COMUNICAREA MANAGERIALA - CARACTERIZARE

1.1. Comunicarea manageriala - continut, context, relatie

Comunicarea este un proces de transmitere a informatiilor, sub forma mesajelor
simbolice, ntre doua sau mai multe persoane, unele cu statut de emitator, altele cu statut de
receptor, prin intermediul unor canale specifice (O. Nicolescu si I. Verboncu, 1997, p. 464.
!cest proces este considerat de autorii citati ca element de ba"a pentru ndeplinirea functiei
mana#ementului de coordonare.
$n acelasi conte%t, se aprecia"a ca un mana#er afectea"a apro%imati& '() din timpul
de lucru pentru a comunica, prin rolurile ce le ndeplineste n cadrul firmei*
1 un rol interpersonal (simbol, lider, a#ent de le#atura+
, un rol informational (obser&ator acti&, difu"or, purtator de cu&-nt+
. un rol decizional (ntreprin"ator+ re#ulator, repartitor de resurse, ne#ociator (O.
Nicolescu si I. Verboncu, 1997, p. 46/.
1.1.1. Continut i relatie
0omunicarea umana nu se re"uma la rotirea cu!intelor si la tranmiterea
in"ormatiilor. 1a rostirea cu&intelor inter&in vocea si tonul cu care sunt rostite+ la cu&inte si
ton se adau#a limbajul trupului, fizionomia, mimica, postura, gestica nfatisarea, calitatea si
culoarea 2ainelor etc.
!cest ansamblu comple% de stimuli se mparte n doua cate#orii* limbajul analo#ic si
limbajul di#ital, purt-nd, corespun"ator, informatie analo#ica si informatie di#itala (st.
3rutianu, ,(((, p. .(4.1.
Limbajul analogic este direct, plastic si su#esti&. 5l se ba"ea"a pe asemanare, asociere
si comunica mesajele fara o decodificare la ni&elul constiintei. 0omunicarea analo#ica este
accesibila at-t oamenilor, c-t si animalelor. 6e e%emplu* un copil mic ntele#e ca 7miau 4
miau7 este o pisica, c2iar daca nu cunoaste cu&-ntul 7pisica7.
Limbajul digital este simbolic si abstract. 8n e%emplu clasic este limbajul &erbal,
ba"at pe cu&intele unei limbi. 5l poate fi nteles numai daca este decodificat si procesat la
ni&elul #-ndirii si constiintei. 1imbajul di#ital este, dupa c-te se cunosc a"i, specific omului.
1imbajul trupului si tonul &ocii sunt forme tipice de comunicare analo#ica. Informatia
transmisa astfel nu este totdeauna constienti"ata.
0omunicarea umana se desfasoara pe doua planuri* informatia sau continutul
mesajului se transmite clar prin limbajul di#ital, relatia care se creea"a, corespun"ator, ntre
persoane este un re"ultat al comunicarii analo#ice, #eneratoare de sentimente (apreciere,
simpatie sau antipatie, supunere sau dominare, dra#oste sau ura, admiratie, respect etc..
3ractic, comunicarea umana se concreti"ea"a n trei cate#orii de limbaj*
4 limbajul verbal 4 #raiul articulat si ntelesul cu&intelor unei limbi+
4 limbajul paraverbal 4 tonul, &ocea, ritmul &orbirii, accentuarea cu&intelor+
4 limbajul trupului 4 postura, fi"ionomie, mimica, #estica, pri&ire, distante.
1.1.#. Contextul comunicarii
0omunicarea interpersonala are loc n interiorul unui conte%t concret, specific, care
influentea"a at-t continutul mesajului (informatia, c-t si maniera n care se comunica (relatia
(st. 3rutianu, ,(((, p. .74.'.
5&aluarea conte%tului comunicarii comporta cel putin patru dimensiuni care se
influentea"a si se conditionea"a reciproc*
4 conte%tul fizic, adica mediul concret, tan#ibil (incinta sau spatiul desc2is,
microclimatul, ambianta sonora, lumina si culoarea+
4 conte%tul cultural, care pri&este mentalitatile, &alorile, credintele, traditiile, tabu4urile,
stilurile de &iata ale celor implicati n procesul comunicarii+
4 conte%tul social si psihologic se refera la statutul social al partenerilor implicati n
proces, la caracterul oficial sau informal al relatiilor dintre ei+ la situatia concreta si la
instanta psi2ica a procesului comunicarii+
4 conte%tul temporal pri&este momentul si ordinea cronolo#ica n care este plasat
mesajul, fata de alte mesaje succesi&e.
1.#. Comunicarea $irecta au in$irecta, intentionata au in!oluntara
1.#.1. Comunicarea intentionata au in!oluntara. Ire!eri%ilitatea comunicarii.
Comunicarea intentionata presupune formularea unui mesaj, transmiterea unei
informatii cu o intentie prestabilita, cu un scop mai mult sau mai putin precis, n mod
constient. 3si2olo#ii mpart obiectivele comunicarii n patru mari cate#orii* descoperirea unei
noutati, apropierea, con&in#erea si jocul psi2olo#ic.
Comunicarea in!oluntara este #enerata de situatiile n care oamenii, din di&erse
moti&e (suparare, jena, necinste, timiditate, lipsa unei pre#atiri corespun"atoare etc., e&ita sa
formule"e un mesaj sau nu sunt n stare sa o faca. 6e cele mai multe ori, un mesaj clar, n
limbaj di#ital este nlocuit prin comunicare analo#ica (limbajul trupului, care informea"a la
fel de bine asupra situatiei sau intentiei emitatorului.
!flati n interactiune, oamenii nu pot sa nu comunice. 5&itarea transmiterii unui
mesaj, e&itarea relatiei si continutului informational, l informea"a pe receptor destul de clar,
de cele mai multe ori.
0omunicarea, prin faptul ca presupune transmiterea de informatii este supusa modului
specific de miscare a informatiei* cel care transmite informatia, ram-ne n continuare
posesorul acesteia, dar pierde controlul asupra continutului mesajului transmis. !ceasta
determina efecte pe care emitatorul nu le poate controla. $n ca"ul unor efecte nedorite,
mesajul emis nu mai poate fi retractat. 3ot fi aduse corecturi, daca s4a facut o #reseala, dar nu
se poate ster#e totul pentru a re&eni la situatia initiala. 9ai mult, un mesaj transmis public si
retractat sau corectat, de obicei creea"a probleme mai mari pentru emitatorul aflat n
dificultate.
1.#.#. Comunicarea interumana
$ntre#ul uni&ers este caracteri"at de emiterea si captarea de semnale. :ransformarea
semnalelor captate n semne (informatii presupune interpretarea cu ajutorul unui cod adec&at,
testat n prealabil.
;emnalul trebuie sa depaseasca un anumit prag de intensitate pentru a fi distins si
selectat, iar impactul semnalelor, ca si cel al decodarii, trebuie sa se pastre"e n limite
acceptabile pentru ca impactul emotional sa nu se transforme n soc si sa declanse"e procese
de aparare.
1.#.&. Comunicarea - relatie, gru', tructura
Interactiunile care stau la ba"a comunicarii repre"inta constrngeri de organizare si
reglementare a activitatii grupului*
1. 4 re#lementea"a comunicarea de #rup ntr4un anumit spatiu, &i"-nd o anumita
miscare, o forma a traseului, un anumit mod de a4i pri&i pe parteneri, sc2imbul unor obiecte,
cu&inte pe traseu, etc., cu scopul pre"entarii, nt-mpinarii, stabilirii de relatii, e%primarii
corporale, ec2ilibrului personal+
,. 4 pot re#lementa comunicarea n perspecti&a timpului+ intraspectii n trecut+
concentrarea perceptiilor de moment+ ima#inarea &iitorului+
.. 4 e%ista instructiuni pentru e%ercitii necesare estimarii fenomenelor afective si
emotionale n cadrul #rupurilor a%ate pe sc2imb, terapie sau formare (pre#atire. ;e folosesc
n acest ca" e%primari prin limbaj articulat sau doar &ocale, #esturi (simbolice sau
demonstrati&e+
4. 4 instructiunile pot &i"a consideratii rationale* forma de lucru n ec2ipa, studii de
concepte, anali"a de te%te, conduita n comunicare, anali"a institutionala, definirea unor
concepte sau a unor proiecte+
/. 4 potri&it cailor imaginatiei, e%ista e%ercitii si instructiuni care recomanda
recur#erea la fantastic sau c2iar la absurd cu scopul unei comunicari cu efecte de ino&are
te2nica sau creatie artistica (reuniunea <rainstormin#, creatia literara, etc.
6. 4 instructiunile sau e%ercitiile pot fi concepute pentru a stimula utili"area formelor
de schimb pluraliste. =iecare se poate plasa n domeniul si ni&elul care4i con&ine* afecti&,
emotional, ima#inati&, simbolic, #estual, la ni&el de #rup sau institutional, sin#ular sau
interpersonal.
1.&. Mo$ele ale 'roceului comunicarii
1...1. 5lemente de ba"a n procesul comunicarii
0el mai simplu model de comunicare (sc2ema lui 1as>ell cuprinde emitator,
receptor, canal de comunicatie si mesaj. !cest model reflecta conceptia scolii relatiilor
umane (be2a&iorism, adica sc2ema stimul4raspuns* cine ? ce "ice ? prin ce mijloace ? cui ? si
cu ce efecte ? (O. Nicolescu si I. Verboncu, 1997, p. ..4.
9ai comple%, modelul lui ;2annon include pe l-n#a elementele initiale (din sc2ema
lui 1as>ell 7codificare7 si 7decodificare7 pentru emitator si, respecti&, receptor. (O.
Nicolescu si I. Verboncu, 1997, p. ..4.
1.&.#. Mo$elul lui Nor%ert (iener
0eea ce aduc nou, cercetarile ulterioare, este faptul ca o comunicare corecta si
completa presupune e%istenta unei cone%iuni in&erse (sc2ema lui Norbert @iener.
Norbert @iener e&identia"a faptul ca, desi canalul este indispensabil pentru
transmiterea mesajului, acestea doua (mesaj 4 canal nu se pot identifica. Aeceptarea si
ntele#erea mesajului poate suferi din cau"a suportului pe care acesta este nre#istrat, deoarece
factorii perturbatori actionea"a asupra canalului.
)ig. 1.1. ;c2ema lui @iener (O. Nicolescu si I. Verboncu, 1997, p. ../.
1.&.&. Mo$elul Aurel I"timecu
$n lucrarea intitulata 7Managementul resurselor umane" si coordonata de A. 9at2is,
0. Ausu si 3. Nica este propusa de !urel Iftimescu o sc2ema a comunicarii interpersonale,
care duce mai departe ideile primilor cercetatori si e&identia"a, n plus, relatia dintre
continutul mesajului si procesul codificare - decodificare. (A.1. 9at2is, 3.0. Nica si 0. Ausu,
1997, p. .6/.
1a ni&elul unei or#ani"atii, comunicarea poate fi pri&ita din doua perspective*
comunicarea ntre indi&i"i, numita si comunicare interpersonala+ comunicarea ntre diferite
subdi&i"iuni si #rupuri ale or#ani"atiei, numita comunicare or#ani"ationala. !ceste doua
forme de comunicare sunt interdependente, comunicarea interpersonala fiind aproape
ntotdeauna parte componenta a comunicarii or#ani"ationale.
Comunicarea interpersonala
!tunci c-nd un indi&id transmite o idee, o opinie sau o informatie unui alt indi&id sau
unui #rup de indi&i"i are loc o comunicare interpersonala. !ctiunea este comple%a, a&-nd
caracter procesual. 9ai nt-i initiatorul comunicarii (emitatorul codifica ideea sub forma unui
mesaj, folosind ndeosebi cu&inte si ima#ini. !poi mesajul este transmis receptorului prin
canalul sau canalele de comunicatie (o nt-lnire fata4n4fata, o con&orbire telefonica, o
scrisoare, etc.. Aeceptorul la r-ndul sau, decodifica mesajul si ncearca sa4i sesi"e"e ntelesul.
6aca ideea perceputa de receptor este identica cu cea lansata de emitator, atunci comunicarea
poate fi considerata eficace. $n conditiile unui canal de comunicatie n dublu sens, eficacitatea
comunicarii poate fi asi#urata printr4un mesaj de raspuns formulat de receptorul initial 4
de&enit emitator 4 si transmis emitatorului initial 4 de&enit receptor. (=i#. 1.,.
)ig. 1.#. Comunicarea inter-'eronala (A.1. 9at2is, 3.0. Nica si 0. Ausu, 1997, p. .6/.
1.&.*. Mo$elul C+n$ea
$n lucrarea scrisa de Aodica si 6an 0-ndea (1996, p.,7 nt-lnim un model mbo#atit
cu elemente noi, referitoare la procesul comunicarii.
)ig. 1.&. 9odel al procesului de comunicare (A. 0-ndea si 6. 0-ndea, 1996, p. ,7.
$n &i"iunea celor doi autori a&em de4a face cu emitentul (5 mesajului si cu
$etinatarul sau 'rimitorul (6, 3 acestuia. 3rimitorul receptionea"a mesajul sau ram-ne
numai destinatar. 5ste deosebirea dintre 7a asculta7 si 7a au"i7, dintre 7a comunica7 (ceea ce
presupune asimilare si "ee$-%ac, sau 7a spune7 (transfer de informatie cu un sin#ur sens.
0omponenta obser&abila (0O se manifesta prin &orbire si ascultare n comunicarea orala sau
prin scriere si citire n comunicarea n scris.
Metacomunicarea B90C (meta nseamna n limba #reaca 7dincolo de7, 7n plus fata
de7 se refera la sensul perceput al mesajului, la 7mesajul despre mesaj7+ este ceea ce
ntele#em noi, dincolo de cu&inte.
ntracomunicarea BI0C este procesul de comunicare la ni&elul sinelui prin care
7comentam7 un mesaj primit, ne ar#umentam noua nsine, ne raspundem la ntrebari, ne
admonestam, 7&orbim7 cu noi nsine.
Mea-ul este un element comple% al procesului de comunicare din mai multe moti&e,
dintre care amintim aici doar c-te&a* pre"enta etapelor de codificarea si decodificare parcurse
la ni&elul lui 5 si respecti& 3, de la #-nduri, sentimente, emotii, la 7ce&a7 constituit n forma
transmisibila+ transmiterea pe di&erse cai a acestui 7ce&a7 si receptionarea lui, etape n care
pot inter&eni perturbatii+ conte%tul fi"ic si psi2o4social n care are loc comunicarea+
dependenta modului de receptionare a mesajelor de deprinderile de comunicare si de
abilitatile mentale ale comunicatorilor, faptul ca mesajul are cel putin doua dimensiuni,
continutul, care se refera la informati si relatia, care se refera la informatii despre corelarea
dintre acestia.
!sadar, deoarece nu raspundem direct la stimulii pe care i receptionam cu ajutorul
or#anelor de simt (ima#ini, sunete sau sen"atii, ci acestora le atasam mai nt-i sensuri si
simboluri pe ba"a carora raspundem, pot aparea diferente majore ntre mesajul trimis si
mesajul primit.
Me$iul comunicarii poate fi oral sau scris, n functie de caile pe care ne propunem sa
comunicam sau canalele $e comunicatie.
$n functie de suportul te2nic folosit si de limbajele, simbolurile, sistemele utili"ate pot
aparea bariere, filtre sau "#omote care influentea"a miscarea normala a informatiei, produc
distorsiuni, perturba procesul comunicarii, mpiedic-nd obtinerea unui mesaj e%act, corect, n
conditii eficiente.
$ntre#ul proces este marcat de contextul n care are loc (fi"ic, cultural, ocial,
psi2olo#ic si temporal.
1.&... Mo$elul /rutianu
$n &i"iunea profesorului stefan 3rutianu, comunicarea umana implica elemente noi,
care completea"a ceea ce am pre"entat p-na aici si ofera o ima#ine noua a acestui proces.
)ig. 1.*. 9odelul #eneral al comunicarii umane (3rutianu, ,(((, p. 1(44,.
5misia4receptia, ca si codificarea4decodificarea se afla n str-nsa le#atura cu
competenta celor doi parteneri de a comunica, de4a face transfer de informatii, de4a formula si
de4a ntele#e mesaje.
0omunicarea &erbala, scrisa ca si cea non4&erbala implica instruire, educatie, traditie,
obiceiuri, cultura si binenteles limbaje. 6e toate acestea depinde competenta n comunicare,
re"ultanta cu un mare #rad de comple%itate al unei multitudini de factori, de o mare
di&ersitate.
Zgomotul, propo"itii sau perturbatiile pot fi, de asemenea foarte di&erse*
4 de natura "i0ica (o usa tr-ntita, un telefon defect, oc2elari cu lentile patate, etc.+
4 de natura 'i1ologica (e%perienta anterioara, prejudecatile, lacune n cultura, etc.+
4 de natura emantica (diferente de limbaj, te2nic, literar sau poetic, ar#ou sau
conotatii diferite ale cu&intelor.
E"ectele comunicarii sunt procese, acti&itati, componente determinate de procesul
comunicarii si care depind de continutul si calitatea acestuia.
5fectele pot fi*
4 de natura cogniti!a (informatia dob-ndita, anali"a si sinte"a acesteia, etc.+
4 de natura a"ecti!a (emotii, sentimente, atitudini, etc.+
4 com'ortamentale.
6aca la primele modele remarcam deosebirea dintre mesaj si media (suportul
acestuia, ntr4o fa"a mai a&ansata a anali"ei se discuta identitatea sau mai corect corelatia
acestora* mesajul fara suport nu poate e%ista, asa cum nimic nu poate e%ista n continut fara o
anumita forma. 0u at-t mai mult, cu c-t calitatea si efectele comunicarii depind 2otar-tor de
suportul folosit si de modul n care acesta se potri&este sau nu mesajului si procesului n
ansamblu.
$n conceptia profesorului 3rutianu, pe l-n#a raspunsul personal, care are sensul feed4
bacD4ului din celelalte modele, mai apare ra'unul 'ro'riu-0i, care ar fi, n opinia noastra,
e"ectul procesului de comunicare desfasurat.
0onsideram ca, cel putin aceste doua ultime modele pre"entate completea"a lista elementelor
procesului comunicarii si dau o ima#ine completa de ansamblu* alternanta emitator4receptor,
codificare4decodificare, separarea si identificarea mediei cu mesajul, ca si corelarea acestora,
barierele si filtrele, raspunsul si efectele procesului desfasurat si pre#atirea urmatoarelor.
1.*. Comunicarea 2n ca$rul "irmei
1.*.1 Retele $e comunicatie
3entru circulatia informatiei n cadrul unei firme canalele $e comunicatie, pri&ite n
conte%tul lor specific, se structurea"a n retele $e comunicatie care formea"a toate la un loc
itemul $e comunicatie al firmei. $n cadrul firmei, ntre #rupuri, subdi&i"iuni, sefi si
e%ecutanti de specialitate anali"ea"a comunicarea formala si informala, comunicarea &erticala
si ori"ontala (A.1. 9at2is, 3.0. Nica si 0. Ausu, 1997, p. .674.69. $ntre #rupuri si persoane
se creea"a le#aturi (ilustrate n fi#ura 1./. n forma de E, de lant, de cerc sau stea.
)ig. 1... 6iferite tipuri de retele de comunicare (O. Nicolescu si I. Verboncu, 1997, p. ..'.
3rincipalele roluri ale sistemului de comunicatii n interiorul firmei (O. Nicolescu si I.
Verboncu, 1997, p. ..'*
- $e a$a'tare la 'ro!ocarile $e me$iu curente, sustin-nd reali"area obiecti&elor
firmei si subsistemelor sale+
4 intro$ucere i utinere a c1im%arii organi0ationale3 orice or#ani"atie se
transforma pentru a se adapta la nou, ceea ce implica modificari ale inclusi& ale sistemului de
comunicatie+
- coe0i!* comunicarea are rolul de a de"&olta, amplifica si consolida ntre componentii
#rupurilor le#aturi care sa ser&easca scopurile or#ani"atiei+
4 'ermite acti!itatea manageriala adica, pe de o parte, da mana#erului posibilitatea
de a se informa si, pe de alta parte, acesta are posibilitatea de re"ol&are deci"ionala si
operationala a pro&ocarilor nt-lnite de subordonatii sai.
Aetelele de comunicare pot fi clasificate n felul urmator*
a4 retele $ecentrali0ate (n 7cerc7 sau n 7lant7, n care membrii #rupului sunt e#ali+
(&e"i fi#. 1./. a si b. Aeteaua sub forma de 7cerc7 corespunde stilului de mana#ement
participati&, permit-nd comunicatii eficiente. Aeteaua 7n lant7, nsa, diminuea"a sensibil
posibilitatile de comunicare mana#er 4 subordonat.
%4 retele centrali0ate (n 7E7 sau n 7stea7, n care membrii #rupului sunt ine#ali,
ntre acestia e%ist-nd relatii de supra4 sau subordonare (&e"i fi#. 1./. c si d. !ceste retele
corespund stilului de mana#ement autoritar, permit-nd doar comunicatii ntre mana#er si
subordonat, dar nu si ntre e#ali.
1.*.#. Ti'ologia comunicarii
0omunicarea dintr4o firma se pot clasifica n functie de c-te&a criterii (O. Nicolescu si
I. Verboncu, 1997, p. ..', precum*
a4 canalul $e comunicatie
- comunicare "ormala, e%act stabilita prin acte normati&e, dispo"itii cu caracter intern
etc. si concreti"ate n informatii strict necesare pentru ndeplinirea proceselor de munca+
- comunicare in"ormala, stabilita spontan ntre posturi si compartimente si reflectate
n informatii neoficiale cu caracter personal sau #eneral.
%4 $irectie 5en4
- comunicarea !erticala $ecen$enta apare ntre mana#eri si subordonati si se
concreti"ea"a n transmiterea de deci"ii, instructiuni, re#ulamente, sarcini ori n solicitarea de
informatii cu pri&ire la domeniile conduse. Volumul ei depinde de stilul de mana#ement 4
preponderent autoritar ori participati&.
4 comunicare !erticala acen$enta stabilita ntre subordonati si mana#eri, prin
intermediul carora acestia din urma primesc feed4bacD, adica reactia, a modul de receptare de
catre subordonati a mesajelor anterior transmise 7de sus n jos7. :otodata, sunt oferite
informatii pertinente cu pri&ire la situatia domeniilor conduse (reali"ari, abateri, resurse
s.a.m.d.
- comunicarea ori0ontala, re#asita ntre posturi sau compartimente de pe acelasi
ni&el ierar2ic, ntre care e%ista relatii or#ani"atorice de cooperare. 5a &i"ea"a conlucrarea,
consultarea pentru ndeplinirea unor obiecti&e comune ori pentru elaborarea unor rapoarte
comple%e.
- comunicarea o%lica apare, de obicei, ntre posturi si compartimente situate pe
ni&eluri ierar2ice diferite ntre care nu e%ista relatii de autoritate de tip ierar2ic. 0omunicarea
de acest fel are forma indicatiilor metodolo#ice furni"ate de un post sau compartiment n
le#atura cu desfasurarea acti&itatii altor posturi sau compartimente.
c4 continut
- comunicare o'eratorie, utili"ata pentru reusita tehnica a sarcinilor unor posturi de
e%ecutie sau de mana#ement, care ia forma e%plicatiilor, instructiunilor etc. necesare pentru
ndeplinirea sarcinilor si a obiecti&elor indi&iduale.
- comunicarea o'tionala, este importanta pentru relatiile dintre salariati si nu are ca
prim scop reali"area obiecti&elor indi&iduale ale posturilor, ci creea"a si mentine un climat
or#ani"ational si moti&ational fa&orabil reali"arii obiecti&elor firmei si componentelor sale.
- comunicarea generala, referitoare la domenii de interes comun n ntreaga firma,
cum ar fi piata firmei, strate#ia si politica sa, punctele sale forte si slabe
- comunicarea moti!ationala, are ca obiect functiunea de personal (salarii, drepturi si
obli#atii, relatii cu sindicatul, posibilitati de promo&are, administratie etc. si are loc ntre
mana#eri si e%ecutanti.
$4 mo$ $e tranmitere
4 comunicarea $irecta (st. 3rutianu, ,(((, p. .7441 presupune contacte personale
nemijlocite si interacti&e ntre fiintele umane si se ba"ea"a pe tehnici naturale sau 7primare7*
cu&-ntul, &ocea, trupul, pro%emica. !cest mod de comunicare este tratat n capitolul , al
acestei lucrari si care are componentele*
- comunicarea !er%ala, care se refera e%clusi& la sensul cu&intele transmise+
- comunicarea 'ara-!er%ala - tonul, &ocea, ritmul &orbirii, accentuarea
cu&intelor
- comunicarea non-!er%ala, ce detine apro%imati& 7() din mesajele ce se
transmit si se primesc ntr4o con&ersatie, permite perceperea si repre"entarea realitatii
at-t &i"ual, c-t si auditi&, Dineste"ic ori olfacti& si contine*
4 limbajul trupului 4 postura, fi"ionomie, mimica, #estica, pri&ire+
4 pro%emica 4 distantele pastrate n timpul discutiei+
4 &estimentatia si accesoriile &estimentare cum ar fi bijuterii, oc2elari etc+
4 produse cosmetice utili"ate+
4 coafura si, n ca"ul barbatilor, mustata sau barba.
4 comunicarea in$irecta (st. 3rutianu, ,(((, p. .7441 este cea intermediata de
mijloace si te2nici 7secundare7 precum* scrierea, tiparirea, imprimarea n relief, nre#istrarea
ma#netica sau laser, transmisiile prin cablu, prin fibre optice sau prin unde 2ert"iene. $n raport
cu suportul utili"at, comunicarea indirecta poate fi diferentiata n* a scrisa si imprimata
(scrisorile, rapoartele, presa scrisa, cartea, afisul, bannerul, materialele publicitare+ b
nre#istrata (banda ma#netica, discul, filmul, cartela ma#netica, disc2eta, 0.6.4ul+ c prin fir
(telefonul, tele#raful, tele%ul, fa%ul, email4ul, cablul, fibrele optice+ d prin unde 2ert"iene
(radioul si tele&i"iunea.