Sunteți pe pagina 1din 3

Comunicarea interpersonal

Comunicarea interpersonal este unul dintre modurile cele mai rspndite de comunicare. Comunicarea interpersonal se produce atunci cnd doi oameni stau de vorb unul cu cellalt. Ne aflm zilnic n situatii de comunicare interpersonal, cu un printe, iubit, sef, coleg, prieten, etc. Unul dintre elementele importante prezente n comunicarea interpersonal este revelarea de sine. Procesul revelrii de sine apare atunci cnd o persoan (sinele) reveleaz (spune) informatii personale despre sine nssi. tudiul de mai !os se refer la revelarea de sine n comunicarea mediat de computer. Pentru a defini comunicarea mediat de computer, trebuie mai nti s desprtim cuvintele. Computerul este un dispozitiv care contine si stoc"eaz informatii. #edierea se produce cnd ceva este folosit ca suport sau intermediar, ca mediu. Comunicarea este procesul n care simboluri si sisteme de simboluri se combin pentru a crea un nteles. Prin urmare, definim comunicarea mediat de computer ca fiind procesul de transmitere de simboluri si de creare de nteles, asistat de computer. $evelarea de sine este important n domeniul comunicrii pentru c a!ut la consolidarea relatilor interpersonale. $elatiile interpersonale sunt un factor c"eie al vietii cotidiene. Comunicarea interpersonal% are unele tr%s%turi definitorii& 'ntlnire fa(% n fa(%& comunicarea interpersonal% implic% ntlnirea fa(% n fa(% ntre doi participan(i, fapt pentru care, n mod deliberat, este e)clus orice tip de comunicare care poate fi intitulat% *mediat%+, precum conversa(ia telefonic%, unde anumite medii artificiale realizeaz% conversa(ia ntre participan(i. ,ceasta pentru c% orice mediu are caracteristici cu urm%ri sigure pentru comunicare, c"iar dac%, n via(a de zi cu zi, nu suntem con-tien(i de aceste caracteristici sau nu le lu%m n considera(ie. .ocmai aceast% lips% de con-tientizare poate duce la nen(elegeri. #otiv pentru care suntem datori s% apel%m n mod curent la comunicarea intrapersonal%, cu alte cuvinte s% st%m de vorb% cu noi -i s% realiz%m unde ne situ%m n procesul comunic%rii, cum vorbim, cui vorbim, pentru ce vorbim -i care sunt urm%rile imediate sau n timp ale comunic%rii noastre. Particularizarea rolului participan(ilor& comunicarea interpersonal% implic% dou% persoane cu roluri variabile -i n rela(ie una cu cealalt% / indivizii trebuie s% comunice unii cu al(ii n scopul dezvolt%rii rela(iilor personale de urm%torul tip& 0 acolo unde e)ist% un grad ridicat de ncredere 0 atunci cnd fiecare persoan% este preg%tit% s% discute desc"is despre propriile sentimente -i tr%iri 0 unde e)ist% preocupare -i leg%tur% mutual% ntre participan(i. 'n acest sens comunicarea non1interpersonal% este activitatea oamenilor care comunic% pur -i simplu pentru c% trebuie. 2ublu sens& 2e fiecare dat% comunicarea interpersonal% se produce n ambele sensuri, n situa(iile interpersonale e)istnd ntotdeauna un flu) bidirec(ional al comunic%rii. Comunicarea interpersonal% nu presupune ns% doar sc"imbul de mesa!e, n esen(% acesta implic% crearea unor simboluri, sc"imbul de semnifica(ii -i preocuparea pentru un anumit mesa!. ,ceasta nseamn% c% semnalele transmise, indeferent de forma lor, trebuie s% fie clare -i lipsite de ambiguitate, dac% este vorba de comunicarea cotidian%, dac% ns% este vorba de comunicarea artistic%, de care ne vom ocupa ntr1un capitol aparte, atunci ambiguitatea nu este doar admis%, ci obligatorie.

Comunicarea cere, de asemenea, ca afirma(iile f%cute de c%tre emi(%tor s% poat% fi verificate, ntr1un fel sau altul, -i de ceilal(i participan(i la discu(ie. #ai e)act & s% fie verificabile. 3i / mai aproape de ceea ce vrem s% atragem aten(ia / s% fie verosimile, s% nu trezeasc% suspiciuni de ndat% ce au fost emise. 'n realitate, eliminarea ambiguit%(ii este foarte dificil%, dac% nu c"iar imposibil de realizat. C"iar n condi(iile n care s1ar putea e)prima ideea de ambiguitate a comportamentului uman, n acela-i timp, aproape orice afirma(ie pe care cineva ar putea s% o fac% la un moment dat, poate fi interpretat% n mai multe moduri. 2e aceea pentru a n(elege procesul comunic%rii trebuie analizat modul n care indivizii dau sens situa(iilor n care se afl%. Comunicarea interpersonal% este mai degrab% un proces continuu, -i mai pu(in un eveniment sau o serie de evenimente. 2e obicei, fiecare dintre noi, cnd ne gndim la un eveniment, avem n vedere ceva foarte clar, o ntmplare, o ac(iune, un fapt care au un moment clar de nceput -i un moment la fel de limpede de nc"eiere. Privind ns% lucrurile din alt ung"i de vedere, importan(a n(elegerii comunic%rii interpersonale apare mai mult ca un proces continuu, o activitate n derulare, care nu poate fi ncadrat% ntre anumite ore -i nici nu ar putea fi rodul unei "ot%rri ce ar (ine de un grafic. Comunicarea interpersonal% se cumuleaz% n timp. C"iar dac% o persoan% a f%cut o afirma(ie, la un moment dat, aceasta va fi interpretat% n baza a ceea ce a mai spus n trecut -i a ceea ce se a-teapt% a mai spune n viitor. 2ac% vrem s% n(elegem rela(ia dintre dou% persoane, care au comunicat anterior, atunci trebuie luat% n calcul istoria rela(iei lor, precum -i modul n care fiecare interpreteaz% remarcile celuilalt, fiindc% ele nu vor mai fi percepute n stare pur%, ci afectate de trecut sau de perspectiva viitorului. Comunicarea umana imbraca doua forme & interpersonala si mediata, care se construiesc pe baza a doua tipuri de relatii & directe si indirecte. 4oi trece in revista o succinta prezentare a celor doua, pentru a ma ocupa in cele ce urmeaza doar de comunicarea interpersonala, careia ii este dedicat acest referat. Comunicarea interpersonala, respectiv directa, se realizeaza intre doua sau mia multe persoane, care se afla in pozitii de pro)imitate (spatiala, de regula) si care interactiopneaza sau se influenteaza reciproc. Comunicarea mediata, cea indirecta, se numeste astfel deaorece este mediata de un support mai mult sau mai putin comple) din punct de vedere te"nologic (scrisoarea, telefonul, calculatorul) sau de un bun produs, de un ansamblu de institutii, specialisti si doatri te"nologice (cartile, filmele, radioul, televiziunea internetul). pre deosebire de comunicarea interpersonala directa, cea mediata permite o mai mare capacitate de inmagazinare a datelor, o amplificare a audientei mesa!elor si o cresterea vitezei de tarnsmitere a acestora pe distante foarte mari. Comunicarea interpersonala presupune trei lucruri e)trem de importante & cum se realizeaza comunicarea, adica cum comunica oamenii intre ei, intre cine si cine are loc, frecventa cu care grupe de indivizi comunica intre ele. 2e aceea este foarte important ca procesul de comunicare sa fie controlat, adica mai concret se refera la faptul ca cel cu care vorbesti trebuie sa inteleaga si sa dea un semnal ca a inteles e)act ceea ce doresti sa transmiti. #odul prin care interlocutorul poate sa faca acest lucru este feed1bac51ul.

Comunicarea interpersonala, indiferent de forma in care apare, verbala sau non1 verbala, presupune in primul rand, e)istenta unui emitator, a unui receptor si a unui mesa! 6 in al doilea rand, a unui referent si in al treilea rand, a unui cod sau a unui canal. Prin intermediul comunicarii interpersonale, indivizii doresc sa invete ceva pe cineva, sa transmita sau sa primeasca diverse cunostinte, sa influenteze comportamentul celorlalti, sa e)prime sentimente, sa e)plice propriul comportament sau pe al celorlalti, sa intretina si sa pastreze legaturi cu colectivitatea, sa stimuleze interesele proprii cu cei din !ur, cu alteritatea. 2ar ce este comunicarea interpersonala de fapt 7 Comunicarea interpersonala este comunicarea fata in fata intre doi oameni. Comunicarea interpersonala este o interactiune fata in fata care implica de la doi pana la un numar restrans de indivizi. ,!un-i aici trebuie s% facem o afirma(ie care se accept% destul de anevoie& comunicarea interpersonal% este par(ial sau c"iar n ntregime inten(ional%. ,ceasta pentru c% noi nu comunic%m adev%ruri absolute -i nici nu ne e)prim%m n realit%(i, ci n cuvinte care, la rndul lor sunt ni-te simboluri. 2ac% dore-te cineva s% ne g%seasc% nod n papur%, o poate face u-or, demonstrndu1ne, n timp ce vorbim, c% suntem anapoda. % ne amintim de o poezie a lui 8minescu inspirat% dintr1un poem al lui 9r. c"iller, #%nu-a. 2ar s% mai z%bovim o clip% la realitatea noastr%. Un tn%r, de e)emplu, i spune unei fete c% o iube-te. 8a ntreab%& vorbe-ti serios7 8l r%spunde, fire-te, da. 8a mai are o curiozitate& e-ti cre-tin7 8l, mai mult sau mai pu(in ntmpl%tor, este cre-tin. 8ste n regul%, zice ea, ar trebui s% te sinucizi pentru c% m% iube-ti, iar un cre-tin -i d% via(a pentru fiin(a iubit%: 8ste limpede c% am intrat n plin absurd, lund sensul care ne1a convenit nou% dintr1un ntreg proces de comunicare cu multiple valen(e semantice.

;osep" 2e 4ito, <=>?, ."e @nterpersonal Communication, Aoo5, NeB Cor5& Darper and $oB, pp. EEF1EGF

S-ar putea să vă placă și