LIMBAJUL NONVERBAL SI PARAVERBAL Comunicarea umana foloseste stmuli si semnale care apartin urmatoarelor categorii de limbaj: Limbajul verbal

(7%): respectiv CUVINT L Limbajul paraverbal (!"%#: respectiv $TI%ULI $I $ %N&L prin tonul' volumul si ritmul vocii Limbajul nonverbal (((%#: respectiv stimuli si semnale transmise prin: )I*I+N+%I ' %I%IC&' , $TIC&' -+$TU.& $/a constatat' astfel' ca oamenii desfasoara concomitent doua dialoguri / unul verbal si deci constient si altul non/verbal' inconstient / iar aceste doua dialoguri pot fi in armonie sau000 non/verbalul transmite cu totul altceva decat verbalul1 Impresia finala este determinata intotdeauna de dialogul non/verbal0 Limbajul corporal este un limbaj universal si natural' propriu tuturor oamenilor' care dincolo de mici diferente culturale' poate fi regasit identic pe 2ntreaga planeta0 $tudiile au aratat ca 2ntr/o discutie interlocutorul este impresionat de mesajul verbal 2n proportie de 34%' de intonatie si timbru vocal 2n proportie de 54% si de limbajul corporal 2n proportie de 74%0 C6iar 2ntelepciunea populara confirma cumva aceste date' deoarece din batr7ni se spune ca 8un gest face c7t o mie de cuvinte90 .olul paralimbajului si limbajului nonverbal: : sustine mesajele verbale: ; 6aios9 < ras : accentuarea mesajelor verbale: ;Iesiti19 < bratul intins spre iesire : Inlocuirea mesajelor verbale: ;Taci' te rog19(nerostit# inlocuit de ducerea degetului aratator la bu=e : Contra=icerea mesajelor verbale: ;%/am suparat pe tine9 < =ambet larg' ras transmise

LIMBAJUL TRUPULUI Limbajul trupului se refera la e>presia fetei si miscarea corpului: Comunicarea prin e>presia fe?ei include mimica (2ncruntarea' ridicarea spr7ncenelor' 2ncre?irea nasului' ?uguierea bu=elor' etc0#' zmbetul (prin caracteristici @i momentul folosirii#' @i privirea (contactul sau evitarea privirii' e>presia privirii' direc?ia privirii' etc0#0 )a?a este cea mai e>presivA parte a corpului @i e>presia acesteia constituie un mijloc de e>primare inestimabil0 Mimica este acea parte a fe?ei noastre care comunicA: fruntea 2ncruntatA semnificA preocupare' m7nie' frustareB spr7ncenele ridicate cu oc6ii desc6i@i < mirare' surpri=A

mbetul este un gest foarte comple>' capabil sA e>prime o gamA largA de informa?ii' de la plAcere' bucurie' satisfac?ie' la promisiune' cinism' jenA0 Privirea $e spune cA oc6ii sunt 8oglinda sufletului90 %odul 2n care privim @i suntem privi?i are legAturA cu nevoile noastre de aprobare' acceptare' 2ncredere @i prietenie0 C6iar @i a privi sau a nu privi pe cineva are un 2n?eles0 -rivind pe cineva confirmAm cA 2i recunoa@tem pre=en?a' cA e>istA pentru noiB interceptarea privirii cuiva 2nseamnA dorin?de a comunica0 + privire directA poate 2nsemna onestitate @i intimitate' dar 2n anumite situa?ii comunicA amenin?are0 Cn general' o privire insistentA @i continuA deranjea=A0 -rivirea directa' 9oc6i 2n oc6i9 e>prima interes pentru comunicare profunda' dar si nevoia de confirmare si autenticitate' deoarece este greu sa minti pe cineva privindu/l drept 2n oc6i0 -rivirea fi>a e>prima retragere 2n sine0
5

Mi!carea c"rpului Corpul comunicA prin gesturi' po=i?ie0 C7teva elemente ale limbajului gesturilor ar fi: str7ngerea pumnilor / denotA ostilitate @i m7nie' sau depin=7nd de conte>t' determinare' solidaritate' stresB bra?e desc6ise /sinceritate' acceptareB m7nA la gurA / surpri=A acoperirea gurii cu m7na / ascunderea a ceva' nervo=itate + str7ngere puternica e>prima forta si dorinta de dominare' dar si autenticitate0 str7ngere slaba arata fie supunere' fie de=interes0 %7inile ?inute la spate pot sA e>prime superioritate sau 2ncercare de autocontrol0 &ten?ie 2nsA @i la diferen?ierile culturale0 De e>emplu' prin mi@carea capului de sus 2n jos spunem 8da9' 2n timp ce oamenii din $ri LanEa redau acela@i lucru prin mi@carea capului de la dreapta la st7nga0 ,estul de arAtare cu degetul este considerat nepoliticos la noi' insultA 2n T6ailanda @i absolut neutru' de indicare' 2n $U&0 Cn general miscarile 2ndreptate spre sine(2nc6eierea si desc6eierea nasturilor' jocul cu cravata000# e>prima nevoia de evidentiere (mesajul este de tipul : ;sunt aici' trebuie sa ma observi9# dar pot trada si o stare de nervo=itate si agitatie0 P"#tura c"rpului -osturaFpo=i?ia comunicA 2n primul r7nd statutul social pe care indivi=ii 2l au' cred cA 2l au'sau vor sA 2l aibA0 UrmArile posturii corpului ne dau informa?ii @i despre atitudine' emo?ii' grad de curtoa=ie' cAldurA sufleteascA0

+ persoanA dominantA tinde sA ?inA capul 2nclinat 2n sus' iar cea supusA 2n jos0 Cn general' aplecarea corpului 2n fa?A semnificA interesul fa?A de interlocutor' dar uneori @i nelini@te @i preocupare0 -o=i?ia rela>atA' 2nclinat pe scaun spre spate' poate indica deta@are' plictisealA sau auto2ncredere e>cesivA0 E$erci%iu: )olosi?i limbajul trupului pentru a simula urmAtoarele sentimente: agresiv / furios / amenin?Ator / violent / plicticos / indragostit0 .eguli de joc: )iecare cuv7nt va fi scris pe un bile?el0 levii vor primi c7te douA bile?ele de acest fel @i vor mima cuvintele 2nscrise pe ele0 Ceilal?i elevi vor 2ncerca sA g6iceascA despre ce cuvinte este vorba PRE ENTA PERSONALA -re=en?a personalA comunicA' de e>emplu' prin intermediul formei corpului' a 2mbrAcAmintei' a mirosului (parfum' miros specific#' a bijuteriilor @i a altor accesorii vestimentare0 CmbrAcAmintea' 2n mAsura 2n care este re=ultatul unei alegeri personale' oglinde@te personalitatea individului0 CmbrAcAmintea se poate folosi pentru a crea un rol0 CmbrAcAmintea @i accesoriile pot marca statutul social real sau pretins0 De e>emplu' femeile care acced la o func?ie managerialA 2naltA vor tinde sA se 2mbrace 2ntr/un mod particular (costum sobru din douA piese#' purt7nd accesorii similare celor bArbAte@ti (servietA diplomat#0 CmbrAcAmintea non/conformistA comunicA faptul cA purtAtorul este un original' rA=vrAtit social' posibil creator de probleme sau artist0
G

desc6is / superior/

PRO&EMI'A Limbajul spa?iului trebuie interceptat simultan 2n func?ie de ( dimensiuni: mArime' grad de intimitate' 2nAl?ime' apropiere / depArtare' 2nAuntru / 2n afarA0 Cn majoritatea culturilor europene' nu se aprecia=A apropierea cu mai mult de G4/(4 cm dec7t 2n ca=ul celor din familie sau a persoanelor iubiteB aceasta define@te spa?iul intim0 8Invadarea9 acestui spa?iu produce sen=a?ia de disconfort0 &propierea e>ageratA poate comunica amenin?are sau rela?ii de naturA strict personalAB DepArtarea e>cesivA poate comunica arogan?A' importan?A' statut social superior0 Cu c7t o persoanA este mai importantA' cu at7t va tinde sA aleagA o masA de birou mai mare' care impune o distan?A mai mare fa?A de interlocutor0 LIMBAJUL CULORILOR Culoarea' dincolo de percep?ia @i trAirea ei afectivA' este @i o oglindA a personalitA?ii noastre @i deci influen?ea=A comunicarea0 ,7ndirea creatoare are loc optim 2ntr/o 2ncApere cu mult ro@u' iar cea de reflectare a ideilor 2ntr/o camerA cu mult verde0 Culorile strAlucitoare sunt alese de oamenii de ac?iune comunicativi' e>traverti?i' iar cele pale de timi=i' intraverti?i0 $emnifica?ia culorilor poate fi diferitA 2n diverse culturi0 De e>emplu' ro@u este asociat 2n C6ina cu bucurie @i festivitate' 2n Haponia cu luptA @i m7nieB 2n cultura indienilor americani semnificA masculinitateB 2n $U& comunism0 uropa dragoste' iar 2n

Cn ?Arile cu popula?ie africanA' negru sugerea=A binele' iar albul rAul0 -entru europeni' negru este culoarea triste?ii' 2n timp ce aceste stAri sunt e>primate la japone=i @i c6ine=i prin alb0 Verdele semnificA la europeni invidie' la asiatici bucurie' iar 2n anumite ?Ari speran?A 2n timp ce galbenul comunicA la europeni la@itate' gelo=ie' la americani este culoarea intelectualitA?ii' iar la asiatici semnificA puritate0 Culoarea afectea=A comunicarea sub urmAtorul aspect: culorile calde stimulea=A comunicarea' 2n timp ce culorile reci in6ibA comunicareaB monotonia' precum @i varietatea e>cesivA de culoare' in6ibA @i/i distrag pe comunicatori0 LIMBAJUL TIMPULUI %odul 2n care putem comunica prin limbajul timpului este corelat cu: / preci=ia timpului / lipsa timpului / timpul ca simbol0 Precizia timpului Timpul este considerat ca ceva pre?ios @i personal0 & veni mai t7r=iu sau ceva mai devreme la o 2nt7lnire de afaceri sau a fi punctual sau nu la o @edin?A are anumite semnifica?ii: comunicA atitudinea fa?A de interlocutor sau fa?A de activitatea respectivA' percep?ia statutului @i a puterii' respectul @i importan?a acordatA0 Cnt7r=ierea poate irita @i insulta0 Cu c7t oamenii sunt fAcu?i sA a@tepte mai mult' cu at7t ei se simt mai umili?iB se simt desconsidera?i @i inferiori ca statut social0 &stfel' limbajul timpului se poate folosi' pentru a manipula' supune @i controla sau pentru a comunica respect @i interes0 Lip#a timpului DacA nu acordAm timp pentru o anumitA comunicare se va percepe caneacordare de importan?A
I

Timpul ca #imb"l &cest aspect ?ine de o anumitA obi@nuin?A' cum este ritmul (de e>emplu: m7ncAm de trei ori pe =i @i la anumite ore#0 $imilar' anotimpurile impun anumite activitA?i @i un anume fel de via?A clar situate 2n timp0 $ArbAtorile @i ritualurile' de asemnea' sunt marcate de timp0 LIMBAJUL TA'ERII & sti sa taci este o calitate a omului pretuit din cele mai vec6i timpuri0 C6iar si prin tacere' oamenii comunica ceva: aprobare' de=aprobare' discretie' ratiune' pastrarea unei taine' admiratie0 Un manager apelea=a la tacere ca mijloc de comunicare nonverbala' deoarece: de=aproba anumite opinii si nu vrea sa discute in contradictoriuB considera ca e>ista anumite fapte' situatii' asupra carora este mai bine sa cada tacereaB doreste sa nu divulge un secret de serviciu' o tainaB doreste sa nu faca rau cuivaB aprecia=a ca timpul poate re=olva o situatie delicataB crede ca daca vorbeste isi face dusmani0