Sunteți pe pagina 1din 7

777.re"erat.

ro

Elementele comunicrii: scurt prezentare


1. COMUNICAREA VERBALA Comunicarea er!ala este "olosita in iata #e zi cu zi #ar si in relatiile interumne #in ca#rul unei or$anizatii. Comunicarea er!ala tre!uie tratata ca o parte inte$rata a responsa!ilitatii "iecarei persoane "ata #e cei #in %ur. &RINCI&II &EN'RU CRE('ERE E)ICIN'EI COMUNICARII VERBALE Orice in#i i# tre!uie sa "ie pre$atit atat pentu rolul #e emitator cat si pentru cel #e receptor* a#ica emitatorul are in e#ere: + pre$etirea atenta a mesa%ului + "olosirea unei tonalitati a#ec ate a ocii practicarea uniu #e!it a#ec at #e , - . sila!e / secun#a * cu inter al #e separatie #e 0*, secun#e intre cu intele c1eie + eri"icarea intele$erii mesa%ului &re$etirea receptorului consta in "aptul: + sa cunoasca ce #oreste emitatorul #e la el* + sa i#enti"ice partile utile #in mesa% pe care sa le retina * + sa cunoasca cre#i!ilitetea emitatorului. 2. Orice receptor tre!uie sa se autoe#uce pentru a putea 3asculta acti 4 ceea ce inseamna : + crearea inei stari #e spirit "a ora!ila ascultarii + participarea la #iscutie + concentrarea atentiei asupra esentialului + ascultare inteli$enta in sensul acor#arii atentiei asupra pronuntiei tim!rului ocii* $esturilor 5. &urtarea prietenoasa 6e o!icei oamenii can# in in contact cu altii iau o "i$ura serioasa* o"iciala care pro oaca o impresie rece. (unt rezer ati in #iscutie #e aceea este $reu sa comunici cu ei. Oamenii care zam!esc #e la prima intalnire si se poarta atat #e prietenos incat #iscutia se #es"asoara #e la sine. Retete unei cumunicari e"icinte poate "i zim!et* ton prietenesc* ascultare atenta* pri it in oc1ii interlocutorului 3Un suras nu costa nimic #ar in"aptuieste mult4 - spune un pro er! c1inezesc. Mana$erii #in ar"ul pirami#ei au #e o!icei o "i$ura serioasa.

COMUNICAREA 6E LA OM LA OM

6ialo$ul este o #iscutie plani"icata si controlata intre #oua sau mai multe persoane* care are un anumti scop: transmiterea unor in"ormatii* rezol area unor pro!leme* o!tinerea #e noi in"ormatii. Re$ulile unei comunicari e"iciente sunt: + orientare poziti a a comunicarii 8pe "apte placute* stimulati e9 + comunicarea tre!uie sa "ie !ilaterala8permite sc1im!ul #e mesa%e* punere #e intre!ari9 + comunicarea sa "ie securizata 8nu un prile% #e a!uz a"ecti * emotional al unui asupra celorlalti9 + concor#anta comunicarii er!ale cu cea mimico:$esturala + e itarea am!i$uitatilor 8su!intele$erilor* incertitu#inilor9 + e itarea suprapunerilor mesa%elor 8inter entia pesate cu antul celuilalt9 + constituirea #e mesa%e clare* concise 8e;primate cu cu inte si e;presii uzuale9 )ORME ALE COMUNICARII VERBALE Comunicarea er!ala se poate realiza su! mai multe "orme: + Alocutiunea: scurta cu antare ocazionala cu o incarcarura a"ecti a mare a an# o structura simpla - importanta e enimentului* impresii* sentimente* urari* "elicitari. + 'oastul: "oarte scurta cu antare ocazionala in "orma spontana si cu incarcare a"ecti a "oarte mare. E<: &entru o seara #eose!ita si pentru tine in mo# #eose!it. = Con"erinta = 6ez!aterea = 6izertatia = 6iscursul: cele #e mai sus sustin o tema* o i#ee si presupune o a!or#are multi#isciplinara a an# o structura comple;a a;ata pe intro#ucere* tratare* inc1i#ere. COMUNICAREA &RIN 'ELE)ON 'ele"onul este un mi%loc #e comunicare "olosit "oarte "rec ent #e "oarte multi oameni. )olosirea e"icienta a tele"onului are in e#ere: + pre$etirea mesa%ului: inseamna sa realizam o #etasare #e la pro!lemele care ne preocupau pana in acel moment si #e"inirea preala!ila a siu!iectului con or!irii* o!iecti ul con erstiei. Intr:o con ersatie tele"onica se inclu#e numai 2:5 i#ei principale> + pre$etirea pentru apelul tele"onic: sa ne $an#im la tonul si atitu#inea pe care om a#opta* sa a em o pozitie como#a. Vom or!i mai rar #ecat in mo# o!isnuit* #ar nu tre!uie sa or!im tare ci #irect in tele"on> + prezentarea corecta a mesa%ului:tre!uie sa e itam cu intele si "ormularile ne$ati e si sa prezentam clar si la o!iect mesa%ul> + ascultarea interlocutorului: se asculta cu mare atentie ce ne spune interlocutorul iar #aca aceasta se opreste un timp* nu tre!uie intrerupt* se a lasa timp #e $an#ire> + concluzia con or!irii: la s"arsitul con or!irii se re"ormuleaza concluzia la care s:a a%uns. Con or!ire tre!uie inc1eiata intot#eauna intr:un climat amical* in#i"erent #e rezultatul ei.

?VONURILE (unt comunicari neo"iciale care se transmit #e la o persoana la alta. ? onurile pot a ea e"ecte poziti e sau pot "i "ara e"ecte. Insa multe z onuri au e"ecte ne$ati e si $enereaza sentimente #e nasi$uranta si ostilitate. Mana$erul e"icient c1iar #aca nu poate elimine aparitia z onurilor poate controla aparitia si e;pansiunea lor* prin transparenta 8comunicare in"ormatiilor ime#iat ce le #etine9 COMUNICAREA VERBALA MANA@ER:AN@AAA' Comunicare este esntial in sta!ilirea unor reletii corespunzatoare intre mana$er si an$a%at. Comunicarea mana$eriala er!ala este cel mai important mo# #e a moti a si #ez olta an$a%atii. Nu e;ista un stil #e comunicare ala!il pentru toti mana$erii sau pentru toate situatiile* #ar iata cate a re$uli care pot sa creasca sansa #e succes in comunicare + o comunicare reala a mana$erului care are in e#ere : sa:si rezer e timp #ialo$ului : sa asi$ure un climat #e comunicare a#ec at : sa "ie o!iecti : sa e ite contrazicerile #irecte si cearta : sa #ea raspunsuri clare si la o!iect pentru a e ita neintele$erile : sa comunice an$a%atiilor sc1im!arile care se "ac si sa tina cont si #e parerile acestora : sa e ite monopolizarea #iscutiei + o ascultare acti a #in parte mana$erului concretizat in: : #isponi!ilitetea #e a lua in consi#erare punctele #e e#ere ale interlocutorului si #e a le accepta #aca sunt !une : crearea unor ocazii #e "ee#!acB* cerean# interlocutorului sa e;plice si sa ar$umenteze opiniile sale : ascultarea masa%ului "ara a anticipa ce a "i spus : intele$erea comunicarii non er!ale si "olosirea ei poziti a pentru a a%uta procesul #e ascultare + o in"ormare corecta concretizata in: : transparenta in comunicare : "olosirea numai #e in"ormatii corecte : circulatie rapi#a a in"ormatiilor in sens ascen#ent si #escen#ent + o comunicare tranparenta care: : sa in"ormeze an$a%atii continuu asupra sc1im!arilor care i:ar putea a"ecta : sa prote%eze an$a%atii #e z oniri si !ar"e : sa e it starile tensionate : sa o"ere ar$umente rationale Un mana$er competent si corect stie sa comunice cu "iecare an$a%at in#i i#ual* stie sa:si tina promisiunile "acute . : sa in"ormeze an$a%atii continuu asupra sc1im!arilor care i:ar putea a"ecta : sa prote%eze an$a%atii #e z oniri si !ar"e : sa e it starile tensionate

: sa o"ere ar$umente rationale Un mana$er competent si corect stie sa comunice cu "iecare an$a%at in#i i#ual* stie sa:si tina promisiunile "acute . COMINUCAREA (CI(A Comunicarea scrisa *alaturi #e cea er!al* reprezinta o componeneta a comunicarii umane.Caracteristicile mesa%ului scris sunt: : are anumite restrictii #e utilizare : sa "ie conceput e;plicit : implica in control e;i$ent pri in# in"ormatiile* "aptele si ar$umentele "olosite : poate "i e;primat su! #i"erite "orme : este %u#ecat #upa "on#ul si "orma te;tului Un in#icator care caracterizeaza cominicare scrisa este lizi!ilitetea. &entru masurarea lui se recoman#a meto#a )lesc1* care consta in calculul lun$imii me#ii a propozitiei sa al numarului me#iu #e sila!e pentru "iecare 100 #e cu inte. &entru te;tele normale care tre!uie citite si intelese #e C5D #intre oameni* me#ia lun$imii propozitiei tre!uie sa "ie #e 1,:1E ci inte* cu 1FE sila!e la 100 #e cu inte. COMUNICAREA @RA)ICA @ra"ica mana$eriala urmareste or#onarea si prezentarea unui ansam!lu #e #ate re"eritoare la o anumita pro!lema intr:o maniera sintetica* usor #e perceput. Nu intot#eauna este in#icat sa apelam la comunicare $ra"ica #ar utilizarea ei im!unatateste comunicarea si trezeste interesul si atentia receptorului. Ima$inile "olosite tre!uie sa "ie rele ante* clare si in concor#anta cu continutul mesa%ului. Comunicarea $ra"ica este utilizata #e catre mana$eri ca element au;iliar: - pentru a scoate in e i#enta anumite aspecte> - pentru a pune in e i#enta anumite corelatii> - pentru a o"eri o cantitate mai mare #e in"ormatii> - pentru a "acilita intele$erea mesa%ului> - pentru a e ita am!i$uitatile. Comunicarea mana$eriala $ra"ica solicita spiritul #e o!ser are si in"ormare "acan# apel la capacitatea #e $an#ire concreta si a!stracta. @ra"ica "olosita #e mana$er tre!uie sa cuprin#a toate #atele necesare unei in"ormari corecte in#icate prin sim!oluri* le$en#e* cu inte* ci"re si sa "ie e;presi a si estetica. Este recoman#a!il sa se apeleze la comunicare izuala numai atunci can# este ne oie si in acest caz sa "ie pe intelesul au#itoriului* insotin#:o cu un comentariu a#ec at. (e poate interpreta caracterul unui om si "acan# analiza $ra"olo$ica a semnaturii sale. Asa #e e;emplu: - iscalitura simpla si citeata in#ica un spirit sincer si #rept> - iscalitura #reapta este speci"ica celor ec1ili!rati "izic si psi1ic> - iscalitura o!lica in#ica o persoana aloroasa* cu simtul realitatii* ier cea cu intorsaturi un tip "ara aloare> - iscalitura neciteata e;prima un om ascuns* iar cea 3#eose!ita4 o persoana care:si "ace multe iluzii.

In practica alaturi #e i#enti"icarea $ra"olo$ica se tine seama #e particularitatile 1artiei* ale cernelii* tocului. COMUNICAREA NONVERBALA Mana$erii "olosesc nu numai cu inte pentru a comunica. Acestia comunica si non er!al cu a%utorul $esturilor* e;presiei "etei* mo#ului cum se im!raca sau cum isi aran%eaza !iroul. Comunicarea non er!ala poate sri%ini* contrazice sau su!stui comunicarea e!ala a an# si un rol re$ulator si #e control al acesteia. )elul in care sunt interpretate lim!a%ele non er!ale #i"era #e la in#i i# la in#i i#* #e la un $rup #e munca la altul* #e la o cultura or$anizationala la alta cultura* #rept care se cere o "olosire a acestora cu pru#enta si numai #e catre specialisti. LIMBAAUL 'RU&ULUI Corpul uman 3 or!este4 si uneori spune mai mult #ecat $ura. Unele $esturi sunt innascute altele se in ata.6e e;emplu: can# oameni sunt "ericii zam!esc*can# sunt suparati au o "i$ura trista. @esturile omului au o semni"icatie si se poate in ata interpretarea lor. 6aca la ne$ocierea unei a"aceri potentialul cumparator se lasa pe spate in "otoliul sau cu picioarele si mainile incrucisate sau incepe sa ras"oiasca #ocumente in timp ce partenerul sau or!este inseamna ca nu este #ispus sa inc1eie a"acerea. 6es"acerea 1ainei ca si inclinarea capului sunt consi#erate mani"estari spre #esc1i#ere*spre o atitu#ine poziti a. E;ista anumite aspecte ale lim!a%ului $esturilor care pri esc pe "iecare #intre noi: = can# #ai mana cu cine a* tre!uie sa "aci cu "ermitate = can# or!este cine a tre!uie sa:l asculti cu atentie si sa nu #ai semne #e pictiseala = can# rei sa:ti impui opiniile tre!uie sa stai in picioare *cat mai #rept = can# or!esti tre!uie sa:ti retii neastamparul mainilor si al #e$etelor

LIMBAAUL (&A'IULUI In "unctie #e spatiul personal sta!ilit #e un mana$er* #e #istanta pe care o ale$e "ata #e interlocutor* #e locul ales pentru !irou* putem a"la anumite lucruri #espre personalitatea sa* stilul #e con#ucere practicat. (tu#iul mo#ului in care oamenii "olosesc spatiul #in %ur* aran%eaza spatiul #in incaperi* sta!ilisc #istanta #intre ei se numeste pro;emica. &ractica arata ca "iecare om percepe spatiul in mo# #i"erit si ca e;ista #i"erente culturale pri in# "olosirea spatiului. LIMBAAUL VE('IMEN'A'IEI E;ista numeroase materiale #e specialitate pri in# "elul in care tre!uie sa se im!race an$a%atul* mana$erul* omul #e a"aceri. &arerile celor in cauza asupra e"icientei acestor recoman#ari ariaza. Im!racamintea tre!uie sa "ie a#ec ata muncii pe care o e"ectuam.

Este in#icat sa purtam 1aine #e calitate* intr:un stil care nu se a #emo#a usor si cate a accesorii ele$ante. In "unctie #e se; putem sc1im!a "rec ent cra ata* camasa* esar"a* !luza etc. 'otul tre!uie sa "ie curat si calcat. C1iar #aca #etinem "unctii #e con#ucere* in situatii neo"iciale* #e lucru* putem practica un stil in"ormal* la care renuntam 8apelam la costum9 in situatii "ormale. LIMBAAUL 'IM&ULUI 6intre toate resursele pe care le au mana$erii la #ispozitie pentru asi #es"asura in con#itii !une acti itatea* una sin$ura este #istri!uita in mo# e$al: timpul. Acesta* ca resursa prezinta urmatoarele particularitati: - nu poate "i inma$azinat sau stocat> - orice am "ace timpul se consuma in acelasi ritm: .0 minute intr:o ora* 2F ore / zi etc. - timpul neutilizat sau utilizat nerational este irecupera!il. )olosirea e"icienta a timpului #e lucru presupune prezenta unor trasaturi ca memorie* "le;i!ilitate* spirit #e o!ser atie* capacitate #e a sta!ili prioritati* priceperea #e a contacta* intretine si culti a relatii amia!ile* capacitate #e e"ort. In "unctie #e mo#ul in care "iecare isi $estioneaza timpul sau* putem a"irma ca "oloseste aceasta resursa pentru a comunica. (tiinta care se ocupa cu stu#iul lim!a%ului timpului se numeste cronemica. LIMBAAUL 'ACERII A sti sa taci este o calitate a omului pretuit #in cele mai ec1i timpuri. C1iar si prin tacere* oamenii comunica ce a: apro!are* #ezapro!are* #iscretie* ratiune* pastrarea unei taine* a#miratie. Un mana$er apeleaza la tacere ca mi%loc #e comunicare non er!ala* #eoarece: - #ezapro!a anumite opinii si nu rea sa #iscute in contra#ictoriu> - consi#era ca e;ista anumite "apte* situatii* asupra carora este mai !ine sa ca#a tacerea> - #oreste sa nu #i ul$e un secret #e ser iciu* o taina> - #oreste sa nu "aca rau cui a> - apreciaza ca timpul poate rezol a o situatie #elicata> cre#e ca #aca or!este isi "ace #usmani. LIMBAAUL CULORII Culorile in"luenteaza si ele comunicarea. Ele e i#entieaza atitu#inea omului "ata #e iata si "ata #e cei #in %ur. Corelatia culoare - personalitate Culoarea estimentatiei "olosita #e catre mana$er ne comunica o serie #e lucruri #espre acesta. Cercetarile s:au "acut cu copii supra#otati cu IG "oarte ri#icat si s:a constatat ca acestia in ma%oritatea cazurilor as con#us la mar$inalizarea sociala*pe can# copii cu IG normal se #escurcau mult mai !ine prin relatiile pe care le sta!ilesc* se a#apteaza mult mai !ine la me#iul social. Comunicarea este: = un sc1im! #e mesa%e = o mo#alitate #e e;primare = sistem #e re"erinta

A citi si a scrie sunt "orme #e comunicare. La "el or!irea si ascultarea. 6e "apt* acestea sunt cele patru mo#alitati #e comunicare. 6aca #oriti sa a insusiti cu succes comunicarea interpersonala tre!uie sa a culti ati aptitu#inea unei ascultari empatice* intemeiat pe un caracter care sa inspire incre#ere* sa trezeasca #orinta in celalalt #a a se #esc1i#e. 3Cautati mai intai sa intele$i si numai apoi sa "iti intelesi4 - #e (tep1en Co aH