LUMINA NATURALA

CALITATI S I IMPORTANTA LOR

STUD. ARH. CRISTINA LEBEDENCO, GR. 45B

Ca in toate aspectele arhitecturii, iluminarea poate fi analizata si importanta ei modificata in functie de timp, alte servicii functiunea pe care o indeplineste cladirea in discutie si locatia acesteia. In momentul inceperii unei analize a sistemului de iluminare nu este posibila furnizarea unei diagrame liniare cu puncte de pornire si finalizare instalatie de mentenanta clare, deoarece iluminarea este strans legata de modul de lucru circular al arhitectului; nu exista un punct de pornire clar, dar inevitabil trebuie sa exista unul de structura finalizare.

perceptie vizuala

lumina naturala

alte surse de lumina

aparatura

Analiza sugerata este ilustrata printr-o diagrama circulara, fiecare aspect necesitand investigatii ulterioare. Elementul ales in acest studiu este lumina naturala.

LUMINA NATURALA Parametrii luminii naturale sunt bine cunoscuti si variaza in cadrul unui chenar dat, in timp ce parametrii celorlalte surse de iluminare sunt intr-o continua dezvoltare, alaturi de aparatura asociata. Relatia dintre lumina si structura cladirii, impreuna cu avantajele mediului inconjurator de care beneficiaza sunt discutate in cadrul analizei. Nu este si nici nu a fost vreodata posibil, decat din punct de vedere ingineresc, proiectarea unui sistem de iluminare pentru o cladire, fara folosirea luminii naturale si a relatiei dintre aceasta si interior. In acest scop este necesara intelegerea orientarii sitului, a climatului, a efectului de stralucire si a metodelor pentru contracararea acestuia. Nimeni nu poate nega importanta istorica a luminii naturale in determinarea formei unei cladiri, deoarece, impreuna cu locatia si efectele climatului, aceasta este fundamentala. Cu toate astea insa, odata cu introducerea surselor moderne alternative de lumina si datorita eficientei acestora, incepand cu anul 1960 importanta luminii naturale a inceput sa scada. Un numar considerabil de programe de arhitectura, precum birouri, centre comerciale, fabrici, baze sportive, chiar si unitati educationale erau proiectate sub forma de cutii oarbe sau semi-oarbe, bazat pe prezumtia cum ca alti factori, precum incalzirea, racirea si sonorizarea, ar functiona mai bine in lipsa geamurilor. Prezumtia era de natura inginereasca, caz in care toate avantajele luminii puteau fi ignorate. Introducerea luminii a fost intotdeauna recunoscuta de arhitecti ca avand efecte pozitive, si azi acest punct de vedere a castigat teren datorita realizarii ca resursele finite de energie trebuie conservate. Problema salvarii energiei prin intermediul design-ului cladirii a devenit din ce in ce mai discutata.

CALITATILE UNICE ALE LUMINII NATURALE Calitatile impresionante ale luminii naturale fac din aceasta un factor esential in proiectarea cladirilor; acestea nu pot fi supraevaluate si luarea lor in considerare este intodeauna utila: - varietate si schimbare - modelare si orientare - efectul luminii solare - culoare - priveliste Varietate si schimbare Lumina naturala este o sursa in continua schimbare, variand in functie de perioada zilei, anotimp si starea meteorologica. Departe de a fi un dezavantaj, aceasta varietate este ceea ce furnizeaza dinamism si estetica unui interior. Un bun exemplu de apreciere a calitatii temporale a luminii naturale este dat de arhitectul Louis Kahn prin Muzeul de Arta Kimbell din Texas. Folosirea luminii naturale mascate creeaza vizitatorilor senzatia de spatiu luminat natural. Schimbarile meteorologice pot fi observate, modificand aspectul unei camere si ajutandu-ne sa reactionam la mediul extern in timpul zilei. Aceasta este o experienta diferita fata de cea produsa de un teatru, cand relatia cu mediul extern are loc doar in momentul iesirii din cladire.

Modelare si orientare Lumina diurna are directie datorita miscarii soarelui de dimineata pana seara, variand, cum o face de la anotimp la anotimp si cu intensitati diferite pe parcursul zilei. Aceasta directie adauga atat orientare cat si modelare estetica aspectului unui spatiu si furnizeaza claritate.

Omul percepe si intelege spatiile inconjuratoare prin calitatea tridimensionala. Lumina naturala creste perceptia asupra timpului si spatiului, dand unei persoane informatii despre relatia cu spatiul exterior. Spatiile interioare se dovedesc a fi placute, luminoase sau triste ca urmare a efectelor modelarii estetice a luminii. Importanta orientarii este recunoscuta in relatie cu spatiul in care este amplasata cladirea si directia luminii pentru obtinerea unui grad optim de iluminare naturala, creandu-se in acelasi timp notiunea pozitiei in relatie cu exteriorul. Un exemplu bun il reprezinta Centrul comercial Bentalls din Kingston.

Efectul luminii solare Cand lumina solara este prezenta intr-un mediu, apare necesitatea umana pentru luarea sa in considerare si un sentiment de dezamagire atunci cand aceasta lipseste. Efectul luminii solare duce la crearea unor sentimente senzoriale placute si apreciate, de exemplu sentimentul trezirii intr-o zi insorita. Acest lucru nu poate fi masurat, fiind prin urmare dificil de calculat cu ajutorul formulelor de inginerie. Lumina solara constituie un element arhitectural pozitiv; este benefica atat din punct de vedere terapeutic cat si vizual. Cu toate acestea, trebuie luate in considerare si efectele negative ce survin in urma incalzirii excesive sau a efectului de stralucire exagerat. Poate fi necesar controlul asupra cantitatii si modalitatii de patrundere a luminii solare intr-o cladire in functie de zona geografica, climat si functiunea pe care o indeplineste spatiul respectiv.

Exista programe de arhitectura, precum galeriile de arta, in care, din motive conservationale, lumina solara trebuie exclusa. Si aici insa, efectul luminii solare poate fi obtinut fara ca energia acesteia sa afecteze lucrarile de arta. Exista si situatii de spatii laborale in care efectul luminii solare directe ar fi dezavantajos.

Culoarea Culoarea este cel mai bine perceputa de om sub lumina naturala. Desi culorile emanate de lumina artificiala s-au imbunatatit considerabil si nu mai produc distorsionarile asociate cu lampile electrice timpurii, tendinta omului este de a supune un obiect luminii naturale pentru a confirma culoarea sa adevarata. Lumina naturala este considerata a arata culoarea adevarata a obiectelor, in ciuda faptului ca aceasta variaza pe perioada zilei. In prezent, anumite centre comerciale au fost proiectate pentru a introduce lumina naturala in magazine, datorita efectului pe care aceasta il are asupra clientilor: acestia sunt multumiti deoarece culoarea produselor apare drept cea adevarata si nu distorsionata sub efectul luminii artificiale.

Privelistea La baza oricarei privelisti se afla geamurile. De-a lungul istoriei, geamurile nu au influentat numai exteriorul cladirii ci si interiorul. Similar, absenta ferestrelor dicteaza exteriorul unei cladiri, punand accent in acelasi timp pe superficialitatea interiorului. Vederea pe care o ofera o fereastra sau felul in care percepem mediul exterior este o experienta dinamica asociata cu schimbari in lumina diurna, lumina solara si anotimp. La cel mai mic nivel, o priveliste satisface nevoia psihologica a ochiului uman de a se adapta si readapta la distanta prin furnizarea unei extensii a vederii. Calitatea privelistii este de o mare importanta. Unele privelisti sunt superioare calitativ prin tablourile create, insa orice priveliste, fie ea cat de banala, este mai buna decat nici una. Un exemplu ar fi salile de clasa. La inceput se credea ca prin prevenirea interactiei dintre vederea elevilor si mediul exterior avea sa se asigure cresterea gradului de concentrare al acestora. In ziua de azi, a avea o priveliste catre exterior este considerat a fi stimulant pentru procesul de invatare. Exemplu: comparatie intre o scoala din Virginia fara iluminare naturala si o scoala din Hampshire, in care salile de clasa relationeaza cu mediul inconjurator si se bucura de lumina naturala.

Exista desigur programe de arhitectura in care lumina naturala trebuie sa lipseasca, cum ar fi teatrele sau cinematografele. Cu toate acestea, exista foarte putine exceptii si majoritatea programelor au nevoie de priveliste. Calitatea acesteia va depinde nu numai de exterior, ci si de locatia, dimensiunea, forma si detalierea ferestrei in sine deoarece, oricat de imbucurator ar fi exteriorul, in cazul unei ferestre de dimensiune sau pozitionare gresite, vederea ar fi obstructionata.

Tipuri de ferestre si pozitionarea lor Modalitati de dispunere a geamurilor si efectele rezultate asupra distributiei luminii si umbrei, in situatia in care aria suprafetei vitrate in fiecare caz este egala.

Modul in care lumina diurna este introdusa intr-un spatiu printr-o fereastra trebuie analizat cu atentie in ce priveste impactul vizual cat si alti factori structurali si de ambianta. Analizand acesti factori se pot obtine contraste acceptabile. In cazurile in care tavanele sunt joase, ca la majoritatea cladirilor moderne de birouri, patrunderea limitata a luminii naturale va face necesara folosirea unor surse de lumina artificiale catre spatele incaperii sau pastrarea adancimii acesteia la un minim. Inaltimea mai mare a camerelor are un cost suplimentar semnificativ la cladirile cu multe etaje, iar ecuatia dintre inaltimea libera, cost si conservarea energiei trebuie rezolvata pentru maximizarea economiei de energie, deoarece structura reprezinta un cost aplicat o data si definitiv. Proiectarea Exista programe arhitecturale, cum ar locuintele, unde experienta, spiritul de observatie si cunostintele arhitectului sunt suficiente pentru a asigura corelarea intre forma planului si design-ul ferestrelor. Scopul este de a asigura interioare care fac uz optim de lumina naturala atat din punct de vedere estetic cat si functional. Proiectarea complexa insa, unde importanta si necesitatea luminii capata proportii mult mai mari, trebuie ajutata de catre studii de specialitate.

BIBLIOGRAFIE

1. Architecture in a Climate of Change: A guide to sustainable design, Peter F. Smith, ELSEVIER, 2001 2. Lighting Modern Buildings, Derek Phillips, Architectural Press, 2000 3. Lighting by Design, Christopher Cuttle, Architectural Press, 2003