Notite Fizica - Rezolvari

Fizica constructiilor 2
WARNING!
Recomand reformularea rezolvarilor intr-o maniera cat mai originala pentru evitarea depunctarii in prealabil a
raspunsurilor considerate a fi asemanatoare sau identicel!!
nivel de iluminare tip de activitate - sarcină vizuală

E (1x) funcţiune
20 — 30 — 50 zone de circulație
depozitări
50 — 100 — 150 zone

de circulație, holuri
100 — 150 — 200 incăperi in care activitatea nu este continuă -
holuri principale, scări
200 — 300 - 500 sarcini vizuale simple
săli de teatru, concert, fabrică
300 = 500 - 750 sarcini vizuale medii
săli de clasă. biblioteci, spații pentru asamblare nivelul de iluminare
500 — 750- 1000 | sarcini vizuale impuse
birouri. laboratoare de măsurători precise (orizontal sau vertical)
750— 1000 — 1500 sarcini vizuale dificile
ateliere de asamblare fină
factor de bază în
1000 = 1500
= 2000 sarcini vizuale speciale iluminat, a permis
asamblare eiectronică, atelier de bijuterii
normarea, calculul şi
Peste 2000 sarcini vizuale foarte exacte
masă de operatie măsurarea
Explicati: (1 punct)
CE ESTE SUBLINIAT SE POATE SCRIE LA ORICARE SUBIECT!!!
1. Explicati unui potential beneficiar conceptele de temperatura de culoare si redare a culorilor pentru o sursa luminoasa
electrica, ce legatura exista Intre cele doua concepte si ce variante ati alege pentru spatiile unei cladiri de birouri.
de birouri cel n
pentru incaperi in care activitatea nu este continua holuri principale/scari 100-150-200 Ix.
meni! peri ulorile materialelor atunci cand lumina ti ri ra, Eli sor pr 5 rului și refl uloar
proprie. Ca o evaluare calitativa, cerintele beneficiarului sunt importante, insa arhitectul trebuie so treaca printr-un filtru toate cerintele si sa
aduca o rezolvare benefica si eficienta prin intermediul proiectului, al tehnologiei si al luminii, care este foarte importanta.
O alegere eficienta pentru aceste tipuri de incaperi -> BIROURI ar fi sursele de lumina cu LED, pentru ca au o eficacitate mai buna
Acestea pot fi dispuse deasupra zonelor de lucru sau central, sub forma unor segmente diferite care pot fi controlate independent dintr-un
sistem de control montat pe perete; se poate controla atat elementul care se aprinde sau nu, cat si intensitatea si chiar si temperatura de
culoare.
Culoarea luminii nu se refera la lumina colorata, ci la lumina alba core are o asa numita culoare aparenta: este vorba de lumina alba
care are o tenta usor galbuie [nu este lumina galbena] sou usor albostruie -> lumina colda sau lumina rece = temperatura de culoare.
De
exemplu:
-temperaturo de culoare de 3300 Kelvin - se refera la o lumina calda [T < 3300k] pe care o emite un corp perfect negru incalzit
la 3300 Kelvin (1"K= 273.16"C), cu cat scade cu otat lumina este mai aalbuie;
-temperatura de culoare intermediara (3300K < T < S000K]
-temperatura de culoare 5000 Kelvin - se refera lo o lumina rece [T > 5000 Kelvin].
In spatii de birouri care nu au conexiune cu exteriorul a fost introdus acest sistem de variatie in timp a temperaturii de culoare a
luminii, care sa sugereze sistemul in care variaza lumina in mod natural.
Un exemplu de iluminat biodinamic in care lumina naturala prezinta o variatie naturala o temperaturii de culoare:
-dimineota si seara este lumina calda (apus si rasarit);
-in mijlocul zilei, cand lumino soarelui este puternica;
Oamenii tin cont de zona climatica. In alte zone mai calde (Dubai) psihologic este preferata lumina rece, insa in Romania este preferata lumina
calda.
indicele de redare a culorii reprezinta capacitatea luminii de a permite redarea corecta a culorilor obiectelor iluminate;
100 = moximum
90 = foarte bine
50 = denatureoza culorile din cauza faptului ca lumina care pore alba nu contine de fapt anumite componente din spectrul complet ol luminii
albe, componente pe care nu le percepem vizual, dar care interactionand cu culorile obiectelor pe care le vedem, conduc la deformarea
erceperii acestor culori.
electrica, ce legatura exista Intre cele doua concepte si ce variante ati alege pentru spatiile unui magazin.
Pentru spatiile unui magazin cel mai optim nivel de iluminare ar fi de 300-500-750 Ix (sarcini vizuale medii).
O alegere eficienta pentru aceste tipuri de incaperi —> MAGAZINE ar îi sursele de lumina cu LFD, pentru ca au o eficacitate mai buna. (100 de
lumeni pe watt -> se poate obtine un consum mai mic decat consumul lampilor cu incadescenta de exemplu care sunt interzise).
„Acestea pot îi dispuse deasupra zonelor de lucru sau central, sub forma unor segmente diferite care pot fi controlate independent dintr-un
sistem de control montat pe perete; se poate controla atat elementul care se aprinde sau nu, cat si intensitatea si chiar si temperatura de
culoare.
3.Explicati unui potential beneficiar conceptele de temperatura de culoare si redare a culorilor pentru o sursa luminoasa
electrica, ce legatura exista Intre cele doua concepte si ce variante ati alege pentru spatiile dintr-o locuinta.
Pentru spatiile dintr-o locuinta cel mai optim nivel de iluminare ar fi de 300-500-750 Ix (sarcini vizuale medii). Binenteles ca nivelul
de iluminare difera de la o incapere la alta in functie de tipul de activitate care se desfasoara, astfel fiecarei incaperi ii este atribuita o sarcina
vizuala cu un anumit nivel de iluminare:
-pentru zonele de circulatie/depozitari 20-30-50 x;
-pentru zone de circulatie/ holuri 50-100-150 Ix;
O alegere eficienta pentru aceste tipuri de incaperi -> LOCUINTE ar fi becurile cu halogen.
electrica, ce legatura exista Intre cele doua concepte si ce variante ati alege pentru spatiile unei gradinite.
Pentru spatiile unei gradinite cel mai optim nivel de iluminare ar fi de 300-500-750 Ix (sali de clasa-> sarcini vizuale medii).
Binenteles ca nivelul de iluminare difera de la o incapere la alta in functie de tipul de actwitate care se desfasoara, astfel fiecarei incaperi ii
este atribuita o sarcina vizuala cu un anumit nivel de iluminare:
pentru zonele de circulatie/depozitari 20-30-50 Ix;
-pentru zone de circulatie/ holuri 50-100-150 Ix;
In cazul spatiilor unei gradinite, o culoare a luminii benefica pentru acestia ar fi (o temperatura de culoare <3300 Kelvin) o lumina calda,
Lumina calda este mai apropiata de cea naturala si recomandata pentru scris, citit (in cazul copiilor de gradinita, desenat, colorat), pentru a
nu obosi ochii -> confort vizual,
O alegere eficienta pentru aceste tipuri de incaperi -> GRADINITA ar fi sursele de lumina cu LED, pentru ca au o eficacitate mai buna. (100 de
lumeni pe watt -> se poate obtine un consum mai mic decat consumul lampilor cu incadescenta de exemplu care sunt interzise).
(1.5 puncte)
Explicati mecanismul transferului de vapori, in sezonul rece, printr-un perete de fatada, avand in componenta un strat
de vata minerala montat la interior si un strat cu rol de bariera de vapori; precizati pozitia corecta barierei de vapori.
larna datorita diferentelor de temperatura intre interior si exterior, presiunile vaporilor sunt si ele diferite (pv interioara> pv exterioara)
determinand difuzie de la interior spre exterior; pe parcursul difuziei vaporii intalnesc zone cu temperaturi din ce in ce mai scazute => risc
de atingere al punctului de roua si in continuare => condens. Aparitia condensului nu este interzisa in normativ, dar este limitata cantitativ,
in functie de material, exista o limita a umiditatii masice. Acumularea progresiva de apa nu este permisa pentru ca ceea ce condenseaza in
perioada anotimpului rece se acumuleaza in elementele de constructive, iar acestea trebuie sa fie eliminate complet in sezonul cald. (a.i. la
inceperea unui nou ciclu de sezon rece sa se reseteze situatia, sa porneasca de la zero.) Se face o analiza in aceasta zona a variatiei
temperaturilor si umiditatilor. Pentru a respecta conditia impusa si anume, cantitatea de apa, masa apei produse din condens sa fie mai
mica decat masa cantitatii de apa care se poate evapora in timpul sezonului cald. Se poate elimina din grosimea elementului de constructie,
procesul este reversibil, cee ace se condenseaza se si evapora atunci cand conditiile sunt corespunzatoare.
Se calculeaza in mod precis cantitatea de apa din fiecare strat al alcatuirii pe care o analizam. Fiecare material are o proprietate de a
trasnfera sau de a se opune trasnferului de caldura, iar aceasta proprietate este cuantificata prin conductivitate termica. Aceastanu este o
valoare fixa, ci este o valoare care depinde de temperatura. Variatia nu este mare, dar exista.
Variatia conductibilitatii are loc si cu umiditatea. In momentul in care materialul se umezeste, i se umplu porii cu apa, proprietatea de a
izola, de a se opune trasferului de caldura este data de acesti pori umpluti cu aer. Daca sunt umpluti cu apa se pierde proprietatea de a opri
transferul de caldura. In momentul in care elemental de constructie nu termoizoleaza suficient, trec vapori de apa si se produce condens.
Materialele cu permeabilitate mica la vapori impiedica difuzia vaporilor (micsoreaza presiunea partiala) formand “bariere contra vaporilor”
care reduc riscul de producere a condensului in elementele de constructie.
Vata minerala este un material poros, ea izoleaza pentru ca are in componenta sa multi pori umpluti cu aer care reduc transeful de caldura.
In cazul in care aceasta acumuleaza umezeala, porii vatei minerale se umplu cu apa si in acest fel se reduce capacitatea stratului de a izola
termic.
Bariera de vapori este un strat din material greu permeabil la vapori, reduce și impiedica patrunderea vaporilor in zonele cu pericol de
condens, care se monteaza pe fata interioara a vatei minerale cand umiditatea relativa permanenta este de peste 75-78%. (niciodata
bariera de vapori nu se pune altundeva decat pe fata calda a stratului termoizolator, niciodata spre exterior; ea poate sa fie mai spre
interior, fata calda ar fi intre vata minerala si de exemplu gips carton; daca bariera de vapori este pe fata rece a termoizolatiei, opreste
vaporii sa iasa din alcatuirea peretelui, deci il forteaza sa condenseze in grosimea peretelui.) Bariera de vapori este un strat foarte subtire
care nu are rezistenta termica, deci nu produce nicio variatie de temperatura. Neavand variatie de temperatura, nu exista nici variatie de
presiune de saturatie. Daca variatia este la presiunea partiala a vaporilor, acel strat este etans la vapori si reduce presiunea partiala a
vaporilor.
Se da o sala: (2 puncte)
Il.
1.a) Se da o sala de concerte jazz cu volum de 2480 m3. a. Propuneti numarul optim de personae in sala, corespunzator
capacitatii acesteia b. Luand in considerare absorbtia persoanelor propuse la pct. a, determinati necesarul suplimentar
de arie de absorbtie echivalenta, pentru fiecare din cele 3 domenii principale de frecvente, pentru a obtine durata de
reverberatie recomandata.
Cu Rosu -Explicatii generale, nu le scrii la examen

Cu verde — exact ce trebuie scris
NU copiati si imaginile cu tabelele, nu este nevoie si o sa se prinda ca e copiat!!
Rezolvare:
1- IN FAZA DE PARTIU DETALIU- (5.1.)
a. forma in plan, practic oricare cu evitarea formelor prea regulate

b. determinarea volumului -recomandabil 4.5 — 5.5 mc/spect.
c. in sectie: preferabil panta conform curbei de vizibilitate
a)
“Volumul optim ce revine unei persoane intr-o sala de concerte este de 4,5-5,5m3/spect.
Asadar, numarul optim de persoane din sala este 2480 : 4,5-5,5 = 551,1-450,9 , deci 451-551persoane. Ca medie, ar
insemna 2480 : 5 = 496persoane.”
b) Cu aceeasi nota introductiva ca mai sus, vom folosi, de aceasta data, fisierul PDF (Trev_recomandat) si fisierul excel
(calcul_reverberatie_2021) oferite de Pana.
Primul pas este sa aflam durata de reverberatie recomandata, conform functiunii spatiului (Trec) — in fisierul PDF,
observam ca aceasta functiune este numarul 5, asa ca ne uitam pe grafic la linia cu numarul 5. Pentru un volum de
2480m3 (deci putin mai mult de 2000m3), durata de reverberatie va fi de aproximativ 1,1secunde.
Scriem:
“Conform functiunii (5 — jazz, muzica de camera, auditie directa) si corespunzator volumului de 2480m3, durata de
reverberatie recomandata este Trec = 1,1sec.”
Durata
de reverberatie
24 (secunde)
1£
14
1.2
19
0.3
05
o. >
0,2
S0 100 200 500 1000 2000 5000 10000 20060
Durata de reverberatie optima la 1000 Hz

1. orga, auditie directa
2. muzica simfonica, auditie directa
3. orga, inregistrare
4. opera, auditie directa
5. jazz, muzica de camera, auditie directa
6. vorbire, auditie directa
7. vorbire, inregistrare
8. varietati, inregistrare
T = 0,161 * V / Suma din (alfa*suprafata). Dupa cum scrie mai in stanga, alfa este coeficientul de absorbtie sonora, V
este volumul salii, iar S este suprafata aferenta materialului folosit (sau, pentru persoane, numarul de persoane).
Ce ni se cere este necesarul suplimentar de arie de absorbtie echivalenta. Desi nu este scris, aceasta arie este notata cu
A (coloanele din tabel din dreapta lui alfa). Aceasta arie este, de fapt, chiar alfa*suprafata (/nr de persoane). Putem
observa foarte usor acest lucru uitandu-ne la valorile predefinite in et
olum|___20 =
T 0.1 sec.
Durata de reverberatie T sec. (Sabine) 0.79 0.45 0.40
Total absorbtie echivalenta 0.00 4.10 7.10 8.00

Coeficient mediu de absorbtie a ea za za
3
2 3
o
0 o
o o
[ o
0 o
[ [i
0. [
0 9
o o
o.
S = suprafata (mp) i V
V = volumul salii (mc) T(Sabine) - 0161—
a = coeficientul de absorbtie sonora ja
10 (nr de persoane) *
0.20 (alfa) = 2.00 (A). Idem pentru valorile corespunzatoare celorlalte frecvente. De asemenea, formula de mai sus va
deveni T = 0,161 * V / Suma din A (aria de absorbtie echivalenta).
Valorile alfa pentru persoane, corespunzatoare celor 3frecvente (250Hz, 1000Hz, 4000Hz) sunt valori fixe si le vom folosi.
Alegem, de la punctul a), numarul mediu de persoane, de 496persoane.
Ariile de absorbtie echivalente ale persoanelor vor fi
A(250Hz) = 0.20 * 496 = 99,2
A(1000H2) = 0.34 * 496 = 168,64 si
A(4000Hz) = 0,42 * 496 = 208,32.
introducem pe rand, in formula, valorile cunoscute, si vom avea o ecuatie cu o necunoscuta, cea ceruta de problema.
Pentru 1000Hz:
1,1 (T) = 0,161 * 2480 / (Anec + 168,64) => Anec + 168,64 = 0,161 * 2480/ 1,1 => Anec = 0,161 * 2480/ 1,1 — 168,64 =
194,34
Pentru celelalte 2valori, singurul lucru care se schimba este valoarea pe care o scadem.
Deci Anec (250Hz) = 0,161 * 2480/ 1,1 — 99,2 = 263,78
Anec (4000Hz) = 0,161 * 2480/ 1,1 - 208,32 = 154,66.
1.b). Se da o sala de concerte jazz cu volum de 1400 m3. a. Propuneti numarul optim de personae in sala, corespunzator
a. Cunoscand faptul ca suprafata destinata unei persoane este intre 4,5-5,5m2/persoana

Numarul de persoane mediu = Volum/5=1400/5=280 persoane
b. Considerand numarul de persoane optim de 280, calculam Aria de absorbtie necesara pentru fiecare frecventa:
A(250 Hz)=alfa x nr.persoane = 0,20 x 280=56 m2
A(1000 Hz)=0,34 x 280=95,2 m2
A(4000 Hz)=0,42 x 280=117,6 m2
Cunoscand functiunea (sala jazz) si volumul de 1400 m3, conform tabelului, Trec=1,0 secunde
Conform formulei Trec(Sabine)
Pentru 250 Hz:
1,0 sec=0,161 x 1400 m3/(A nec+56 m2) => A nec = 0,161 x 1400 m3/1,0 sec — 56 m2=169,4 m2
Pentru 1000 Hz:
A nec = 0,161 x 1400 m3/1,0 sec — 95,2 m2=130,2 m2
Pentru 4000 Hz:
A nec = 0,161 x 1400 m3/1,0 sec — 117,6 m2=107,8 m2
1.c). Se da o sala de concerte simfonice cu volum de 4900 m3. a. Propuneti numarul optim de personae in sala,
corespunzator capacitatii acesteia b. Luand in considerare absorbtia persoanelor propuse la pct. a, determinati necesarul
suplimentar de arie de absorbtie echivalenta, pentru fiecare din cele 3 domenii principale de frecvente, pentru a obtine
durata de reverberatie recomandata.

A(1000 Hz)=0,34 x 980=333,2 m2
A(4000 Hz)=0,42 x 980 = 411,6 m2
Cunoscand functiunea (sala concerte simfonice — functiunea 2) si volumul de 4900 m3, conform tabelului, Trec=1,7
secunde
Pentru 250 Hz:
1,7 sec=0,161 x 4900 m3/(A nec+196 m2) => A nec = 0,161 x 4900 m3/1,7 sec —196m2=268,05 m2
Pentru 1000 Hz:
=> A nec = 0,161 x 4900 m3/1,7 sec —-333,2m2=130,85m2
Pentru 4000 Hz:
=> A nec = 0,161 x 4900 m3/1,7 sec —411,6m2=52,45 m2
1.d). Se da o sala de concerte simfonice cu volum de 3800 m3. a. Propuneti numarul optim de personae in sala,

A(1000 Hz)=0,34 x 760=244,8 m2
A(4000 Hz)=0,42 x 760 = 319,2 m2
secunde
Pentru 250 Hz:
1,6 sec=0,161 x 3800 m3/(A nec+152 m2) => A nec = 0,161 x 3800 m3/1,6 sec —152m2=341,06 m2
Pentru 1000 Hz:
A nec = 0,161 x 3800 m3/1,6 sec —244,8m2=248,26 m2
Pentru 4000 Hz:
A nec = 0,161 x 3800 m3/1,6 sec —319,2m2=173,86 m2
1.e). Se da o sala de concerte simfonice cu volum de 3000 m3. a. Propuneti numarul optim de personae in sala,

A(1000 Hz)=0,34 x 600=204 m2
A(4000 Hz)=0,42 x 600 = 252 m2
secunde
Pentru 250 Hz:
1,5 sec=0,161 x 3000 m3/(A nec+120 m2) => A nec = 0,161 x 3000 m3/1,5 sec —120m2=202 m2
Pentru 1000 Hz:
A nec = 0,161 x 3000 m3/1,5 sec —204 m2=118 m2
Pentru 4000 Hz:
A nec = 0,161 x 3000 m3/1,5 sec -252m2=70 m2
2.a) Se da o sala de teatru cu volum de 1780 m3. a. Propuneti numarul optim de persoane in sala, corespunzator

A(250 Hz)=alfa x nr.persoane = 0,20 x 356=71,2 m2
A(1000 Hz)=0,34 x 356=121,04 m2
A(4000 Hz)=0,42 x 356 = 149,52 m2
Cunoscand functiunea (sala teatru — functiunea 6 vorbire directa) si volumul de 1780 m3, conform tabelului, Trec=0.9
secunde
Pentru 250 Hz:
0,9sec=0,161 x 1780 m3/(A nec+71,2 m2) => A nec = 0,161 x 1780 m3/0,9 sec —71,2m2=247,2 m2
Pentru 1000 Hz:
A nec = 0,161 x 1780 m3/0,9 sec —121,04 m2=197,38 m2
Pentru 4000 Hz:
A nec = 0,161 x 1780 m3/0,9 sec —149,52 m2=168,9 m2
2.b) Se da o sala de teatru cu volum de 2600 m3. a. Propuneti numarul optim de persoane in sala, corespunzator
reverberatie recomandata. (2p)

A(1000 Hz)=0,34 x 520=176,8 m2
A(4000 Hz)=0,42 x 520 = 218,4 m2
Cunoscand functiunea (sala teatru — functiunea 6 —vorbire directa) si volumul de 2600 m3, conform tabelului, Trec=0.9
secunde
Pentru 250 Hz:
0,9sec=0,161 x 2600 m3/(A nec+104 m2) => A nec = 0,161 x 2600 m3/0,9 sec —104m2=361,1 m2
Pentru 1000 Hz:
A nec = 0,161 x 2600 m3/0,9 sec —176,8 m2=288,3 m2
Pentru 4000 Hz:
A nec = 0,161 x 2600 m3/0,9 sec —218,4m2=246,7 m2
3.a) Se da o sala de conferinte cu volum de 1100 m3. a. Propuneti numarul optim de persoane in sala, corespunzator

A(1000 Hz)=0,34 x 220=74,8 m2
A(4000 Hz)=0,42 x 220 = 92,4 m2
Cunoscand functiunea (sala conferinte — functiunea 6 —vorbire directa) si volumul de 1100 m3, conform tabelului,
Trec=0.8 secunde
Pentru 250 Hz:
0,8sec=0,161 x 1100 m3/(A nec+44 m2) => A nec = 0,161 x 1100 m3/0,8 sec —44m2=177,375 m2
Pentru 1000 Hz:
A nec = 0,161 x 1100 m3/0,8 sec —74,8 m2=146,575 m2
Pentru 4000 Hz:
A nec = 0,161 x 1100 m3/0,8 sec -92,4m2=128,975 m2
3.b) Se da o sala de conferinte cu volum de 1650 m3. a. Propuneti numarul optim de persoane in sala, corespunzator

A(1000 Hz)=0,34 x 330=112,2 m2
A(4000 Hz)=0,42 x 330= 138,6 m2
Cunoscand functiunea (sala conferinte — functiunea 6 —vorbire directa) si volumul de 1100 m3, conform tabelului,
Trec=0.9 secunde
Pentru 250 Hz:
0,9sec=0,161 x 1650 m3/(A nec+66 m2) => A nec = 0,161 x 1650 m3/0,9 sec -66m2=295,1 m2
Pentru 1000 Hz:
A nec = 0,161 x 1650 m3/0,9 sec —112,2 m2=182,96m2
Pentru 4000 Hz:
A nec = 0,161 x 1650 m3/0,9 sec —-138,6m2=156,56 m2
1.a) Se da o sala de teatru cu volumul de 2400 m3. Absorbtia acustica totala a salii la frecvente medii (500-1000 Hz), cu
finisajele si scaunele pentru public prevazute este de 275 m2U.A. Propuneti un singur tratament fonoabsorbant care sa
aduca durata de reverberatie cat mai aproape de valoarea recomandata, indicand tipul, proprietatile de fonoabsorbtie si
cantitatea necesara de tratament fonoabsorbant.
Explicatii generale, NU le scrieti la examen, este doar pentru intelegerea voastra!!

Absorbtia acustica totala a salii este suma din formula (suma din alfa*S).
Conform tabelului, durata de reverberatie recomandata pentru functiunea de teatru| presupune vorbire, cu auditie
directa- linia 6), pentru volumul de 2400m3, este aproximativ T = 0,9 secunde.
Conform formulei perioadei de reverberatie:
T = 0,161 * V / 275 + alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)
<=> 0,9 = 0,161 * 2400 / 275 + alfa * S => alfa * S =modul(275 - 0,161 * 2400
/ 0,9) = 154,33.
Folosindu-ma de tabelul din EXCEL, voi allege un tratament fonoabsorbant, dar si o suprafata corespunzatoare
Risizi
.
pasa
Esi
-..
.
.
Mesia
ARSI
P
la pi
53538
ARI
sia | asi
|; 0000 |
.
.
loecer?
DAI
.
.
gari
.vopert
SERRA
SARA
Stiind ca frecventa este de 500-1000Hz,folosesc valorile alfa pentru 1000Hz.

De exemplu alegem un tavan casetat tip Ecophon Focus C (F.1.03). Acesta are o valoare alfa (1000Hz) = 0,90
Stiind ca alfa * S = 154,33, deci S = 154,33 / alfa = 154,33 / 0,90 = 171,47m2 din acest tratament fonoabsorbant.
La examen, scriem doar ce e mai jos!!

Pasul 1
Conform functiunii (6 — vorbire, cu auditie directa — corespunzator teatrului) si corespunzator volumului de 2400m3,
durata de reverberatie recomandata este Trec = 0,9sec.
T = 0,161 * V/ 275 + alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

<=> 0,9 = 0,161 * 2400 / 275 + alfa * S => alfa * S =modul(275 - 0,161 * 2400 / 0,9) = 154,33.
Pasul 2(alegeti DOAR una dintre aceste variante, NU doua, NU toate, eventual mai reformulati
putin, ca sa nu fiti depunctati!!!!)
Varianta 1:
| F - TAVANE FONOABSORBANTE
| a 250 a a 4000
„F.1.01 Tavan casetat tip Armstrong Cirrus 0,24 0,52 041
F.1.02 Tavan casetat tip Ecophon Focus B 0,18 0,85 0,88
F103 “Tavan casetat
tip Ecophon Focus C 0,22 | oa7
F.1.04 Tavan casetat tip AMF Ecomin Planet 0,57 0,65 0,84
|
| G - MEMBRANE VIBRANTE
] sai —_ a 4000
Propunem un tratament cu F.1.03 Tavan casetat tip Ecophon Focus C, pentru care valoarea coeficientului de absorbtie
sonora alfa, corespunzatoare unei frecvente de 1000Hz, este de 0.90.
Alfa * S = 154,33 => S = 154,33 / alfa = 154,33 / 0,90 = 171,47m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de
tratament fonoabsorbant.
Varianta 2
y T » PANOURI LEMN PERFORATE
) a 250 a 4000
) Tana Obersound Fante 6mm, 40mm /20mm distanță între axe, 6omm vată sticlă 0,68 D040
1.102 Obersound Porfaraţii 8/20mm 60mm vată sticlă 0,65 0,40
* 1.201 Pradama Act arm perfaraţii avale 48-10440)/20mm SOmm vată min. 0,46 01
)'7.2.02 Prodoma Act fbe porforații ovale (98-10(40)/20mm SOmm vată min. 0,25 0,49
| 1.301 Gustafs PHS 12,5mm cu pâslă acustică și v.min.40mm, 30mm sp.aer 0,56 0,22
; „1.3.02 Gustafs PHS 12,5mm cu pâslă acustică și v.min.40mm, 200mm sp.aer 0,56 0,24
$ 1.303 Gustafs PH& 12,5mm cu pâslă acustică, dist.22,5mm 045 046
"73.04 Gustafs PHE 12,5mm cu pâslă acustică și v.min.40mm, 30men sp.aer 0,460 045
| 7.3.05 Gustafs PH8 12,5mm cu pâslă acustică, 200mem sp.aer 041 0,38
| 7.3.06 Gustafs PH8 12,5mm cu cu pâslă acustică şi v.min.40mm, 200mm sp.aer 0,75 04?
Propunem un tratament cu T.2.02 Prodema Act fbc perforatii ovale diam8-10(40)/20mm 5O0mm, pentru care valoarea
coeficientului de absorbtie sonora alfa, corespunzatoare unei frecvente de 1000Hz, este de 0.80.
Varianta 3
O va LAMDrIU lemn Masiv Zu mm tă 4-4 cm VU
9) K - GIPSCARTON
0. a 4000
1 K101 Gipscarton 12/$mm, la dist. 1Dcm 001
2 K102 — Gipscarton 12,5mm, la dist. 20cm 001
3 Ku Gipstarton 12,5mm, la dist. 4Dcen 001
4 K1.04 Gipscarton 12,5mm cu 40men vată min,, la dist, 10cm 9,10
5 K1.05 Gipscarton 12,5$mm cu 40man vată min., la dist. 20cm 03
6 „K-1.06 Gipscarton 12,5mm cu 40mem vată min. la dist. 40cm 0,13
7 K201 Knaul Apertura gipscarton perforat (16/18, 60mm dist.+împăslit. 0,59
8 k202 — knaufAperturacu perforaţii pătrate 12/25, Bem dist, împăslit, 0,69
9 wa Rigips Rigiton 8/18 cu strat acustic, dist. Scm 0,43
0 wo Rigips Rigiton 8/18 cu strat acustic, dist. 20em 0,43
1 K303 Rigips Rigiton B/IBcu strat acusticev,min. SOmen, 2Dem dist, 0,54
2 3.08 Rigips Rigiton 6/18 cu strat acustic, dist, Sem 9,50
3 K3s Rigips Rigiton 6/18 cu strat acustic, dist. 20cm 0,37
4 K-3.06 Rigips Rigiton 6/18 cu strat acusticev.min. SOmm, 20cm dist. 0,40
Rs vam Dita Dima Minea DINO au. cnsna amanta de Co na
Propunem un tratament cu K.3.03 Rigips Rigiton 8/10 cu strat acustic+v.min. 50mm,20cm dist, pentru care valoarea
1.b) Se da o sala de teatru cu volumul de 1850 m3. Absorbtia acustica totala a salii la frecvente medii (500-1000 Hz), cu
Pasul 1
1. orgă, a.d.
2. muzică
simfonică, a.d.
3. orgă, înr.
4. operă, a.d.
5. jazz, muzică de
cameră, direct
6. vorbire, direct
7. vorbire, înr.
8. varietăți, înr.
olume
SO __100____200 500 1000 2000 $000 10000 sete m
modul(180 - 0,161 * 2400 / 0,9) =249 33
Pasul 2(alegeti DOAR una dintre aceste variante, NU doua, NU toate, eventual mai reformula
ti
putin, ca sa nu fiti depunctati!!!!)
Varianta 1
C - SUPRAFETE POROASE
a 250 a 1000 | 24000

C10 Tesătură cu burete tip Vibrasto 20 lipit pe beton
0,14 040| 0
C.1.02 Tesătură cu burete tip Vibrasto 20 lipit pe gipscarton cu 5Omen v.min
0,33 047 0,72
C.1.03 Tesătură Vibeasto 03 întinsă pe vată mânerală 5Omm
0,37 0% 00
C.1.04 Tesătură Vibeasto 03 întinsă pe gipscarton cu v.min A5emm, aer 25mm
0,27 0,2% 0%
c201 Fcophon Akusto WallC (panouri pereți gros. 40mm)
0,50 41.09 ) | 0%
C.202 Vată minerală AP4D cu împâslitură fibre stăcă, direct pe suport (40 mm)
0,28 A) 0%
C283 Vata minerală AP40 (40 mm) la 20 de suport
0.30 0.92 100
C30 Tencuială Sto Feinpute pe suport masiv
0,13 0,3? 0,8
C.3.02 Tenculală Sto Akustikpute pe gipscarton fără spaţiu de aer
0,15 0,60 0,90
C.3.03 Tencuială Sto Akustikputz pe gipscarton, 225mm spaţiu de aer 0,13 0,60 00
C4.01 Burete reliefat tip Ricofan SE-P/CPX 30 0,20 0,90 1,00
rropunem un tratament cu C.2.01 Ecophe usto Wall C(panouri pereti gros. 4( pent aloa
3 * S = 249.33 => S=2 3 /a 49,33 / 1,0 19,33 m2, aceasta ntitatea ne din a e
Varianta 2
63 Kk1.03 Gipscarton 12,5mm,ta dist. 40cm | 08 003 op!
64 K.1.04 Gipscarton 12,5mm cu 40mm vată min., la dist. 10cm 0,12 Doe 0,10
65 Kk1.0s5 Gipscarton 12,5mm cu 40rmm vată min. la dist. 20cm 0,12 05 0,13
66 Kk.1.06 — Gipscarton 12,5mm cu 40mm vată min, la dist. A0cm 0,12 006 0,43
67 k2u Knaut Apertura gipscarton pertorat 6/18, 60mm dist +impăshit. 0,30 0,70 0,59
K.2.02 Knauf Apertura cu perforaţii pătrate 12/25, 6cm dist simpăsiit. || _0,20| | 083 0,69
69 Kao: — figips Rigiton 8/1 cu strat acustic, dist. Sem 0,21] on 0,43
70 Kk.3.02 Rigips Rigiton 8/18 cu strat acustic, dist. 20cm 0,61 0.76 0,43
7 K.3.03 Rigips Rigiton B/18 cu strat acusticev.min. SOmm, 20cm dist. O.BA Dai 0,54
K.3.04 Rigips Rigjton 6/18 cu strat acustic, dist. 5cm 0,26 0,74 0,50
73 K.3.05 Rigips Rigiton 6/18 cu strat acustic, dist. 2Dcm 0,54 057 0,37
74 _K.3.06 Rigips Rigiton 6/18 cu strat acusticev.min. SOmm, 20cm dist. 0,72 0,76 0,40
75 K.3.07 Rigips Rigiton Quadrat 8/18 cu strat acustic, dist. Sem 0,21 0,77 0,43
76 K.3.08 Rigips Rigiton Quadrat 8/18 cu strat acustic, dist. 20em 0,61 0,76 0,43
77 K4.01 — GyptoneActivAirBIG Quattro 41, 45mm plenum 0,28 0,73 0,60
78 K.a.02 Gyptone ActivAlr BIG Quattro 41, 185mm plenum 0,60 0,75 0,58
79 ka.03 — GyptoneArtivAir BIG Quattro 42, 45mm plenum, 45 mem v.min. 0,53 os 0,43
80 Kao — Gyptone Activ Air BIG Quattro 42, 185mn plenum 0,53 0,58 0,40
81 Ka.05 Gyptone ActivAirBlG Quattro 46, 45em plenum 0,33 0,55 0,43
Propunem un tratament K.3.01 Rigips Rigiton 8/18 cu strat acustic, dist Scm, pentru care valoarea coeficientului de
absorbtie sonora alfa, corespunzatoare unei frecvente de 1000Hz, este de 0,77.
Alfa * S = 249,33 => S = 249,33 / alfa = 249,33 / 0,77 = 323,80 m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de
1.€) Se da o sala de teatru cu volumul de 1500 m3. Absorbtia acustica totala a salii la frecvente medii (500-1000 Hz), cu
Pasul 1
Conform functiunii (6 — vorbire, cu auditie directa — corespunzator teatrului) si corespunzator volumului de 1500 m3,
T = 0,161 * V/125 + alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

<=> 0,8 = 0,161 * 1500/ 125 + alfa * S => alfa * S =modul(125 - 0,161 * 1500
/ 0,8) = 176,875.
Pasul 2
Varianta 1
D - PERDELE, PLUȘURI
— — a 250 „a 1000 a 4
D.1.01 — Draperie plușatărnată
(1 str)la4cm 0,09 „0,65 0
D.1.02 Draperie pluș atârnată (1 str.) la 9 cm 0,14 0,52 0
D.2.01 Perdele stofă atârnate, lângă perete 0,08 0,27 0
D.2.02 Tesătură 0.3 kg/mp întinsă pe perete 0,02 0,06 o
Propunem un tratament cu D.1.01 Draperie plus atarnata (1str) la 4 cm, pentru care valoarea coeficientului de absorbtie
sonora alfa, corespunzatoare unei frecvente de 1000Hz, este de 0,65.
Varianta sam)2 moteiea sept ri Supe sama pal opuse spe
a 250 a 1000 a 4000
C1o Tesătură cu burete tip Vibrasta 20 lipit pe beton 0,14 0,40 0,66
€.1.02 Tesătură cu burete tip Vibrasto20 lipit pe gipscarton cu SOmm v.min. 0,38 0,47 0,72
(6.103 Tesătură Vibrasto 03 întinsă pe vată minerală 5Omm 03 Los.) 030
€.1.04 Tesătură Vibrasto 03 întinsă pe gipscarton cu v.min.45mm, aer 25mm 0,27 0,26 0,56
C.2.01 Ecophon Akusto Wall C (panouri pereți gros. 40mm) 0,50 1,00 0,30
C.2.02 Vată minerală AP40 cu impăslitură fibre sticlă, direct pe suport (40 mm) 0,28 0,30 0,35
C.2.03 vata minerală AP40 (40 mm) la 20cm de suport 0,30 0,92 1400
C.3.01 Tencuială Sto Feinputz pe suport masiv 0,13 0,37 0,58
€.3.02 Tencuială Sto Akustikputz pe gipscarton fără spațiu de aer 0,15 0,60 0,30
C.3.03 Tenculială Sto Akustikputz pe gipscarton, 225mm spaţiu de aer 0,13 0,80 0,30
C.4.01 Burete reliefat tip Ricoton SE-P/CPX 30 0,20) 0,90 1400
Propunem un tratament cu C.1.03, Tesatura Vibrasto 03 intinsa pe vata mineral 5SOmm, pentru care valoarea
coeficientului de absorbtie sonora alfa, corespunzatoare unei frecvente de 1000Hz, este de 0,96.
Alfa * S = 176,875 => S = 176,875 / alfa = 176,875 / 0,96= 184,24 m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de
1.d) Se da o sala de teatru cu volumul de 1780 m3. Absorbtia acustica totala a salii la frecvente medii (500-1000 Hz), cu
Pasul 1
Conform functiunii (6 — vorbire, cu auditie directa — corespunzator teatrului) si corespunzator volumului de 1780 m3,
T = 0,161 * V/125 + alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

<=> 0,9= 0,161 * 1750/ 125 + alfa * S=> alfa * S =modul(125 - 0,161 * 1750/ 0,9) = 188,05.
Pasul 2
Varianta 1
Propunem un tratament cu D.1.01 Draperie plus atarnata (1str) la 4 cm, pentru care valoarea coeficientului de absorbtie
Varianta 2
Propunem un tratament cu K.3.03 Rigips Rigiton 8/10 cu strat acustic+v.min. 50mm,20cm dist, pentru care valoarea
2.a) Se da o sala de conferinte cu volumul de 1200 m3. Absorbtia acustica totala a salii la frecvente medii (500-1000 Hz),
cu finisajele si scaunele pentru public prevazute este de 180 m2U.A. Propuneti un singur tratament fonoabsorbant care
sa aduca durata de reverberatie cat mai aproape de valoarea recomandata, indicand tipul, proprietatile de
fonoabsorbtie si cantitatea necesara de tratament fonoabsorbant.
Pasul 1
Conform functiunii (6 — vorbire, cu auditie directa — corespunzator conferintelor) si corespunzator volumului de 1200
m3, durata de reverberatie recomandata este Trec = 0,8sec.
T = 0,161 * V/180+ alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

<=> 0,8= 0,161 * 1200/ 180 + alfa * S => alfa * S =modul(180 - 0,161 * 1200 / 0,8) = 61,5.
Pasul 2
Varianta 1
F - TAVANE FONOABSORBANTE
a 250 a 400!
F.101 Tavan casetat tip Armstrong Cirrus 0,24 0£&
F.1.02 Tavan casetat tip Ecophon Focus 8 0,18 oa
F.1.03 Tavan casetat tip Ecophon Focus C 0,22 03
F.1.04 Tavan cetat tip AME Ecomin Planet 0; 0&
Propunem un tratament cu F.1.04 Tavan casetat tip AMF Ecomin Planet, pentru care valoarea coeficientului de absorbtie
Alfa * S = 61,5 => S= 61,5 / alfa = 61,5 / 0,65 = 94,61 m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de tratament
fonoabsorbant.
Varianta 2
L - LAMELE
a 250 a 1000
.2.01 Scanduri 100mm cu fante 10mm, d=50mm 0,31 0,49
L.2.02 Scanduri 100mm cu fante 10mm, alterate 0,56 4 028
2.03 Baghete aluminiu 8âmm +vatăsticta,
d=20cm 0,75) Ey
-. soi Pre morii Ţ
Propunem un tratament cu L.2.03 Baghete aluminium 84mm + vata sticla, d=20cm, pentru care valoarea coeficientului
de absorbtie sonora alfa, corespunzatoare unei frecvente de 1000Hz, este de 0,84.
fonoabsorbant.
2.b) Se da o sala de conferinte cu volumul de 2000 m3. Absorbtia acustica totala a salii la frecvente medii (500-1000 Hz),
cu finisajele si scaunele pentru public prevazute este de 205 m2U.A. Propuneti un singur tratament fonoabsorbant care
sa aduca durata de reverberatie cat mai aproape de valoarea recomandata, indicand tipul, proprietatile de
fonoabsorbtie si cantitatea necesara de tratament fonoabsorbant.
Pasul 1
Conform functiunii (6 = vorbire, cu auditie directa — corespunzator conferintelor) si corespunzator volumului de 2000
m3, durata de reverberatie recomandata este Trec = 0,9sec.
T = 0,161 * V/180+ alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

<=> 0,9= 0,161 * 2000/ 205 + alfa * S => alfa * S =modul(205 - 0,161 * 2000
/ 0,9) = 152,78.
Pasul 2
Varianta 1
120 T.3.07 — Gustats PM3012,5mm
cu pâslă acustică şi v.min.40mm, 30mmspaer
21 T.3.08 Gustafs PH10 12,5mm cu pâslă acustică şi v.min.40mm, 200mm sp.aer
22 73.09 Gustats panou plin 12,5 cu v.mân.40mm cu 30mm sp.aer
123 „T.3.10 Gustafs panou plin 12,5mm
cu v.min.40mm cu 200mm sp.aer
2 1.401 — Topakustik 9/2 M, 40mam distanță, fără v.min.
125/7.4.02 — Topakusti 9/2 M, 40mm distanţă, 30mm v.min. în spațiu
126 r.4.03 Topakustik 9/2 M, 200mm distanță, 30mm v.min. în spațiu
Propunem un tratament cu T.4.02 Topakustik 9/2 M, 40mm distanta, 30mm v.min. in spatiu, pentru care valoarea
Alfa * S = 152,78=> S = 152,78/ alfa = 152,78/ 0,99 = 154,32 m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de
Varianta 2
1.201 Prodema Act wrm perforaţii ovale 08-10(40)/20mm SOmm vată min.
1.202 Prodema Act Mbc perforaţii ovale 48-10(40)/20mm
SOmm vată mân.
T.3.01 Gustats PH5 12,5mm cu pâslă acustică și v.min 40mm, 30mm sp.aer
T.3.02 Gustafs PH5 12,5mm cu pâslă acustică și v.min.40mm, 200mm sp.aer
1.303 Gustats PHB 12-5mm cu pâslă acustică, dist 22.5mm
'7.3.08 -Gustafs PHB 12,5mm cu pâslă acustică și v.min 40mm, 30mm spaer
7.3.0$ Gustafs PHB 12,5mm cu pâslă acustică, 200mm sp.aer
1.3.06 Cumtate P018 12, Semse Cu cu pisi acustică şi vin A0rmmn, 200 sp ar
Propunem un tratament cu Ţ. 3. 04 Gustafs PH8 12, Smm cu pasla Acustica si v.min. 40mm, 30mm sp.aer, pentru care
valoarea coeficientului de absorbtie sonora alfa, corespunzatoare unei frecvente de 1000Hz, este de 0,89.
Alfa * S = 152,78=> S = 152,78/ alfa = 152,78/ 0,89 = 171,66 m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de
2.c) Se da o sala de conferinte cu volumul de 600 m3. Absorbtia acustica totala a salii la frecvente medii (500-1000 Hz),
cu finisajele si scaunele pentru public prevazute este de 75 m2U.A. Propuneti un singur tratament fonoabsorbant care sa
Pasul 1
Conform functiunii (6 — vorbire, cu auditie directa — corespunzator conferintelor) si corespunzator volumului de 600 m3,
durata de reverberatie recomandata este Trec = 0,7 sec.
T = 0,161 * V / 75+ alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

<=> 0,7= 0,161 * 600/ 75 + alfa * S => alfa * S =modul(75 - 0,161 * 600 / 0,7) = 63.
Pasul 2
Varianta 1
T - PANOURI LEMN PERFORATE
a 250 a 40
T.1.01 Obersound Fante 6mm, 40mm /20mm distanță între axe, 6Omm vată sticiă 068 0,
T.1.02_ Obersound Pertorații G8/20mm 6Omm vată sticlă 0,65; 0,
1201 Prodema Act wm pertorațăi ovale 8-10(40)/20mm SOmm vată min. 0,
1.2.02 Prodema Act fbc perforații ovale 08-10(40)/70emen SOmm vată min. 0, 0,
1.301 Gustafs PH5 12,5mem cu păsiă acustică și v.min 40rmm, 30mm +p.30r 0, 0,
T.3.02 Gustats PH5 12,5mm cu păstă acustică și v. min 40, 200mm sp.aer 0, 0,
1.30% Gustafs PHS 12 Smm cu Dâsă acustică. dist. 22. Smm 00% 0.49 0.
Propunem un tratament cu T.2.01 Prodema Act wrm perforaţii ovale 98-10(40)/20mm SOmm vată min., pentru
care valoarea coeficientului de absorbtie sonora alfa, corespunzatoare unei frecvente de 1000Hz, este de 0,86.
Alfa * S = 63=> S = 63/ alfa =63/ 0,86 =73,25 m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de tratament
fonoabsorbant.
Varianta 2
a 250 a 4001
FLO Tavan casetat tip Armstrong Cirrus 0,24 08:
F.1.02 Tavan casetat tip Ecophon Focus A 0,14 04!
F.1.03 Tavan casetat tip Ecophon Focus C 0,22 09
F.1.08 — Tavancasetattip AMF Ecomin Planet o. 0&
Alfa * S = 63=> S= 63 / alfa = 63 / 0,65 = 96,92 m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de tratament
fonoabsorbant.
3.a) Se da o sala de concerte de jazz cu volumul de 4200 m3. Absorbtia acustica totala a salii la frecvente medii (500-
1000 Hz), cu finisajele si scaunele pentru public prevazute este de 350 m2U.A. Propuneti un singur tratament
fonoabsorbant care sa aduca durata de reverberatie cat mai aproape de valoarea recomandata, indicand tipul,
proprietatile de fonoabsorbtie si cantitatea necesara de tratament fonoabsorbant.
Pasul 1
Conform functiunii (5 —jazz,muzica de camera, direct) si corespunzator volumului de 4200 m3, durata de reverberatie
recomandata este Trec = 1,2 sec.
T = 0,161 * V / 350+ alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

<=> 0,7= 0,161 * 4200
/ 350 + alfa * S => alfa * S =modul(350 - 0,161 * 4200/ 1,2) = 213,5.
Pasul 2
Varianta 1
| T - PANOURI LEMN PERFORATE
| a 250 a 40
1.101 Obersounid Fante 6mm, 40mm /20mm distanţă între axe, 60mm vată sticlă 068 0,
"T.1.02 Obersound Pertorații 68/20mm 6O0mm vată sticlă 0,65 0,
?
1.201 Prodema Act wrm perforații ovale 98-10|40)/20mm SOrmm vată mân. 046 0,
1T.2.02 Prodema Act fbc perforaţii avale 8-10(40)/20mm SOmm vată min, 0,25 0,
13.01 Gustafs PH5 12,5mm cu pâslă acustică şi v.min.40mm, 30mm sp.aer 0,56 0,
T.3.02 Gustats PHS 12,5mm cu păslă acustică şi v.mân.40wmm, 200mm sp.aer 0,56 0,
'1.3.03 Gustafs PH& 12.5mm cu Dâslă acustică. dist.22.Smm 0.05 0.49 0.
Propunem un tratament cu T.2.01 Prodema Act wrm perforaţii ovale 48-10(40)/20mm 50mm vată min., pentru
care valoarea coeficientului de absorbtie sonora alfa, corespunzatoare unei frecvente de 1000Hz, este de 0,86.
Alfa * S = 213,5=> S = 213,5/ alfa =213,5/ 0,86 =248,25 m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de tratament
fonoabsorbant.
Varianta 7,
E e a e i Wei va vara
a 250 a 1000 a 4000
C.101 Tesătură cu burete tip Vibrasto 20 lipit pe beton 0,14 0,40 0,66
€.1.02 Tesătură cu burete tip Vibrasta20 lipit pe gipscarton cu SOmm v.min. 0,38 0,47 0,72
l€.1.03 — Tesătură Vibrasto 03 întinsă pe vată minerală 5omm oa 0,30
C.1.04 Tesătură Vibrasto 03 întinsă pe gipscarton cu v.min.45mm, aer 25mm 0,27 0,26 0,56
€.2.01 Ecophon Akusto Wall C (pancuri pereți gros. 40mm) 0,50 1,00 0,30
c.2.02 Vată minerală AP40 cu impăslitură fibre sticlă, direct pe suport (40 mm) 0,28 0,90 0,35
C.2.03 vata minerală AP40 (40 mm) la 20cm de suport 0,80 0,92 1400
C.3.01 Tencuială Sto Feinputz pe suport masiv 0,13 0,37 0,58
€.3.02 Tentuială Sto Akustikputz pe gipscarton fără spațiu de aer 0,15 0,60 0,30
C.3.03 Tencuială Sto Akustikputz pe gipscarton, 225mm spaţiu de aer 0,13 0,50 0,30
C.4.01 Burete reliefat tip Ricoton SE-P/CPX 30 0,20 0,90 1400
Propunem un tratament cu C.1.03, Tesatura Vibrasto 03 intinsa pe vata mineral 5Omm, pentru care valoarea
Alfa * S = 213,5 => S= 213,5 / alfa = 213,5 / 0,96= 222,3 m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de tratament
fonoabsorbant.
b) Se da o sala de concerte camerale cu volumul de 3000 m3. Absorbtia acustica totala a salii la frecvente medii (500-
1000 Hz), cu finisajele si scaunele pentru public prevazute este de 277.50 m2U.A. Propuneti un singur tratament
fonoabsorbant care sa aduca durata de reverberatie cat mai aproape de valoarea recomandata, indicand tipul,
proprietatile de fonoabsorbtie si cantitatea necesara de tratament fonoabsorbant.
Pasul 1
Conform functiunii (5 —jazz,muzica de camera, direct — corespunzator concertelor camerale) si corespunzator volumului
de 3000 m3, durata de reverberatie recomandata este Trec = 1,1sec.
T = 0,161 * V/277,50+ alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

<=> 1,1= 0,161 * 3000/ 277,55 + alfa * S => alfa * S =modul(277,55 - 0,161 * 3000 / 1,1) = 161,5.
Pasul 2
Varianta 1
a 250 a 400!
F.1.01 Tavan căsetat tip Armstrong Cirrus 0,24 0.8:
F.1.02 Tavan casetat tip Ecophon Focus A 0,18 0,8!
F.1.03 Tavan căsetat tip Ecophon Focus C 0,22 09:
F.1.04 “Tavan casetat tip AMF Ecomin Planet 0, 0,8
fonoabsorbant.
Varianta 2
L- LAMELE
a 250 a 1000
1.2.01 Scanduri 100mm cu fante 10mm, d=50mm 0,31 0,49
1.2.02 Scanduri 100mm cu fante 10mm, 0,56| 0,28
CCC Do a a ra a TIR aEI = = EI
n. sei penreene mmm |

Propunem un tratament cu L.2.03 Baghete aluminium 84mm + vata sticla, d=20cm, pentru care valoarea coeficientului
de absorbtie sonora alfa, corespunzatoare unei frecvente de 1000Hz, este de 0,84.
Alfa * S = 161,5 => S= 161,5 / alfa = 161,5 / 0,84 = 192,26 m2, aceasta fiind cantitatea necesara din acest tip de
Indicati: (1,5 puncte)
1. Indicati principalele straturi componente ale unei terase peste ultimul nivel al unei constructii de locuit (ca rol in
ansamblul peretelui), in ordinea optima, de la interior spre exterior, necesara pentru o comportare corespunzatoare la
transferul de vapori. Justificati ordinea pozitiei fiecarui strat, acolo unde aceasta este important.
Sau
Se da o terasa peste ultimul nivel al unei constructii de locuit; indicati principalele straturi componente, in ordinea
optima necesara pentru o comportare buna la transferul de vapori (de la interior spre exterior). Justificati pozitia fiecarui
strat, acolo unde aceasta este importanta.
Transferul de vapori se face cu ajutorul unei ipoteze de calcul, numit regim termic stationar. Aceste calcule si analiza asupra lor,
sunt facute placand de la premiza ca temperaturile sunt fixate, de la confort la interior si in functie de zona climatica, de sezon, pentru
exterior, de umiditatea interioara si exterioara.
Vaporii se deplaseaza (reprezinta o forma de energie) si conform legilor universale ale fizicii, tendinta naturala este de a se obtine
un echilibru; vaporii din zonele cu presiune partiala mai mare (cu energie mai mare) se deplaseaza intotdeauna, in mod natural, spre zone cu
presiune partiala mai mica pentru a se obtine un echilibru dupa un anumit timp.
Vaporii se transfera din zona cu presiune mai mare in zona cu presiune mai mica -> diferenta de presiune a vaporilor. Pentru ca
orice gaz care este inchis intr-o incinta, va exercita o presiune asupra peretilor sau a elementului de inchidere in cazul nostru terasa. Aceasta
presiune este cu atat mai mare cu cat cantitatea de vapori este mai mare. In functie de presiune se poate determina cantitatea de gaze.
Aceasta metoda doar ne indica aproximativ (este o ipoteza pentru ca in realitate exista o variatie a temperaturilor si a umiditatii relative),
pentru ca nu ne da posibilitatea sa calculam cantitatea de vapori de apa care se produce si care se evapora. Aceasta permite o analiza relativ
rapida si usoara a fenomenului din care sa rezulte daca sunt potentiale probleme.
Presiunea partiala a vaporilor este acea presiune pe care o exercita vaporii de apa asupra incintei si este determinata doar folosind
vaporii de apa din amestecul de gaze din compozitia aerului (azot, oxigen, dioxid de carbon, apa in stare gazoasa s.a.)
Presiunea de saturatie este presiunea pe care o pot atinge vaporii in conditie de saturatie.
Saturatia este data de faptul ca in orice moment, in anumite conditii date, exista o limita fizica a cantitatii de vapori care se poate
afla in aer. Atunci cand aceasta limita fizica se depaseste, surplusul condenseaza si se transforma in apa sub forma lichida (ceata).
Raportul dintre presiunea partiala a vaporilor si presiunea de saturatie il reprezinta umiditatea relativa. (aceasta se exprima in
procente si se inmulteste cu 100; cand este 100% inseamna ca s-a atins limita de saturatie, iar 0% nu poate fi pentru ca in aer exista o
cantitate de vapori de apa).
lar punctul de roua se formeaza atunci cand presiunea partiala a vaporilor= presiunea de saturatie.
Pentru a putea explica fenomenul mai bine voi crea un mic scenariu in care, temperatura la interior sa fie una obisnuita cu o
umiditate intre 40- 60%. Se calculeaza punctul de roua “x”. O suprafata care are temperatura mai mica de “x” grade va genera condens
pentru ca aerul este incarcat cu vapori de apa care ajunge in apropierea acestei suprafete si va produce condensarea vaporilor pe suprafata
cu temperatura mai mica de “x” grade. Insa, acest punct de roua nu este o valoare absoluta, ci este o valoare care depinde de niste conditii
date si se determina in functie de conditiile particulare care se aplica in momentul respectiv.
Pe lung:
Terasa peste ultimul nivel — constructie de locuit
Alcatuire completa de terasa - de la interior spre exterior

-Finisaj interior — tencuiala, glet, varuiala;
-Planseul orizontal din beton armat monolit, 15cm;
-Strat de panta (1) din beton simplu (betonul trebuie sa aiba o greutate aparenta “u” > 1800 kg/m" pentru a nu interveni cu caracteristici
termice in afara termoizolatiei propriu-zise) panta 1,5%; betonul de panta, nefiind protejat termic, are variatii dimensionale mari
(insorire- ger), grosime minima de 3 cm;
-Strat de egalizare (2) din mortar ciment;
(1) si (2) => exista o cantite mare de vapori de apa -> se prevede o bariera de vapori
-Bariera contra vaporilor — se prevede peste betonul de panta pentru a permite uscarea in timp a acestuia, dat fiind ca si planseele din b.a.
sunt relativ greu permeabile la vapori si incetinesc uscarea spre incaperile de dedesubt;
-Termoizolatie de ex: din polistiren expandat (placi rezistente); material de mare eficienta termica si permeabilitate mica la vapori, dar
foarte sensibil la temperaturi ridicate (risc de topire la +80"C. -> trebuie ferit de materiale fierbinti => nu se toarna bitum topit pe polistiren;
- Strat de protectie termica; polistirenul este un material care la 65"C se volatilizeaza -> necesita o protectie termica care sa indeparteze
startul de hidroizolatie (in sensul ca acea protectie are un strat de aer in compozitie astfel incat temperatura de la montarea hidroizolatiei
sa nu ajunga la polistiren);
-Strat suport, acesta asigura o suprafata rigida si neteda pentru asternarea statului de difuzie-decompresiune-compensare; este din beton
armat orizontal, care reprezinta egalizarea din mortar de ciment
-Strat de difuzie-decompresiune-compensare; are ca rol:
a. difuzia vaporilor proveniti din evaporarea umiditatii din straturile dintre hidroizolatie si bariera (sapa);
b. producerii presiunii sub hidroizolatie prin dilatarea aerului din porii straturilor din cauza incalzirii din insorire, permitand evacuarea
volumului suplimentar exterior;
c. decompresiune- preintampina formarea de "basici” in hidroizolatie;
d. realizeaza o discontinuitate de aderenta intre hidroizolatie si stratul suport (sapa suport) care sa compenseze diferentele de dilatare intre
hidroizolatie si suport;
Pentru realizarea difuziei si decompresiunii, straturile acestea se leaga cu atmosfera exterioara pe conturul acoperisului si trebuie sa fie
cuprinsa intre doua puncte de legatura cu aceasta pentru ca circulatia aerului sa activeze eliminarea vaporilor. Pentru realizarea
compensarii, avand in vedere ca acest strat are si rol de decompresiune, se realizeaza de asemenea, legat la exterior.
-Hidroizolatie structura etansa, continua si omogena (din membrana bituminoasa hidroizolanta) formata din 2 straturi perpendiclare;
protejeaza elementele de constructie impotriva infiltratiilor apei si a umiditatii naturale a mediului.
“Stratul de protectie are ca rol protejarea impotriva insoriri ce provoaca incalzirea hidroizolatiei — ex: pietris margaritar
Pe scurt:
Alcatuire de terasa peste ultimul nivel, cu un strat de: tencuiala, glet, lavabila la interior; planseu orizontal din beton armat turnat
monolit, cu o grosime de 15cm, peste care se toarna betonul de panta, dintr-un beton simplu, cu o panta de 1.5% si o grosime minima de 3
(el are 10 cm). Peste acesta un strat de egalizare din mortar de ciment 2 cm. Planseul din b.a. este greu permeabil la vapori si incetineste
uscarea spre incaperile de dedesubt. Atat planseul din b.a., betonul de panta cat si mortarul de ciment emana o cantitate mare de vapori ce
necesita prevederea unei bariere de vapori. Daca umiditatea este >60% se pune si un strat de difuzie. Termoizolatie din polistiren expandat
de 25 cm (mai multe straturi 5 cm), protectie termica a termoizolatiei ce consta intr-un strat de separare pentru ca are in compozitie un
start de aer. Strat suport din mortar de ciment. Strat de difuzie-decompresiune-compensare (DDC) a, b, c, d (de mai sus); Hidroizolatia
protejeaza elementele de constructie impotriva infiltratiilor de apa si a umiditatii naturale. Startul de protectie din pietris protejeaza
hidroizolatia impotriva insoririi.
La o crestere relativ mica a temperaturii, cresterea presiunii de saturatie este mult mai mare = sau invers, la reducerea temperaturii
cu valori constante, presiunea de saturatie se reduce cu valori semnificativ diferite. De aici rezulta toate problemele = cantitatea de vapori
care trece prin elementele de constructie - trece relativ liniar - iar temperatura scade in mod relativ liniar dar, in schimb, presiunea de
saturatie variaza exponential (apare acel risc de condens). Ne intereseaza cuantificarea acestei difuzii.
Cuantificarea difuziei: se face prin doua variante -> in urma deplasarii vaporilor
1. 0 marime care cuantifica capacitatea elementelor de constructie de a fi sau nu permeabile la vapori si care se numeste coeficient de
permeabilitate la vapori (se noteaza cu litera greceasca miu “v”)
-> se cuantifica cantitatea de vapori care trece prin suprafata/ grosimea unui element de constructie.
2. 0 marime care indica cu cat un material de constructie este mai putin permeabil decat aerul (aerul este considerat unitatea = se considera
ca prin aer vaporii de apa circula liber = nu se poate gasi un material mai permeabil la vapori decat aerul). Orice alt material va fi mai putin
permeabil si va avea un factor al permeabilitatii la vapori mai mare decat 1.
„. Polistirenul expandat, care este un material cu pori inchisi care nu comunica intre ei, este un material care are factorul
permeabilitatii la vapori = 30.
„Prin folosirea acestei proprietati a materialelor discutem mai departe despre elemente de constructie care sunt alcatuite din
straturi care o au o anumita grosime.
- Materialul in sine se comporta intr-un anumit fel, dar el intra in componenta alcatuirii stratului de constructie cu o anumita grosime
si practic marimea care cuantifica transferul de vapori printr-un element de constructie se numeste rezistenta la permeabilitate la
vapori si are o relatie (nu trebuie sa o invatati pe dinafara si nu o veti aplica).
Este necesar sa intelegeti ce conditioneaza acest transfer = d (grosimea) x v (factorul de difuzie la vapori ) = cu cat grosimea este mai mare
sau factorul de difuzie este mai mare, cu atat rezistenta elementului la permeabilitate la vapori va fi mai mare (n = este o constanta). in
situatia in care elementul de constructie are mai multe straturi = se aduna rezistentele calculate pentru fiecare strat. Prin folosirea acestei
rezistente se pot calcula presiunile partiale in planul diferitelor elemente din straturile elementului de constructie.
Umiditatea serului reprezinta cantitatea de vapori de apa care se afla in aer la un moment dat.
Umiditatea absoluta reprezinta cantitatea efectiva de vapori care se afla in aer.
Umiditatea relativa este o valoare raportata la limita, la saturatie. (modul in care omul percepe umiditatea, relatia cu saturatia);
-se determina raportand presiunea partiala a vaporilor la presiunea de saturatie;
Umiditatea
de saturatie reprezinta umiditatea maxima care poate fi atinsa in anumite conditii, de la care surplusul de umiditate se transforma in alte forme de agregare
(din gaz in lichid).
In legatura cu aceasta umiditate de saturatie functioneaza si materialele de constructie. Microorganismele incep sa se dezvolte pe suprafata elementelor de constructie
atunci cand umiditatea depaseste 80% (nu conteaza valoarea absoluta ci conteaza ca se apropie de acea limita de saturatie). Deci, aceasta umiditatea relativa este
foarte importanta pentru ca lucram cu ea.
Punctul
de roua reprezinta temperatura pentru care presiunea partiala a vaporilor devine egala cu presiunea de saturatie.
- Pentru conditiile normale de interior 20"C si 60% umiditate - punctul de roua este la 12"C. Cu alte cuvinte = o suprafata care are temperatura mai mica de
12"C va genera condens pentru ca aerul incarcat cu vapori de apa care ajunge in apropierea acestei suprafete va produce condensarea vaporilor pe
suprafata cu temperatura mai mica de 12"C. Retineti ca punctul de roua nu este o valoare absoluta, ci este O valoare care depinde de niste conditii date.
Determinarea punctului de roua se face in functie de conditiile particulare care se aplica in momentul respectiv. - un tabel cu cateva valori ale presiunii de
saturatie. Spuneam ca limita cantitati de vapori care poate exista in aer - depinde de temperatura.
- Pentru 30"C - exista 4.200 de Pascali. Pentru 20"C - exista 1.200 de Pascali. Pentru - 10"C - exista 260 de Pascali.
La o crestere relativ mica a temperaturii, cresterea presiunii de saturatie este mult mai mare » sau invers, la reducerea temperaturii cu valori constante, presiunea de
saturatie se reduce cu valori semnificativ diferite. De aici rezulta toate problemele = cantitatea de vapori care trece prin elementele de constructie - trece relativ liniar -
iar temperatura scade in mod relativ liniar dar, in schimb, presiunea de saturatie variaza exponential (apare acel risc de condens)
Presiunea partiala a vaporilor este acea presiune pe pe care o exercita vaporii de apa asupra incintei . Presiunea se numeste partiala pentru ca ea este determinata doar
folosind vaporii de apa din amestecul de gaze din compozitia aerului.
Ex: detaliat
Cuantificarea difuziei:
O marime care indica cu cat un material de constructie este mai putin permeabil decat aerul (aerul este considerat unitatea = se
considera ca prin aer vaporii de apa circula liber = nu se poate gasi un material mai permeabil la vapori decat aerul). Orice alt material va fi
mai putin permeabil si va avea un factor al permeabilitatii la vapori mai mare decat 1.
Prin folosirea acestei proprietati a materialelor -> elemente de constructie care sunt alcatuite din straturi care o au o anumita grosime.
Materialul in sine se comporta intr-un anumit fel, dar el intra in componenta alcatuirii stratului de constructie cu o anumita grosime si
practic marimea care cuantifica transferul de vapori printr-un element de constructie se numeste rezistenta la permeabilitate la vapori si are
o relatie (nu trebuie sa o invatati pe dinafara si nu o veti aplica).
Polistirenul expandat, care este un material cu pori inchisi care nu comunica intre ei, este un material care are factorul permeabilitatii la
vapori = 30.
Ex :termoizolatie din polistiren expandat:
d (grosimea) x v (factorul de difuzie la vapori)=
primul strat: 15cm x 30 = 450

P, = presiunea
de saturație -> in pascaii [depinde de temperatura) -> tabe Umiditate
+ = umiditatea relativa > P,/P, x 100 -> in procente ?
0, = punct
de roua
Cantitatea de vapori care se afla in aer la un moment dat = Umiditatea poate genera degradarea materialelor sensibile la aceasta (exista si
materiale care nu sunt afectate de umiditate). Umiditatea poate reduce capacitatea de termoizolare a materialelor si poate dezvolta:
microorganism,ciuperci, mucegai, inainte de aparitia condensului (nu este nevoia ca peretele sa fie ud ca sa poata creste pe el mucegai si
ciuperci). Acestea apar incepand de pe la 75-78% umiditate relativa (valoarea aceasta creste cand temperatura scade; la tempereturi
reduse este nevoie de o umiditate ceva mai mare), si evitarea nu se poate face decat prin reducerea umiditatii relative si pe suprafata si in
interiorul elementului de constructie la mai putin de 80%.
2. Indicati principalele straturi componente ale unui perete exterior al unei constructii de locuit (ca rol in ansamblul
peretelui), in ordinea optima, de la interior spre exterior, necesara pentru o comportare corespunzatoare la transferul
de vapori. Justificati ordinea pozitiei fiecarui strat, acolo unde aceasta este important.
sau
Se da un perete exterior al unel constructii de locuit. Indicati rolul principalelor straturi componente, in ordinea optima,
de la interior spre exterior, necesara pentru o comportare corespunzatoare la transferul de vapori. Justificati
pozitionarea flecarui strat pentru care aceasta este importanta.
Presiunea partiala a vaporilor
Presiunea de saturație
Saturatia
umiditatea relativa
Sunt mal multe tipuri de alcatuiri de pereti exteriori. Peretii permeabili la vapori sunt cei din zidarie BCA si blocuri ceramice (la care
se adauga stratul de material termoizolant), care au inlocuit zidaria traditionala din caramida plina si sunt o extindere a acestui mod.
Alcatuire perete exterior
— tencuiala interioara- 2cm pe peretele din zidarie BCA - 30cm (sau din blocuri ceramice cu goluri 37,5
cm/caramida plina 24 cm), termoizolatie EPS (din polistiren expandat; sau din vata minerala bazaltica)- 10cm/ 15cm si tencuiala decorativa
exterioara 3 cm. Acest tip de alcatuire are ca si concept tipul de cladire cu pereti permeabili la vapori. Se porneste de la premiza ca anumite
elemente constructive ale peretilor exteriori sunt permeobile (pereti permeabili= deschisi la circulatia vaporilor, cu alte cuvinte acestia
respira; insa in realitate nu este recomandat ca respiratia sa se intample peste tot).
Peste peretii de zidarie se aplica un termosistem din polistiren care ingaduie difuzia (trecerea) vaporilor si reprezinta un mod simplu
de a se controla cantitatea de vapori din incaparea sau cladirea de locuit.
In timpul sezonului rece, atunci cand incaperea este incalzita, cea mai mare parte a vaporilor din interiorul cladirii tind sa migreze
prin pereti, catre exterior.
Fenomenul este dependent de o serie de factori, atat interiori cat si exteriori: temperatura, presiune, cantitatea de vapori din aerul
de la interior, etc.
Vaporii absorbiti in pereti vor migra atat prin zidarie (indiferent din ce este facuta) cat si prin mortarul de zidarie si prin
termoizolatie, catre exterior, urmand ca pe timpul verii, datorita insoririi fatadei si a temperaturilor crescute, acestia sa fie degajati in
atmosfera, lasand materialul termoizolant uscat si pregatit pentru un nou sezon rece (cel putin asta sustin partizanii acestui sistem). O alta
parte a vaporilor din pereti ar putea fi cedati catre interior in timpul sezonului cald, urmand sa pastreze atat temperatura cat si umiditatea
din cladire in parametri acceptabili.
La un perete exterior, netermoizolat si permeabil la vapori (tencuiala interioara 2cm, zidarie blocuri BCA 40cm, tencuiala exterioara
3 cm) vaporii trec prin structura pereteluisi condenseaza in interiorul acestula.
La un perete exterior, termoizolant, permeabil la vapori (tencuiala interioara 2 cm, zidarie, termoizolatie, tencuiala ext) vaporii trec
prin structura peretelui si condenseaza in interiorul termoizolatiei.
Aceste alcatuiri nu necesita un sitem mecanic de ventilare; pe baza ventilarii obisnuite a incaperilor, prin intermediul peretilor se
reuseste controlarea cantitatii de vapori de la interior.
3. Indicati principalele straturi componente ale unui perete exterior ventilat al unei constructii (ca rol in ansamblul
peretelui), in ordinea optima, de la interior spre exterior, necesara pentru o comportare corespunzatoare la transferul
de vapori. Justificati ordinea pozitiei fiecarui strat, acolo unde aceasta este important.
Transferul de vapori se face cu ajutorul unei ipoteze de calcul, numit regim termic stationar. Aceste calcule si analiza asupra lor,
sunt facute placand de la premiza ca temperaturile sunt fixate, de la confort la interior si in functie de zona climatica, de sezon, pentru
exterior, de umiditatea interioara si exterioara.
Vaporii se deplaseaza (reprezinta o forma de energie) si conform legilor universale ale fizicii, tendinta naturala este de a se obtine
un echilibru; vaporii din zonele cu presiune partiala mai mare (cu energie mai mare) se deplaseaza intotdeauna, in mod natural, spre zone cu
presiune partiala mai mica pentru a se obtine un echilibru dupa un anumit timp.
Vaporii se transfera din zona cu presiune mai mare in zona cu presiune mai mica -> diferenta de presiune a vaporilor. Pentru ca
orice gaz care este inchis intr-o incinta, va exercita o presiune asupra peretilor sau a elementului de inchidere in cazul nostru terasa. Aceasta
presiune este cu atat mai mare cu cat cantitatea de vapori este mai mare. In functie de presiune se poate determina cantitatea de gaze.
Aceasta metoda doar ne indica aproximativ (este o ipoteza pentru ca in realitate exista o variatie a temperaturilor si a umiditatii relative),
pentru ca nu ne da posibilitatea sa calculam cantitatea de vapori de apa care se produce si care se evapora. Aceasta permite o analiza relativ
rapida si usoara a fenomenului din care sa rezulte daca sunt potentiale probleme.
Presiunea partiala a vaporilor este acea presiune pe care o exercita vaporii de apa asupra incintei si este determinata doar folosind
vaporii de apa din amestecul de gaze din compozitia aerului (azot, oxigen, dioxid de carbon, apa in stare gazoasa s.a.)
Saturatia este data de faptul ca in orice moment, in anumite conditii date, exista o limita fizica a cantitatii de vapori care se poate
afla in aer. Atunci cand aceasta limita fizica se depaseste, surplusul condenseaza si se transforma in apa sub forma lichida (ceata).
Raportul dintre presiunea partiala a vaporilor si presiunea de saturatie il reprezinta umiditatea relativa. (aceasta se exprima in
procente si se inmulteste cu 100; cand este 100% inseamna ca s-a atins limita de saturatie, iar 0% nu poate fi pentru ca in aer exista o
cantitate de vapori de apa).
Perete exterior vențilat [cu alte cuvinte alcatuire de fatada ventilata)

Peretele exterior ventilat presupune ca unul dintre componentele sistemului sau sa fie prevazut cu Q lama de aer (slab sau puternic)
ventilat natural. Lama de aer (strat de aer) este amplasata intre fata exterioara a stratului termoizolant si fata interioara a elementului
de constructie aflat intre stratul de aer ventilat si atmosfera exterioara (structura care poate fi sau nu termoizolata, fata exterioara
putand fi opaca sau vitrata).
Stratul de aer, este caracteristic alcatuirilor ventilate de fatada si este in contact cu aerul exterior cladirii prin intermediul unor fante,
decupaje practicate in stratul de finisaj al subansamblului de fatada considerat. Pozitia sa este intre finisajul exterior si componenta
termoizolanta. Rolul stratului de aer ventilat este de a asigura egalizarea presiunii vaporilor de apa intre mediul exterior si alcatuirea
fatadei.
Este foarte important ca succesiunea straturilor sa se faca de |; $ in sensul cresterii permeabilitatii la
vaporii de apa, respectiv al scaderii rezistentei la vaporii de apa.
In continuare voi detalia un sistem compozit termoizolant de fatada ventilata
De la interior spre exterior, alcatuirea unul perete de inchidere ventilat
- finisajul interior (gips carton);
- componenta rezistenta (peretele existent care poate fi din beton, zidarie din caramida, blocuri ceramice cu goluri, BCA, etc.);
- componenta termoizolanta formata din materiale termoizolante aplicate in situ sau prefabricate sub forma de placi atestate pentru
acest domeniu de utilizare,(exemplu material: vata minerala - material poros, ea izoleaza pentru ca are in componenta pori umpluti cu
aer care reduc transferul de caldura); acestea trebuie sa fie in contact direct cu stratul de aer ventilat, amplasate pe fata structurii
peretelui orientat spre exterior si trebuie sa aiba aplicat pe fata produsului termoizolant stratul de protectie - bariera antivant; pentru
a nu-si pierde capacitatea de izolare termica, termoizolatiile trebuiesc sa fie bine protejate contra apei;
- scheletul metallic fixat mecanic in peretele existent;
- strat antivant/bariera de vapori (ex: folie PE — polietilena 0.15 mm; folie cu rol de bariera de vant care reduce riscul de producere al
condensului; fata acestui strat este in contact cu cel de aer, peste componenta termoizolanta) permeabil/a la vaporii de apa si
impermeabil/a la apa; Folosirea acestui strat are ca si consecinta scaderea brusca a presiunii partiale in dreptul barierei de vapori ->
evitand condensul;
- strat de aer ventilat natural (de cel putin 4 cm) acesta trebuie sa aiba amplasate la partea inferioara si superioara a fatadei gauri sau
fante puse in legatura cu atmosfera exterioara;
- componenta de protectie si de finisaj (panouri de protectie si finisaj; panouri metalice, ceramice, etc.) are ca rol protectia contra apei
meteorice.
Se da un perete/ o alcatuire/ o terasa (1,5 puncte)
1. Se da un perete de zidarie din caramida cu gauri verticale avand ca termoizolatie la interior un strat de bumbac
reciclat; in cazul in care exista un risc de condens, explicati de ce si propuneti o solutie de rezolvare (de principiu - fara
calcule); daca nu exista risc de condens, explicati de ce.
Avand in vedere alcatuirea peretelui (cu un strat de termoizolatie pus la interior), pentru a imbunatati calitatea si pentru a nu exista
un risc de condens, se prevede o bariera de vapori pe fata calda a termoizolatiei pentru a putea reduce si impiedica patrunderea vaporilor in
zonele cu pericol de condens, care se monteaza pe fata interioara a bumbacului reciclat.
Zidaria din caramida cu gauri ofera permeabilitatea vaporilor, vaporii de apa acumulati in interior sunt lasati sa iasa in mediul
exterior; structura poroasa lasand pereții “sa respire” astfel pervenind aparitia condensului.
Bumbacul reciclat este o termoizolatie naturala, care din punct de vedere al eficientei, este la fel ca fibra de sticla. Fibrele de
bumbac nu cauzeaza nicio problema sanatatii oamenilor, datorita faptului ca nu emana substante toxice. Tocmai pentru a evita diferitele
repercursiuni asupra sanatatii, oamenii opteaza pentru materiale ecologice.
Termoizolatia din bumbac reciclat este realizata din resturi de material ramase de la confectionarea hainelor din bumbac. Aceste
bucati sunt tratate cu acid boric si datorita acestui tratament acestea capata o rezistenta la foc, insecte si mucegai. (acidul boric nu este toxic)
Materialul este foarte eficent la absorbtia de umiditate. Dezavantajul acestei solutii a izolarii naturale cu bumbac este costul, cheltuielile
ajungand sa fie duble fata de solutia izolatiilor cu fibra de sticla (vata minerala).
in concluzie nu exista un risc de condens daca sunt aplicate imbunatatirile enuntate moi sus.
2. Se da o alcatuire de perete de zidarie din blocuri ceramice cu goluri avand ca termoizolatie la interior un strat de
bumbac reciclat; in cazul in care exista un risc de condens, explicati de ce si propuneti o solutie de rezolvare (de
principiu - fara calcule); daca nu exista risc de condens, explicati de ce.
Avand in vedere alcatuirea peretelui (cu un strat de termoizolatie pus la interior), pentru a imbunatatii calitatea si pentru a nu exista
Zidaria din blocuri ceramice cu goluri ofera permeabilitatea vaporilor, vaporii de apa acumulati in interior sunt lasati sa iasa in
mediul exterior; structura poroasa lasand peretii “sa respire” astfel pervenind aparitia condensului.
Bumbacul reciclat este o termoizolatie naturala, care din punct de vedere al eficientei, este la fel ca fibra de sticla. Fibrele de
In concluzie nu exista un risc de condens, daca sunt aplicate imbunatatirile enuntate mai sus.
3.a) Se da o alcatuire de perete de zidarie de blocuri de BCA avand ca termoizolatie la interior un strat debumbac
reciclat; explicati de ce exista sau nu un risc de condens; daca da, propuneti o solutie de rezolvare (la nivel de principiu -
fara calcule)
Avand in vedere alcatuirea peretelui (cu un strat de termoizolatie pus la interior), pentru a imbunatatii calitatea si pentru a nu exista
Zidaria din blocuri de BCA este facuta dintr-un material care este permeabil la vapori, deci permite trecerea acestora; structura
poroasa lasand peretii “sa respire” astfel pervenind aparitia condensului; este rezistent la mucegai.
Bumbacul reciclat este o termoizolatie naturala, care din punct de vedere al eficientei este la fel ca fibra de sticla. Fibrele de
In concluzie nu exista un risc de condens daca sunt aplicate imbunatatirile enuntate mai sus.
3.b) Se da o alcatuire de perete de zidarie de blocuri de BCA avand ca termoizolatie la interior un strat de particule
aglomerate de pluta; explicati de ce exista sau nu un risc de condens; daca da, propuneti o solutie de rezolvare (la nivel
de principiu - fara calcule)
Pluta provine din scoarta stejarului de pluta, care nu creste in Romania. Aceasta este inlaturata de pe tulpina manual, fara a dauna
copacului. Acest proces se face o data la 5 ani, facand pluta o sursa regenerabila si sustenabila. Aceasta coaja prelucrata in diferite feluri
poate ajunge sub forma de termoizolatie (in cazul nostru; insa poate ajunge sub mai multe forme, dop, tapet, parchet, etc.). La fel ca vata
minerala, pluta este un material poros, decu cu porii deschisi, deci absoarbe vaporii de apa. (porii deschisi sunt de fapt niste “saltelute” care
pot fi presate, intre acestea exista aer, aerul tine de cald, iar daca in locul aerului intra apa, efectul dispare)
n strat de termoizolatie pus la interior), pentru a imbunatatii calitatea si pentru a nu exista
zonele cu pericol de condens, care se monteaza pe fata interioara a termoizolatiei din particule aglomerate de pluta.
Zidaria BCA este facuta dintr-un material care este permeabil la vapori (din mortar), deci permite trecerea acestora spre exterior
structura poroasa lasand peretii “sa respire” astfel pervenind aparitia condensului; este rezistent la mucegai.
8
In concluzie nu exista un risc de condens daca sunt aplicate imbunatatirile enuntate mai sus.
4.Se da o terasa peste ultimul nivel al unei constructii de locuit; indicati principalele straturi componente, in ordinea
optima necesara pentru o comportare buna la transferul de vapori (de la interior spre exterior). Justificati pozitia fiecarui
strat, acolo unde aceasta este importanta. (problema rezolvata mai sus)
5. Se da un perete exterior al unel constructii de locuit. Indicati rolul principalelor straturi componente, in ordinea
optima, de la interior spre exterior, necesara pentru o comportare corespunzatoare la transferul de vapori. Justificati
pozitionarea flecarui strat pentru care aceasta este importanta. (problema rezolvata mai sus)
Enumerati: (1 punct)
1. Enumerati toate posibilitatile de actiune pentru realizarea, prin proiect, a unei cladiri nZEB (cu consum de energie
apropiat de zero). Care dintre acestea considerati ca sunt sub controlul arhitectului?
nZEB este definit prin consumul total de energie (finala / primara) a cladirii care inseamna: incalzire, apa calda menajera, ventilare,
racire si iluminat. Pentru a obtine aceste valori cu un consum de energie apropiat de zero, avem nevoie:
de o crestere a izolarii termice corelata cu un sistem de ventilatie cu recuperare de caldura;
sa fie prevazute niste spatii pentru amplasarea acestora si pentru tubulaturile aferente -> aceasta este treaba arhitectului si nu treaba
instalatorului,;
instalatiile trebuie sa fie eficiente;

iluminatul trebuie sa fie economic;
O mare parte din aport trebuie sa fie a luminii naturale -> numai arhitectul poate sa controleze acest subiect al iluminatului natural optim în
cladiri, insa implicarea inginerilor de instalatii devine eficienta pentru un bun demers al lucrurilor. Trebuie sa existe o pondere care trebuie sa
ste mai slab izolator ca peretele
plin). Elementul cheie este ca nu se pot obtine cladiri nZEB doar din instalatii ci este nevoie si de o gandire corespunzatoare din punct de
vedere architectural.
2.Enumerati cerintele (marimile implicite, nu valori) pe care trebuie sa le indeplineasca o cladire pentru a fi considerate
nZEB.
Exista un pachet de cerinte la nivelul componentelor cladirii, respectiv rezistente termice corectate minime R'...|[m-kK/W/], pentru
elementele componente ale cladirilor, pentru anvelopa cladiri
e face o distinctie intre cladirile rezidentiale si nerezidentiale, intre cladiri noi si cladiri existente
» |!
doua cerinta a unei cladiri de a fi nZEB este ca pe ansamblul cladirii sa avem un consum maxim de energie primara, o cantitate maxima de
emisii de dioxxid de carbon [CO,] si o contributie minima de energie din surse regenerabile
Cerinte minime —
1. Rezistenta termica corectata minima F „-|lm-k/W/)

pereti exterior(zona opaca);
tamplarie exterioara;
Dlanst
plansee peste subsol;

placi pe sol;
2.Ansamblul cladirii
CLADIRI nZEB ei E ii iri)
Gaz natural
Poet
Lemne de toc
Termotcare
Energie electrică (SEN
En elecincă (produs PV)
En termcă panouri solare
CLADIRI CLADIRI nZEB
Pereti extenor Du Peraţ axmarori (7 opacă

(zona opacă) . i T ămplâne emeroară
Tâmplâne exterioară n Î Faţade cortnă
Piangee terasă ! sub pod 667 5.00 Piangee terasă / sub pod
Piangee peste strici 340 N Planșee peste subsol
Pic pe sa 5.00 Pia pe sol
CLADIRI nZEB CLADIRI nZEB
Energie primară = max kWh/m*/an Valori hmită

ul R ee Ei, kg/m*/an TIT clădirii | atleti iti Ei
[eta TE Re] ective, birouri, invățământ, sanitare)
zona chmatică (|....V

în funcţie de destinaț
RR (Pate iapa Ne ui
CLADIRI nZEB CLADIRI nZEB

Observaţii şi comentarii — examen Fizica Construcțiilor (2), an IV Arhitectură
Generale
La următoarea sesiune vor fi depunctate răspunsurile identice. Consider că nu este practic posibil ca două minți diferite să formuleze exact același
răspuns, cuvânt cu cuvânt, la o (chiar și aceeași) întrebare.
Accesul permis la documentație nu înseamnă că este acceptabil ca răspunsul să reprezinte copierea cuvânt cu cuvânt a unor formulări din curs sau
din orice altă documentație.
In multe cazuri pare că nu aţi făcut efortul de a înțelege întrebarea.
In multe cazuri răspunsul la una din întrebări se referea de fapt la întrebarea următoare sau la cea anterioară.
Sunt inacceptabile la acest nivel (anul IV Facultatea de Arhitectură) formulări cu greșeli gramaticale, exprimări care nu au subiect și predicat,
înșiruiri de cuvinte fără un fir logic.
Subiect 1
- dacă se cere „explicați” este așteptată (și punctată) o explicație a unui fenomen şi nu simpla enunţare a fenomenului (sau reluarea textului din
subiect).
- nu este cerută (și nici apreciată) promovarea soluției indicate în temă, prin evidențierea unor caracteristici superioare ale unui material privind
transferul de căldură, vapori sau altceva
- vaporii nu circulă din cauza diferenței de temperatură, ci din cauza diferenței de presiune parţială a vaporilor
- condensul nu se produce din cauza temperaturii, ci din cauza acumulării unei cantități de vapori peste limita posibilă
- gipscartonul nu se tencuieşte!
Subiect 2
- termoizolația plasată la interior nu reprezintă ordinea optimă a straturilor - bariera de vapori la fața exterioară a termoizolaţiei nu doar că nu e
optimă, este total greșită! (și a fost depunctată corespunzător)
- gipscartonul nu se tenculește! - vaporii nu circulă din cauza diferenței de temperatură, ci din cauza diferenţei de presiune parțială a vaporilor
- condensul nu se produce din cauza temperaturii, ci din cauza acumulării unei cantități de vapori peste limita posibilă
Subiect 3
- nu s-a cerut rezolvarea completă a acusticii sălii!
- nu s-a cerut indicarea poziționării tratamentului acustic propus, și nici justificarea acestei poziționări
- „propuneţi un tratament” însemnă să alegeți (cel mai convenabil din lista de tratamente din fișierul excel, dar nu era obligatoriu) un (singur)
material/tratament particular, care să corespundă necesităților şi pe care să-l treceţi ca răspuns, împreună cu proprietățile sale (coeficienți de
absorbţie) și aria necesară (care trebuia la rândul său calculată)
- formularea „propuneţi un tratament” limitează propunerea la 1 (un) tratament, nu două, nu trei! - deși nu era menționat explicit în cerințele
subiectului, indicarea duratei de reverberaţie optime luate în considerare ar fi ajutat la verificarea răspunsului și a raționamentului din spate
- în formularea subiectului sunt date valori clare; nu are ce căuta în răspuns expresia „aproximativ” - vata minerala AP 40 nu este un tratament de
aplicat într-o sală de concerte!
- durata de reverberație nu se calculează în funcție de nr. de persoane
Subiect4
- nu s-a cerut rezolvarea completă a acusticii sălii!

- nu s-a cerut indicarea poziționării tratamentului acustic propus, şi nici justificarea acestei poziționări - dacă subiectul are întrebarea a) şi
întrebarea b) nu e normal să răspundeți mai întâi la întrebarea b) (deși nu am depunctat)
- durata de reverberație nu se calculează în funcție de nr. de persoane, ci de aria de absorbție
- deși nu era menționat explicit în cerințele subiectului, indicarea duratei de reverberație optime și a absorbției luate în calcul pentru public ar fi
ajutat la verificarea răspunsului
- atunci când se cere aria de absorbţie, nu este necesară indicarea unui tratament acustic particular (în parte și pentru că nu e posibil a găsi un unic
material cu absorbție egală în toate cele 3 domenii de frecvențe)
Subiect 5
- se confundă clădirile nZEB cu cele certificate BREEAM sau casa pasivă
Subiect 6
- foarte multă confuzie privind temperatura de culoare; nu era vorba de tranziția luminii la aprinderea unui bec (care durează doar o fracțiune
inițială de secundă, apoi se stabilizează)
- foarte puțin abordată chestiunea indicelui de redare a culorii
- şi mai puţin discutată relația dintre temperatura de culoare și indicele de redare a culorilor
- nu puteți propune o soluție care presupune utilizarea unor produse care sunt interzise în Uniunea Europeană (și în alte părți ale lumii) — mă refer
la becurile cu incandescență.
Pentru o sala de teatru, suprafata optima necesara unei persoane este de 4-6mc
Nu exista risc de condens, bumbacul este tratat cu acid Boric
strat de rupere a vaporilor implicatia inginerilor de instalatii devine mai importanta pentru bunul demers al lucrurilor
Membrana anti-difuzie fata de vaporii de apa
strat de difuziune, decompresie si compresare (DDC)
Polistirenul nu este poros

Notite Fizica - Rezolvari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notite Fizica - Rezolvari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fizica constructiilor 2

nivel de iluminare tip de activitate - sarcină vizuală

50 — 100 — 150 zone

CE ESTE SUBLINIAT SE POATE SCRIE LA ORICARE SUBIECT!!!

Cu Rosu -Explicatii generale, nu le scrii la examen

a. forma in plan, practic oricare cu evitarea formelor prea regulate

Durata de reverberatie optima la 1000 Hz

Durata de reverberatie T sec. (Sabine) 0.79 0.45 0.40

Total absorbtie echivalenta 0.00 4.10 7.10 8.00

a. Cunoscand faptul ca suprafata destinata unei persoane este intre 4,5-5,5m2/persoana

a. Cunoscand faptul ca suprafata destinata unei persoane este intre 4,5-5,5m2/persoana

a. Cunoscand faptul ca suprafata destinata unei persoane este intre 4,5-5,5m2/persoana

a. Cunoscand faptul ca suprafata destinata unei persoane este intre 4,5-5,5m2/persoana

a. Cunoscand faptul ca suprafata destinata unei persoane este intre 4,5-5,5m2/persoana

a. Cunoscand faptul ca suprafata destinata unei persoane este intre 4,5-5,5m2/persoana

a. Cunoscand faptul ca suprafata destinata unei persoane este intre 4,5-5,5m2/persoana

a. Cunoscand faptul ca suprafata destinata unei persoane este intre 4,5-5,5m2/persoana

Explicatii generale, NU le scrieti la examen, este doar pentru intelegerea voastra!!

Stiind ca frecventa este de 500-1000Hz,folosesc valorile alfa pentru 1000Hz.

La examen, scriem doar ce e mai jos!!

T = 0,161 * V/ 275 + alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

modul(180 - 0,161 * 2400 / 0,9) =249 33

a 250 a 1000 | 24000

T = 0,161 * V/125 + alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

T = 0,161 * V/125 + alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

T = 0,161 * V/180+ alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

T = 0,161 * V/180+ alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

T = 0,161 * V / 75+ alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

T = 0,161 * V / 350+ alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

T = 0,161 * V/277,50+ alfa * S (ale materialului pe care il alegem ulterior)

n. sei penreene mmm |

Indicati: (1,5 puncte)

Alcatuire completa de terasa - de la interior spre exterior

d (grosimea) x v (factorul de difuzie la vapori)=

primul strat: 15cm x 30 = 450

Presiunea partiala a vaporilor

Perete exterior vențilat [cu alte cuvinte alcatuire de fatada ventilata)

Se da un perete/ o alcatuire/ o terasa (1,5 puncte)

instalatiile trebuie sa fie eficiente;

1. Rezistenta termica corectata minima F „-|lm-k/W/)

plansee peste subsol;

CLADIRI CLADIRI nZEB

Pereti extenor Du Peraţ axmarori (7 opacă

CLADIRI nZEB CLADIRI nZEB

Energie primară = max kWh/m*/an Valori hmită

zona chmatică (|....V

CLADIRI nZEB CLADIRI nZEB

- nu s-a cerut rezolvarea completă a acusticii sălii!

Nu exista risc de condens, bumbacul este tratat cu acid Boric

Membrana anti-difuzie fata de vaporii de apa

strat de difuziune, decompresie si compresare (DDC)

Polistirenul nu este poros

S-ar putea să vă placă și