Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SECESSION
Micare care a reunit mai ales artisti plastici, pictori, graficieni i arhitecti, care s-au rupt de tradiia istorista, dominant n vremea respectiv n Europa i America de Nord, de unde numele de Secession.
Scopurile Seccesionului vienez erau: reunirea forelor creatoare din ntraga ar instaurarea de contacte cu artitii strini schimb internaional de idei s dea impuls artelor aplicate opunerea unei noi expresii artistice veritabile fa de arta nvechit a saloanelor oficiale vieneze.
Secesiunea vienez a luat fiin la 3 aprilie 1987, n jurul lui Gustav Klimt (primul preedinte al Uniunii), Joseph Maria Olbrich si Josef Hoffman, la care ader i Koloman Moser. Asociaia i construiete n 1898 un palat propriu dup planurile lui J. M. Olbrich, care gzduia expoziii internaionale, editeaz revista "Ver Sacrum" (1898-1903). Joseph Maria OLBRICH (1867-1908) Pavilionul Secession (cu Gustav Klimt, Viena, 1898) Obiect modern se opune arhitecturii eclectice a Vienei
Cladire manifest - reinventeaza arhitectura moderna - exprima toate principiile miscarii Seccesion: - sinteza artelor - reintoarcerea la instincte - teme: bufnita, cununa de lauri, gorgone
Palatul Stoclet (Bruxelles, 1905-1910, Joseph Hoffman cu Gustav Klimt) OPERA DE ARTA TOTALA arhitectura + mobilier + corpuri de iluminat + decoratii -Interior foarte luxos locuinta patrunsa de arta
Otto Wagner Staie de metrou Karlsplatz (Viena, 1894-1900) - Decoratii geometrizate -folosirea metalului - Structura dematerializata totul pare foarte usor
Otto Wagner Casa de Economii a Potei Imperiale (Viena, 1904-1906) Constructia reprezinta o lucrare monument, chiar daca este un obiect facut pentru popor, o banca pentru oameni mici. Exteriorul este auster care exprima statul birocratic, dar interiorul prezinta onestitatea si eficienta institutiei prin intermediul transparetei sticlei utilizate. Holul ghiseelor: imagine iconica de inceput al modernismului onestitate, transparenta, eficienta expresie aproape industriala: metal si sticla
Rosa Irina Universitatea Tehnica Cluj Napoca Facultatea de Arhitectura si Urbanism An III gr. 1131