sau se luau la schim! !a'e de date, se cereau
recomandari etc$
9oate astea pentru a cunoaste cat mai !ine candidatul$
Lucrurile au inceput sa se schim!e odata cu aparitia Lin5edin&ului$ Lumea a
inceput sa&si !age online 8.&urile$ 6e ce a fost Lin5edin un mare pas inainte*
Pentru ca economisea timp si !ani in procesul de recrutare$ 7n plus,
headhuntingul, de e0emplu, tinteste oameni care nu isi cauta /o!, deci 8.&urile
lor nu se aflau in !a'a de date ;est/o!s sau -/o!s$
6ar era o pro!lema: pe Lin5edin oamenii isi !agau doar datele care ii avanta/au$
6e fapt, asta este una dintre marile pro!leme: fiecare isi vinde imaginea cu
a+utorul C-ului, n-o sa spuna nimeni am fost dat afara pentru ca eram
incompetent, ci am plecat de la firma X in cautare de noi oportunitati$
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
6e cand au aparut insa !logurile, Face!oo5, 9@itter si FoursWuare, aceasta
pro!lema este din ce in ce mai mica$ 6e ce* 3 sa e0plic in continuare$
-0ista mai multe categorii de date pe care recruiterii le cauta despre candidatii
importanti <pentru cei entr4 level, nu merita efortul= care se pot incadra in doua
categorii:
& performantele anterioareB
& intentiile <nevoi, interese=$
Partea cu performantele este evidenta: nimeni nu vrea sa anga/e'e oameni
incompetenti, care nu fac fata sarcinilor$ Partea cu intentiile este mai su!tila insa$
-ste !ine sa se stie ce intentii pe termen mediuVlung are o persoana si asta din
mai multe motive$ 6e partea asta <psihologica= va depinde motivatia si implicit
randamentul$ ,poi, nicio firma nu isi permite sa investeasca intr&un om
<traininguri de e0emplu= pentru ca dupa ? luni acesta sa plece la concurenta
<evident ca foarte multe companii au clau'e in contract care sa previna o astfel
de varianta, dar e0ista multe ca'uri cand nici acest lucru nu a impiedicat
plecarea=$ Sau in ca'ul femeilor, nasterea este o pro!lema <sa nu ne ascundem
dupa deget= pentru companie$
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
,ceste date sunt usor accesi!ile in 'iua de a'i$
Multi dintre cei care lucrea'a in comunicare au im!ratisat personal brandingul,
mana cereasca pentru recruiteri $ 3rice student iesit de pe !ancile unei facultati
de comunicare se ingri/este atent de imaginea sa$ 6oar ca ma/oritatea articolelor
care circula pe 7nternet si de unde s&au inspirat fanii personal !randing&ului, sunt
superficiale si omit sa spuna un lucru esential: comunicarea catre cei cu
implicare puternica trebuie facuta in mod diferit decat in cazul celor cu
implicare slaba$ 8oncret, asta inseamna ca puteti pacali cu o masca pe cineva
care nu va anali'ea'a, dar nu si pe cineva <un recruiter sau o persoana cu care
negociati= care pune lupa pe voi$
Profesionistii nu folosesc personal !randingul ci managementul perceptiei, care
este o cu totul alta mancare de peste$ 6iferenta este ca personal !randingul nu
este o metoda stiintifica, in vreme ce managementul perceptiei, da$ Personal
!randingul este o forma fara continut, managementul perceptiei este tot o forma,
dar cu continut$ Managementul perceptiei se foloseste de modul cum creierul
functionea'a, in vreme ce personal !randingul este un fel de Ivopsit gardul pe
dinafara2 care ii pacaleste doar pe cei cu implicare redusa$
>n recruiter va da atentie mai mare limba+ului analogic -al relatiei. decat celui
digital -al continutului.$ Fireste, uneori va face si o anali'a de continut, dar de
multe ori este mai important cand si cum si de ce spune cineva ceva decat ce
spune$ :u va fi interesat de imaginea pe care cineva vrea s&o comunice despre
el, din contra, acea imagine ii va semnala ca acea persoana face o comunicare
deliberata si probabil vrea sa ascunda ceva$ Make no mistake: persoanele
care pun accent mare pe personal branding sunt false$
7n %omania e0ista in /ur de A,D mil conturi de Face!oo5, in /ur de D0$000 de
conturi de 9@itter <este foarte greu sa fie numarate deocamdata= si tot in /ur de
D0$000 de !loguri$ 6eci foarte multi oameni din mediul !usiness au cont pe
Face!oo5, o parte mai redusa fiind pre'enti si pe 9@itter si in !logosfera$
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
Qaideti sa vedem ce date poate o!tine un recruiter sau un consilier al unui om de
afaceri <deci o persoana cu anumite cunostinte= intr&un ca' concret$ ,m ales
e0emplul lui /ragos 0anac <si sper sa nu se supere= din trei motive:
& este o persoana inteligenta si knowledgeable in materie de onlineB
& este pre'ent pe Lin5edin, 9@itter, FoursWuare, Face!oo5, in !logosferaB
& acorda o mare importanta personal !randingului <chiar daca ii spune altfel=:
9oi a/ungem s# c#ut#m pe Noogle dup# referine, inclusiv potenialii t#i clieni$
6ac# nu lucre'i la a contura o imagine favora!il#, vei fi la mila celor care se vor
o!osi s# te defineasc# online$ 8lienii scriu doar n ca'uri e0cepionale ) impresii
foarte !une sau foarte proaste$ 9r#im ntr&o ar# marcat# de negativism$
Ma/oritatea celor din /ur sunt gata oric"nd s# ai!# o p#rere negativ#, f#r# a se
osteni s# neleag# serviciul sau produsul criticat$ Kansele s# ai o imagine !un#
online sunt minuscule, indiferent de calitatea real# a muncii tale$ Soluia este s#
te implici, s#&i plede'i ca'ul, s#&i (lefuie(ti imaginea pe care o vrei proiectat#
c#tre clieni$
Mi&a pl#cut mereu s#&mi fac propriul P%$ ,m discutat cu speciali(ti, le&am cerut
sfatul, am citit mult din literatura domeniului$ 8red c# doar implic"ndu&te personal
poi avea un impact ma/or$ %e'ultatele mele sunt foarte !une n acest conte0t$
,m v#'ut (i numeroase companii e0cepionale care au negli/at construirea unei
imagini pu!lice (i au pierdut ani !uni n afirmarea pe pia#, un risc material ce nu
tre!uie vreodat# trecut cu vederea$
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
7maginea este un capitalS 8rearea unei imagini !une cost#, ns# lipsa ei cost# (i
mai mult$ +n plus, un capital !un de imagine se dovede(te de nepreuit n
situaiile de cri'# ale unei companii$ 3 imagine !un# c"nt#re(te mult n ochii
clienilor, dar (i n ochii celor care cump#r# companii$ 6esigur, doar imaginea,
f#r# un fond !un, nu te va duce prea departe, fiind doar un !alon de s#pun$
Sugestia mea este s# fii mereu la fel de !un n a comunica pe c"t e(ti de !un
tehnic$ 3 reputaie !un# este mai valoroas# dec"t !anii, astfel c# nu&i pot dori
dec"t s# te apuci de munc#S
12id practic de social media3 #4 sfaturi pentru crearea si consolidarea unui
brand
5ocial media a devenit unul dintre cele mai prolifice si mai la indemana
instrumente pentru cresterea vizibilitatii in fata clientilor, dar mai ales
pentru atragerea si fidelizarea acestora. Retelele sociale, in special
!aceboo6 si 78itter, au demonstrat in ce masura simpla creare a unui cont
poate impulsiona vanzarile si poate consolida imaginea unui brand in fata
consumatorilor.
7n ceea ce&i priveste pe retaileri, acestia au inceput
sa foloseasca din ce in ce mai mult retelele sociale
pentru a crea o relatie cu clientii lor, dar mai ales
pentru a&i fideli'a oferindu&le promotii speciale
disponi!ile doar prin intermediul retelelor sociale$
8are sunt insa pasii de !a'a pe care un retailer
tre!uie sa&i urme'e pentru a se folosi cu succes de
potentialul social media* >n studiu recent al
companiei !ritanice de cercetare e6igital%esearch
raspunde intocmai la aceasta intre!are prin
pre'entarea celor mai importante A0 sfaturi$
#. 9ctualizarea regulata a continutului
8rearea unui cont de Face!oo5 sau de 9@itter nu este suficienta pentru a atrage
noi clienti sau pentru fideli'area celor de/a e0istenti$ 7n lipsa unui continut
proaspat, actuali'at cu regularitate, fanii sau follo@erii isi vor pierde interesul
pentru paginaVcontul respectiv si, in unele situatii, chiar si pentru retailerul care
le&a creat$
%. :nteractiunea cu cei care urmaresc contul
8rearea unui cont si actuali'area periodica a continutului nu sunt suficiente
pentru ca un retailer sa ai!a succes in social media, care sa se traduca ulterior in
cresterea numarului de clienti si a van'arilor$ 8el care administrea'a pagina de
Face!oo5 sau contul de 9@itter tre!uie sa se anga/e'e in discutii cu fanii, sa le
ceara feed!ac5, sa le raspunda la intre!ari sau pur si simplu sa&i provoace in
discutii care au in centru !randul retailerului respectiv$
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
&. Recompensarea fanilor loiali
,sa cum fiecare maga'in are un grup de clienti fideli, la fel si pagina de
Face!oo5 sau contul de 9@itter al unui retailer !eneficia'a de cativa utili'atori
mai activi decat altii, care reactionea'a la fiecare mesa/ sau postare$ Pentru
acestia, este important ca din cand in cand sa fie recompensati pentru interesul
afisat, fie prin oferirea de vouchere de cumparaturi, fie doar sim!olic, prin
mentionarea lor intr&un top al celor mai activi fani sau follo@eri ai contului$
'. ;surinta in a fi gasit online
Pre'enta in social media nu implica doar crearea contului de 9@itter sau a paginii
de Face!oo5, ci si comunicarea acestui lucru clientilor si chiar lumii intregi$ 6aca
utili'atorii nu stiu de pre'enta in social media a unui retailer, acesta din urma nu
se poate !a'a ca va fi gasit intamplator, ci tre!uie sa&si anunte e0istenta, fie pe
site&ul de companie, fluturasi impartiti in magi'in sau alte metode la fel de simple$
*. :ntegrarea campaniilor din magazin in retelele sociale
,nuntarea in online a unei campanii derulate in maga'in este inca unul din
avanta/ele social media$ Pe langa cei care vi'itea'a regulat maga'inul si cunosc
de/a ofertele promotionale sau campaniile pregatite, retelele de sociali'are pot
atrage si mai multi clienti prin afisarea acestor actiuni pe pagina de Face!oo5
sau prin intermediul contului de 9@itter si chiar prin interconectarea retelelor de
sociali'are intre ele si, implicit, a utili'atorilor lor$ ,stfel, un retailer isi garantea'a
accesarea unui grup mult mai larg de potentiali clienti$
6. !eedbac6-ul trebuie retinut si analizat
:u este suficient ca retailerii sa provoace reactii prin intermediul retelelor de
sociali'are pe care sunt pre'enti$ -i tre!uie sa retina fiecare mentiune a
utili'atorilor, sa anali'e'e reactiile acestora astfel incat sa poata actiona in
consecinta$
<. /ezvoltarea si promovarea paginilor dedicate produselor
Pentru o mai !una gestionare a pre'entei portofoliului de produse si servicii in
online este recomandata crearea de pagini dedicate principalelor categorii sau
macar celor care diferentia'a retailerul de competitori$
=. Conturile de social media trebuie sa reflecte imaginea brandului si
valorile acestuia
6incolo de maga'in si produsele oferite, orice retailer inseamna un !rand care si&
a construit o imagine si care are un set de valori !ine sta!ilit$ 8omunicarea in
mediul online, prin intermediul retelelor sociale, ar tre!ui sa reflecte intocmai
aceasta imagine si sa intareasca valorile asumate de !randul respectiv$
>. 0entinerea specificului fiecarui canal de comunicare
Social media nu este un instrument de comunicare menit sa anule'e celelalte
canale de diseminare a informatiei, ci un element a/utator, care asigura accesul
retailerilor intr&un mediu diferit de cel al maga'inului fi'ic$ 7n plus, prin pagina de
Face!oo5 si contul de 9@itter, retailerii a/ung la clientii lor printr&un canal care le
este familiar si acestora din urma$ ,cest lucru nu inseamna insa ca un canal de
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
Facultatea de constructii si instalatii
comunicare il e0clude pe celalalt, ci ca procesul se poate de'volta sanatos pe
mai multe paliere, cu conditia ca specificul fiecarui canal sa fie mentinut$
#4. :ntegrarea offline-ului in online
6aca promotiile clasice ale retailerilor vi'ea'a e0clusiv actiuni desfasurate in
maga'in, social media le permite acestora organi'area de campanii si chiar
concursuri online, ale caror premii sa fie acordate in maga'in$ ,stfel, retailerii
reali'ea'a o legatura mai puternica intre paginile create pe Face!oo5 si 9@itter si
ceea ce se intampla in maga'inul fi'ic$
Pentru a ilustra eficienta acestor A0 sfaturi simple, cei de la e6igital%esearch au
dat ca e0emplu lanturile de supermar5eturi 9esco si Sains!ur4Xs din Marea
;ritanie$ ,ceste companii au reusit sa ai!a o pre'enta puternica in social media,
intelegand ca fiecare consumator are dorinte si asteptari diferite de la un !rand,
acestea putand fi mai usor de e0primat prin interactiunea intr&o retea de
sociali'are decat pe site&ul companiei, cel mai adesea lipsit de dinamism$
Folosind diferite strategii in functie de fiecare grup de consumatori vi'at, 9esco si
Sains!ur4 au a/uns sa fie singurii retaileri alimentari pre'enti in clasamentul celor
mai populare 20 de !randuri din retailul din Marea ;ritanie, pe locul AA si,
respectiv, AE$ Potrivit e6igital%esearch, cele doua retele comerciale au reusit
acest lucru prin sta!ilirea unei legaturi puternice cu pu!licul lor tinta, folosindu&se
de metode din cele mai simple, cum este !anala re&postare pe @all&ul personal a
unei oferte pu!licate de pagina de Face!oo5 a unuia dintre retaileri$ >n alt mod
de atragere si fideli'are a clientilor a fost atenta alegere a continutului pu!licat pe
retelele de sociali'are, dar si promovarea e0clusiva a unor oferte in mediul
online$
Prin e0trapolare, se poate afirma ca re'ultatele o!tinute de retailerii din Marea
;ritanie pot fi la fel de usor atinse si de cei din alte tari, mai ales daca este vor!a
despre piete de'voltate sau emergente, unde e0ista acces la 7nternet si retelele
sociale precum Face!oo5 si 9@itter au o pre'enta puternica$