Memoriu SF Teatru S3

www.pb.
ro
BORDEROU STUDIU DE FEZABILITATE

OBIECT: SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE, SECTOR 3
PIESE SCRISE
a investitiei
3.
Costurile estimative ale investitiei (ANEXA 1.1)
3.1
Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
3.2
Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a

investitiei
Titlu
Foaie de capat
4.
4.1
Identificarea investitiei definirea obiectivelor
Borderou
4.2
Analiza optiunilor
Lista cu numele proiectantilor
4.3
Analiza financiara
Imagini proiect
4.4
Analiza de senzitivitate
Cuprins
4.5
Analiza de risc
1.
Date generale
5.
Sursele de finantare a investitiei
2.
Informatii generale privind proiectul:
6.
Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea

investitiei
7.
Pricipalii indicatori tehnico-economici ai investitiei (ANEXA

1.1)
Nr. crt.
2.1.1
Situatia actuala
2.1.2
Informatii despre entitatea responsabila cu

implementarea proiectului
2.2
2.2.1
2.2.2
2.3
Analiza cost-beneficiu
7.1
Valoarea totala
Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele

proiectului de investitii pot fi atinse (scenarii propuse,
scenariul recomandat de catre elaborator, avantajele
scenariului recomandat)
7.2
Esalonarea investitiei
7.3
Durata de realizare
7.4
Capacitati
Descrierea constructiva, functionala si tehnologica
7.5
Alti indicatori specifici domeniului
8.
Avize si acorduri de principiu (ANEXA 4)
Descrierea investitiei:
Date tehnice ale investitiei:
2.3.1
Zona si amplasamentul
2.3.2
Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
2.3.3
Situatia ocuparilor definitive de teren
2.3.4
Studii de teren:
Studiu topografic (ANEXA 2)
Studiu geotehnic (ANEXA 3)
2.3.5
Caracteristicile principale ale constructiilor (variante

constructive si recomandarea variantei optime pentru
aprobare)
2.3.6
Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

necesar pentru varianta propusa promovarii si solutii
tehnice de asigurare cu utilitati
2.4
Durata de realizare, etapele principale, graficul de realizare
26601 SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE
www.pb.ro
ANEXE
ANEXA 1.1: Costurile estimative ale investitiei (valoarea totala cu detalierea pe
structura devizului general, esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a
investitiei) si principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei Varianta 1
ANEXA 1.2: Costurile estimative ale investitiei (valoarea totala cu detalierea pe
structura devizului general, esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a
investitiei) si principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei Varianta 2
ANEXA 1.3: Evaluarea costurilor
ANEXA 2: Studiu topografic
ANEXA 3: Studiu geotehnic
ANEXA 4: Avize si acorduri de principiu
ANEXA 5: Tema de proiectare
www.pb.ro
PIESE DESENATE Varianta 1/ Varianta 2

Nr. crt.
Titlu
Scara
Indicativ
1. Planuri arhitectura
1.
Plan de amplasare in zona Varianta 1 si 2
sc. -
A01
2.
Plan de situatie Varianta 1 si 2
sc. 1:1000
A02
3.
Plan nivel 0 cota +0.00 (+1.00) Varianta 1 si 2
sc. 1:200
A03
4.
sc. 1:200
A04
5.
sc. 1:200
A05
6.
Plan terasa Varianta 1 si 2
sc. 1:200
A06
7.
Sectiune longitudinala Varianta 1 si 2
sc. 1:200
A07
8.
Sectiune transversala Varianta 1 si 2
sc. 1:200
A08
22.
sc. 1:200
IT02
23.
sc. 1:200
IT03
24.
Plan terasa Varianta 1 si 2
sc. 1:200
IT04
2. Planuri rezistenta
9.
Plan cofraj cota +4.00 (+5.25) Varianta 1 si 2
sc. 1:200
R01
10.
Plan cofraj cota +8.00 (+10.60) Varianta 1 si 2
sc. 1:200
R02
11.
Plan cofraj acoperis - Varianta 1 si 2
sc. 1:200
R03
12.
Sectiune longitudinala A-A Varianta 1 si 2
sc. 1:200
R04
13.
Sectiune transversala B-B Varianta 1 si 2
sc. 1:200
R05
3. Planuri instalatii
3.1. Planuri instalatii sanitare
14.
Schema functionala instalatie hidraulica statie de

pompare incendiu RI asigurata din lac Varianta 1
sc. -
IS01
15.
Schema functionala instalatie hidraulica statie de

pompare incendiu RI rezervor 650mc Varianta 2
sc. -
IS02
3.2. Planuri instalatii electrice curenti tari

16.
Schema bloc TGD 1 tablouri electrice Varianta 1 si 2
sc. -
IET01
17.
Schema bloc TGD 2 tablouri electrice Varianta 1 si 2
sc. -
IET02
3.3. Planuri instalatii electrice curenti slabi

18.
Schema bloc detectie incendiu Varianta 1 si 2
sc. -
IES01
19.
Schema bloc supraveghere video Varianta 1 si 2
sc. -
IES02
20.
Schema bloc semnalizare efractie Varianta 1 si 2
sc. -
IES03
sc. 1:200
IT01
3.4. Planuri instalatii de incalzire, ventilatie si climatizare

21.
www.pb.ro
CONCEPT & PROIECT:

PROIECT BUCURESTI
RO1571005, J40/15/1990
Sky Tower, Calea Floreasca
nr. 246C, sector 1, Bucuresti,
Tel: 0372069100
www.pb.ro
ECHIPA DE ELABORARE PROIECT:

Director de proiect
Ing. Mihnea Crihan
Manager proiect
Arh. Eugen Boeru
Concept
Arh. Eugen Boeru
Instalatii termice:
Sef proiect
Ing. Smaranda Petrescu
Proiectat
Ing. Iulian Anton
Ing. Marin Slavila
Departament economic:
Ref. Marketing Irina Velea
Tehn. pr. Constanta Popescu
Proiectat
Ing. Beatrice Balea
Ing. Adrian Vlad
Instalatii electrice curenti slabi:
DE LUXE MASTER INSTAL SRL
Sef proiect
Ing. Beatrice Balea
Proiectat
Ing. Cristian Mihai
Ing. Cristian Caplea
Arhitectura:
Sef proiect
Arh. Anca-Elena Damaschin
COLABORATORI:
Proiectat
Arh. Eugen Boeru
Arh. Anca-Elena Damaschin
CONSULTANTI:
Structuri:
Sef proiect
Ing. Costin Enescu
Instalatii sanitare:
Sef proiect
Ing. Beatrice Balea
Proiectat
Ing. Vasile Daia
Proiectat
Ing. Marian Marinescu
Ing. Nicoleta Bobeica
Ing. Teodora Tanase
Instalatii electrice curenti tari:

Sef proiect
Ing. Beatrice Balea
Securitate la incendiu:
Ing. Elena Mihalache
Acustica:
SONOBEL
Conf. univ. dr. ing. Mariana Cristina Stan
Consultanta mecanica de scena:
Ing. Dan Ghinies
www.pb.ro
DATE GENERALE
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

AMPLASAMENTUL
14
TITULARUL INVESTITIEI
14
BENEFICIARUL INVESTITIEI
14
ELABORATORUL STUDIULUI 14
2
2.1
2.1.1
2.1.2
2.2
2.2.1
2.2.2
2.2.3
2.3.5.4 CARACTERISTICI PRINCIPALE - INSTALATII

31
2.3.5.5 CARACTERISTICI PRINCIPALE - RETELE 33
2.3.5.6 RECOMANDAREA VARIANTEI OPTIME PENTRU APROBARE
14
14
2.3.6
2.3.6.1 INSTALATII SANITARE ANALIZA CONSUM-NECESAR

33
2.3.6.2 INSTALATII ELECTRICE CURENTI TARI ANALIZA CONSUM-NECESAR 34
2.3.6.3 INSTALATII TERMICE VENTILARE-CLIMATIZARE ANALIZA CONSUM-NECESAR
INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL14
COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI (VEZI ANEXA 1.1) 36
SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI 14
SITUATIA ACTUALA 14
INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
14
DESCRIEREA INVESTITIEI
14
OBIECTIVELE PROIECTULUI (VEZI SI ANEXA 5) SI CONCEPTUL GENERAL 14
STUDII PREMERGATOARE 15
SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE 15
3.1
3.2
VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL 36

ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI
ANALIZA COST BENEFICIU 36
4.1
IDENTIFICAREA INVESTITIEI SI DEFINIREA OBIECTIVELOR, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE

REFERINTA
36
ANALIZA OPTIUNILOR 37
ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA FINANCIARA:
FLUXUL CUMULAT, VALOAREA ACTUALA NETA, RATA INTERNA DE RENTABILITATE SI RAPORTUL
COST-BENEFICIU
38
BUGETUL PROIECTULUI
38
ESTIMAREA COSTURILOR SI VENITURILOR OPERATIONALE AFERENTE PROIECTULUI.
38
4.3.2.1 ESTIMAREA COSTURILOR OPERATIONALE

38
4.3.2.2 ESTIMAREA VENITURILOR OPERATIONALE AFERENTE PROIECTULUI
17
DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

29
ZONA SI AMPLASAMENTUL 29
STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT
SITUATIA OCUPARII DEFINITIVE DE TEREN
29
STUDII DE TEREN 29
29
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR
2.3.5.1 CARACTERISTICI PRINCIPALE ARHITECTURA SI URBANISM 29

2.3.5.2 CARACTERISTICI PRINCIPALE ARHITECTURA
30
2.3.5.3 CARACTERISTICI PRINCIPALE STRUCTURA
31
29
4.2
4.3
4.3.1
4.3.2
DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA 17
2.3.4.1 STUDIU TOPOGRAFIC

2.3.4.2 STUDIU GEOTEHNIC 29
2.3.5
34
DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI 35
2.2.4.1 DESCRIERE CONSTRUCTIVA SI FUNCTIONALA ARHITECTURA

2.2.4.2 DESCRIERE CONSTRUCTIVA A STRUCTURII DIN BETON
20
2.2.4.3 DESCRIERE CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA - INSTALATII 22
2.3
2.3.1
2.3.2
2.3.3
2.3.4
33
2.4
2.2.3.1 VARIANTA 1 SI 2 - ARHITECTURA

15
2.2.3.2 VARIANTA 1 - STRUCTURA
15
16
2.2.3.4 VARIANTA 1 - INSTALATII
16
17
2.2.3.6 VARIANTA 1 - RETELE
17
17
2.2.3.8 VARIANTA 1 SI 2 INFRASTRUCTURA RUTIERA
17
2.2.3.9 VARIANTA 1 ECONOMIC (VEZI SI ANEXA 1.1)
17
2.2.3.10VARIANTA 2 ECONOMIC (VEZI SI ANEXA 1.1)
17
2.2.3.11SCENARIUL RECOMANDAT SI AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT 17
2.2.4
33
SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUM NECESAR PENTRU VARIANTA PROMOVATA
29
40
4.3.3
4.3.4
4.3.5
4.4
4.5
SUSTENABILITATEA FINANCIARA
41
RAPORTUL COST-BENEFICIU
42
INDICATORI FINANCIARI - RIR SI VAN DIN PUNCTUL DE VEDERE AL INVESTITIEI
ANALIZA DE SENZITIVITATE
44
ANALIZA DE RISC
45
SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI
ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI
6.1
6.2
NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE EXECUTIE

NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE OPERARE
43
49
49
49
49
36
www.pb.ro
2.1.2
DATE GENERALE
1.1
DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE.
1.2
AMPLASAMENTUL
Terenul pe care se va amplasa obiectivul se afla in Parcul Alexandru Ioan Cuza (Balta Alba), in
partea de sud-est, cu acces din zona Liceului Teoretic Dante Aligheri - conform planurilor
urbanistice aprobate.
1.3
TITULARUL INVESTITIEI
SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI.
1.4
BENEFICIARUL INVESTITIEI
SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI.
1.5
ELABORATORUL STUDIULUI
S.C. PROIECT BUCURESTI S.R.L., Sky Tower, Calea Floreasca nr. 246 C, sector 1, Bucuresti.
INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1
SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
2.1.1
SITUATIA ACTUALA
Sala multifunctionala propusa se va amplasa pe un teren liber de constructii, fara vegetatie
inalta (copaci), conform planurilor urbanistice in vigoare, in cadrul Parcului Alexandru Ioan
Cuza (Balta Alba), in apropierea Lacului Titan. Terenul este denivelat, coborarea spre lac
realizandu-se prin terase succesive amplasate la cote diferite. Adiacent amplasamentului exista
forme de microrelief: o movila cu punct de belvedere si alte denivelari locale de mici dimensiuni
(valuri de pamant).
Functiunea dezvoltata (activitati culturale pentru public larg: spectacole de teatru, concerte)
este compatibila cu amplasamentul propus si reprezinta o necesitate pentru locuitorii Sectorului
3 al Municipiului Bucuresti.
Pentru amplasamentul ales exista cai de acces pietonal si carosabil ocazional, amenajate sub
forma unui traseu de important de acces in parc, asupra caruia se preconizeaza interventii
minime. Amenajarea peisagera si racordarea la aleile existente precum si mobilierul urban din
zonele adiacente se vor realiza in cadrul unei lucrari de imbunatatire peisagera la nivelul
intregului parc, desfasurata in paralel cu derularea prezentei investitii.
Constructia se va racorda la retelele de apa, canalizare, electricitate si gaz care se vor asigura
la limita amplasamentului.
INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI
Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Sectorul 3 al Municipiului Bucuresti.
2.2
DESCRIEREA INVESTITIEI
2.2.1
OBIECTIVELE PROIECTULUI (vezi si Anexa 5) SI CONCEPTUL GENERAL

Se propune construirea unei Sali mutifunctionale pentru activitati culturale cu 1200 de locuri
pentru spectatori, dispuse in amfiteatru. Sala este prevazuta cu loje si balcon. Foayerele pentru
spectatori vor fi dezvoltate pe mai multe niveluri. Scena cu buzunare si turn de scena va avea
deschiderea de 15m intre arlechini si nu va avea fosa pentru orchestra. Cladirea va cuprinde
spatii de culise si depozit, necesare personalului implicat in spectacolele care se vor desfasura
aici, spatii pentru administratie si spatii tehnice pentru echipamente necesare bunei functionari.
Principalele activitati pe care le va gazdui sala sunt: spectacole de teatru, proiectii de film,
conferinte, intruniri, concerte si spectacole sustinute de catre formatii sau trupe aflate in turneu.
Pornind de la obiectivul stabilit prin tema de proiectare, acela de a afecta cat mai putin
vegetatia existenta si de a integra cat mai discret constructia propusa in contextul existent al
parcului Alexandru Ioan Cuza (Balta Alba), s-a optat pentru varianta acoperirii cladirii cu terasa
inierbata si continuarea acesteia pe latura din spate si pe laturile laterale cu valuri de pamant
care vor completa si amplifica relieful existent. Punctul de belvedere de pe movila existenta in
prezent se va muta pe terasa inierbata a cladirii. Impresia exterioara va fi de cladire ingropata
intr-un mic deal, fiind direct expuse publicului doar fatada cu accesul principal (latura de sud) si
mici portiuni din fatadele laterale. Pantele din pamant nou create in jurul cladirii vor fi acoperite
cu vegetatie, posibil si vegetatie inalta si vor permite amenajarea pe timpul iernii a partiilor
pentru sanius existente in trecut in aceasta zona a parcului. Pe timpul verii, terasa inierbata a
cladirii va putea gazdui un teatru de vara si proiectii de film pentru cca. 200 de spectatori, turnul
de scena functionand ca fundal de scena si suport pentru proiectii in aer liber.
In exterior, expresia arhitecturala propusa este una simpla cu suprafete pline si vitraj puternic la
parter (accesul principal pentru public), cu o copertina ampla care va proteja publicul la intrarea
sau iesirea din cladire, va umbri vitrajul orientat sudic si va marca vizual intrarea. Foyerul
dezvoltat pe mai multe niveluri, cu scari monumentele pentru public va fi luminat prin ferestre
inalte verticale pe latura dinspre lac si pe partea opusa acesteia, oferind perspective generoase
din interior.
www.pb.ro
2.2.2
STUDII PREMERGATOARE
Pentru aceasta investitie nu a fost elaborat studiu de prefezabilitate si nici plan detaliat de
investitii pe termen lung.
2.2.3
SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE
2.2.3.1 VARIANTA 1 SI 2 - ARHITECTURA

In vederea diversificarii activitatilor culturale in cadrul parcului Alexandru Ioan Cuza (Balta Alba)
si implicit in cadrul Sectorului 3 al Municipiului Bucuresti se propune realizarea unei Sali
multifunctionale dedicate activitatilor culturale care sa integreze urmatoarelor obiective:
O sala de spectacole cu o capacitate de 1200 de locuri pentru spectatori;
Spatii anexa ale salii dedicate spectatorilor (foyere) si care pot fi utilizate pentru alte
activitati complementare cum ar fi expozitii temporare, evenimente etc.;
Spatii anexa tehnice si utilitare in masura sa deserveasca evenimente de diverse genuri:
concerte de muzica, piese de teatru, proiectii, intruniri etc.;
Spatii administrative si tehnice;
Spatiu amenajat in aer liber pe terasa cladirii pentru un posibil teatru de vara cu proiectii
de film pentru cca. 200 de spectatori;
Amenajari exterioare urbane si peisagere cuprinzand racordarea la esplanadele existente
cu alei pietonale si carosabile (in cadrul unui studiu distinct, la nivelul intregului parc).
Pe terenul dedicat acestei investitii, in suprafata de 3000mp, sala nou propusa va fi integrata
ambiantei parcului, fiind aleasa solutia ingroparii constructiei in relieful existent, amplificat,
astfel incat cladirea va fi vizibila din parc intr-o mica proportie. Suprafata construita la sol va fi
de 2531mp, iar suprafata construita desfasurata va fi de 5600mp.
Solutia adoptata este compacta pentru ca interventiile in cadrul parcului sa fie minimale atat in
timpul santierului, cat si ulterior pe perioada de existenta si utilizare a constructiei.
Deorece tema de proiectare implica realizarea a 1200 de locuri in sala, calcularea curbei de
vizibilitate raportata la normele in vigoare de proiectare a salilor de spectacole a implicat o
solutie unica, referitoare la distantele de evacuare si dimensiuni. De asemenea, conform
datelor de tema, dispunerea locurilor in sala s-a facut in evantai, pe gradene dispuse in
amfiteatru.
Sala de spectacole este organizata in trei zone distincte de amplasare a publicului: sala
propriu-zisa, zona de loje si balconul. In acest fel, in functie de fiecare tip de reprezentatie,
zona de loje si respectiv balconul pot sau nu sa fie utilizate. In acest sens, lojelor li se vor
prevedea cortine-draperii, pentru ca atunci cand nu sunt folosite sa poata fi inchise vizual.
Spatiile de deservire ale salii, respectiv foyerele, au fost dimensionate conform normelor in
vigoare pentru numarul de spectatori ceruti prin tema si s-a prevazut organizarea cu spatii
conexe pentru o buna desfasurare a activitatilor: grupuri sanitare separate pe sexe pentru
spectatori, grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilitati, garderobe, puncte de deseservire
aimentara pentru pauzele de spectacol. Aceste spatii, datorita dotarilor, pot fi folosite si
independent de utilizarea salii. De asemenea au fot prevazute puncte de paza grupate in zona
acceselor si de asemenea o casa de bilete usor accesibila publicului, cu sistem modern de
ticketing.
Zona de realizare a spectacolelor scena este polivalenta in sensul ca poate fi organizata

pentru o gama larga de spectacole si evenimente: de la amenajarea cu un ecran pentru
proiectii de film sau la amenajarea unei simple estrade de prezidiu in cazul unei conferinte,
pana la spectacole de teatru/dans cu decoruri. In acest sens scena si portalul spre sala au fost
dimensionata generos, cu turn de scena care poate adaposti dotari compexe necesare
spectacolelor de teatru si varietati si buzunare de culise de o parte si de alta a scenei.
Zona tehnica de deservire a scenei cuprinde depozite de decoruri, recuzita si costume si de
asemenea camerele tehnice ale regizorilor, sunetistilor, electricienilor pecum si vestiare si oficii
pentru acestia. In imediata apropiere si in directa legatura cu scena si culisele se afla cabinele
actorilor si salile de repetitii, care de asemena au grupuri sanitare separate pe sexe cu dusuri si
oficii.
Zona administrativa si spatiile tehnice sunt amplasate la nivelul superior al cladirii si pe terasa
acesteia. Sunt organizate birouri minimale pentru personalul administrativ organizate pe
servicii, care vor avea grupurile lor sanitare si un oficiu. Spatiile tehnice adapostesc centrala
termica, centralele de aer, chillerele, care deservesc fiecare din spatiile descrise mai sus. De
asemenea sunt prevazute camerele pentru generator, posturi trafo, tablou electric general etc.
Mare parte din aceste echipamente vor fi plasate pe lateralele turnului de scena intr-o zona
organizata special pentru echipamente pe un stelaj metalic special si protejate vizual si pentru
securitate de un riflaj estetic.
In ideia unei economii de spatiu versus o gama cat mai larga de activitati, terasa verde a cladirii
si turnul de scena vor fi amenajate peisager ca o gradina de vara cu posibilitatea de a fi
utilizata pentru organizarea in lunile calduroase de evenimente in aer liber: de la proiectii de
film, spectacole de muzica, evenimente de diverse tipuri etc. Spatiul permite amenajarea
pentru gazduirea a aproximativ 200 de spectatori.
Dimensionarea judicioasa a cladirii conform temei de proiectare si contextul in care se
amplaseaza investitia (care a presupus pastrarea in cea mai mare masura a vegetatiei inalte
existente si ingroparea constructiei intr-o amenajare peisagera verde, cu impact vizual minim
la nivelul parcului, in completarea amenajarilor existente) conduc la o solutie varianta unica de
rezolvare din punct de vedere al arhitecturii.

Structura salii multifunctionale este rezolvata in sistem de pereti structurali din beton armat.
Acoperis
Acoperisul are doua tipuri de grinzi in rezolvarea structurala:
Placa din beton armat care sprijina pe grinzi din beton armat precomprimat deasupra salii
de spectacole si foyer-ului
Placa din beton armat care sprijina pe grinzi din beton armat monolit
Balcon peste sala de spectacole si peste foyer

Placa din beton armat monolit sustinuta de grinzi din beton armat in consola care descarca pe
lamelele structurale ce bordeaza lojele
Planseu cota +5.15
Placa din beton armat in sistem dala peste holul de intrare si care descarca la exterior pe
www.pb.ro
grinda perete din axul 7 si la interior pe peretii structurali din beton armat din axul 5.
Placa cota +8.00
Placa din beton armat monolit sustinuta de grinzi din beton armat.
Grinzi prefabricate din beton armat cu armatura postintinsa
Acoperisul cladirii este sustinut de un sistem de grinzi prefabricate cu deschideri maxime de
21m. Grinzile pot fi realizate in solutie prefabricata.
Grinzi din beton armat
Grinzile care sustin placile de la cotele +8.00, acoperisul in zona spatiilor auxiliare, placa de
peste turnul scenei, sunt in sistem beton armat monolit (sau prefabricat).
Pereti structurali exteriori
Aceste elemente structurale au un dublu rol de a descarca elementele de tip placa si/sau grinzi
si de a prelua impingerea pamantului. Acesti pereti au un numar limitat de goluri pentru
deservirea instalatiilor, acces/evacuare personal, iluminat natural si accesul decorurilor in
incinta.
Peretele din axul 7 este sustinut pe o serie de stalpi metalici.
Pereti structurali interiori
Pereti structurali din beton armat pozitionati in special in zona de delimitare a functiunilor
principale.
Scena este inconjurata de pereti care prezinta goluri mari de circa 10.40m inaltime spre sala si
spre culise. Singurul perete plin este cel opus salii. Peste cota +10.40 peretii sunt plini pana la
cota +22.79 care este nivelul planseului.
Gradene
Gradenele sunt rezolvate din punct de vedere structural printr-o placa cutata din beton armat
care reazema pe grinzi dispuse radial.
membrane bituminoase, membrane aplicate sau adititivi speciali. Toate hidroizolatiile vor fi
protejate impotriva factorilor mecanici. Dupa tipurile de elemente constructive ce vor fi
protejate, solutiile de protectie impotriva patrunderii apei sunt:
Protectia acoperisului necirculabil
Protectia acoperisului din zona inierbata
Protectia elementelor vertical ingropate
Protectia placii de la cota 0.00

Constructia principala a salii multifunctionale este rezolvata identic cu varianta 1, solutia de
arhitectura fiind aceeasi pentru ambele variante. In varianta 2 se prevede realizarea unui
rezervor de apa pentru incendiu, ingropat, amplasat adiacent constructiei, cu capacitate de
650 mc, suprafata de cca 190mp si inaltime de cca. 5m. Rezervorul este conceput ca o
constructie monolit din beton armat, termoizolat si hidroizolat pe exterior si etansat pe interior
prin tratament cu aditivi de impermeabilizare si va avea alaturata o camera de vane,
deasemenea ingropata in pamant si hidroizolata.

INSTALATII SANITARE
Sunt prevazute instalatii sanitare pentru alimentare cu apa rece si calda (grupuri sanitare,
dusuri, vestiare, oficii de preparare), instalatii de canalizare menajera si pluviala (inclusiv
drenarea apelor din exteriorul cladirii pe perimetrul acesteia) si instalatii de stingere a
incendiilor (cuprinzand rezerva intangibila de apa pentru incendiu, statie de pompare,
sprinklere, drencere, hidranti interiori si exteriori).
In varianta 1, rezerva intangibila de apa pentru incendiu este asigurata de lacul din apropiere,
in malul acestuia urmand a se construi o statie de pompare subterana.
INSTALATII ELECTRICE CURENTI TARI
Stalpi metalici
Alimentare electrica se va face din doua posturi trafo 2 x1000kVA.
Sunt prevazuti 4 stalpi metalici circulari in axul 7 pentru sustinerea peretelui structural curb.
S-au prevazut instalatiile electrice interioare specifice functiunilor constructiei.
Fundatii
INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI
Fundarea se realizeaza printr-o retea de grinzi de fundare dispuse pe doua directii asezate sub
peretii structurali din beton armat. Sistemul de fundare este conceput astfel incat placa din
beton armat de la cota +0.00 sa nu fie in contact cu apa din stratul freatic.
S-au prevazut instalatii de detectie si avertizare incendiu, sonorizare, antiefractie,

supraveghere video. Sala multifunctionala va avea si instalatii specifice de intercomunicatie
interioara, ticketing si control acces spectatori, precum si functii monitorizate prin BMS.
Platforme metalice si pasarele
INSTALATII TERMICE VENTILARE-CLIMATIZARE
La diverse niveluri in zona turnului scenei si a tavanului salii sunt prevazute pasarele metalice
cu rol tehnologic.
Instalatiile de desfumare au fost concepute tinand cont de conditiile de organizare a

constructiei pe compartimente distincte de incendiu: compartiment zona scena si culise,
compartiment zona depozitare, compartiment zona public (sala, foyere, garderoba, bufet).
S-a asigurat ventilarea si climatizarea corecta a spatiilor interioare, fiind prevazute unitati
chiller si centrale de tratare a aerului dispuse deasupra si in lateralul turnului de scena.
Incalzirea spatiilor importante (sala de spectacole, foyere) se face prin sistemul de ventilareclimatizare, agentul termic fiind asigurat de centrala termica pe gaz prevazuta la partea
Pe fetele laterale ale turnului scenei, la exterior, sunt prevazute platforme metalice pentru
utilajele de ventilatie si climatizare.
Hidroizolatii
Protectia cladirii impotriva infiltratiilor poate fi realizata utilizand diverse solutii cum ar fi
www.pb.ro
superioara a constructiei.
2.2.3.11SCENARIUL RECOMANDAT SI AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT

ARHITECTURA
Deoarece dimensionarea cladirii conform temei impuse a fost facuta foarte judicios nu se poate
pune in discutie realizarea a doua variante de rezolvare arhitecturala. De asemenea
amplasarea salii in parc a impus solutia ingroparii constructiei intr-o amenajare verde peisagera cu un impact minim vizual la nivelul intregului parc.
INSTALATII SANITARE
Sunt prevazute aceleasi instalatii sanitare ca si in varianta 1, cu diferenta ca in varianta 2
rezerva intangibila de apa pentru incendiu este asigurata prin construirea unui rezervor
ingropat de capacitate de 650mc, cu statie de pompare adiacenta, deasemenea ingropata in
pamant.
Se recomanda varianta 1, din considerentul limitarii interventiei asupra parcului existent

(rezervorul ingropat din varianta 2 reprezinta o suprafata suplimentara de excavat, de construit
si de acoperit cu pamant, amplificand dimensiunea santierului).
Referitor la instalatiile electrice de curenti tari nu sunt modificari fata de varianta 1.
STRUCTURA
INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Referitor la instalatiile electrice de curenti slabi nu sunt modificari fata de varinata 1.
Solutia structurala pentru constructia principala nu difera intre cele doua variante. Din punct de
vedere tehnic este posibila realizarea ambelor variante.
INSTALATII SANITARE
Instalatiile termice si de ventilare-climatizare sunt rezovate la fel ca in varianta 1.
Solutia recomandata este Varianta 1. Se elimina astfel un bransament suplimentar de apa si se

reduce suprafata construita a cladirii, reducand astfel costurile de constructie.

Constructia se va racorda la retele de apa, canalizare, electricitate si gaz care se vor asigura la
limita amplasamentului. In varianta 1 este necesar un singur bransament de apa la reteaua de
furnizare publica, rezerva de apa de incendiu fiind asigurata prin pompare din lac.

Constructia se va racorda la retele de apa, canalizare, electricitate si gaz care se vor asigura la
limita amplasamentului. In varianta 2 sunt necesare doua bransamente distincte de apa din
reteaua de furnizare, unul pentru apa potabila si altul pentru apa de incendiu.
2.2.3.8 VARIANTA 1 si 2 INFRASTRUCTURA RUTIERA

Acest aspect al proiectului nu face parte din prezentul studiu. Amenajarea peisagera si
racordarea la aleile existente precum si mobilierul urban din zonele adiacente se vor realiza in
cadrul unei lucrari de imbunatatire peisagera la nivelul intregului parc, desfasurata in paralel cu
derularea prezentei investitii.
2.2.3.9 VARIANTA 1 ECONOMIC (vezi si ANEXA 1.1)

Valoarea investitiei pentru sala multifunctionala pentru activitati culturale:
8,508 mil E + TVA (1519 E/mp + TVA) din care valoarea C+M: 5,077 mil E (907 E/mp + TVA).
2.2.3.10
VARIANTA 2 ECONOMIC (vezi si ANEXA 1.1)

Valoarea investitiei pentru sala multifunctionala pentru activitati culturale:
8,589 mil E + TVA (1534 E/mp + TVA) din care valoarea C+M: 5,147 mil E (919 E/mp + TVA).
ECONOMIC
Se recomanda varianta 1 deoarece se asigura aceeasi functionalitate a constructiei cu o
valoare de investitie mai redusa (vezi si analiza cost-beneficiu).
2.2.4
DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA
2.2.4.1 DESCRIERE CONSTRUCTIVA SI FUNCTIONALA ARHITECTURA

Sala multifunctionala pentru activitati culturale va cuprinde:
Sala de spectacole;
Foyere spectatori
Gradina/teatru de vara
Zona de scena cu turn de scena si culise;
Zona de activitati conexe scenei: cabine artisti, spatii tehnice, depozite etc;
Zona birouri administrative;
Spatii tehnice
Amenajari exterioare urbane si peisagere cuprinzand alei pietonale si carosabile (nu fac
obiectul prezentului studiu; vor fi detaliate intr-un studiu separat, la scara intregului parc).
Sala multifunctionala pentru activitati culturale va avea 1200 locuri in sala si 200 locuri
in gradina de vara
Noua Sala multifunctionala pentru activitati culturale va acomoda mai multe tipuri de
spectacole: teatru, concerte, conferinte, congrese si alte evenimente culturale si sociale.
Terasa inierbata a salii se va amenaja ca o gradina de vara cu estrada pentru reprezentatii si
proiectii de film in aer liber, cu cca. 200 de locuri pentru spectatori amenajate peisager.
Sala multifunctionala pentru activitati culturale se va amplasa in cadrul parcului Alexandru Ioan
www.pb.ro
Cuza (fost IOR) in zona de S-E, in imediata apropiere a accesului din dreptul liceului Dante
Alighieri.
Constructia care va gazdui Sala multifunctionala pentru activitati culturale va avea structura din
beton armat si otel, sub gradenele salii fiind prevazut un nivel cu functiuni specifice zonei de
foyer pentru spectatori. Deoarece panza freatica este la mica adancime, s-a optat pentru o
constructie fara subsol si pentru ridicarea gradenelor de la cota terenului, cota de acces in
cladire fiind cu cca 10cm deasupra cotei terenului natural, la cota +67.50m fata de cota Marii
Negre.
Organizarea pe verticala a gradenelor cu locuri pentru spectatori se face pe doua niveluri
distincte: zona salii si zona balconului. Sala are acces atat de la cota foyerului de intrare din
lateralele salii, pe intervalul median central, cat si de la partea superioara a salii de pe
intervalele longitudinale, de la cota foyerului, la nivelul +5.25. Balconul este accesibil de la cota
+10.70m de pe un foyer superior. Accesul in lojele din sala se face direct din foyerul de la cota
+5.25.
Sala multifunctionala pentru activitati culturale va avea 1200 de locuri pentru spectatori, din
care 646 fotolii in sala, 74 locuri la strapontine in sala, 64 de fotolii in loje, 380 fotolii la balcon si
36 de locuri la strapontine in balcon. Pe langa acestea s-au prevazut prin proiect cca 200 de
locuri in gradina de vara, amenajata pe terasa cladirii.
Interiorul salii este prevazut cu o buna vizibilitate a tuturor locurilor la scena, respectandu-se
normativul NP 002-1996, P 123-1989, SREN 13200 pentru calculul curbei de vizibilitate.
Sala va fi tratata acustic la nivelul peretilor si plafoanelor cu materiale speciale. De asemenea
pardoseala salii va fi tratata acustic cu un covor de trafic intens.
Fotoliile din sala vor trebui sa corespunda unor caracteristicilor de calitate cu urmatoarele
precizari:
Sa fie rabatabile.
Sa fie confortabile in termenii ergonomiei, tapitate cu materiale cu sursa de ignitie foarte

redusa si cu brate rabatabile.
Pot avea incorporate in design individual loc de pahar/ programul evenimentului, dar si
eventual un sistem audio cu casca si diplay.
Dimensiunile unui fotoliu sunt 400mm adancime (incluzand spatarul), 600mm latime,
distanta intre axele a doua fotolii de 600mm si inaltimea sezutului 445-490mm.
In termenii sigurantei trebuie sa respecte reglementarile numarului maxim de scaune pe
un rand, sa nu contina piese usor de demontat si sa permita miscarea usoara a
spectatorilor latimea gradenei este de 900mm.
Pentru persoanele cu dizabilitati motorii in scaune cu rotile se prevede un spatiu de
1350x1600mm incluzand spatiul pentru scaunul special si scaunul pentru persoana insotitoare.
Scaunul pentru persoana insotitoare va corespunde tuturor caracteristicilor unui scaun pentru
spectatori.
Locurile la strapontine vor fi folosite in cazul unor evenimente care vor cere suplimentarea
locurilor din fotolii. Scaunele de strapontine vor trebui sa respecte caractreisticile generale de
design ale fotoliilor. Vor fi obligatoriu rabatabile si se vor mentine stranse imediat ce spectatorul
se va ridica.
Accesul la locurile pentru spectatori se va realiza din trei nivele de foyere: foyerul de acces
principal in cladire la cota +/-0,00, foyerul de la cota +5.25 din care se face si accesul principal
in sala si in lojele salii si foyerul de la cota +10.70 pentru accesul in balconul salii. Sub
deschiderea gradenelor se propune dezvoltarea unei zone de servicii pentru foyere cu grupuri
sanitare, garderobe si bar.
La ora actuala zona de acces spre terenul pe care se va amplasa constructia este amenajat cu
esplanade care coboara in trepte spre lac, fiind unul din accesele principale in parc. Aceste
esplanade se vor amenenaja partial pentru racordarea nivelului strazii cu accesele in cladire
atat la nivel pietonal, pentru persoanele cu dizabilitati si pentru acces carosabil de urgenta si
utilitar. Pe teren in interiorul parcului nu va fi permis accesul public auto si implicit nu vor fi
amenajate parcaje. Parcarile sunt rezolvate la nivelul aleii Lunca Muresului de-a lungul careia
sunt amenajate locuri de parcare, in zona accesului in parc unde este amenajata o parcare si
vis-a-vis de intrarea in parc unde se afla o parcare publica. Acccesul in cladire se va face de
pe o zona pietonala a parcului, prima esplanada existenta deasupra nivelului aleii care
inconjoara lacul si care se va reamenaja partial pentru a se racorda cu nivelul de acces in
cladire. Se asigura accesele auto de interventie (pompieri, salvare) si accesul auto de serviciu
in zona de acces pentru decoruri si de eliminare deseuri.
Accesul publicului spectator se va face de pe esplanada pietonala a parcului. Se va intra direct
prin windfang in foyerul cladirii. Accesul principal al spectatorilor in sala se va face pe doua
scari monumentale situate de o parte si de alta a foyerului de la cota +/-0,00. La cota +5.25
este un al doilea foyer din care se face accesul in sala si in lojele salii. La foyerul balconului
+10.70, se va ajunge pe alte doua scari situate de o parte si de alta a foyerului de la cota
+5,25. Fiecare nivel de foyer va fi dotat cu grupuri sanitare separate pe sexe pentru spectatori.
La cota +/-0,00 si la cota +5.25 de foyer vor fi amenajate baruri pentru servirea spectatorilor in
timpul pauzelor de spectacol. Garderobele pentru spectatori si grupurile sanitare pentru
persoane cu dizabilitati vor fi amenajate la cota de acces +/-0,00. Pentru accesul facil al
spectatorilor, inclusiv al persoanelor cu dizabilitati, la toate nivelele de foyer si in sala, sunt
prevazute doua lifturi in imediata apropiere a scarilor care urca de la cota +/-0,00 la cota
+10.70.
Accesul in sala, pentru spectatori, se poate face si pe lateralele salii foyerul de la cota +/-0,00
avand doua buzunare laterale care fac legatura atat cu sala cat si cu evacuarile de urgenta in
afara cladirii.
Scena salii va fi compusa din zona de estrada, principala si zona culiselor si a turnului de
scena.
Scena va avea o cota de +1m fata de cota salii. Deschiderea portalului scenei catre sala va fi
de 15.00m latime cu o inaltime de 9.30m. Adancimea salii va fi de 12.40m. De o parte si de alta
a scenei se vor afla buzunarele culiselor si dispuse de o parte si de alta a arlechinilor, vor fi
camera pentru dimere si camera regizorului de scena. Scena va fi dotata cu arlechini mobili,
platforma turnanta de 8m diametru si 3 perechi de pantaloni. Pe dosul arlechinilor vor fi
amplasate luminile laterale de scena. Portalul scenei spre sala va fi inchis cu o cortina cu doua
tipuri de deschidere. De asemenea pentru cazuri de urgenta va fi prevazuta o cortina de
siguranta.
Turnul scenei va acoperi zona scenei si va adaposti o parte din mecanica de scena, respectiv
20 contrabare cu actionare electrica pentru lumini si decoruri. Imprejurul turnului, pe trei laturi
se vor afla pasarele de acces la contrabare pentru intretinere. In podul turnului se vor afla
www.pb.ro
mecanismele de manevrare a contrabarelor. Mecanismul cortinei circulare pentru spatele

scenei va fi prins de prima pasarela de acces in turn. Prin spatele acestei cortine se va realiza
legatura intre cele doua buzunare de culise.
Culisele sunt prevazute de o parte si de alta a scenei. Ambele buzunare se vor dezvolta pe
toata inaltimea cladirii. Buzunarul de est va fi amplu, dezvoltat pe intreaga laterala a scenei si a
cladirii. Va avea legatura directa cu scena printr-un portal de mari dimensiuni si de asemenea
va avea legatura cu depozitul de decoruri situat in spatele scenei si a culiselor. In acest
buzunar de scena, fiind de dimensiuni mari, se vor putea asambla decorurile spectacolelor
si/sau se vor putea organiza repetitii. Buzunarul culisei de vest va fi de dimensiuni mai reduse
si va fi dedicat regruparii artistilor pentru intrarile si iesirile din culise. Legatura cu cabinele
artistilor este de asemenea facila fiind dispuse pe latura de vest a cladirii la nivelele superioare.
tabloul electric general, posturile de transformare vor fi dispuse la cota +8,00, pe latura de nord
vest a cladrii. Accesul la ele se va realiza printr-o curte de lumina. Alte centrale de tratare a
aerului, chillerele si generatorul electric vor fi amplasate in nise tehnice exterioare dispuse pe
lateralele turnului de scena, protejate vizual si de siguranta cu riflaje rezistente.
Evacuarea in caz de incendiu din cladire, atat din sala cat si din spatiile aditionale si conexe
salii se va realiza conform P118/1999.
Evacuarea in caz de incendiu pentru sala se va realiza pe zona mediana a salii la cota +1,00m
din sala, direct in exteriorul cladirii. Spectatorii din zona de balcon si de loje se vor evacua pe
scarile de foyer si la exterior prin intrarea principala.
Cladirea va avea trei compartimente de incendiu:
O alta zona care deserveste scena va gazdui depozitele de decoruri, recuzita si costume.
Depozitul de decoruri se dezvolta pe latura de nord a cladirii cu legatura directa atat cu culisele
scenei cat si cu zona personalului tehnic. Va fi dezvoltat pe doua nivele avand o inaltime utila
de cca 5m. Va fi racordat la nivelul de calcare cu culisele si cu scena, adica la +1,00m.
sala cu zona de foyere pentru spectatori,
scena cu turnul de scena, culisele si toate spatiile conexe scenei,
zona de depozite decoruri, costume, recuzita.
Accesul exterior la depozite se va face de pe unica alee carosabila utilitara care se va inchide
in accesul in depozite. Tot prin acesta zona se vor depozita/elimina deseurile din cladire.
Amenajarile exterioare
Accesele laterale de pe laturile est si vest in sala, vor corespunde evacuarilor de urgenta de pe
inelul median al salii si vor fi in directa legatura evacuarilor de urgenta din cladire. Accesul estic
al caldirii va fi folosit si ca acces pentru personalul tehnic si administrativ, angajat al salii,
precum si ca acces pentru artisti.
Spatiile dedicate personalului tehnic sunt amplasate in imediata legatura cu zona de culise, de
scena si de depozite. Aceste spatii vor fi prevazute cu vestiare , un oficiu si grupuri sanitare
separate pe sexe, cu dusuri. Camere tehnice suplimentare vor fi cabina de sunet, cabina de
lumini si cabina de proiectii, toate aflate pe linia mediana dintre sala si foyere, cu vedere directa
spre scena.
Fiind vorba de amplasarea unui obiectiv cultural in carul parcului Alexandru Ioan Cuza, s-a
optat din start pentru o solutie cat mai putin agresiva cu imediata vecinatate, drept pentru care
cladirea este acoperita cu un versant artificial, imbracat in gazon si vegetatie de talie mica. Pe
terasa cladirii, profitand de panta placii care acopera sala, se propune amenajarea unei gradini
de vara cu gradene de lemn si o estrada care va avea un dublu rol: de scena si de protectie a
unor trasee de instalatii.
Intreg versantul va putea fi accesibil pietonal, ca orice spatiu verde din parc.
La nivelul acceselor carosabile si pietonale se va reamenaja zona de acces in parc,
construindu-se o alee carosabila de interventii si utilitara care va accesa cladirea pe latura de
est. Zona pietonala a esplanadei existente se va racorda cu nivelul de acces +/-0,00 in cladire.
Camera de paza, centrala de siguranta, serviciul de pompieri, centrala BMS se vor amplasa in
zona windfangului pe latura vestica a cladirii. In oglinda, pe latura de est se va afla casa de
bilete.
REGLEMENTARI GENERALE:
Atat pe latura de est cat si cea de vest, de o parte si de alta a turnului de scena, doua noduri
de circulatie cu scara si lift vor face legatura intre nivelele +/-0,00, +4,00 si +8,00 in zona
spatiilor tehnice, administrative si dedicate artistilor.
P 123-1989 Instructiunilor tehnice privind proiectarea si executia salilor de auditie publica din
punct de vedere acustic"
Spatiile dedicate artistilor, respectiv cabinele de schimb si salile de repetitii sunt dezvoltate pe
doua nivele in jurul scenei in legatura directa cu zona de culise. Pe latura de est, la cota +/0,00 se afla birourile de lucru ale regizorilor, scenografilor, coregrafilor. Birourile relationeaza
direct cu zona culiselor. La nivelul +4,00 se afla o sala de repetitii. Pe latura de vest la cota
+4,000 se afla cabine de schimb pentru artisti cu grupuri sanitare separate pe sexe si dusuri si
un oficiu. Tot la acelasi nivel se afla o adoua sala de repetitii. La cota +8,00, pe latura de vest
se afla o serie de cabine pentru artisti fiecare dotata cu grup sanitar cu dus. Pe latura de est si
nord, la aceiasi cota se dezvolta zona de birouri administrative ale salii. Va exista un birou de
secretariat, director, serviciul contabilitate, marketing. Acesta zona va avea propriile grupuri
sanitare separate pe sexe si un oficiu.
Cladirea salii va avea o serie de spatii tehnice: centralele de aer, tablou electric general, posturi
de transformare, generator electric. Spatiile tehnice precum centrala termica, centrala de aer,
NP 002-1996 Cerinte esentiale. Normativ pentru proiectarea salilor de auditie
NP 051-2001 Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la exigentele
persoanelor cu handicap
NP 068-2002 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de
siguranta in exploatare
P 118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale
HG 560-2005 + HG 37/2006 Hotarare pentru aprobarea categoriilor de constructii la care este
obligatorie realizarea adaposturilor de protectie civila [...]
Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul
constructiilor noi 2001
LEGEA 350/2001 Legea privind amenajarea teritoriului
www.pb.ro
LEGEA 10/1995 Legea privind calitatea in constructii

HG 28/2008 Hotararea privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnicoeconomice aferente investitiilor publice, precum si structurii si metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventie
2.2.4.2 DESCRIERE CONSTRUCTIVA A STRUCTURII DIN BETON

Amplasamentul, dispozitia generala, destinatia si geometria cladirii rezulta din desenele de
arhitectura anexate.
Conform datelor din studiul geotehnic elaborat de SC BRICK CONSTRUCT SRL, bazate pe un
sondaj geotehnic de 20.00 m adancime, terenul de fundare are urmatoarea stratificatie.
Stratul 1: Umpluturi (cote 0.00 0.60m). Cu grosimi de variabile (0.60m in forajul F1) acest
strat este format din argila prafoasa galbuie in amestec cu resturi de materiale de constructie.
Stratul 2: Argile prafoase, prafuri argiloase cafeniu galbui plastic vartoase. Acest strat a fost
interceptat pana in jurul adancimii de 4m si este format din argile prafoase, prafuri argiloase,
nisipoase in baza stratului, aflate in stare de consistenta plastic vartoasa, posibil sensibile la
umezire.
Stratul 3: Nisipuri si pietrisuri cu intercalatii argiloase. Cu o grosimi de peste 16m, acest strat
este format predominant din nisipuri, nisipuri prafoase sau argiloase, aflate in stare de indesare
medie sau indesata. In cadrul acestui strat, au fost interceptate orizonturi coezive formate din
argile prafoase cenusii plastic vartoase.
Apa subterana a fost interceptata in jurul cotei de -3.40m.
Cladirea are dimensiunile maxime in plan, masurate la nivelul pardoselii din holul de intrare de
57.05 x 50.00 m. Pe inaltime constructia se dezvolta intre cota -3.00 (care reprezinta nivelul de
fundare) si +26.50 (care reprezinta cota aticului turnului scenei).
Nivelul parterului corespunde aproximativ cu nivelul terenului natural din zona, dar in final
pentru incadrarea constructiei in peisaj aceasta va fi partial ingropata, cu un strat vegetal peste
sala si foyer.
Cladirea este aproximativ simetrica dupa axa longitudinala perpendiculara pe scena.
Configuratia cladirii este dictata de functiunea acesteia, de forma in amfiteatru a salii si de
pozitionarea semiingropata a constructiei.
Fundarea se realizeaza prin intermediul unor grinzi de fundare dispuse pe doua directii. In
general grinzile de fundare sunt dispuse sub peretii structurali din beton armat. Grinzile de
fundare se dezvolta intre cota -2.90 (cota superioara a betonului de egalizare) si cota 0.00.
Acestea sunt compuse din talpi cu latimea de circa 3.00 m si inaltimea de 0.8 m si din elevatii
cu latimea de 0.60...0.80m si inaltimea de circa 2.10 m.
Peretele de pe latura de pe axul 7 are prevazut la nivelul parterului un gol lung de circa
22.00m, dezvoltat intre cotele 0.00 si +4.75, prin care se realizeaza accesul spectatorilor.
Peste gol si pe partile laterale ale acestuia peretele din axul 7 este continuu. Partea de perete
situata peste gol este sustinuta prin intermediul a 4 stalpi metalici care transmit greutatea
peretelui si a planseelor care reazema pe acesta la fundatii.
Peretii exteriori sunt rigidizati pe verticala cu nervuri verticale care au rolul de a prelua
impingerea pamantului si de a asigura stabilitatea peretelui pe zonele cu inaltime libera mare.
Sala este marginita de pereti din beton pe toate laturile. Acestia sunt strapunsi de goluri care
servesc pentru accesul in sala si pentru instalatii. Sub balcon sunt prevazuti pereti dispusi
radial care preiau solicitarile date de acesta.
Scena este inconjurata de pereti care prezinta goluri mari de circa 10.40m inaltime spre sala si
spre culise. Singurul perete plin este cel opus salii. Peste cota +10.40 peretii sunt plini pana la
cota +22.79 care este nivelul planseului.
In foyer sunt prevazuti pereti care marginesc cate o latura a scarilor principale de acces de la
parter la etaj. Acesti pereti se opresc la nivelul planseului balconului.
Pe inaltimea parterului, lateral intrarii principale, sunt realizate doua nuclee compuse din pereti
din beton armat.
Aceasta configuratie a peretilor rezultata din constrangerile partiului, in special de necesitatea
preluarii impingerii pamantului, conduce la o comportare putin ductila a constructiei, aceasta
incadrandu-se in conformitate cu codul de proiectare P100-2013 in clasa de ductilitate joasa
(DCL).
Planseele au rezolvari diferentiate pe fiecare zona dupa cum urmeaza:
Planseul de la cota +5.15 din cauza deschiderii mari si a necesitatii sustinerii copertinei de la
intrare are grosinea de circa 40 cm. Pentru reducerea greutatii proprii a acestuia in axa neuta
s-a prevazut inglobarea de polistiren extrudat.
Acoperisul este realizat in mare parte din grinzi prefabricate. In zona salii si a foyerului acestea
sunt realizate din beton precomprimat cu armatura postintinsa.
Restul planseelor sunt realizate in solutie monolita cu placa de circa 25 cm grosime si grinzi de
diverse dimensiuni, in functie de deschidere.
La diverse niveluri in zona turnului scenei si a tavanului salii sunt prevazute pasarele metalice
cu rol tehnologic.
Pe fetele laterale ale turnului scenei, la exterior, sunt prevazute platforme metalice pentru
utilajele de ventilatie si climatizare.
MATERIALE FOLOSITE:
Principalele elemente structurale ale cladirii sunt peretii din beton armat. Acestia sunt
prezentati in continuare.
Beton clasa C30/37,
Peretii exteriori au continuitate pe 3 laturi ale cladirii. Din punct de vedere structural acesti
pereti au rolul de preluare a sarcinilor gravitationale, seismice si a impingerii pamantului. In
acesti pereti sunt prevazute cateva goluri care au rolul de evacuare in caz de incendiu, acces
personal, introducere decoruri si iluminare. Aceste goluri au o suprafata redusa comparativ cu
suprafata totala a peretilor respectivi.
In propunerea tehnica vor fi identificate sursele de beton si otel beton ce urmeaza a fi utilizate
in executia lucrarilor.
Otel beton BST500S cu clasa de ductilitate C PC52, OB37.
INCADRAREA CONSTRUCTIILOR IN GRUPE SI CATEGORII

In conformitate cu SR 11100 / 1 1993; Zonarea seismica a teritoriului Romaniei,
www.pb.ro
amplasamentul pe care se gaseste constructia proiectata este in zona de intensitate seismica

82 (caracterizata de scara de intensitate MSK cu perioada medie de revenire de 100 ani).
incarcare din greutatea pamantului pe acoperis 3.5kN/mx1.0=3.5kN/m
incarcare provenita din impingerea pamantului conform studiu geotehnic
Conform Codului de proiectare seismica pentru cladiri P 100-1/ 2013 amplasamentul este
caracterizat de:
incarcare pardoseala 1.5kN/mx1.0=1.50kN/m
incarcare tavane 1.0kN/m x1.00=1.00kN/m
pereti despartitori 1.0kN/mx1.00=1.00kN/m
Acceleratia de varf a terenului pentru proiectare (pentru amplasamentul dat) este a g= 0.30
g m/s2 pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR de 225 ani (conf. pct. 2.1 si
tab. 3.1), cu perioadele de control (colt) ale spectrului de raspuns, specifice
amplasamentului de TB = 0.32 s; TC = 1.60 s; TD = 2.00 s;
Factorul de importanta si expunere este I = 1.20, avand in vedere clasa de importanta a
II- a (tab. 4.2);
Factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre
structura este = 0 = 2.5 pentru TB < T < TC .
Sistemul structural in ansamblu si pe elemente structurale a fost proiectat cu clasa de
ductilitate L.
In conformitate cu HG nr. 261 / 1994 si cu HG nr. 766/1997 categoria de importanta este B.
REGLEMENTARI CE SE CONSTITUIE IN BAZA LEGALA A PROIECTULUI STRUCTURII DE

REZISTENTA
REGLEMENTARI GENERALE:
P 100 1 / 2013 Cod de proiectare seismica pentru cladiri
SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiectarii structurilor
SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiectarii structurilor. Anexa nationala
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra constructiilor. Greutati

specifice, greutati proprii, incarcari din exploatare pt constructii. Anexa nationala
SR EN 1991-1-2:2004/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor expuse la foc.
Anexa nationala
SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Incarcari date de
zapada. Anexa nationala
SR EN 1991-1-4:2006 Eurocod 1:Actiuni asupra structurilor. Actiuni ale vantului
INCARCARI
Incarcari afectate cu coeficienti folositi in Gruparea Fundamentala:
greutate proprie structura beton ( automat )x1.35
incarcare utila, pe zona salii de spectacol: 4.0kN/mx1.5=6.00kN/m
incarcare utila, pe zona foyer-ului: 5.0kN/mx1.5=7.50kN/m
incarcare utila, pe culoare, scari spatii evacuare: 5.0kN/mx1.5=7.50kN/m
incarcare utila, pe zona scenei: 7.5kN/mx1.5=11.25kN/m
incarcare utilaje tehnice, pe zona tehnica: 7.5kN/m2x1.35=10.13 kN/m2
incarcare din vant qb= 0.50 kN/m
incarcare din zapada sk=2.0kN/m
incarcare din greutatea pamantului pe acoperis 3.5kN/mx1.35=4.73kN/m
inacracre provenita din impingerea pamantului conform studiu geotehnic
incarcare pardoseala 1.5kN/mx1.35=2.03kN/m
incarcare tavane 1.0kN/m x1.35=1.35kN/m
pereti despartitori 1.0kN/mx1.35=1.35kN/m
SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni ale vantului.

Anexa nationala
SR EN 1991-1-5:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni termice
SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni termice.

Anexa nationala
SR EN 1991-3:2007 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni induse de poduri
rulante si masini
HG nr. 177 / 2000 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de
protectie civila in subsolurile constructiilor noi (MApN)
REGLEMENTARI BETON SI BETON ARMAT:
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli

generale si reguli pentru cladiri
Incarcari afectate cu coeficienti folositi in Gruparea Speciala:

greutate proprie structura beton ( automat )x1.00
SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton si beton

armat. Reguli generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton si beton
incarcare utila, pe zona foyer-ului: 5.0kN/mx0.6=3.00kN/m
armat. Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala

CR 2-1-1.1-2006 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat
incarcare utila, pe culoare, scari spatii evacuare: 5.0kN/mx0.6=3.00kN/m
NE 012 / 1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat
incarcare utila, pe zona scenei: 7.5kN/mx0.6=4.50kN/m
incarcare utila, pe zona salii de spectacol: 4.0kN/mx0.6=2.40kN/m
incarcare utilaje tehnice, pe zona tehnica: 7.5kN/m x1.0=107.50 kN/m
incarcare din zapada sk=2.0kN/m
REGLEMENTARI METAL:
2
SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli generale si

reguli pentru cladiri
www.pb.ro
SR EN 1993-1-1:2006/AC:2006
Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli
generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008
Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli

generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala
STAS 767 / 0 1988: Constructii din otel. Conditii generale de calitate
SR EN 729 / 1, 2 1996: Conditii de calitate pentru sudare
SR EN 10020 1994: Definirea si clasificarea marcilor din otel
SR EN 10002 1: Incercarea la tractiune la temperatura ambianta
SR EN 10045 1: Incercarea la incovoiere prin soc
SR EN 25817 / 1993: Imbinari sudate cu arcul electric
SR EN 13479:2005: Materiale pt sudare. Standard general de produs pt metale de adaos

si fluxuri pt sudarea prin topire a materialelor metalice
SR EN 14399-1:2005: Asamblari de inalta rezistenta cu suruburi pretensionate pt
constructii metalice
SR EN 15048-1:2007: Structuri asamblate cu suruburi nepretensionate pt constructii
metalice
SR EN ISO 13920: Tolerante generale pt. constructii sudate
REGLEMENTARI PRIVIND PROIECTAREA

TERASAMENTE SI FUNDATII:
SI
EXECUTAREA
2 lavoare + 2 wc - grupuri sanitare persoane cu handicap.

Instalatiile de canalizare menajera s-au prevazut din polietilena si pvc-kg.
LUCRARILOR
DE
SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Reguli generale. Anexa

nationala
SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Incercarea si investigarea
REGLEMENTARI REFERITOARE LA SISTEMUL CALITATII IN CONSTRUCTII
Se prevad instalatii sanitare interioare de apa rece menajera, apa calda si de recirculare apa
calda. Instalatiile sanitare se vor realiza cu conducte din polipropilena. Se prevede statie de
hidrofor proprie.
32 lavoare + 42 wc + 6 cazi de dus + 14 pisoare
SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Reguli generale
INSTALATII SANITARE
Dotarea cu obiecte sanitare s-a facut conform normelor in vigoare, din calcul rezultand :
2.2.4.3 DESCRIERE CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA - INSTALATII
Legea nr. 10 / 1995: privind calitatea in constructii cu modificarile si completarile din HG

nr. 498 / 2001 si Legea nr. 123 / 05.05.2007
HG. nr. 766 / 1997: Reglementari privitoare la asigurarea calitatii constructiilor si
urmarirea comportarii in exploatare a acestora impreuna cu completarile si modificarile din
H.G. nr. 675 / 03.07.2002
Legea nr. 50 / 1991: privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii republicata in
2004 impreuna cu Normele Metodologice de Aplicare Od MTCT nr. 1430/2005 , impreuna
cu Legea nr. 261 / 07.07.2009 de aprobare a OUG nr. 214/2008 ptentru Modificarea si
completarea Legii nr. 50/1991 impreuna cu Od MDRL nr. 119/26.02.2009 privind
modificarea si completarea Normelor Metodologice de aplicare. OG. nr. 63 / 2001
Infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) aprobata prin Legea nr. 707 /
03.12.2001
H.G. nr. 164/21.08.2008: Regulament de organizare si functionare al Inspectoratului de
Stat in Constructii - ISC
HG. nr. 925 / 1995: Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor
Instalatiile de canalizare pluviala s-au prevazut din polietilena si pvc-kg.

Instalatiile de canalizare pentru preluarea condensului vor fi din polipropilena.
REZERVA INTANGIBILA DE APA PENTRU INCENDIU va fi asigurata de apa din lacul din
apropiere, prin intermediul unei statii de pompare, cu pompe diferite pentru fiecare categorie
de instalatie de stingere a incendiului, cu sorb propriu protejat amplasat sub nivelul de inghet al
apei si sub nivelul minim al lacului.
INSTALATII DE PROTECTIE SI STINGERE A INCENDIILOR
Hidranti exteriori
Conform Normativ P118/2-2013 articolul 6.1. punctual b) (constructii cu Sali aglomerate) este
necesara echiparea cu hidranti exteriori de incendiu. Conform Normativ P118/2-2013 ANEXA
nr. 7 debitul instalatiei de stingere cu hidranti exteriri este de 15l/s (cladirea este echipata cu
instalatii de stingere cu sprinklere). Timpul normat de functionare al instalatiei cu hidranti
exteriori este de 3 ore. Se va realiza o retea de hidranti exteriori in sistem inelar din PEID si
echipata cu hidranti exteriori subterani de incendiu Dn100mm. Amplasarea hidrantilor se va
realiza astfel incat fiecare punct al constructiei sa fie atins de debitul normat de stingere. In
propunerea tehnica va fi prezentat un plan general cu amplasarea propusa pentru hidrantii
exteriori.
Hidranti interiori
S-au prevazut instalatii de hidranti interiori, Qhi=4x2.1=8.4l/s - cu 4 jeturi in functiune, Ljet =
10m (conform anexa Nr.3 din P118/2-2013). Lungimea furtunului de Lfurtun = 20m. Timpul
teoretic de functionare al instalatiei de stins incendiu cu hidranti interiori este de 60min.
Instalatia este de tip separativ.
Instalatii de sprinklere
Instalatia a fost dimensionata in concordanta cu prevederile din P118/2-2013,
- Aria de declansare simultana :
As = 200 mp ;
- Intensitate de stingere :
Is
= 0,12 l / sec. m2.
S-au ales sprinklere cu declansare normala de tip Dn15mm cu capul in sus sau cu capul in jos
de 1/2". Presiunea de utilizare la capul sprinklerului va fi de 10mCA (1bar).
qs=1,33l/s
www.pb.ro
Instalatia pentru sprinklerele este de tip apa-apa.

Sprinklere in sistem deschis
Pentru protejarea cortinei de separatie intre scena si sala de spectacol s-au prevazut sprinklere
in sistem dechis (drencere) de o parte si de cealalta a cortinei, deasupra golurilor protejate care
leaga scena de incaperile vecine.
Sau prevazut drencere tip perdea . Sau prevazut sprinklere astfel incat sa se asigure o perde a
de apa de 1l/sm.
Parametrii de debit si presiune vor fi asigurati de statia de pompare incendiu , echipata cu
agregat de pompare hidranti interiori-exteriori, agregat de pompare sprinklere , agregat de
pompare drencere (sprinklere deschide).
INCADRAREA IN NORME
Prescriptii tehnice pentru proiectare si reglementari cu caracter general:
I.9-1994
P 118-2/2013
NORMATIV
PRIVIND
SECURITATEA
LA
INCENDIU
A
CONSTRUCTIILOR, PARTEA A II-A-INSTALATII DE STINGERE
SR EN 12845+A2 - Instalatii fixe de lupta impotriva incendiului. Sisteme automate de
stingere tip sprinkler. Dimensionare, instalare si intretinere
C-56-2002
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatii aferente.
I 9 /1-1996
Normativ pentru exploatarea instalatilor sanitare
Normativ pentru proiectarea si excutarea instalatiilor sanitare
NTPA 002/2002
Normativ privind conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de
canalizare a centrelor populate
NP 50 -87
Norme tehnice pentru proiectarea si executarea prinderilor cu ancore
(expandabile) a subansamblurilor si instalatiilor pe elemente de beton armat
SR 1846-1/2006
Canalizari exterioare-Partea 1-Determinarea debitelor de ape uzate
de canalizare
SR 1846-2/2007
Canalizari exterioare-Partea 2-Determinarea debitelor de ape
meteorice
STAS 2308/81
Capace si rame pentru camine de vizitare
SR 1917/2005
Canalizari. Camine de vizitare
STAS 2448/82
Canalizari. Camine de vizitare
STAS 3051/91
Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare
STAS 6907/86
Inele de cauciuc pentru tuburi de beton
SR 8591/97
Amplasarea in localitati a retelelor edilitare
NE 012 -99
Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si
beton precomprimat aprobat de MLPAT cu ord. Nr. 59/N din 24 aug. 1999
Legea 10/95
Legea calitatii constructiilor
HG 300/2006
Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile
HG 493/2006
Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucrarilor la riscurile generate de zgomot
HG 971/2006
Semnalizarea de securitate si sanatate
HG 1048/2006
Legea nr. 180/2006 Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale\
Legea nr. 307/2006 Privind apararea impotriva incendiilor
HG 1091/2006
NP 003-1996
Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatii lor
tehnico sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena
STAS 8589-1970 Culori conventionale pentru identificare conductelor
HG 1425/2006
Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006
HG 355/2007
Privind supravegherea sanatatii lucratorilor
NGPM-1996
OUG 96/2003
GE032-97 anexa 2. Normativ privind executarea lucrarilor de intretinere si reparatii la

cladiri si constructii speciale
STAS 8591/97
Amplasarea in localitati a retelelor edilitare
STAS 6054/77
Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet
LEGEA 10/1995
Legea calitatii in constructii
I-12-1978
Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la conductele
tehnologice din otel
STAS 10702/1-83 Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale.
NTPA 001/2005
Normativ privind stabilirea limitelor de incadrare cu poluanti a apelor
uzate industriale si orasenesti
NTPA 002/2005
Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor
OUG nr.195/2005 inlocuieste Legea 137/1995 Privind protectia mediului inconjurator
Legea nr. 426/2001 Privind regimul deseurilor
STAS 6054/77
Legea nr. 431/2003 Privind gestionarea deseurilor reciclabile
NTPEE 2008
Norme tehnice pentru proiectarea,executarea si exploatare sistemelor
de alimentare cu gaze naturale
Ordin MLPAT 9/N/15.03.1993 - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii
STAS 2250-1973
admisibile
STAS 9154-1980
Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru maxim

Armaturi pentru instalatii. Conditii tehnice de calitate
Norme generale de protectia muncii
Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet
Echipament individual de protectie la locul de munca
Cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca
Protectia maternitatii la locurile de munca
Principalele reglementari in domeniul protectiei mediului care se vor respecta in vederea

protectiei mediului fizic, natural si uman sunt:
www.pb.ro
Ordinul MAI 163/28.02.2007 privind apararea impotriva incendiilor
HG 254/2000
Modificarea HG 127/94 privind stabilirea si sanctionarea unor
contraventii la normele pentru protectia mediului
OUG 61/2006 modifica Legea 426/2001 Regimul deseurilor
OUG nr. 78/2000
Privind regimul deseurilor
HG nr. 349/2005
Privind depozitarea deseurilor
Legea nr. 655/2001 Privind protectia atmosferei
Ordin MAPN nr. 462/1993 Pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia
atmosferei si norme privind det. emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse
stationare
Ordin 757/26.11.2004 Mof. 86/2005 Normativ tehnic de depozitare deseuri
SR EN ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu.
Ordinul MI 775/1998 pentru aprobarea Normelor Generale de prevenirea si stingerea

incendiilor
Ordinul MI nr. 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborarea a scenariilor de
securitate la incendiu
C 300/94
Normativ de prevenirea a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora
C 56/2003
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de cosntructii si a
instalatiilor aferente
HGR 264/1999
Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii electrice
aferente acestora
IEC 947/1
Aparataj de joasa tensiune
IEC 446
IEC 439 -I-92

Echipamente de joasa tensiune supuse incercarilor de tip integral si
partial
SR CEI 60364 - 4 -41 :1996
Instalatii electrice ale cladirilor. Partea 4 : Masuri de
protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 41 : Protectia impotriva socurilor electrice
SR CEI 60364 - 4 -42 :1996
Instalatii electrice in constructii. Partea 4 : protectia
pentru asigurarea securitatii. Capitolul 42 : Protectia impotriva efectelor termice
SR CEI 60364 - 4 -473 :1997
Instalatii electrice in constructii. Partea 4 : Masuri de
protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 47 : Aplicarea masurilor de protectie
pentru asigurarea securitatii. Sectiunea 473 : Masuri de protectie impotriva supracurentilor
SR EN
Protectia impotriva socurilor electrice
61140/2002
SR EN 60 439.1 - 2002
Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 1 :
Ansamblul prefabricat de aparataj de joasa tensiune si ansamblul derivat dintr-un
ansamblu prefabricat de aparataj de joasa tensiune
SR 6646-1 : 1997 Iluminatul artificial. Conditii tehnice pentru iluminatul interior si din
incintele ansamblurilor de cladiri
SR 6646-2 :1997 Iluminatul artificial. Conditii pentru iluminatul spatiilor de lucru

INCADRAREA IN NORME
Proiectul este intocmit in conformitate cu legislatia romana, normativele si standardele de
referinta fiind aliniate la cele europene.
Au fost respectate urmatoarele normative si standarde :
NP-I7-11
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu
tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c.
NP 061-02
Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat
artificial din cladiri
NTE 007/08/00
Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice
Normativ privind proiectarea si executarea bransamentelor pentru
PE 155-1992
cladirile civile
NP 127/2009
Legea 10/1995
Legea privind calitatea in constructii
Legea nr.319/2007 Legea privind securitatea si sanatatea

metodologice de aplicare
Legea nr.307/2006 Privind apararea impotriva incendiilor
Securitatea la incendiu a parcajelor subterane
muncii
si
normele
P 118-99
Norme tehnice de proeictare si realizare a constructiilor privind
protectia impotriva focului
Legea 235/1996
Completata si modificata cu legea 358/2002, cu legea 486/2006 si
474/2006
Instructiuni proprii interne pentru securitatea si sanatatea muncii pentru transportul si
distributia energiei electrice conform deciziei ELECTRICA nr.222/2007
Normele generale de prevenirea si stingere a incendiilor MI-MLPAT/1994
Identificarea conductoarelor prin culori sau repere numerice
Aspecte generale in instalatii electrice in constructii
SR EN 60598-2-1 :2001 Corpuri de iluminat. Partea 2 : Conditii speciale. Sectiunea 22 :

Corpuri de iluminat pentru iluminatul de sigurnta
STAS 6865-89
Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe
SR EN 50086-1 : 2001 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice : Partea 1 :

Reguli generale
SR EN 50086-2-1 :2002 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice : Partea
2-1 :Prescriptii particulare pentru sisteme de tuburi de protectie rigide
SR EN 50086-2-3 :2002 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice. Partea 2
3
STAS 10413/1
Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale si montare
SR EN 60529 :1995Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP)
www.pb.ro
SR EN 60947-1 :2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 1 : Reguli generale
SR EN 60947-2 :2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 2 : Intrerupatoare automate
SR EN 60947-3 :2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 3: Intrerupatoare, separatoare,

intrerupatoare-separatoare si combinatii cu fuzibile
IEC 61557 8 / BSEN 61557-8 Electrical safety in low ditribution systems up to
1000Va.c. and 1500 Vd.c. Equipment for testing, measuring or monitoring of protective
measures Insulation monitoring devices for IT systems
BAZA DE PROIECTARE
2.
Baza de proiectare o constituie tema beneficiarului, tema de arhitectura si temele tehnologice

date de celelalte specialitati
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Alimentarea cu energie electrica, bransamentul se va realiza din reteaua orasaneasca de
medie tensiune, prin intermediul a doua posturi de transformare proprii de 1000Kva fiecare.
Cablurile de medie tensiune se vor poza ingropat. Posturile de transformare se vor amplasa in
interiorul corespunda conditiilor impuse de standardele STAS 1703, IEC 76, IEC 726.
Transformatorul va fi de tip uscat .
Compensarea factorului de putere si a energiei reactive se va realiza prin intermediul unei
baterii de condensatoare automata, in trepte.
Pentru filtrarea armonicilor vor fi prevazute filtre de armonici.
Alimentarea de rezerva cu energie electrica se va realiza dintr-o sursa independenta prin
intermediul unui grup electrogen 300kVA. In cazul aparitiei unei avarii la reteaua de distributie
receptoarele considerate vitale vor fi preluate de grupul electrogen. Autonomia de functionare
la sarcina maxima va fi de minimum 4 ore. Tablourile electrice generale de distributie se vor
echipa cu lampi de semnalizare a prezentei tensiunii, elemente de masurare si indicare a
tensiunii si curentului (voltmetre, ampermetre), iluminat local, descarcator de sarcina pentru a
elimina spratensiunile tranzitorii sau datorate descarcarilor atmosferice. Gradul de protectie
minim IP55.
Tablourile secundare vor avea gradul de protectie minim IP40 si se vor amplasa in functie de
necesitati.
1.
INSTALATII DE ILUMINAT NORMAL SI PRIZE
a) Sistemul de iluminat interior general
Nivelurile de iluminat pentru fiecare spatiu se va alege conform normativului I7-2011. Se vor
folosi corpuri de iluminat cu lumina calda intermediara, indice de redare a culorilor intre 80 i
90, grupa de redare a culorilor 1B. Se vor folosi cu precadere aparate de iluminat echipate cu
lampi fluorescente si balast electronic. Pe holuri se vor utiliza corpuri de iluminat echipate cu
balast electronic reglabil cu posibilitatea variatiei fluxului luminos.
b) Sistemul de iluminat scenic.
Va fi flexibil si va deservi diverse evenimente: concerte, conferinte, mentenanta.
Se va utiliza o configuratie bazata pe protocol Ethernet care sa aigure fluenta bidirectioanala a
datelor si comenzilor de la si catre elementele de executie. Consolele de lumini vor fi capabile
de a controla atat proiectoarele clasice cat si proiectoarele de tip inteligent, mobile sau cu
oglinda mobila. Iluminatul se va realiza cu posibilitatea variatiei intensitatii luminoase. Controlul
fluxului lumos se va realiza in gama 0-100 %. Software de management va asigura o platforma
de design/proiectare de elaborare offline a conceptelor.
Cablarea se va realiza folosindu-se cabluri ecranate.
c) Sistemul de iluminat arhitectural
3.
4.
5.
6.
7.
Vor fi prevazute circuite de iluminat distinct pentru iluminatul fatadelor.

d) Instalatii electrice de prize, racorduri electrice monofazate, racorduri electrice trifazate
Se prevad circuite de prize in fiecare incapere. Se vor folosi prize cu contact de protectie.
Inaltimea minima de montare va fi 0,3 m fata de cota pardoselii finite.
In spatii tehnice si in parcaje se vor monta cutii prize IP55 in scop de mentenanta echipate cu
intreruptor general, doua prize 400 V / 16 A si doua prize 230 V / 16 A.
Se prevad racorduri monofazate sau trifazate dupa caz pentru alimentarea cu energie electrica
a fiecarui utilaj, echipament.
INSTALATII DE ILUMINAT DE SIGURANTA
Parametrii sistemului de iluminat de siguranta se stabilesc conform normativului I7-2011. Se
vor realiza instalatii electrice de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului, pentru
interventii, pentru evacuare, pentru circulatie, impotriva panicii, pentru marcarea hidrantilor
interiori de incendiu.
INSTALATII DE PRIZE PENTRU ALIMENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC
Sistemul de cablare structurata trebuie sa respecte standardul EIA/TIA 568B. Se va realiza
dupa o topologie stelara de la rack-ul principal la rack-uri secundare si de la rack-uri secundare
la prize de date. Se prevede un rack pentru conexiunea internet care va permite conectarea in
retea a oricarui tip de echipamente care respecta protocolul TCP/IP. Furnizarea servicilor de
transmisii voce, transmisii date si internet si transmisii video se va face utilizand aceeasi
infrastructura. Cablarea se va face folosind cablu CAT 6E. In camerele de server se va asigura
temperatura constanta de 18-22 C. Asigurarea cu energie electrica a camerelor de server se
va face de pe circuite separate, fara intrerupere.
INSTALATII DE FORTA
Vor fi prevazute circuite de forta distincte pentru iluminatul fatadelor.
TABLOURI ELECTRICE
Tablourile electrice generale de distributie se vor echipa cu lampi de semnalizare a prezentei
tensiunii, elemente de masurare si indicare a tensiunii si curentului (voltmetre, ampermetre),
iluminat local, descarcator de sarcina pentru a elimina spratensiunile tranzitorii sau datorate
descarcarilor atmosferice. Gradul de protectie minim IP55.
Tablourile secundare vor avea gradul de protectie minim IP40 si se vor amplasa in functie de
necesitati. Distributia se va realiza radial de la tabloul electric general la tablouri electrice
secundare. Se vor utiliza cabluri de energie cu conductor de cupru si invelis PVC cu rezistenta
la propagarea flacarii. Pozarea cablurilor se va realiza in jgheab metalic deasupra tavanului
fals acolo unde numarul cablurilor este mai mare de 5. Acolo unde numarul de cabluri este mai
mic de 5 acestea se vor poza fiecare separat in tub de protectie. Tuburile se vor monta pe
elementele de constructie sau incastrat in elementele de constructie. Fiecare traseu realizat se
va eticheta la ambele capete. Distanta de paralelism intre traseele de curenti slabi i traseele
instalatiilor electrice va fi de minim 30 cm.
INSTALATII DE ILUMINAT EXTERIOR
Se va prevedea un sistemul de iluminat arhitectural.
Vor fi prevazute circuite de iluminat distinct pentru iluminatul fatadelor.
INSTALATII PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE

Compensarea factorului de putere si a energiei reactive se va realiza prin intermediul unei
baterii de condensatoare automata, in trepte. Pentru filtrarea armonicilor vor fi prevazute filtre
de armonici.
8.
INSTALATII DE PROTECTIE CONTRA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE ATINGERE
www.pb.ro
Circuitele se vor proteja cu disjunctoare diferentiale.Toate tablourile si utilajele se vor lega la

priza de pamant.Priza de pamant se va proiecta conform specificatiilor din normativul I7-2011
Se va realiza o priza de pamant de fundatie de valoare admisa sub 1 . Pentru protectia
impotriva socurilor electrice se va folosi o schema TN-S. In spatiul destinat tabloului electric
general va fi prevazuta o bara de egalizare a potentialelor .
9.
INSTALATIA DE PROTECTIE CONTRA DESCARCARILOR ATMOSFERICE
Instalatia de protectie impotriva loviturilor de trasnet se va dimensiona conform prescriptiilor
din normativul I-7-2011. Cladirea se va echipa cu instalatie de protectie impotriva loviturilor de
trasnet. Coborarile de la instalatia de paratrasnet se leaga la priza de pamant de fundatie.
10.
INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI SLABI
Sistemul de detectie incendiu
Se va proiecta conform normativului I18-2. Se vor folosi centrale de detectie adresabile. Se vor
folosi detectoare optice punctuale de fum si temperatura. Detectoarele se vor amplasa in toate
spatiile care prezinta pericol de initiere si propagare a unui incendiu. Pentru spatiile mai inalte
de 11 m se vor utiliza detectoare de fum cu fascicul. Sistemul va comanda sistemul de
desfumare, va alerta Dispeceratul de Pompieri si persoanele prezente in cladire.
Sistemul de supraveghere video
Sistemul de monitorizare video va fi compus din camere video IP digitale, megapixel (minim 3
Mpixeli), cu rezolutie minima 800x600 pixeli, rezolutie maxima 2048x1536 pixeli, kit de exterior
inclus fara consum suplimentar de energie, alimentare prin POE.
Pentru stocarea imaginilor se vor folosi NAS-uri (Network Acces Storage). Stocarea imaginilor
se va realiza pentru o perioada de 30 de zile.
Se va monitoriza perimetrul cladirii, caile de acces, spatiile publice.
Sistemul de avertizare la efractie
Sistemul de avertizare la efractie este prevazut pentru a proteja impotriva efractiei spatiile care
dispun de acces facil din exterior.
Sistemul de sonorizare
Se va proiecta un sistem de sonorizare ambientala pe spatiile de circulatie.
Se vor asigura mijlocele necesare echipamentelor de televizare si radiodifuzare a
evenimentelor.
11.
BUILDING MANAGEMENT SYSTEM (BMS)
- Monitorizarera si automatizarea centralei termice
- Monitorizare chiller si comanda start/stop
- Monitorizarea centralei de tratare aer, comanda start/stop centrala, comanda si
monitorizarea clapetelor de aer din sistemul de ventilatii
- Monitorizarea si comanda ventilatorului pentru extragerea aerului viciat din bai
- Monitorizarea centralei de incendiu
- Monitorizare desfumare
- Monitorizarea centralei antiefractie
- Monitorizarea grupului electrogen
- Monitorizare AAR, intreruptor general si parametrii energiei electrice,
Ansamblul Sala multifunctionala pentru activitati culturale este compus din sala propriu-zisa
cu capacitatea de 1200 locuri, scena si culise/turn scena, foyer, birouri administrativ, cabine
serviciu tehnic scena, cabine actori si sali de repetitii, zona depozitare si spatii tehnice,
descrise in tema de proiectare.
Premise de proiectare.
In vederea realizarii unor instalatii moderne si functionale termice si de ventilare-climatizare, la

nivelul tehnicii din prezent, s-au stabilit urmatoarele dotari:
- sursa proprie de energie termica - centrala termica proprie
- instalatie de climatizare cu ventiloconvectoare
- instalatie de incalzire cu corpuri statice
- instalatii ventilare climatizare
- instalatii de ventilare mecanica
- sursa agent frigorific - centrala de apa racita
- instalatii de climatizare in detenta directa tip VRV
- instalatii de evacuare a fumului si compensare aer evacuat
Conditii de calcul
1.Conditii climatice iarna. Temperaturi de calcul.
Conform SR.1907-1-97
- Orasul Bucuresti se afla in zona II-a termica, avand te iarna= - 15 C
- Orasul Bucuresti se afla in zona II-a eoliana, in localitate viteza vantului fiind 5 m/s.
Conform SR.1907-2, temperaturile interioare de calcul sunt :
- Sala de teatru, scena.......................................................................... +20C
- Sali de repetitii.................................................................................... +20C
- Foyer.................................................................................................. +18C
- Birouri administrativ........................................................................... +20C
- Cabine actori si sali de repetitii......................................................... + 20C
- Grupuri sanitare ................................................................................ +15C
- Bufet........................................................................................ +18C
- Depozite ..................................................................................... +10C
Umiditatea relativa interioara recomandata ...................................... 50%
2. Conditii climatice vara.
Temperatura exterioara de calcul, in conformitate cu I.5-2010, Normativ pentru proiectarea si
executarea instalatiilor de ventilare si climatizare,.STAS 6648/1,2-86, Parametri climatici
exteriori si Calculul aportului de caldura din exterior :
Pentru orasul Bucuresti tem = 25,7C, in conditii de asigurare 90% a sarcinii de racire
Az = 7C, c = 1
Rezulta urmatoarele conditii climatice exterioare:
- Temperatura termometru uscat (DB)............................................... 35,3C
- Temperatura termometru umed (WB) ............................................. 23C
- Umiditate relativa (RH)..................................................................... 35%
- Temperatura medie lunara ................................................... 24,2C
Temperaturile interioare vara, functie de destinatie si programul de functionare nu vor avea un
ecart de temperatura mai mare de 6-8 0 C, fata de temperatura exterioara de calcul pentru a nu
produce disconfort la parasirea salii.
Cerintele ambientale pentru salile de spectacole (conform normelor europene) au fost definite
mai sus.
www.pb.ro
Debitul de aer proaspat conform I.5-2010, este de cel putin 25 mc/h si persoana la aglomerare
maxima, dar nu mai putin de 4 schimburi pe ora.
Asigurarea conditiilor ambientale se va face prin prevederea unor instalatii de incalzire,
ventilare si climatizare a aerului.
Prescriptii tehnice pentru proiectare
In realizarea proiectului se vor respecta standardele si normele de proiectare in vigoare.
C 125-2005 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a

tratamentelor acustice in cladiri
C 107-2010 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale
cladirilor
I 5-2010 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si
climatizare
I 13-2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
I 13/1-2002 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala
GP 041-1998 Ghid pentru alegerea, proiectarea, intretinerea si exploatarea sistemelor si

echipamentelor de siguranta din dotarea instalatiilor de incalzire cu apa avand
temperatura maxima de 115 gr. C
GP 057-2000 Ghid pentru proiectarea instalatiilor de ventilare si climatizare folosind
anemostate sau fante
GT 026-2000 Ghid pentru elaborarea reglementarilor tehnice si a procedurilor privind
calitatea materialelor si produselor pentru instalatii aferente constructiilor armonizate
legislativ cu Uniunea Europeana
NTPEE-2008 Normativ pentru proiectarea si executia sistemelor de alimentare cu gaze
PCC 001-1999 Procedura de control a calitatii executiei lucrarilor de instalatii
GT 021-1998 Ghid privind metode si tehnici de reducere a zgomotelor si vibratiilor

produse de echipamentele instalatiilor de ventilare si climatizare in constructii
NP 061-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial
din cladiri
I 7-2011 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana
la 1000V c.a. si1500V c.c
I 18/1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de
curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie
I 18/2-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice de
semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri
I 9/1-1996 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare
I 9-1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
ST 018-1997 Specificatie tehnica privind certificarea de conformitate a calitatii

materialelor si echipamentelor pentru instalatii interioare termice si sanitare
NE 002-1997 Norme privind masurile de asigurarea a igienei si sanatii oamenilor, a
refacerii si protectiei mediului la lucrarilde de executie a constructiilor: Exploatarea
utilajelor de constructii
NP 008-1997 Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in

functie de activitatile desfasurate in regim de iarna-vara
P118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
NP 073-2002 Norme de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor din
domeniul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei
NP 014-1996 Normativ pentru proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a
tratamentelor acustice in cladiri inclusiv instalatii
C 58-1996 Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor
combustibile din lemn si textile utilizate in constructii
C 300-1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora
GP 063-2001 Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor si
sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti din constructii, in caz de incendiu
Ordin nr. 31/N/02.10.1995 M.L.P.A.T. Metodologia de stabilire a categoriei de importanta a
constructiilor
HG 675-2002 Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
Ordin nr. 2190/2004 M.T.C.T. Regulamentul privind agrementul tehnic european pentru
produse pentru constructii
Legea nr. 159/2013, pentru modificarea si completarea Legii 372/2005 privind
performanta energetica a cladirilor
STANDARDE SI NORME
SR EN 54- 2+AC: Sisteme de detectare si de alarmare incendiu. Partea 2:

2000/A1:2007**) Echipament de control si semnalizare
SR EN 12103-3 Sisteme de control al caldurii si al fumului. Partea 3: Specificatii pentru
ventilatoare de evacuare a caldurii si a fumului
SR EN 12170:2002 Instalatii de incalzire in cladiri. Procedura de pregatire a
documentelor pentru exploatare, intretinere si utilizare. Sisteme de incalzire care necesita
un operator instruit
SR EN 12220:1998 Ventilarea in cladiri. Canale de aer pentru ventilare generala.
Dimensiuni
SR EN 12828:2003 Instalatii de incalzire in cladiri. Proiectarea sistemelor de incalzire cu
apa calda
SR EN 12831:2003 Instalatii de incalzire in cladiri. Metoda de determinare a necesarului
de caldura de calcul
SR EN 13779:2007 Ventilarea in cladiri cu alta destinatie decit locuinta. Cerinte de
performanta pentru instalatiile de ventilare si climatizare
SR EN ISO 13790 - 2008: Performanta energetica a cladirilor. Calculul necesarului de
energie pentru incalzirea si racirea spatiilor
STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametri climatici exteriori
STAS 1907/1,2 Calculul necesarului de caldura. Temperaturi interioare de calcul
STAS 1797 Dimensionarea corpurilor de incalzire. Prescriptii generale.
www.pb.ro
Descrierea solutiilor propuse pentru sistemele de instalatii termice-ventilare-climatizare

pentru spatii inchise
Cladirea are un regim de functionare complex, cu o diversitate de functiuni si cu un regim de
ocupare (capacitate de umplere a salii) variabil functie de tipul de activitati.
In aceasta situatie dotarea cu instalatii termice, ventilare si climatizare se va face astfel incat sa
fie asigurate conditiile de confort pentru toata aceasta diversitate, in conditii de eficienta
energetica.
Descrierea solutiilor pentru principalele functiuni
1. Sala multifunctionala
Sala de spectacole, cu o capacitate de 1200 locuri, va primi o cota de aer proaspat, calculata
conform normelor in vigoare, totalul debitului vehiculat este de 70.000 mc/h. Incalzirea-racirea
spatiului pana la temperaturile prescrise se va face cu aerul tratat introdus.
Sunt prevazute doua agregate de tratare aer, montate pe terasa turnului de scena la cota
+23,30, in sistem in-line modulat formate din modul ventilator exhaustor (35.000 mc/h), modul
recuperator de caldura rotativ aer - aer, modul camera evacuare-priza-amestec modul camera
evacuare-priza-amestec (17.500 mc/h aer proaspat si 17.500 mc/h aer recirculat), modul filtru
atmosferic, modul baterie racire utilizand agent frigorific - apa racita 7/12 C, modul baterie
incalzire functionand cu apa calda 80/60C, modul umidificator electric cu lance de abur,
modul ventilator introducere, 35.000 mc/h, amortizoare zgomot pe evacuare si introducere.
Aerul tratat va fi refulat la nivelul plafonului salii. Pentru locurile situate sub balcon, aerul tratat
va fi refulat sub nivelul placii balconului.
O cota de aerul tratat va fi distribuita si in zona scenei.
Aerul viciat va fi evacuat la partea inferioara a salii.
Centralele de tratare a aerului sunt prevazute cu recirculare in regim variabil, cu recuperarea
energiei vara-iarna, senzorul de calitate a aerului, montat in sala de spectacole, cu actionare
asupra automatizarii agregatului, respectiv asupra celor trei rame cu jaluzele ale camerei de
amestec, va stabili procentul de aer proaspat necesar, asigurand o functionare corecta si
economica.
Zona din spate a scenei, se va incalzi cu radiatoare din otel, alimentate cu agent termic
80/60C din centala termica.
2. Foyer
Foyerul, garderoba, bufetul, zona serviciului tehnic scena (cabina sunet, cabina lumini, cabina
proiectii, cabina regizor tehnic) vor primi o cota de aer proaspat pentru ocupanti, calculata
conform normelor in vigoare, totalul debitului vehiculat fiind de 18.000 mc/h.
Sunt prevazute doua agregate de aer primar montate in exterior, in partile laterale ale turnului
scenei, in sistem in-line modulate formate din modul ventilator exhaustor (9.000 mc/h), modul
recuperator de caldura rotativ aer - aer, modul priza aer, modul filtru atmosferic, modul baterie
racire utilizand agent frigorific - apa racita 7/12 C, modul baterie incalzire functionand cu apa
calda 80/60C, modul ventilator introducere (9.000 mc/h), atenuatoare zgomot pe evacuare si
introducere.
Aerul tratat va fi introdus la nivelul plafonului foyerului, aerul viciat va fi evacuat la nivelul
balconului.
Conditiile de confort pana la nivelul temperaturii prescrise se asigura printr-o instalatie de
climatizare cu ventiloconvectoare de plafon.
Sistemul functioneaza cu apa calda la parametri 70/50C pentru incalzire, cu apa racita 8/14C
pentru racire, vehiculata intr-o retea hidraulica de distributie, si coloane verticale ce
alimenteaza ventiloconvectoarele nivelului respectiv. Reteaua hidraulica se va executa in 4

tevi. Tevile vor fi izolate corespunzator din punct de vedere termic si acustic. In paralel cu
circuitul de distributie a apei racite se va monta si teava de condens a ventiloconvectorilor.
Aerul racit-incalzit de ventiloconvectore va fi introdus prin intermediul difuzoarelor de plafon, in
spatiile de foyer, garderoba, bufet. Recircularea aerului pentru ventiloconvectoare se va
realiza prin grilele montate in plafonul fals.
La usile principale de acces in sala se vor prevedea perdele de aer cald, utilizate in perioada
de iarna, racordate la circuitul ventiloconvectoarelor.
3. Zona actori, zona administrativ.
Zona actori (cabine, sali repetitii, vestiare, camere recuperare actori) si zona administrativa
(birouri, sala sedinte, secretariat, serviciu contabilitate, serviciu marketing) vor primi o cota de
aer proaspat pentru ocupanti, calculata conform normelor in vigoare, din doua centrale de aer
primar, de tip dulap vertical, montate in interior. Agregatele de tratare a aerului sunt formate
din modul priza aer, modul filtru atmosferic, modul baterie racire utilizand agent frigorific - apa
racita 7/12 C, modul baterie incalzire functionand cu apa calda 80/60C, modul ventilator
introducere (3.500 mc/h). Evacuarea aerului viciat din aceste spatii se va realiza cu doua
ventilatoare centrifugale, montate in plafon fals, debit 2500 mc/h. Restul aerului va fi preluat
prin transfer in grupurile sanitare si vestiare si evacuat cu ventilatoare de evacuare individuale,
montate pe canal.
Aerul de compensare in grupurile sanitare, va fi preluat prin grile de transfer montate in usi.
Conditiile de confort pana la nivelul temperaturii prescrise se asigura printr-o instalatie de
climatizare cu ventiloconvectoare de plafon.
Sistemul functioneaza cu apa calda la parametri 70/50C pentru incalzire, cu apa racita 8/14C
pentru racire, vehiculata intr-o retea hidraulica de distributie, si coloane verticale, alimentand
ventiloconvectoarele nivelului respectiv. Reteaua hidraulica se va executa in 4 tevi.
Sursa termica
Sursa termica o reprezinta centrala termica proprie amplasata la cota +8,00, ce va fi echipata
cu 2 cazane din fonta avand capacitatea de 600 kW, alimentate cu combustibil gazos.
Cosurile de fum, cate unul pentru fiecare cazan sunt amplasate pe diafragma radiala a turnului
scenei depasind terasa acestuia, fiind mascate de elemente de arhitectura, astfel incat sa se
armonizeze cu intreg ansamblul.
Sarcina termica a fost estimata pe baza planurilor de arhitectura in care au fost prezentate
functiunile si capacitatile conform temei de proiectare, a normelor si normativelor in vigoare si
prin asimilare cu alte lucrari similare.
Schema de centrala termica adoptata este cu 2 cazane cu functionare in cascada, cu
pompare primara si vane automate de cascada cu 3 cai, butelie de egalizare a presiunii si
grupuri de pompare secundare pentru fiecare sistem (sistem ventiloconvectoare, sistem
agregate de tratare aer proaspat, sistem radiatoare, sistem preparare apa calda de consum).
Centrala termica este prevazuta cu deschideri exterioare - suprafata de explozie - in valoare
de 5% din volumul incaperii.
Sursa de frig
Sursa de frig a fost determinata functie de necesarul rezultat urmare a solutiilor adoptate si
descrise mai sus. Apa racita, de parametri 7/12C va fi realizata intr-un sistem, format din 2
chillere, cu sarcina de racire de 650 kW fiecare, cu condensatoare racite cu aer si cu minim
trei circuite de racire independente cu compresoare semi-ermetice cu surub. utilizand agent
frigorific ecologic R-407C sau echivalent, montate pe terasa turn scena la cota +23,30. Fiecare
www.pb.ro
chiller va avea cate o pompa dubla de circulatia apei primare (glycol 30 %). Circuitele de apa
de pe terasa vor fi glycolate. Circuitul primar glycolat si cel secundar de apa vor fi separate
printr-un schimbator de caldura in placi.
In spatiul centralei de frig, situata la cota +8,00, mai sunt amplasate urmatoarele echipamente:
- butelie de egalizarea presiunii;
- schimbator de caldura in placi, ce separa circuitul primar glycolat si cel secundar de apa,
alimentat de o pompa dubla;
- grup de pompare sistem ventiloconvectori, parametri 8/14C;
- grup de pompare agregate de tratare aer proaspat, parametri 7/12C alimentate din circuitul
primar (glycolat)
- vase de expansiune inchise
- dozator glicol
La montarea echipamentelor si utilajelor utilizate in lucrare va trebui sa se asigure incadrarea
in prevederile Normativului C 125-2005, privind proiectarea si executarea masurilor de izolare
fonica si a tratamentelor acustice in cladiri.
Instalatii de climatizare in detenta directa tip VRV.
Climatizarea spatiilor cu destinatia camere operatori lumini, sunet si scena se va efectua cu
sisteme in detenta directa cu agent frigorific ecologic de tip VRV (Variable Refrigerant Volume
- volum variabil de agent frigorific).
Sistemul de climatizare in detenta directa - tip VRV - in pompa de caldura, este compus dintr-o
unitate exterioara montata pe terasa turn scena la cota +23,30, si unitati interioare de plafon,
cu priza centrala de absorbtie si refulare pe 4 directii.
Descrierea instalatiilor de evacuare a fumului
Conform normelor i normativelor in vigoare ansamblul construit, prin functiunile pe care le are
necesita in caz de incendiu:
- instalatii de evacuare a fumului
- de compensare a aerului evacuat
1. Instalatii de evacuare a fumului si compensare aer evacuat sala spectacole
In cazul producerii unui incendiu sala de spectacole necesita o instalatie pentru evacuarea
fumului si a gazelor fierbinti. In acest sens pentru evacuarea fumului de la partea superioara a
salii de spectacole se vor monta patru ventilatoare specializate tip turela, pentru montaj in
exterior, vertical, cu suflare verticala, avand un debit de 5.000 mc/h. Compensarea aerului
evacuat pentru desfumare se face cu doua ventilatoare tip turela, pentru montaj in exterior,
avand un debit de 7.500 mc/h, aerul fiind introdus la partea inferioara a salii printr-un canal
tehnic transversal.
2. Instalatii de evacuare a fumului si compensare aer evacuat scena.
In cazul producerii unui incendiu scena necesita o instalatie pentru evacuarea fumului si a
gazelor fierbinti. In acest sens, evacuarea fumului de la partea superioara a scenei, se va
realiza natural prin trapele de fum cu fuzibil etalonate la 70C, conform proiect arhitectura.
Compensarea aerului evacuat pentru desfumare se face de asemenea natural.
3. Instalatii de evacuare a fumului depozite decoruri
Incaperile cu destinatia de depozite decoruri avand suprafata mai mare de 36 mp, de la cota
+1,00, necesita o instalatie pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti. In acest sens pentru
evacuarea fumului de la partea superioara a acestor depozite se vor monta doua ventilatoare
specializate tip turela, pentru montaj in exterior, vertical, cu suflare verticala, avand un debit de
6.000 mc/h.
Instalatia va functiona aleator si pentru ventilarea mecanica a depozitelor.
In propunerea tehnica vor fi prezentate propunerile de fise tehnice pentru toate echipamentele/
utilajele tehnologice cu montaj si dotarile propuse a fi furnizate / instalate / montate.
www.pb.ro
2.3.4
2.3
DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
2.3.1
ZONA SI AMPLASAMENTUL
Amplasamentul se afla in parcul Alexandru Ioan Cuza (Titan) din Bucuresti, in apropierea
lacului Titan, pe un teren cu panta variabila, cu cote absolute cuprinse inte 67.50 (in zona
intrarii principale in teatru) si 72.00 (in zona turnului scenei). Cota 0.00 corespunde cotei
absolute 67.50.
Din punct de vedere structural amplasamentul este caracterizat de urmatorii parametrii:
Codul de proiectare seismica pentru cladiri P 100/1-2013:
Clasa de importanta si expunere este a II-a, clasa ce este caracterizata de factorul

de expunere este gI=1.20;
Acceleratia de varf a terenului pentru proiectare ag= 0.3g pentru cutremure cu
intervalul mediu de recurenta (IMR) de 100ani;
Perioadele de control specifice amplasamentului sunt TB = 0.32, TC = 1.6 si TD = 2s;
Factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului este 0

= 2.5.
CR 1-1-3-2012 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor: Sub aspectul incarcarilor
date de zapada, conform Codului de Proiectare CR1-1-3-2012, valoarea caracteristica a
incarcarii din zapada pe sol este sk=2.0kN/m.
Sub aspectul incarcarilor date de vant, conform Codului de Proiectare CR1-1-4-2012,

valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vantului, mediata pe 10 minute si avand 50 de
ani interval mediu de recurenta, este qb= 0.50 kN/m.
2.3.2
STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT

Terenul care urmeaza sa fie ocupat de constructia propusa se afla in Parcul Alexandru Ioan
Cuza (Balta Alba).
Conform Hotararii Consilului General al Municipiului Bucuresti nr. 160 din 23.08.2001 Parcul
Balta Alba, a fost transmis de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti in administrarea
Consiliului Local al Sectorului 3.
2.3.3
SITUATIA OCUPARII DEFINITIVE DE TEREN

Ocuparea definitiva pe teren se va face conform PUZ Sector 3 si PUD, amplasamentul fiind
situat in zona verde cu acces public nelimitat: parcuri [...] V1a.
Se propune realizarea unei sali multifunctionale pentru activitati culturale, sub forma unei
constructii partial ingropate in microrelieful existent, amplificat. Se vor respecta prevederile
Codului Civil si prevederile Regulamentului local de urbanism. Asigurarea locurilor de parcare
se vor face conform Regulamentului local de urbanism si a normelor in vigoare, in spatiile deja
amenajate in acest scop adiacent intrarii in parc din zona liceului Dante Aligheri. S-a estimat
un necesar de cca. 100 locuri de parcare.
STUDII DE TEREN
2.3.4.1 STUDIU TOPOGRAFIC

vezi Anexa 2
2.3.4.2 STUDIU GEOTEHNIC

vezi Anexa 3
2.3.5
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR
2.3.5.1 CARACTERISTICI PRINCIPALE ARHITECTURA SI URBANISM

Terenul pe care se va amplasa Sala multifunctionala pentru activitati culturale se afla in cadrul
parcului Alexandru Ioan Cuza (Balta Alba) si este situat in intravilanul Municipiului Bucuresti.
Zona de amplasament se afla in imediata apropiere a intrarii principale in parc de pe latura de
sud-est, in dreptul Liceului Dante Alighieri. Terenul propus pentru amplasamnet in suprafata de
cca 3000mp este marginit:
La vest
- de spatiu verde (val de pamant cu plantatie de pini) in lungul aleii care de
pe malul lacului
La sud
- de esplanadele pavate de acces pietonal in parc
La vest
- de spatiu verde (cu denivelari locale si cu loc de joaca pentru copii)
La nord
- de spatiu verde (cu o amenajare peisagera sub forma de monticul)
2.3.5.2 CARACTERISTICI PRINCIPALE ARHITECTURA

Suprafata terenului considerat ca limita generala a amplasamentului si amenajarilor in cadrul
parcului pentru sala multifunctionala pentru activitati culturale: 3000mp
Suprafata construita la sol a cladirii va fi de 2531mp
Suprafata desfasurata a cladirii va fi de 5600mp
Suprafata utile va fi de 4602mp
POT si CUT conform PUD aprobat
Regim de inaltime propus = P+2E (partial)
Hmax propus = 17,50m la terasa cladirii
Hmax propus = 26,50m la atic turn scena
Categoria de importanta a constructiei (conform HG 766/1997) va fi C.
Clasa de importanta a constructiei (conform P100/2006) va fi II.
Gradul de rezistenta la foc a constructiei (conform P118/1999) va fi II sala aglomerata S1
BILANT SUPRAFETE UTILE
COTA +/- 0,00
2099 MP
www.pb.ro
DEPOZIT DECORURI
337 MP
DEPOZIT RECUZITA
29 MP
DEPOZIT COSTUME
36 MP
CULISE 1
CULISE 2 CAMERA REGRUPARE ACTORI
SCENA
172 MP
CAMERA SECURITATE / CENTRALA DE AVERTIZARE/ BMS
17 MP
WINDFANG
55 MP
COTA +4,00
1342 MP
60 MP
FOYER SPECTATORI COTA + 5.25
475 MP
284 MP
GRUPURI SANITARE SPECTATORI
36 MP
CAMERA TEHNICA DIMERE
5 MP
SALA SPECTACOLE
CAMERA TEHNICA REGIZOR SCENA
5 MP
CAMERA TEHNICA SUNET
7 MP
CAMERA TEHNICA LUMINI
7 MP
VESTIARE PERSONAL TEHNIC CU OFICIU SI GRUPURI

SANITARE CU DUS
56 MP
HOL CIRCULATII CULISE
31 MP
CASA SCARII CULISE
19 MP
BIROU REGIZOR, COREGRAF, SCENOGRAF
34 MP
HOL CIRCULATII ADMINISTRATIE
11 MP
CASA SCARII ADMINISTRATIE
19 MP
CABINA PAZA VEST
3 MP
CABINA PAZA EST
3 MP
FOYER EST COTA +1.00 / EVACUARE SALA
52 MP
FOYER VEST COTA +1.00 / EVACUARE SALA
48 MP
FOYER SPECTATORI +/-0.00
645 MP
GARDEROBE
63 MP
GRUPURI SANITARE
48 MP
BAR FOYER (ZONA PREZENTARE / SERVIRE)
37 MP
CAMERE TEHNICE
13 MP
CASA BILETE
17 MP
510 MP
11 MP
SALA REPETITII
80 MP
HOL CIRCULATII CULISE
11 MP
SALA REPETITII
102 MP
CABINE ACTORI
88 MP
GRUPURI SANITARE CU DUS ACTORI
15 MP
COTA +8,00
1168 MP
FOYER SPECTATORI COTA + 10.70
207 MP
GRUPURI SANITARE SPECTATORI
36 MP
SALA SPECTACOLE BALCON

CABINA PROIECTII
237 MP
7 MP
SECRETARIAT ADMINISTRATIE
21 MP
BIROU DIRECTOR
49 MP
136 MP
BIROURI ADMINISTRATIE
113 MP
www.pb.ro
ARHIVA ADMINISTRATIE
18 MP
GRUPURI SANITARE SI OFICIU ADMINISTRATIE
19 MP
SPATII TEHNICE
146 MP
CABINE INDIVIDUALE ACTORI CU GR. SANITARE CU DUS
179 MP
a. SALA (510mp) + BALCON (237mp). Cuprind:
- in sala 720 locuri (= 646 fotolii + 74 strapontine)

- in lojele din sala 64 locuri
- la balcon 416 locuri (= 380 fotolii + 36 strapontine)
2.3.5.3 CARACTERISTICI PRINCIPALE STRUCTURA
Structura de rezistenta a salii multifunctionale pentru activitati culturale se imparte in:
Acoperis cu grinzi din beton precomprimat
Placi din beton armat monolit
Grinzi din beton armat monolit sau prefabricat
Pereti structurali din beton armat monolit
Gradene din beton armat monolit
Stalpi din otel
Talpi de fundatii dispuse pe doua directii
2.3.5.4 CARACTERISTICI PRINCIPALE - INSTALATII

INSTALATII SANITARE
1. Instalatii de alimentare cu apa rece si calda
Se vor prevedea racorduri de alimentare cu apa rece si calda la toate spatiile care necesita
utilizarea apei (Grupuri sanitare, vestiare, oficii de preparare hrana, etc.)
Diametrele conductelor de apa rece si apa calda menajera se vor determina in functie de suma
echivalentilor, conform STAS 1478 96, iar in cazul conductelor de legatura la obiectele
sanitare se vor avea in vedere si particularitatile constructive ale obiectelor sanitare
(diametrele armaturilor obiectelor sanitare). La intarea in cladire pe conducta de alimentare cu
apa se va prevedea un filtru lavabil, incadrat de doi robineti sferici.
Grupurile sanitare se vor prevedea cu obiecte sanitare montate pe cadru metalic inglobat in
perete. Bateriile vor fi de tip stativ pe obiectul sanitar. Pentru montarea vaselor WC de tip
suspendat se vor folosi cadre metalice incastrate in perete. Rezervoarele cu volumul V=9.0l si
tehnica de spalare cu 2 cantitati de apa si actionare din fata vor fi montate pe acelasi cadru
metalic, inglobate in perete.
Pentru alimentarea obiectelor sanitare se va adopta o retea ramificata din tevi din polipropilena
cu insertie de fibra compozita. Distributia se va monta pe structura de rezistenta a imobilului,
prin bratari de dimensiunea tronsonului calibrat. Montarea conductelor de distributie se va face

ingropat in perete si se vor masca in consecinta.
Fiecare obiect sanitar se va separa de retea prin robineti coltar cu rozeta cromata, montati sub
tencuiala la pozitie. Fiecare grup sanitar va fi separat prin robineti sferici de trecere montati sub
tencuiala. Retelele interioare de apa calda de consum si cele de apa rece vor avea trasee
comune.
Pentru a se asigura temperatura apei calde la parametri optimi se va realiza o retea de
recirculare a apei calde. Pentru a se asigura recircularea apei calde se vor prevedea pompe
de recirculare, acestea vor fi amplasate in interiorul spatiului destinat centralei termice.
Pe conductele de alimentare cu apa rece, calda si conductele de recirculare se vor prevedea
izolatii pentru pastrarea parametrilor termici ai apei.
2. Instalatii de canalizare ape uzate menajere
Se vor prevedea racorduri de canalizare menajera la toate spatiile care necesita evacuarea
apelor uzate menajere (grupuri sanitare, vestiare etc.).
Se va realiza o retea de canalizare menajera interioara separata de reteaua de canalizare
pluviala din conducte de PVC sau PP acestea fiind montate pe structura de rezistenta a cladirii
si mascate in consecinta, iar conductele de legatura la obiectele sanitare se vor monta
ingropat in sapa.
Pentru retelele de canalizare care traverseaza sala spectacol, scena si alte spatii la care se
impune un anumit nivel de confort acustic se vor adopta conducte de canalizare
fonoabsorbante izolate in consecinta.
La amplasarea conductelor si la alegerea traseelor si a modului de montaj se va tine cont de
recomandarile Normativului I 9 2009. Astfel se va asigura conductelor o panta continua, care
sa permita scurgerea apelor uzate prin gravitatie in caz contrar existand riscul infundarii
instalatiei de canalizare.
Pentru evacuarea apelor uzate menajere aflate sub cota canalizarii stradale se vor prevedea
statii de pompare ape uzate menajere realizare din polietilena si echipate cu pompe
submersibile.
La obiectele sanitare se vor prevedea sifoane cu garda hidraulica. Diametrele conductelor
orizontale de canalizare de legatura a obiectelor sanitare la coloane se vor determina din
conditii functionale si constructive, iar diametrul coloanelor de canalizare din conditii
constructive si hidraulice .
Pentru a se putea interveni in caz de nevoie pe coloanele de canalizare menajera si pe
traseele orizontale se vor prevede piese de curatire de diametrul tronsonului respectiv astfel:
pe coloane din doua in doua nivele, iar pe traseele orizontale la schimbarile de directie si la
punctele de ramificatie greu accesibile.
Retelele de incinta se vor realiza din conducte de PVC-KG montate ingropat pe pat de nisip si
camine de vizitare prevazute cu capac carosabil.
3. Instalatii de canalizare ape pluviale
Colectarea apelor pluviale de pe terasa cladirii se va realiza prin retele de canalizare pluviala
separate de retelele de canalizare ape uzate menajere.
Conductele de canalizare ape pluviale care traverseaza spatiile interioare se vor realiza din
conducte de polietilena imbinate prin sudura.
Receptoarele de terasa vor fi echipate cu rezistenta electrica pentru protectia impotriva blocarii
din cauza inghetului.
www.pb.ro
Apele pluviale colectate de pe suprafata terasei vor fi dirijate la o rigola si dirijata prin guri de
scurgere si retea de canalizare pluviala spre lacul din apropiere.
4. Retele de colectare a condensului
Se va realiza o retea de canalizare pentru colectarea condensului de la echipamentele
instalatiilor de climatizare.
Reteaua de condens va fi separata de reteua de canalizare menajera si de cea pluviala si se
va realiza din conducte de polipropilena.
Reteua de colectare a condensului se va conecta la reteua de canalizare menajera la baza
coloanelor printr-un sifon cu garda hidraulica.
1
5. Instalatii de stingere a incendiilor
Se vor prevedea instalatii de stingere a incendiilor conform prevederilor normativului
P
118/2/2013
NORMATIV
PRIVIND
SECURITATEA
LA
INCENDIU
A
CONSTRUCTIILOR,PARTEA A II-A-INSTALATII DE STINGERE .
Se vor realiza instalatii de stins incendiile tip hidranti interiori, hidranti exteriori, si instalatii
automate de stins incendiile de tip sprinklere si perdele de drencere la cortina antifoc ce
separa scena de zona sala public.
Pentru asigurarea necesarului de apa in caz de incendiu se va prevedea o rezerva de apa de
650l.
6. Rezerva de apa si camera de pompare
Rezerva de apa a fost calculata pentru a asigura volumul de apa necesar instalatiilor de
combatere a incendiilor.
Camera de pompare este amplasata in vecinatatea rezervei de apa si va contine grupurile de
pompare pentru incendiu: hidranti interiori, hidranti exteriori, sprinklere si drencere.
Se va prevedea un spatiu pentru amplasarea Aparatelor de Control si Semnalizare si
compresoarele de aer aferente instalatiilor de sprinklere.
Camera de pompare va avea acces direct din exterior.
7. Instalatii automate de sprinklere si drencere
Conform - P 118/2/2013- NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A
CONSTRUCTIILOR, PARTEA A II-A-INSTALATII DE STINGERE: se va echipa cu instalatii
automate de stingere a incendiilor de tip sprinklere si drencere.
Pentru eliminarea aerului sau a apei din reteaua de sprinklere, conductele se vor monta cu
panta de 0,2%.
In punctele cele mai inalte ale retelei se va prevedea un robinet de inchide i port-furtun pentru
spalarea conductelor i un stut cu robinet i mufa pentru montarea unui manometru.
Alimentarea cu apa a instalatiei de sprinklere si drencere se va realiza de la rezerva de apa
prin intermediul unei statii de pompare dimensionata pentru cel mai mare sector al instalatiei.
8. Instalatii de hidranti interiori
Conform P 118/2/2013 cladirile propuse vor fi dotate cu instalatii de stins incendiile tip hidranti
interiori.
Pentru spatiile considerate ca fiind sali aglomerate se vor prevedea hidranti interiori care sa
asigure cel putin patru jeturi in functionare simultana.
Reteaua de distributie va fi din conducte de otel zincat OL-Zn.
Hidrantii interiori se vor prevedea in cutii inchise si fiind complet echipati si prevazuti cu furtun
plat cu lungimea de 20m sau dupa caz furtun semirigid cu lungimea de 30m.
Pentru alimentarea cu apa a hidrantilor interiori se va monta o statie de pompare amplasata in
camera de pompare din vecinatatea rezervei de apa.
Alimentarea cu apa a grupului de pompare se realizeaza de la rezerva de apa.
Pentru alimentarea cu apa a instalatiei de hidranti interiori de la pompele mobile de incendiu se
va prevedea in exterior un racord de tip B.
9. Instalatii de hidranti exteriori.
Conform P 118/2/2013 se vor realize instalatii de hidranti interiori .
Pentru stingerea din exterior se vor prevedea hidranti exteriori alimentati de la rezerva de apa
pentru incendiu.
Reteaua de incinta pentru alimentarea hidrantilor exteriori se va realize din conducte de
polietilena de inalta densitate.
Alimentarea cu apa a hidrantilor exteriori se va realiza cu ajutorul unui grup de pompare
amplasat in camera de pompare.
Alimentarea cu apa a grupului de pompare se realizeaza de la rezerva de apa.
INSTALATII ELECTRICE
1.Alimentarea de baza cu energie electrica, bransamente si calitatea energiei electrice
Alimentarea cu energie electrica, se va realiza din reteaua orasaneasca de medie tensiune,
prin intermediul a doua posturi de transformare proprii, putere instalata 1000KVA fiecare.
Cablurile de medie tensiune se vor poza ingropat. Posturile de transformare se vor amplasa in
interiorul constructiei, intr-o incapere pusa la dispozitie de catre beneficiar. Posturile de
transformare vor trebui sa corespunda conditiilor impuse de standardele STAS 1703, IEC 76,
IEC 726. Compensarea factorului de putere si a energiei reactive se va realiza prin intermediul
unei baterii de condensatoare automata, in trepte.
Pentru filtrarea armonicilor vor fi prevazute filtre de armonici.
2. Alimentarea cu energie electrica de rezerva, independenta
Alimentarea de rezerva cu energie electrica se va realiza dintr-o sursa independenta prin
intermediul unui grup electrogen 300KVA. In cazul aparitiei unei avarii la reteaua de distributie
receptoarele considerate vitale vor fi preluate de grupul electrogen. Autonomia de functionare
la sarcina maxima va fi de minimum 4 ore.
In varianta recomandata se utilizeaza energie termica conventionala obtinuta in centrala
termica pe gaz pentru incalzire si prin intermediul chillere-lor pentru racire.
Necesarul de energie termica de 1200 kW pentru incalzirea spatiilor inchise este asigurat din
sursa conventionala gaze naturale prin:
2 cazane avand capacitatea de 600 kW fiecare,
Necesarul de energie termica pentru racirea spatiilor prevazute in proiect de 1300 kW este
asigurat din sursa conventionala energie electrica prin:
www.pb.ro
2 chillere avand capacitatea de racire de 650 kW fiecare,
2.3.5.5 CARACTERISTICI PRINCIPALE - RETELE

Constructia se va racorda la retelele de apa, canalizare, electricitate si gaz care se vor asigura
la limita amplasamentului. Racordurile si bransamentele la retelele de utilitati nu fac obiectul
prezentului studiu.
Ljet=10m (conform anexa Nr.3 din P118/2-2013) . Lungimea furtunului de Lfurtun=20m. Timpul
teoretic de functionare al instalatiei de stins incendiu cu hidranti interiori este de 60min.
Instalatia este de tip separativ.
Instalatia a fost dimensionata in concordanta cu prevederile din P118/2-2013,
2.3.5.6 RECOMANDAREA VARIANTEI OPTIME PENTRU APROBARE

Elaboratorul studiului de fezabilitate recomanda varianta 1 ca varianta optima pentru aprobare.
2.3.6
SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUM NECESAR

PENTRU VARIANTA PROMOVATA
2.3.6.1 INSTALATII SANITARE ANALIZA CONSUM-NECESAR

Debit apa rece necesar:
Qar necesar=1,26 l/s=75,88 l/min.=4.55 mc/h

Presiunea necesara:
H nec = Hg + Hp + Hu
in care : Hg = inaltimea geodezica = 26,00+4,00 = 30mCA
Hp = pierderea de sarcina in instalatie = 3 mCA
Hu = presiunea de utilizare = 3 mCA
H nec = 30,00 mH2O + 3 mH2O + 3 mH2O = 36,00 mCA
Debit apa calda necesar:
Qac necesar= 0,52 l/s=31,45l/min=1,89mc/h=65,66kW ce trebuie asigurati de boiler

Qape uzate menajere=Qs+Qc= 5,6 l/sec
Qs-specific= 3,6 l/sec
Qc-canalizare = Qs +Qsmax = 3,6 l/sec+2 l/sec = 5, 6 l/sec
Qape uzate pluviale=0.092 l/s
Instalatii sanitare stins incendiu-Consumuri necesare
Hidranti exteriori
Conform Normativ P118/2-2013 articolul 6.1. punctual b) (constructii cu Sali aglomerate) este
necesara echiparea cu hidranti exteriori de incendiu. Conform Normativ P118/2-2013 ANEXA
nr. 7 debitul instalatiei de stingere cu hidranti exteriri este de 15l/s (cladirea este echipata cu
instalatii de stingere cu sprinklere). Timpul normat de functionare al instalatiei cu hidranti
exteriori este de 3 ore. Se va realiza o retea de hidranti exteriori in sistem inelar din PEID si
echipata cu hidranti exteriori subterani de incendiu Dn100mm. Amplasarea hidrantilor se va
realiza astfel incat fiecare punct al constructiei sa fie atins de debitul normat de stingere.
Hidranti interiori
S-au prevazut
instalatii de hidranti interiori , Qhi=4x2.1=8.4l/s - cu 4 jeturi in functiune,
- Aria de declansare simultana :
As = 200 mp ;
- Intensitate de stingere :
Is
= 0,12 l / sec. m2.
S-a ales Sprinkler cu declansare normala de tip Dn15mm cu capul in sus sau cu capul in jos
de 1/2". Presiunea de utilizare la capul sprinklerului va fi de 10mCA (1bar).
qs=1,33l/s
Instalatia pentru sprinklerele este de tip apa-apa.
Instalatii sanitare interioare-Consumuri necesare
Instalatii de sprinklere
Sprinklere in sistem deschis
Pentru protejarea cortinei de separatie intre scena si sala de spectacol s-au prevazut sprinklere
in sistem dechis (drencere) de o parte si de cealalta a cortinei, deasupra golurilor protejate care
leaga scena de incaperile vecine.
S-au prevazut drencere tip perdea . Sau prevazut sprinklere astfel incat sa se asigure o perde
a de apa de 1l/sm.
Parametrii de debit si presiune vor fi asigurati de statia de pompare incendiu , echipata cu
agregat de pompare hidranti interiori-exteriori, agregat de pompare sprinklere , agregat de
pompare drencere (sprinklere deschise).
2.3.6.2 INSTALATII ELECTRICE CURENTI TARI ANALIZA CONSUM-NECESAR
Cele doua posturi trafo de 1000 KVA fiecare, vor alimenta 2 tablouri generale de
distributie TGD1,TGD2 si TCV= tablou consumatori vitali.
Din TGD1 se vor alimenta urmatoarele tablouri:
-TMS = tablou mecanica de scena cu puterea intalata de 450kW;

-TCT = tablou centrala termica cu puterea instalata de 15kW;
-TIS = tablou instalatie de sonorizare cu puterea instalata de 60kW;
- THVAC nivel 0 cu puterea instalata de 228kW;
- Tms=tablou motoare scena cu puterea instalata 80kW;
- TcT=tablou comanda turnanta scena cu puterea instalata 15kW;
-Til.1=tablou iluminat si prize 1 cu puterea instalata 25kW;
- Rezerve cu puterea instalata 20kW;
Puterea instalata Pi in tablou TGD1 este de 1121kW, puterea absorbita Pabs este de 896kW
iar puterea simultana Ps este de 630kW,
Din TGD2 se vor alimenta urmatoarele tablouri:
-TOC = tablou organizare concerte cu puterea intalata de 120kW;
www.pb.ro
-Til.2--6 = tablou iluminat si prize 26 cu puterea instalata 25kW fiecare;

- TPI=tablou pompe incendiu cu puterea instalata 100kW;
- Rezerva cu puterea instalata 10kW;
Puterea instalata Pi in tablou TGD2 este de 863 kW, puterea absorbita Pabs este de 690kW
iar puterea simultana Ps este de 483,3kW.
2.3.6.3 INSTALATII TERMICE VENTILARE-CLIMATIZARE ANALIZA CONSUM-NECESAR

In realizarea conditiilor de confort descrise mai sus pentru spatiile inchise aferente salii
multifunctionale pentru activitati culturale sunt necesare principalele utilaje, cu capacitatile
prezentate mai jos:
2 cazane avand capacitatea de 600 kW, fiecare,
2 chillere avand capacitatea de 650 kW, fiecare,
Consumul de energie termica estimat pentru incalzirea, ventilarea-climatizarea salii

multifunctionale si a anexelor, conform scenariului mai sus amintit, va fi:
Einc.tot. = 1.783,8 MW
Eacm.tot. = 291,6 MW
Einc+acm.tot. = 2.075,4 MW
www.pb.ro
2.4
DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI
PROGRAM DE REALIZARE A INVESTITIEI

ACTIVITATI
Luni
10
11
12
13
14
15
16
Sapt.
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 6162 63 64
Realizare proiect tehnic si detalii de executie
12
Obtinere avize si autorizatie de construire
Organizare de santier
Excavatie
Realizare fundatii
Realizare suprastructura
Realizare inchideri compartimentari
Realizare instalatii
12
Racordul la utilitatile disponibile pe sit
Realizare finisaje exterioare si interioare
15
Dotare cu echipamente si mobilier
13
Organizare inchidere santier
ACTIVITATI PROIECTARE
12
ACTIVITATI EXECUTIE
51
x
x
x
x
x
x
xx
xx
x
x
www.pb.ro
COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI (VEZI ANEXA 1.1)
3.1
VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL

Vezi ANEXA 1.1
3.2
ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A

INVESTITIEI
Vezi ANEXA 1.1
ANALIZA COST BENEFICIU
4.1
IDENTIFICAREA INVESTITIEI SI DEFINIREA OBIECTIVELOR, INCLUSIV

SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINTA
Prin prezentul proiect se doreste dezvoltarea unei Sali multifunctionale pentru activitati
culturale cu o capacitate de 1.200 de locuri cu adresa in sector 3 Bucuresti, Parcul
Alexandru Ioan Cuza (Titan), cu acces din zona Liceului Teoretic Dante Aligheri - avand
ca obiective principale promovarea culturii atat la nivel local cat si national si oferirerea unei
modalitati de a petrece timpul liber intr-un spatiu de spectacol de inalt nivel european. Sala
multifunctionala va fi conceputa pentru a gazdui conferinte, intruniri, proiectii de film, concerte
si spectacole de teatru sustinute de catre formatii sau trupe aflate in turneu.
Metodologie
Investitia ce face subiectul prezentului proiect se estimeaza a fi de 38.286.399 lei fara TVA,
47.347.963 lei cu TVA si reprezinta capitalul investit in prezentul proiect.
Analiza cost-beneficiu reprezinta un instrument necesar in luarea deciziilor de alocare a

resurselor in cazul proiectelor de investitii atat private cat si publice.
Amplasamentul
Analiza cost-beneficiu reprezinta o modalitate de evaluare a unei achizitii sau a unui proiect din
punctul de vedere al eficientei economice. In esenta, consta in compararea costurilor totale cu
beneficiile exprimate in termeni financiari.
Regiunea de dezvoltare este Bucuresti-Ilfov, oras Bucuresti.
Analiza cost-beneficiu este un cadru conceptual aplicat oricarei evaluari cantitative, sistematice
a unui proiect investitional public sau privat sau a unei politici guvernamentale din perspectiva
publica sau sociala.
Obiectivul general
Analiza cost-beneficiu este o componenta esentiala de fundamentare a fezabilitatii unui proiect

investitional din punct de vedere al impactului asupra mediului economic, social sau al mediului
ambiental si reflecta toate valorile pe care societatea este dispusa sa le plateasca pentru un
bun sau serviciu, respectiv costurile de oportunitate pentru societate.
Analiza cost-beneficiu este relevanta din urmatoarele motive:
Obiectivul general al prezentului proiect il constituie dezvoltarea unei Sali multifunctionale

pentru activitati culturale avand ca scop promovarea culturii in Romania, promovarea vechilor
si noilor talente nationale, cresterea calitatii vietii locuitorilor din zona.
Obiectivele specifice
crearea a 70 de noi locuri de munca in faza de operare a investitiei;
identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta;
analiza optiunilor;
dezvoltarea sociala durabila;
analiza financiara inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat,

valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;
analiza de senzitivitate;
desfasurarea a 8 piese de teatru/luna , a 8 concerte/luna, 4 proiectii film/luna, 20

evenimente culturale/an pe terasa cladirii, 4 conferinte pe luna; 10 evenimente/an (5
luni in sezonul cald: targuri si alte evenimente speciale) pe terasa cladirii si 5
evenimente/an ( expozitii/targuri) in zona foyerelor;
obtinerea de venituri considerabile din vanzarea de bilete, aproximativ 12.884.800 lei/an
venituri care se vor investi in continuare in crearea si mentinerea unui ambient de spectacol
relaxant, modern si la nivel european;
atragerea de investitori in zona, cel putin 1, datorita implementarii proiectului si crearea de
noi locuri de munca indirect;
cresterea calitatii vietii;
cresterea valorii terenurilor si constructiilor din zona;
analiza de risc.
cresterea valorii proprietatilor din zona.
Pentru a verifica daca proiectul propus este fezabil din punct de vedere financiar. Au fost
astfel calculati si analizati urmatorii indicatorii economici: rata interna de rentabilitate
finanicara a proiectului si valoarea financiara neta actualizata generata de proiect (RIR si
VAN);
Analiza cost beneficiu din cadrul acestui proiect va cuprinde:
www.pb.ro
Avantaje si dezavantaje optiuni
Perioada de esalonare a investitiei este de12 luni. Insa pentru a pune totul in functiune si
pentru a pastra o marja de timp rezerva in cazul situatiilor neprevazute se estimeaza o
perioada de implementare de 1 an si jumatate.
Pentru a putea demonstra eficacitatea, eficienta si mai ales necesitatea finantarii proiectului,
prezumtia costurilor, economiilor si tuturor indicatorilor financiari se va face pe o perioada de 20
ani. Aceasta reprezinta perioada de previziune a fluxurilor de numerar folosita in analiza costbeneficiu. Astfel perioada de referinta a proiectului este de 21 de ani si jumatate si este
impartita in doua faze. Dupa estimarile realizate, am avea urmatoarea situatie :
4.2
faza de executie an 1 si 6 luni an2 ;
faza de operare 20 de ani de operare.
ANALIZA OPTIUNILOR
In general, pentru dezvoltarea unui proiect se au in vedere mai multe alternative. Aceste optiuni
se analizeaza din punctul de vedere al riscurilor generate, al tehnologiei si echipamentelor
folosite, al beneficiilor aduse cat si al durabilitatii pe viitor.
Exista cateva alternative prin care beneficiarul ar putea sa indeplineasca obiectivele stabilite. In
acest scop se prezinta mai jos o lista lunga de alternative care ar face posibila atingerea
obiectivelor specifice ale proiectului:
alternativa de a nu face nimic, astfel nu se ating obiectivele propuse;
realizarea unor investitii partiale;
solutie propusa prin proiect;
utilizarea unei variante mai putin avantajoase;
apelarea in totalitate la un credit bancar in scopul dezvoltarii investitiei care nu va permite

abordarea oricarei solutii tehnice ci a unei solutii mai ieftine si mai putin performante;
crearea unui parteneriat in scopul atragerii finantarii necesare dezvoltarii investitiei.
Din punct de vedere tehnic ambele variante sunt conforme cu ceea ce se doreste. Singura
diferenta este costul, iar acesta difera la partea de instalatii din cauza unui bransament
suplimentar de apa ( s-ar construi un rezervor special in parc) la varianta alternativa. Prin
varianta propusa, se elimina astfel acest bransament si se reduce suprafata construita a
cladirii, reducand astfel costurile de constructie. La varianta propusa va fi folosita apa din parc,
o solutie eficienta si eficace, fara costuri suplimentare din acest punct de vedere.
Asadar, avantajele variantei propuse prin proiect sunt valoarea investitiei care este mai mica
decat cea a variantei alternative si implicit costurile operationale mai scazute.
Date economice si indicatori financiari
Investitie varianta maxima ( varianta 1 - propusa prin proiect): 38.286.399 lei fara TVA,
47.347.963 lei cu TVA.
Investitie varianta medie ( varianta 2 - alternativa): 38.651.269 lei fara TVA, 47.799.377 lei cu
TVA.
Din punctul de vedere al indicatorilor financiari, rata interna de rentabilitate si valoarea actuala
neta, lucrurile se prezinta astfel:
Premise generale:
investitia este mai mica pentru varianta maxima;
costurile operationale sunt mai mici pentru varianta maxima si sunt prezentate in detaliu in
subcapitolul analizei financiare;
Toate solutiile mai sus mentionate pot fi variante aplicabile in scopul indeplinirii obiectivelor
stabilite initial, insa nu toate vor fi avantajoase pentru indeplinirea acestora.
Indicatori financiari varianta 1:
Ca urmare, s-a creat o lista scurta de alternative (potrivite si fezabile), analizand pentru fiecare
in parte avantajele si dezavantajele.
Valoarea actuala neta: - 13.026.683 lei
Asadar, pentru acest proiect vom alege urmatoarele optiuni:

Varianta 0: a nu se realiza nimic;
Varianta medie: a se realiza proiectul printr-o investitie mai putin avantajoasa;
Varianta maxima: a se realiza proiectul prin solutia recomandata de catre proiectant.
Rata interna de rentabilitate: 1,8 %
Indicatori financiari varianta 2:

Rata interna de rentabilitate: 1,4 %
Valoarea actuala neta: - 14.707..297 lei
Dupa cum se observa, diferenta dintre indicatori nu este considerabila, totusi pentru varianta
www.pb.ro
propusa prin proiect acestia sunt mai buni, indicand ca varianta 1 este solutia cea buna si din
punct de vedere economic.
4.3.1
Bugetul proiectului
Investitia prezentului proiect atinge valoarea de 38.286.399 lei fara TVA, 47.347.963 lei cu
TVA.
Analizand avantajele si dezavantajele variantelor de mai sus, recomandarea expertului

privind solutia optima atat din punct de vedere tehnic cat si economic pentru realizarea
acestui proiect, este Varianta maxima Varianta 1.
Prin urmare, solutia propusa prin proiect este Varianta maxima.
4.3
ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE

PERFORMANTA FINANCIARA: FLUXUL CUMULAT, VALOAREA ACTUALA NETA,
RATA INTERNA DE RENTABILITATE SI RAPORTUL COST-BENEFICIU
4.3.2
Estimarea costurilor si veniturilor operationale aferente proiectului.

Premise generale:
Prezenta analiza fiananciara a fost realizata conform Ghidului privind metodologia pentru
Analiza Cost-Beneficiu pentru Proiectele de Investitii Document de lucru Nr. 4 din anul 2006
elaborat de Comisia Europeana.
Obiectivul principal al acestei analize este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al
proiectului pentru a calcula ratele rentabilitatii adecvate, in special rata financiara interna a
rentabilitatii (RIR) si valoarea neta financiara actuala corespunzatoare (VAN).
Pentru a putea demonstra eficacitatea, eficienta si mai ales necesitatea finantarii proiectului,
prezumtia costurilor, veniturilor si tuturor indicatorilor financiari se va face pe o perioada de 20
ani. Recomandarea Comisiei Europene pentru alte servicii in afara de energie, apa si mediu,
cai ferate, drumuri, industrie, porturi si aeroporturi este de 15 ani, insa pentru ca proiectul este
unul complex, s-a ales o perioada de referinta de 20 de ani.
Asadar, orizontul de timp al proiectului de investitie reprezinta perioada de previziune a
fluxurilor de numerar folosita in analiza cost-beneficiu. Astfel perioada de referinta a proiectului
este de 21 de ani si jumatate si este impartita in doua faze. Dupa estimarile realizate, am avea
urmatoarea situatie :
faza de executie an 1 si 6 luni an2 ;
faza de operare 20 de ani de operare.
Avand in vedere faptul ca timpul are un impact semnificativ asupra valorii sumelor de numerar,
fluxurile de numerar au fost actualizate folosind factorul de actualizare descrescator de-a
lungul timpului calculat pentru o rata de actualizare de 5% pentru analiza financiara, conform
documentului de lucru 4 al Comisiei Europene, in perioada 2007-2013.
Metoda de analiza folosita este fluxul de numerar incremental. Asadar, fluxul investitiei ar fi
diferenta dintre fluxul de numerar cu proiect si fluxul de numerar fara proiect. Cum in acest caz,
obiectivul ce urmeaza a fi realizat este unul nou, inceput de la zero, scenariul fara proiect ar fi
un scenariu fara operatiuni, prin urmare, diferenta dintre scenariul cu proiect si scenariul fara
proiect este egala cu scenariul cu proiect. Cu alte cuvinte, fluxul investitiei ce va fi utilizat este
fluxul de numerar cu proiect.
Prezentam astfel mai jos toate estimarile generate de proiect.
estimarea va lua in considerare valori constante pentru fiecare cost si venit in parte pe
perioada de analiza;
primul an de operare va fi alcatuit din 6 luni, prin urmare valorile costurilor si veniturilor vor fi
reduse la jumatate;
de asemenea, se va utiliza un curs valutar de 1 E=4,40 lei conform prognozelor Comisiei
Nationale de Prognoza 2013-2016;
perioada de previziune este de 20 de ani.
4.3.2.1 Estimarea costurilor operationale

Premise:
costurile aferente exploatarii proiectului sunt alcatuite din: salarii si onorarii, intretinere
cladire si imprejurari, energie, apa, gaz, paza, curatenie, consumabile, si alte costuri
operationale;
estimarile s-au realizat pe baza preturilor pietei si a costurilor istorice ale altor proiecte
similare
Salarii
In cadrul proiectului vor fi angajate in jur de 70 de persoane co norma intreaga, impartite
astfel:
personal administrativ 6 persoane contabilitate inclusiv contabil sef, 8 persoane

marketing ticketing, 2 persoane secretariat, 3 persoane arhiva, 1 admnistrator: in jur de
20 de persoane se vor afla la acest nivel cu un salariu mediu de aproximativ 2.500 lei/luna;
personal operator 8 electricieni, 12 masinisti, 4 regizori de scena, 4 ingineri lumina, 4
ingineri sunet, 6 cabinieri, 6 plasatoare, 4 garderobiere, etc.: in jur de 48 de persoane se
vor afla la acest nivel cu un salariu mediu de aproximativ 2.000 lei/luna;
Director: salariu 4.000 lei/luna;
www.pb.ro
Director adjunct: salariu 3.500 lei/luna.
Onorarii
Trupele care vor juca in piese de teatru sau in diferite spectacole si alti artisti care se vor afla
pe scena salii multifunctionale vor fi rasplatiti pentru prestatiile lor sub forma de onorarii.
In plus, vor exista costuri si pentru pregatirea salilor si a scenei. Chiar daca cei care vor
performa aici vor avea sau nu propriul echipament, decorul pentru spectacolele de teatru de
exemplu va putea fi realizat partial de catre firme angajate de catre primarie pentru a indeplini
aceasta sarcina, acolo unde este cazul.
Astfel, se estimeaza o valoare de 10.000 lei/luna pentru materii prime si materiale
consumabile.
Alte costuri operationale
S-a estimat o medie de 20 actori / spectacol de teatru cu un onorariu de 1.500

lei/actor/spectacol. Iar cei care se vor afla in concert ( trupe, formatii, solisti etc.) pe noua
scena vor primi in jur de 40% din pretul biletului platit de catre spectatori.
Acestea sunt alcatuite din telefon, internet ( costul cu tot sistemul de comunicare) birotica,
curier, asigurari, promovare, alte costuri generale de administratie si reprezinta 3% din costurile
directe.
Prezentam mai jos toate costurile operationale pe ani.
Intretinere
Mentenanta obiectivului de investitie se refera la diverse reparatii si modificari, se estimeaza o
valoare de 4.000 lei/luna.
Curatenie si paza
Pentru curatenie si paza se vor angaja firme specializate in aceste domenii.
Firma de paza va percepe lunar un tarif de 6,50 lei/ora/post ( documentare tarif pe piata intre
6, 50 si 9 lei), ajungand astfel la o valoare de 4.680 lei/luna ( 6,50 lei*24ore*30 zile).
Firma de curatenie va percepe un tarif de aproximativ 1,5 lei/mp/luna, ajungand astfel la o
valoare de 8.400 lei/luna la o suprafata de 5.600 mp..
Energie, apa, gaze
Dat fiind numarul mare de spatii aferente constructiei, si consumurile de energie, apa si gaz vor
fi considerabile. Se estimeaza astfel o valoare de 10.000 lei/luna.
Materii prime si materiale consumabile
Se vor achizitiona consumabile uzuale pentru desfasurarea activitatii de zi cu zi precum hartie,
tonner, sapun, hartie igienica, detergenti, prosoape etc.
www.pb.ro
4.3.2.2 Estimarea veniturilor operationale aferente proiectului

Scopul principal al proiectului este evident punerea la dispozitie a unui spatiu adecvat pentru
divertisment de prima calitate. Din aceasta punere la dispozitie se vor obtine venituri, venituri
ce vor fi ulterior folosite tot in beneficiul comunitatii si anume al dezvoltarii si mentinerii continue
a spatiului de divertisment.
Veniturile operationale vor fi alcatuite in principal din organizarea de spectacole.
8 piese de teatru/luna cu pret mediu/bilet de 30 lei, grad mediu de ocupare 70% - 850
persoane;
8 concerte/luna cu pret mediu/bilet de 75 lei, grad mediu de ocupare 90% - 1080
persoane;
4 proiectii de film/luna cu pret mediu/bilet de 35 lei, grad mediu de ocupare 90% - 1080
persoane;
20 evenimente culturale/an pe terasa cladirii (diverse proiectii) cu pret mediu/bilet 40 lei
200 persoane;
O alta metoda de castig este cea de inchiriere a spatiului pentru organizarea unor
conferinte, targuri, expozitii si alte evenimente. S-a estimat un numar de 4 conferinte pe
luna cu o chirie perceputa de 2.000 Euro/conferinta; 10 evenimente/an (5 luni in sezonul
cald targuri, evenimente speciale) pe terasa cladirii cu o chirie de 4.000 Euro/eveniment si 5
evenimente/an ( epxozitii/targuri) in zona foyerelor cu o chirie de 4.000 Euro/eveniment.
Insumand toate cele de mai sus se obtine o valoare anuala de 12.884.800 lei.
www.pb.ro
4.3.3
Sustenabilitatea financiara
Aceasta analiza este efectuata in scopul verificarii urmatorului aspect: daca resursele
financiare sunt suficiente pentru acoperirea tuturor fluxurilor financiare de iesire, an dupa an,
pentru intregul orizont de timp al proiectului, in cazul acesta 20 de ani.
Sustenabilitatea financiara este verificata daca fluxul de numerar cumulat (neactualizat) este
mai mare sau egal cu zero pentru toti anii luati in considerare.
Prezentam tabelul de sustenabilitate in cele ce urmeaza:
www.pb.ro
La determinarea fluxului de numerar net cumulat s-au avut in vedere toate costurile si toate
sursele din finantare (atat pentru investitie cat si operare si functionare, inclusiv economiile).
Dupa cum se poate observa in tabel, intrucat fluxul de numerar cumulat este pozitiv si chiar
crescator, plecand de la 1.437.558 lei in primul an de operare si ajungand la 58.432.156 lei in
ultimul an al estimarii, anul 20, putem afirma ca proiectul este sustenabil financiar, ceea ce
demonstreaza ca proiectul nu este supus riscului de a ramane fara disponibilitati de numerar.
Acesta isi poate sustine activitatile pe parcursul operarii sale.
4.3.4
Raportul cost-beneficiu
Potrivit ghidului pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investitii, realizat de Comisia
Europeana, DG Politici Regionale, raportul B/C este VAN (I)/VAN (O), unde I sunt fluxurile de
intrare si O sunt fluxurile de iesire. Daca acest raport este mai mare decat 1, proiectul este
corespunzator deoarece beneficiile, masurate de valoarea actuala a tuturor fluxurilor de intrare,
sunt mai mari decat costurile, masurate de valoarea actuala a tuturor fluxurilor de iesire.
In cazul acestui proiect, raportul cost /beneficiu este egal cu 1,29. Acesta este mai mare decat
1. Prin urmare, proiectul este corespunzator si are sens sa fie finantat. Fluxul de intrare
actualizat este mai mare decat fluxul de iesire actualizat, ceea ce inseamna ca beneficiile isi
pot sustine costurile de operare a proiectului.
Tabelul raport cost-beneficiu este prezentat mai jos:
www.pb.ro
In tabelul de mai jos vom prezenta RIR si VAN din punctul de vedere al analizei
4.3.5
Indicatori financiari - RIR si VAN din punctul de vedere al investitiei

Indicatorii de evaluare a performantelor utilizati de analiza cost-beneficiu sunt urmatorii:
Rata interna de rentabilitate ;
Valoarea neta actualizata financiara a investitiei.
Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) reprezinta rata de actualizare la care

valoarea venitului net actualizat (VAN) este zero. Costurile actualizate sunt egale cu
veniturile actualizate.
Valoarea neta actualizata financiara a investitiei indica valoarea insumata la momentul
zero a fluxurilor viitoare de venituri si cheltuieli, actualizate la o anumita rata.
In conformitate cu recomandarile Comisiei Europene (Directoratul General pentru Politici
Regional) incluse in Documentului de lucru 4 Ghid privind metodologia de realizare a analizei
cost beneficiu, pentru perioada 2007-2013 ratele de actualizare care se vor utiliza sunt:
in cazul analizei financiare:5%;
in cazul analizei economice 5.5 % ( analiza economica se realizeaza conform noului

HG28/2008 doar pentru proiectele mari, cu investitii de peste 25 milioane Euro). Asadar, in
cazul acestui proiect analiza economica nu se va realiza.
financiare. S-a luat in calcul si valoarea reziduala a investitiei, calculata ca amortizare a

investitiei in cei 20 de ani.
www.pb.ro
Analizand tabelul de mai sus, putem afirma urmatoarele:
rentabilitate financiara si asupra valorii nete actualizate.
Rata interna de rentabilitate este de 1,8%. Aceasta rata din punctul de vedere al investitiei,
masoara capacitatea veniturilor nete de exploatare de a acoperi costurile de investitii,
indiferent de modalitatea in care acestea sunt finantate. Rata interna de rentabiliate trebuie
sa fie mai mica decat rata de actualizare de 5%. In cazul prezent, rata este mai mica decat
5%, prin urmare este corespunzatoare;
Valoarea actuala neta a investitiei este - 13.026.683 lei. Aceasta valoare este negativa din
cauza fluxului negativ si 0 din cele 18 luni de implementare ale proiectului care prin
actualizare valoreaza mai mult decat anii pozitivi.
Asadar, potrivit Documentului de lucru 4, elaborat de Directia Politica Regionala, din cadrul
Comisiei Europene, indicatorii de performanta financiara ai proiectului rata interna de
rentabilitate si valoarea actuala neta demonstreaza ca proiectul este eligibil pentru finantare.
Analizand evolutia indicatorilor, in functie de variatia economiilor, rezulta urmatoarea situatie:
4.4
ANALIZA DE SENZITIVITATE
Analiza senzitivitate financiara
Analiza senzitivitatii evalueaza diferitele modificari posibile ale celor mai importanti factori
externi si impactul lor asupra indicatorilor financiari.
Se observa in tabelul de mai sus, ca daca vom creste veniturile cu 10% si 20% influentam
valoarea indicatorilor financiari, rata interna de rentabilitate egaland sau depasind 5% iar
valoarea actuala neta devenind pozitiva. Modificarile nu sunt considerabile dar echipa de
management al proiectului trebuie sa tina cont si sa fie atenta la schimbarile ce vor surveni in
proiect, deoerece intr-un proiect public acesti indicatori trebuie sa fie tinuti sub control pentru a
justifica pe mai departe necesitatea de finantare.
Variatia cheltuielilor operationale
Se vor lua in calcul variatiile cheltuielilor anuale de 5%, 10% si 20% atat in sens crescator si in
sens descrescator pentru a studia impactul relativ al variatiei asupra ratei interne de
rentabiliatate financiara si asupra valorii nete actualizate.
Analizand evolutia indicatorilor in functie de variatia cheltuielilor rezulta urmatoarea situatie :
Cu ajutorul acesteia se evalueaza cele mai probabile rezultate ale proiectelor si se creeaza
premisele de a retine variantele cele mai plauzibile de desfasurare a acestora.
Posibilitatile de variatie demne de luat in seama sunt:
Variatia costurilor operationale cu mentinerea la nivel constant a veniturilor anuale

previzionate;
Variatia veniturilor cu mentinerea la un nivel constant a costurilor previzionate;
Variatia factorului de actualizare;
Conform metodei recomandate in Documentul de lucru 4 Ghid privind metodologia de

realizare a analizei cost-beneficiu, realizat de Directia Generala a Politicilor Regionale din
cadrul Comsiei Europene de variatie a economiilor si chetuielilor operationale si a costurilor
investionale cu 1%, avem urmatoarea situatie:
Testul de senzitivitate efectuat releva faptul ca scazand sau crescand veniturile (economiile),
costurile operationale si costurile cu investitia, nu se vor obtine deteriorari considerabile ale
indicatorilor economici. Rezulta de aici faptul ca proiectul are nevoie de finantare pentru a se
realiza. Pentru o analiza mai detaliata a acestor variatii, prezentam urmatoarele situatii:
Variatia veniturilor
Se vor lua in calcul variatii ale economiilor cu 5%, 10% si 20% atat in sens crescator cat si in
sens descrescator pentru a studia impactul relativ al variatiei asupra ratei interne de
Se observa ca doar in cazul in care cheltuielile scad cu 20%, rata interna de rentabilitate
devine mai mare de 5% si valoarea actuala neta devine pozitiva.
In rest, indicatorii isi pastreaza valori corespunzatoare, acest lucru demonstarnd inca o data ca
proiectul are nevoie de finantare pentru a putea fi implementat.
Variatia factorului de actualizare 5%
Pentru a evalua influenta factorului de actualizare se vor lua in calcul urmatoarele valori ale
ratei de actualizare: 4%, 4,5%, 4,75% ca si valori mai mici ale ratei de actualizare si 5,25%,
5,5%, 6% ca si valori mai mari ale ratei de actualizare decat cea de referinta.
Variatia factorului de actualizare nu va avea influenta asupra ratei interne a rentabilitatii, ea

ramanand constanta si anume 1,8%.
Iar valoarea actuala neta, dupa cum se observa in tabel, va ramane negativa pentru toate
variantele de scadere sau crestere ale factorului de actualizare.
Prezentam grafic rezultatele de mai sus:
Riscuri
tehnice
Tipul de risc
Lucrarile de interventie
ale prezentului proiect ar
putea sa nu fie corect
definite si dimensionate,
sa nu raspunda unor
nevoi specifice ale
potentialilor utilizatori
Proba
bilitate
www.pb.ro
Impact
1
Mica
3
X
Medie
Mare
Riscuri
logistice
4.5
ANALIZA DE RISC
De cele mai multe ori proiectele se aleg in functie de gradul de risc pe care il au si gradul de
beneficii pe care il pot aduce intr-o anumita perioada de timp. Astfel exista proiecte cu un grad
mare de risc si beneficii substantiale, proiecte cu risc scazut si beneficii scazute, proiecte cu
risc crescut si beneficii scazute si proiecte cu risc scazut si beneficii susbstantiale.
Riscuri
financiare
Cele mai importante criterii de analizat, din punctul de vedere al riscurilor sunt cele:
Tehnice;
Financiare;
Legale/Juridice;
De forta majora;
Administrative.
Riscuri
manageriale
Aceste riscuri pot fi acceptate, diminuate, impartite sau transferate, depinde de importanta
fiecaruia.
Pentru a determina impactul de ordin negativ pe care il poate avea un risc asupra unui proiect
am realizat urmatoarea scara de valori de la 1 la 3:1 reprezentand impact negativ scazut; 2 impact negativ mediu; 3 - impact negativ crescut;
Avand in vedere analiza detaliata care s-a realizat in proiect si luand in considerare toti factorii
externi care ar putea influenta aparitia de riscuri, in tabelul de mai jos sunt prezentate
probabilitatile de aparitie si impactul fiecarui risc identificat :
Acestea se refera la
eventuale pauze
operationale neplanificate
datorate deficientelor in
ceea ce priveste
adaptabilitatea si
planificarea.
Estimarea nerealista a
bugetului
necesar
realizarii proiectului
Estimarea incorecta a
activitatilor
si
duratei
acestora, managementul
defectuos al proiectului
(neincadrarea
in
termenele propuse).
Mica
Medie
Mare
Mica
Medie
Mare
Mica
Medie
Mare
Riscuri
legale/juridice
Riscul de modificare a
normelor de reglementare
ale sectorului in cauza,
modificari care ar putea
aduce costuri
suplimentare. De
asemenea, exista riscul
modificarii cuantumului
impozitetor si taxelor.
Astfel, exista posibilitatea
ca pe parcursul
Mica
Medie
Mare
www.pb.ro
Riscuri financiare
Estimarea nerealista a bugetului necesar realizarii proiectului.
Risc de forta
majora
proiectului regimul de
impozitare general sa se
schimbe in defavoarea
solicitantului, ceea ce
1. Conditii nefavorabile,
independente de orice
factor intern sau extern
care ar putea duce la
nerealizarea proiectului,
de exemplu dezastre
naturale.
Probabilitate de aparitie - medie : exista posibilitatea ca preturile de achizitie pentru

activitatile legate de proiect sa sufere o crestere nejustificata sau sa existe modificari
majore ale cursului de schimb si ale costurilor de operare.
Mica
Medie
Mare
Din tabelul de mai sus putem identifica urmatoarele:
Riscuri tehnice
Lucrarile de interventie ar putea sa nu fie corect definite si dimensionate, sa nu raspunda unor

nevoi specifice ale potentialilor utilizatori
Impact negativ mediu : estimarea nerealista va insemna ca banii preconizati a fi cheltuiti

atat pentru investitie cat si pentru exploatare nu vor fi indeajuns. Impactul negativ este
mediu spre mare pentru ca nevoia de bani va fi imperioasa. Astfel banii necesari ar
trebui sa provina din diferite alte surse decat cele preconizate.
Solutie: Avand in vedere complexitatea proiectului, utilizarea bugetului pe componente va
fi un important instrument de management pentru definirea cerintelor de resurse si a
asteptarilor privind beneficiile proiectului. Bugetul proiectului se va baza pe estimarile de
costuri. Dupa prima estimare de cost care este necesara pentru analiza fezabilitatii,
solicitantul se va asigura ca cerintele proiectului sunt cunoscute deja la un nivel de
detaliu suficient pentru a construi o estimare de costuri mai precisa, care sa constituie
suportul critic al deciziilor privind politica de preturi si planul strategic al proiectului. De
asemenea, se va realiza o estimare cat mai realista a cresterii preturilor pe piata.
Probabilitate: mica: Alegerea solutiei tehnice optime cu accent pe dimensionarea adecvata a

capacitatilor si functionalitatilor va fi realizata plecand de la specificatiile existente in
documentatia proiectului;
Impact negativ mare : In cazul in care acest risc ar aparea, ar genera un impact negativ
foarte mare, banii ar urma sa fie investiti in lucrari care nu corespund necesitatilor.
Estimarea incorecta a activitatilor si duratei acestora, managementul defectuos al proiectului

(neincadrarea in termenele propuse, lucru in echipa ineficient etc.).
Solutie: Dimensionarea corecta si in detaliu a lucrarilor cu specialisti in domeniu.

Includerea unor marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului, verificarea
tuturor fazelor in detaliu, analiza resurselor si capacitatea tehnica de a respecta conditiile
de executie, includerea in contractul de executie a unor clauze contractuale de garantie
pentru lucrarile efectuate, se va avea in vedere respectarea specificatiilor referitoare la
materiale si echipamente.
Probabilitate de aparitie - mare: risc cu probabilitate de aparitie ridicat.
Riscuri logistice
Acestea se refera la eventuale pauze operationale neplanificate datorate deficientelor in

ceea ce priveste adaptabilitatea si planificarea.
Probabilitate de aparitie - medie : probabilitatea de aparitie este medie din cauza lipsei
datelor in sensul necunoasterii pe deplin a situatiei lucrarilor; imposibilitatii anticiparii
ratelor de consum de materiale etc.
Impact negativ mediu : in cazul in care acest risc ar aparea ar genera un impact negativ
mediu, proiectul nefinalizandu-se la timp.
Solutie: In acest context, solutiile imaginate si propuse de catre solicitant vizeaza
contracararea minusurilor enuntate prin: asigurarea ca lantul de aprovizionare sa fie
caracterizat de flexibilitate, cunoasterea deplina a situatiei lucrarilor, comunicarea
eficienta cu furnizorii de lucrari si servicii, utilizarea de mijloace de livrare adecvate, toate
acestea pentru a face fata pe deplin desfasurarii lucrarilor in graficul de timp propus.
Riscuri manageriale
Impact negativ mare : acest risc poate aduce intarzieri in livrarea rezultatelor proiectului si
in atingerea indicatorilor propusi.
Solutie: Estimarea incorecta a activitatilor si duratei acestora va fi evitata prin
programarea activitatilor si alocarea resurselor de catre managerul de proiect care va lua
in considerare timpul alocat fiecarei activitati, tinand cont de disponibilitatea resurselor.
Pentru programarea activitatilor proiectului, managerul de proiect va avea in vedere
respectarea urmatoarelor cerinte: identificarea tuturor activitatilor proiectului din fiecare
etapa cheie, fiecare sarcina individuala a proiectului va fi clar identificata astfel incat sa
fie usor integrata intr-o retea de sarcini (activitati); stabilirea termenelor, a duratelor de
realizare, a rezervelor de timp si a resurselor necesare pentru fiecare activitate; stabilirea
relatiilor de precedenta, respectiv dependenta intre activitati, stabilirea activitatilor care se
pot desfasura concomitent; stabilirea momentelor de validare a realizarilor proiectului,
verificarea respectarii constrangerilor de buget, calitate, timp si resurse. In ceea ce
priveste riscurile legate de competenta echipei de proiect, pentru asigurarea lucrului
eficient in echipa, managerul proiectului va organiza reuniuni de lucru pentru a stabili
atributiile responsabililor de sectiuni de plan si pentru a facilita si coordona elaborarea de
variante de programe si bugete. In acest scop, managerul de proiect va intreprinde
www.pb.ro
urmatoarele actiuni: explicarea contextului strategic, relevanta si prioritatea proiectului;

folosirea abilitatilor si experientei tuturor membrilor echipei de proiect pentru planificarea
proiectului; invitarea specialistilor implicati si motivarea lor pentru a-si aduce contributia la
intocmirea planului si la executia proiectului; va evita realizarea unui plan numai dupa
opiniile personale si va incerca sa obtina acordul tuturor factorilor interesati in derularea
proiectului; va repartiza responsabilitatile pentru elaborarea sectiunilor proiectului (a
variantelor de activitati, cerinte, programe, bugete) si se va asigura de faptul ca fiecare
membru al echipei de proiect isi va asuma aceste responsabilitati; va asigura dezbaterea
propunerilor integrarea acestora in planul global al proiectului; va inainta spre aprobare
proiectul de plan catre grupurile de lucru implicate in derularea proiectului si catre
managementul organizatiei.
Variabilele cheie ce influenteaza VNAF/C si RIRF/C si retinute in analiza de risc sunt venit
spectacol si cost materii prime.
Fiecarei variabile cheie i-au fost asociate 3 stari probabile: pesimist, realist si optimist.
Nivelurile efective ale acestor stari pentru fiecare variabila au fost stabilite in raport cu
valorile avute in vedere in realizarea previziunilor. Astfel nivelul ,,realist" corespunde
nivelului folosit in prognoze, iar celelalte doua presupun o majorare (reducere) cu un
anumit procent fiecare. Variatiile procentuale (raportate la cele folosite in previziuni) sunt
prezentate in tabelul urmator:
Daca va fi necesar se vor organiza training-uri interne.
Riscuri legale/juridice
Riscul de modificare a normelor de reglementare ale sectorului, modificari care ar putea aduce
costuri suplimentare.
Probabilitate de aparitie - mica: nu se intrevede aparitia unui astfel de risc, probabilitatea este
categorisita ca mica, tinand cont ca de regula proiectele contractate se supun regulilor stabilite
la semnarea contractelor si nu celor aparute pe durata implementarii acestora.
Impact negativ mediu : intr- o astfel de situatie, cresterea costurilor nu va produce un
impact negativ foarte mare.
Solutie: Veniturile aplicantului trebuie sa permita acoperirea diferentelor nefavorabile,
produse de astfel de situatii.
Riscuri de forta majora
Conditii nefavorabile, independente de orice factor intern sau extern care ar putea duce la
nerealizarea proiectului, de exemplu dezastre naturale.
Probabilitate de aparitie - mica: risc cu probabilitate de aparitie scazut.
Impact negativ mare : stoparea proiectului.
Solutie: Beneficiarul trebuie sa isi asigure activele proiectului.
Riscurile care vor avea probabilitatea cea mai mare de producere si impactul negativ cel
mai crescut vor primi cea mai mare atentie din partea managementului.
Analiza de risc vizeaza de asemenea si estimarea distributiei de probabilitate a modificarilor
indicatorilor de performanta financiara si economica. Pentru aceasta trebuie identificate
variabilele cheie ce influenteaza rezultatele si a distributiei de probabilitate pentru fiecare
in parte, in functie de care se stabileste apoi distributia de probabilitate pentru VNAF/C,
RIRF/C, VNAE si RIRE.
Prin combinarea tuturor posibilitatilor de variatie, se obtin 8 variante posibile pe care le

prezentam in tabelul urmator:
www.pb.ro
Se observa ca in 6 variante din cele 8 , rata interna de rentabilitate este mai mica decat 5% si
valoarea actuala neta este negativa iar in 2 variante din 8 RIR este mai mare cu putin decat
5% iar valoarea actuala devine pozitiva.
Grupand aceste variante pe intervale de variatie se obtine urmatoarea distributie de
probabilitate dupa valoarea RIRF/C.
Valoare
RIR
-8,2%
-3%
3%
5%-7%
Total
Variante
1
2
2
3
8
Probabilitate
de aparitie
12,50%
25,00%
25,00%
37,50%
100,00%
Pentru a surprinde intensitatea variatiei indicatorilor de performanta financiara la variatia

variabilelor cheie am calculat media si deviatia standard.
Media obtinuta este: M = 1,04%.

Deviatia standard se calculeaza ca o medie patratica a abaterilor individuale ale
variantelor variabilei. Pentru acest proiect am obtinut o deviatie standard de 0,0788% ceea ce
indica faptul ca la variatia cu 10% a variabilelor esentiale identificate, RIRF/C se modifica, in
medie, in plus sau in minus cu 4,74%, semnificand existenta unor riscuri scazute pentru
proiectul analizat.
www.pb.ro
SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Fonduri proprii de la bugetul local, Sector 3 Bucuresti.
ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA

INVESTITIEI
6.1
NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE EXECUTIE

In faza de implementare, cei implicati vor fi:
6.2
firma de proiectare si colaboratori: in jur de 30 persoane;
firma de constructii: in jur de 100 persoane.
NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE OPERARE

70 noi locuri de munca.

Memoriu SF Teatru S3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu SF Teatru S3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.pb.

BORDEROU STUDIU DE FEZABILITATE

Costurile estimative ale investitiei (ANEXA 1.1)

Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a

Identificarea investitiei definirea obiectivelor

Lista cu numele proiectantilor

Sursele de finantare a investitiei

Informatii generale privind proiectul:

Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea

Pricipalii indicatori tehnico-economici ai investitiei (ANEXA

Informatii despre entitatea responsabila cu

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele

Descrierea constructiva, functionala si tehnologica

Alti indicatori specifici domeniului

Avize si acorduri de principiu (ANEXA 4)

Date tehnice ale investitiei:

Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Situatia ocuparilor definitive de teren

Caracteristicile principale ale constructiilor (variante

Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Durata de realizare, etapele principale, graficul de realizare

26601 SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE

26601 SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE

PIESE DESENATE Varianta 1/ Varianta 2

Plan de amplasare in zona Varianta 1 si 2

Plan de situatie Varianta 1 si 2

Plan nivel 0 cota +0.00 (+1.00) Varianta 1 si 2

Plan nivel 1 cota +5.25 (+4.00) Varianta 1 si 2

Plan nivel 2 cota +10.70 (+8.00) Varianta 1 si 2

Plan terasa Varianta 1 si 2

Sectiune longitudinala Varianta 1 si 2

Sectiune transversala Varianta 1 si 2

Plan nivel 1 cota +5.25 (+4.00) Varianta 1 si 2

Plan nivel 2 cota +10.70 (+8.00) Varianta 1 si 2

Plan terasa Varianta 1 si 2

Plan cofraj cota +4.00 (+5.25) Varianta 1 si 2

Plan cofraj cota +8.00 (+10.60) Varianta 1 si 2

Plan cofraj acoperis - Varianta 1 si 2

Sectiune longitudinala A-A Varianta 1 si 2

Sectiune transversala B-B Varianta 1 si 2

Schema functionala instalatie hidraulica statie de

Schema functionala instalatie hidraulica statie de

3.2. Planuri instalatii electrice curenti tari

Schema bloc TGD 1 tablouri electrice Varianta 1 si 2

Schema bloc TGD 2 tablouri electrice Varianta 1 si 2

3.3. Planuri instalatii electrice curenti slabi

Schema bloc detectie incendiu Varianta 1 si 2

Schema bloc supraveghere video Varianta 1 si 2

Schema bloc semnalizare efractie Varianta 1 si 2

3.4. Planuri instalatii de incalzire, ventilatie si climatizare

Plan nivel 0 cota +0.00 (+1.00) Varianta 1 si 2

26601 SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE

CONCEPT & PROIECT:

ECHIPA DE ELABORARE PROIECT:

Instalatii electrice curenti tari:

26601 SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE

DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

2.3.5.4 CARACTERISTICI PRINCIPALE - INSTALATII

2.3.6.1 INSTALATII SANITARE ANALIZA CONSUM-NECESAR

INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL14

COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI (VEZI ANEXA 1.1) 36

SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA

VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL 36