GONE WITH THE WIND

PE ARIPILE VANTULUI

Andrei Magdalena Alexandra Unuversitatea Spiru Haret Arhitectura,Anul 5,Grupa 505

GONE WITH THE WIND

PE ARIPILE VANTULUI

REGIA: VICTOR FLEMING, GEORGE CUKOR PRODUCATOR: DAVID O. SELSNICK SCENARIUL: SIDNEY HOWARD dupa romanul lui Margaret Mitchell IMAGINE: ERNEST HALLER, RAY RENNAHAN, LEE GARMES DISTRIBUTIE: CLARK GABLE, VIVIEN LEIGHT, LESLIE HOWARD, EVELYN KEYES, SCENOGRAFIE: LYLE WHEELER Pe aripile vntului, a crui premiera a avut loc la 15 decem brie 1939, la Atlanta, film distins cu opt premii Oscar (pentru Cel mai bun film; Cea mai bun actri n rol principal Vivien ; Cea mai bun actri n rol secundar-Hattie McDaniel; Cel mai bun regizor Victor Fleming; Cel mai bun scenariu, adaptare a romanului pe care istoria literaturii l-a reinut pentru incontestabila lui valoare estetic, Pe aripile vntului, 1936, de Margaret Mitchell Sidney Howard; Cea mai bun imagine Ernest Haller i Ray Rennahan pentru imagine color; Cea mai bun scenografie Lyle Wheeler; Cel mai bun montaj James E. Newcom), evoc cu mijloacele artei cine matografice anii tragici ai rzboiului de secesiune (18611865). Filmul apare ntr-un moment social-politic i estetic favorabil. Momentul estetic era foarte bine definit de productorul Ross Hunter, cuvintele lui fiind eseniale pentru particularitile esteticii, poeticii artei cinematografice nord-americane, o cinematografie, prin excelen, de consum: Vreau filme frumoase, cu oameni frumoi, cu ntmplri frumoase, cu final fericit.

Filmul are o istorie foarte bogat, ea nsi fiind expresia unei mentaliti. Pentru filmul Pe aripile vntului nu a existat un scenariu elaborat, nchegat. Se improviza chiar i pe platourile de filmare. Pentru rolul lui Scarlett O'Hara, personaj ce simbolizeaz romantismul si curajul sudului, au candidat cele mai valoroase actrie ale vremii. Pentru rolul lui Rhett Butler, personaj ce simbolizeaz nordul pragmatic, dezinvolt i agresiv au candidat cei mai valoroi actori fiind ales Clark Gable. Pentru rolul lui Ashley Wilkes, personaj ce simbolizeaz originea britanic, a fost ales Leslie Howard, pentru rolul personajului Melanie Hamilton a fost preferat actria Olivia de Havilland. Plasat in perioada razboiului civil din SUA, in Atlanta, Georgia, romanul surprinde evolutia tinerei domnisoare Scarlett OHara, de la o fata care vedea lumea in roz, la o femeie care reuseste sa se descurce singura si sa depaseasca greutatile ce i se ivesc in fata, dar care nu poate sa-si recunoasca iubirea adevarata, sau mai bine zis o face, dar prea tarziu. Indragostita de Ashley, Scarlett este o femeie care reuseste sa infrunte razboiul, Atlanta in flacari, faptul ca Armata Unionista i-a distrus mult iubita ei Tara, saracia ce a urmat razboiului. Este frumoasa si are vitalitate, dar nu-l poate avea pe barbatul pe care il iubeste: Ashley. Si desi nu mai are ochi pentru nimeni, un alt barbat ii va fura inima si ii va schimba viata, Rhett Butler. La sfarsitul razboiului Scarlett se casatoreste cu Rhett, care desi niciodata n-a recunoscut (decat la final) o iubea mai mult decat orice pe lume dar dupa moartea micutei lor fetite ceva in el s-a schimbat. Dupa moartea Melaniei, Scarlett realizeaza cat de mult a iubit-o si vazundu-l pe Ashley cum a ajuns isi da seama ca niciodata nu l-a iubit, ca singurul barbat pe care l-a iubit a fost mereu Rhett. Povestea este exceptionala, inegalabila, nemaipomenita, Scarlett, desi tot ceea face se gandeste la ea, reuseste sa-si asigure o viata intr-o perioada in care majoritatea au cedat si au aratat cea mai slaba parte a lor. Pe aripile vantului a devenit un reper pentru cinematograful epic de mare succes la public. Desi monumentalitatea sa l-a ferit de critici, majoritatea scenelor cu adevarat reusite se afla in prima jumatate a peliculei, in mare parte regizata de Cukor, care si-a pus amprenta originala si nuantata asupra acestui material de mare intindere epica. Fleming, renumit pentru regia scenelor de actiune, s-a ocupat de secventele mai sentimentale, precum esecul casatoriei protagonistilor pe fondul vicisitudinilor postbelice, secvente mai putin captivante decat agitata poveste de dragoste desfasurata pe frontul razboiului, care i-a unit pe cei doi. Sufletul actiunii il constituie inima nestatornica a lui Scarlett, pe care Leight o interpreteaza la inceput ca un personaj usuratic, iar apoi dur si neinduplecat: aceasta este atat de obsedata de gentleman-ul Ashley Wilkes (Leslie Howard), incat, cand acesta o alege pe Melanie (Olivia De Havilland), mai conventionala in feminitatea ei, e gata sa se marite cu mai multi papa-lapte, inferiori ei. Cand Rhett Butler, mai degraba pragmatic decat un idealist, isi face aparitia, Scarlett este atrasa de el, constienta de faptul ca razboiul avea sa

schimbe modul de viata sudist; se casatoreste cu acesta, dupa ce isi jura sa nu mai moara de foame niciodata si sa faca orice i-ar sta in putinta pentru a salva Tara, plantatia mostenita de la tatal sau, in pofida amenintarilor yankei-lor. De abia cand Rhett o respinge, isi da seama de iubirea autentica pe care i-o poarta acestuia, ceea ce declanseaza clasicul final deschis in care el o paraseste, iar ea isi jura sa-l recucereasca Si maine e o zi. Pe aripile vantului incearca sa arunce o lumina favorabila asupra unui material istoric complex, prezentant numai sclavi multumiti si devotati si descriind implicarea postbelica a lui Ashely in Ku Klux Klan ca pe o activitate cu adevarat eroica. Dar amplitudinea frescei istorice etse aproape irezistibila, iar secventele raman printre cele mai emblematice; Scarlett ingrijindu-i pe cei bolnavi, soldatii raniti imbracati in uniforme gri, fuga printr flacarile incendiului care mistuie Atlanta, scena plina de erotism in care Gable urca scara purtand-o pe Leigh in brate. Filmul, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell, prin tehnica cinematografic folosit devine primul film color de asemenea proporii, realizat prin folosirea procedeului Technicolor. A primit zece premii Oscar, un record deinut timp de douzeci de ani. La 25 noiembrie 1991, la New York, a aprut Scarlett continuare la Pe aripile vntului, de Alexandra Ripley.

Frankly, my dear, I don't give a damn .