Proiectant de specialitate: S.C. ATELIER DE PROIECTARE VIAN S.R.L.

Beneficiar: PRIMARIA PASCANI

Proiect: REABILITAREA, CONSERVAREA I REVITALIZAREA PALATULUI CANTACUZINO PACANU I A TERENULUI AFERENT.

MEMORIU ARHITECTUR
1. Date generale :
1.1. Obiectul proiectrii :
Beneficiar
Denumire proiect

Amplasamentul
:
Proiectant general
:
Proiectant arhitectur:
Faza
:

MUNICIPIUL PACANI
:

REABILITAREA, CONSERVAREA I REVITALIZAREA PALATULUI

CANTACUZINO- PACANU I A TERENULUI AFERENT.

Pacani, Aleea Parcului , nr. 7

S.C. EXPROCONS GOSAV & Co S.R.L.
S.C. ATELIER PROIECTARE VISAN S.R.L.
Documentaie de avizare a lucrarilor de intervenie (D.A.L.I.)

1.2. Amplasamentul :
Ansamblul de cldiri aparinnd Palatului Cantacuzino-Pacanu este situat n partea de
sud-est a zonei centrale a municipiului Pacani, ntr-o zon de parc ce se dezvolt de-alungul corniei ce mrginete zona central spre nord-est.
Terenul n suprafa de 6920m2, are o form neregulat, alungit dup direcia
nord-vest sud-est i se nvecineaz cu :
un restaurant cu terase la nord ;
biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril la vest ;
o alee de acces n parc dinspre sud ;
cornia mpdurit la est-nord-est.
Curtea de la Pacani este format din mai multe cldiri amplasate ntr-o incint ncojurat
iniial de un zid de piatr cu turnuri amplasate n colurile adiacente porii de intrare. n
incint sunt amplaste cldirea principal, casa boiereasc i cldiri anexe.
n lucrarea Curi ntrite trzii, Theodor Rada menioneaz despre ansamblul de la
Pacani c: Dar i aici, cu mai bine de 150 de ani mai trziu [fa de data primei
construcii], a aprut o incint patrulater flancat de cunoscutele turnuri cilindrice. Data
precis a ansamblului nu se cunoate i nu este imposibil ca lucrrile s fi fost fcute n
anul 1807, cnd tim c Iordache Bal, fiul Lupului, reface biserica, adogndu-i clopotnia
masiv de pe latura sudic. [...] Tot pentru primii ani ai acestui veac pledeaz i arhitectura
porii de intrare n incint, care adopt formele neoclasice de altfel total nenelese ale
vremii.
Din incinta cu fortificaii din piatr s-a pstrat doar poarta de intrare, unul din turnurile
de col (cel amplasat la N-E), nglobat n prezent ntr-o construcie anex dintr-o etap
ulterioar, posibil intervenie a lui Ghica Budeti. Tot lui i se datoreaz dup toate
probabilitile proiectul dup care s-a construit cldirea anex amplasat n colul de SV al
actualei incinte, realizat n stil Neoromnesc, legat de cldirea principal printr-un portic
n acelai stil.
Amplasarea construciilor pe teren :
Cele trei construcii existente n interiorul ansamblului - palatul, porticul i cldirea
secundar - sunt amplasate fa de latura lung a terenului aproximativ n mijloc. Pe
cealalt direcie sunt situate n ordine de la est la vest astfel: palatul, la est, la limita
corniei, spre vest porticul de legatur i apoi spre vest cldirea anex.

Circulaii i accese :
Accesul pietonal principal i ocazional carosabil, se realizeaz pe direcia NV-SE prin
intermediul aleei principale a parcului. Pe aceast ax, traversnd porticul, se ajunge pe
un platou liber, situat la sud de palat.
Asigurarea utilitilor :
Construciile existente, funcionale n perioada comunist, au avut asigurat
alimentarea cu energie electric, alimentarea cu ap rece i evacuarea apelor uzate
menajere. Alimentarea cu energie termic pentru nclzirea spaiilor si prepararea apei
calde era asigurat de la reeaua de termoficare a oraului prin intermediul unui punct
termic din zon.
2. Evolutia istorica :
Cldirea clasat ca monument istoric de categoria A la poziia IS-II-m-A-04212 din
Lista de Monumente a judeului Iai, se afl amplasat n oraul Pacani, pe Aleea
Parcului nr.1. Este o realizare important a arhitecturii medievale din Moldova.
Apartenena la ansamblurile deosebit de valoroase care alctuiesc patrimoniul naional
este rezultanta valenelor istorico-arhitecturale care o definesc. Face parte din grupul prea
puin numeros al reedinelor boiereti moldoveneti de secol XVII care s-au pstrat n
relativ bunstare pn n zilele noastre.
Primii proprietari ai moiei Pacani
Cea mai veche atestare a localitii cu numele Pacani existent n documentele
istorice descoperite pn n prezent, se gsete ntr-un act din 1587 -1588.
tefan Gorovei menioneaz documente din vremea lui Alexandru cel Bun care
menioneaz sate de pe Siret, situate n apropierea Pacanilor, ca fiind proprietate ale
unui important personaj din epoc Oan Paco i ale soiei sale.
Tot n documente istorice autorul gsete informaii din care reiese c Oan Paco
motenete satele de pe Siret de la un unchi fr motenitori direci, personaj important n
timpul domniei lui Alexandru cel Bun Neagoe logoft.
n concluzie Acest ntreg context documentar poate s sugereze c ntemeietorul
satului Pacani a fost Oan Paco de la 1453 1455, sau unul din urmaii si, purtnd
acelai nume de familie [...]
Familia Cantacuzino
Evoluia stpnirii proprietii de la Pacani a suferit multe schimbri. La sfritul
secolului al XVI-lea, nceputul secolului al XVIII-lea, satul Pacani ajunge n proprietatea
hatmanului Isac Balica. Dup moartea hatmanului, survenit n anul 1612, moia de la
Pacani a fost supus unui ir de revendicri, acte de danie domneti i acte de recuperare
a fotilor proprietari abuzai.
n anul 1623, la 6 aprilie, jumtate din satul Pacani [...] a fost inclus n dania pe care
tefan Vod Toma a fcut-o unuia din boierii si, Toma postelnic al treilea [...], boier
care nu este altcineva dect Toma Cantacuzino, fratele lui Iordache Cantacuzino. ns
proprietatea dobndit prin danie domneasc va fi returnat prin bunvoina celor doi frai
Cantacuzini unui proprietar de drept, pgubit prin abuzurile lui Isac Balica.
n anul 1637, la 31 martie, printr-un act de danie semnat de mai muli boieri i boieroaice
din sngele Prjetilor, n calitate de urmai ai lui Isac Balica, druiesc o giumtate de
sat Pcani, ce ce iaste n inutul Sucevei, pre apa Siretiului [...] am druit dumisale, fratelui
nostru, giupnului Iorgachi Cantacuzino

n ceea ce privete reedina de aici, tefan Gorovei presupune, conform cu alte cazuri
similare, c a fost construit n acelai an cu biserica, dat consemnat pe pisania
acesteia:
Acast[a] svnt biseric, unde s prznuiete hramu Sfi[n]ilor arha[n]ghei Mihail i Gavriil,
ani de la zidire Lumi 7172[1664] Mart 31, s-au ziditii dinu timelie de fericii ntru pomenire
Iordachi Cantacuzino Marele Spatari i soie sa, Alexandra [...]
n vara anului 1774, cnd s-a fcut un recensmnt cerut de trupele ruseti de ocupaie,
Pacanii erau nc n stpnirea Cantacuzinilor.
Familia Bal
n anul 1780 moia de la Pacani ajunge n proprietatea boierului Iordache Bal. Cum
mama acestuia, Safta, era fiica lui Iordache Cantacuzino sptarul, e de presupus c moia
i satul Pacani au trecut n stpnirea Bletilor prin cstorie. Familia Bal, ca
proprietar a domeniului, va ntreprinde lucrri de reparaii la biseric, dup cum rezult din
partea doua a textului pisaniei: [...]apoi dup nt[m]plri ajungnd a s afla i ntru
stricciune i n lips de podoabili cuviincias de iznoav prifcndu-s, s-au nnoit cu
adogire i s-au mpodobit nluntru cu toate cele dup cuviinde Iordachi Bal Marele
Vistiernic, fiul fericiilor ntru pomenire Lupu Bal Marele Logoft i soie sa, Safta
Catacozini[...] la anii de la Mntuitorul Hristosu 1807 Mai 1.
Casa din Pacani este menionat i n testamentul vistiernicului Iordache Bal din 1809,
ca revenind cu drept de motenire fiului su Iancu.
Familia Moruzi
Odat cu plecarea lui Iordache Bal n Rusia Pacanii au trecut un moment n stpnirea
frailor Dumitrachi i Panaiotachi Moruzi [...], fii fostului domn al Moldovei Constantin
Moruzi, stpnire care se ncheie odat cu moartea acestora, acuzai de trdare fa de
Sublima Poart
Familia Rosetti
n anul 1812 moia de la Pacani este scoas la vnzare i cumprat de vistiernicul
Iordache Rosetti Roznovanu. Ultimul proprietar al moiei de la Pacani aparinnd
Rosettetilor este fiul vistiernicului Nicolae Rosetti - Roznovanu, tot Nicolae Nunu, cel
care a fost cunoscut ca unul din fruntaii micrii separatiste din 1866 i candidat la tronul
Moldovei n acel an. Curile de la Pacani sunt prsite i decad n vremea lui, fiindc i
petrecea viaa prin strinti, dar vor cunoate o perioad de redresare odat cu
ntoarcerea lui n ar. Traiul pe picior mare va afecta situaia lui financiar, nct va fi silit n
cele din urm s ipotecheze moia Pacani.
Eugeniu Alcaz
Proprietatea ipotecat de la Pacani este scoas la vnzare i cumprat de Eugeniu
Alcaz (1808-1892), prieten i colaborator al domnitorului Alexandru Ioan Cuza . El este fiul
[...] unui negustor grec din Trapezunt, venit n Moldova n ultimii ani ai veacului al XVIIIlea, boierit, apoi, proprietar al moiei Codeti[...]. Eugeniu Alcaz a fost un promotor al
progresului economic n Moldova. Deosebit de ntreprinztor, el fcu avere, pe care o
investi n nfiinarea unei fabrici mai mari la Buhui, punnd astfel bazele industriei de
postav de aici. Rmas fr motenitori direci, dup moartea sa, cea mai mare parte din
avere revine, conform precizrilor testamentare, Primriei i Universitii din Iai.
Maria Moruzi
Dintre moiile sale, Pacanii, cumprat de la familia Roznovanu, a fost vndut de
Primrie Mariei Moruzi, ajungnd apoi n proprietatea fiului acesteia, Gheorghe Brtianu.

n anul 1904 Maria Moruzi ntreprinde lucrri de refacere a reedinei [..]prin grija aceluiai
arhitect Nicolae Ghica Budeti .
Pe lng probabila ambiie de a oferi fiului su, privat de prezena tatlui, o reedin cu
nimic mai prejos ca pitoresc al aezrii i ca realizare arhitectural dect vestita cas a
Brtienilor de la Florica , trebuie apreciat opiunea prinesei pentru un arhitect restaurator
care, conservnd ce era valoros, va supune toate interveniile sale noi spiritului arhitecturii
originale.
Familia Brtianu
Prin fiul Mariei Moruzi, reedina de la Pacani ajunge n proprietatea familiei Brtianu.
Temporar viitorul istoric [Gheorghe Brtianu], a locuit aici. n anul 1944 surorile Ioana i
Maria Brtianu, fiicele istoricului Gheorghe Brtianu i ale Elenei Brtianu au prsit ara,
stabilindu-se n Frana. Gheorghe Brtianu rmne n ara i este arestat de organele
securitii n noaptea de 7/8 mai 1950.
n anul 2007 casa Cantacuzino din Pacani a fost retrocedat proprietarilor de drept nainte
de perioada comunist.
Palatul pionierilor/ Clubul copiilor
Conacul de la Pacani este preluat abuziv de ctre autoritile comuniste i refuncionalizat
ca Palat al Pionierilor. Dup 1990 devine Palat al Copiilor, i va funciona n continuare n
vechiul sediu pn n anul 2011.
Primria Municipiului Pacani
n 13 decembrie 2012 Consiliul Local al Municipiului Pacani emite o Hotrre prin care
Se aprob achiziionarea de ctre Municipiul Pacani a imobilului situat n Aleea Parcului
nr.7, mun. Pacani, jud. Iai Palatul Cantacuzino i terenul aferent n suprafa de 6920
de mp [...]
Arhitectura
Complexul curii casei Cantacuzino Pacanu cuprinde mai multe cldiri care prezint
interes din punct de vedere arhitectural i istoric, dintre care cea mai valoroas este
reedina propriu-zis.
Datorit realizrii arhitecturale deosebite, a vechimii i a faptului c n timp a fost bine
conservat, cldirea a fost printre puinele reedine boiereti din Moldova menionate i
analizate rezumativ n lucrrile de istoria arhitecturii romneti.
Planimetrie
n lucrarea Case, conace i palate vechi romneti Corina Nicolescu altur reedina
din Pacani celor din erbeti i Pribeti, case care pstreaz formele tradiionale ca
distribuie spaial. Trebuie menionat c reedina de la erbeti este construit tot de
Iordache Cantacuzino ntr-o etap anterioar, cca. 1630 dup estimrile istoricilor.
ncperile palatului Cantacuzino Pacanu sunt amplasate liniar, de o parte i de alta a
unui spaiu central, a crui lungime devine astfel dimensiunea dominant. Cldirea are o
serie de detalii i amenajri care sunt realizate evident n perioada modern.
Dup toate aprecierile istoricilor i dup studiul detaliilor de arhitectur foiorul este cel
al cldirii iniiale, dup un model adoptat n epoc mai ales n ara Romneasc, respectiv
locuina este aezat pe un parter cu nlime mic care adpostea de regul spaii de
depozitare i administrativ gospodreti. Pe sub foiorul de intrare este prevzut accesul
n pivni. Al doilea nivel, locuit de familia boierului, era nivelul reprezentativ piano
nobile. Accesul la acest etaj se fcea prin foior, de pe o scar exterioar.

n prezent, parterul are nlimea mai mic dect a etajului, dar este foarte posibil c
nlimea a fost mai mic, deoarece nivelul de clcare actual a fost cobort probabil ntr-o
etap ulterioar, pentru a-l face locuibil. Actuala cot a pardoselii parterului este cu cca 40
cm mai jos dect cota terenului exterior din zona intrrilor. Camerele de la parter sunt mai
mici ca nlime dar sunt spectaculoase prin sistemele de acoperire boli cilindrice cu
ntreptrunderi. Conformaia joas a parterului i probabiltatea interveniei de coborre a
cotei pardoselii pentru a-l face locuibil i reprezentativ pledeaz pentru ipoteza
apartenenei acestei zone a cldirii unei etape medievale de construcie, dac nu chiar
celei iniiale..
Structura
Structura casei este format din ziduri masive din piatr i crmid cu planee din
boli de crmid peste parter exceptnd planeul holului central care este din lemn i
planeul din casa scrii principale care este din beton. Peste etaj sunt planee din lemn i
din beton.
Elemente de plastic arhitectural. Decoraii interioare i exterioare
Casa Cantacuzino din Pacani este o cldire impozant cu parter i etaj, care
impresioneaz prin aspectul de masivitate i austeritate medieval. Masivitatea volumului
este accentuat de acoperiul cu pante mari, care este perceput astfel n compoziia
ntregului.
Faadele sunt monumentale, austere, cu putine elemente de decor. Ferestrele sunt
simplu tiate n zidriile masive. n volumul sobru se detaeaz, puternic personalizat,
foiorul deschis care pstreaz decoraia medieval de factur brncoveneasc. Este
evident fineea i graiozitatea realizrii, care l personifica clar n contrast cu restul
elementelor decorative de factur neoromneasc.
Dei sunt vizibile intervenii aparinnd unor etape ulterioare (din secolul al XIX-lea
i nceputul secolului XX), exist elemente structurale i de decoraie care sunt estimate ca
aparinnd etapei iniiale de construire. Configuraia arhitectural, cu toate componentele ei
constructive i de decor, prezint o valoare deosebit: sistemele de boltire a ncperilor
parterului, foiorul cu o rafinat decoraie de influen munteneasc, unic pe teritoriul
Moldovei, zidriile de grosimi impresionante (elemente aparinnd etapei de secol XVII),
ct i cele mai trzii, de factur neoromneasc tavane decorative din lemn, decoraiile
exterioare, alctuiesc un ansamblu formal de o mare coeren formal i unicitate.
Analiza detaliat a acestor elemente relev apartenena lor la mai multe etape
istorice. Elementul autentic ce aparine construciei iniiale este foiorul prin care probabil
se fcea accesul n cas. O analiz mai atent dezvluie particulariti, interpretri locale
care individualizeaz elementele invocate fa de sursa brncoveneasc:
- balustrada foiorului este realizat din panouri pline, pe care s-a aplicat o sculptur cu
motive florale, delicat i puin reliefat care amintete mai degrab de decorul in stil
armenesc sau georgian, deosebindu-se de balustradele brncoveneti traforate, cu o
reliefare viguroas de expresie baroc;
- coloanele sunt mai subiri, graioase, cu caneluri verticale; torsada specific coloanelor
brncoveneti fiind realizat din benzi n spiral, cu relief floral;
- capitelurile au aceeai delicatee a reliefului, care difer de robusteea formelor celor
brncoveneti ;
- arcatura plin cintru sau de tip oriental de deasupra coloanelor este la Pacani nlocuit
de o arhitrav orizontal, orizontalitate vibrat delicat prin acolade orientale uor
sugerate i decorat cu o friz cu elemente zoomorfe, la fel de delicat desenate i
ieite din plan.

n concluzie elementele decorative ale foiorului, dei n spiritul celor brncoveneti,

sunt realizate cu fineea specifice decoraiilor realizate la biserica Golia, lucru explicabil,
avnd n vedere existena probabilitii de a fi recurs la aceeai meteri cu cel care i era
rud apropiat i n acelai timp domnitor..
Celelalte elemente decorative al faadelor aparin stilului Neoromnesc i au fost
realizate de ctre arhitectul Ghica Budeti n cadrul lucrrilor de reabilitare /restaurare din
1904: ancadramentele i copertinele de la intrrile principale i secundare din spre nord,
traforurile n form de blazon al principalilor proprietari: Cantacuzino, Bal, Rosetti i
Moruzi.
Decoraia interioar, exceptnd sistemul de boltire a ncperilor de la parter care
aparine unei etape anterioare, (posibil n unele ncperi este chiar a cldirii iniiale), este
realizat cu prilejul restaurrii din 1904 i este, ca i la exterior, de factur neoromneasc.
- pardoseli decorative tip mozaic roman n holurile principale de la parter i etaj;
- boli false din lemn finisate cu tencuieli pe rabi la etaj; ;
- decoraii din ipsos la naterea i cheia bolilor; ;
- tavane decorative realizate din grinzi sculptate din lemn. ;
Pe lng valoarea special pentru istoria arhitecturii romneti, nu mai puin important
este i aspectul care ine de istoria locului: n jurul acestei reedine s-a nchegat primul
nucleu al aezrii care va deveni mai trziu oraul Pacani.
Toate aceste date demonstreaz valoarea deosebit a acestui monument, a crui stare
actual este n flagrant contradicie cu importana lui.
n prezent cldirea, dup ce a fost prsit n perioada de restabilire a proprietii,
este ntr-un stadiu avansat de degradare, ca urmare a vandalizrilor repetate i a lipsei de
ntreinere. Pe lng degradrile ce survin n mod curent n astfel de situaii la acoperi,
planee, zidrii, care pot duce n final la colapsul cldirii, exist pericolul ca decoraia
interioar i exterioar, unice n felul lor, valoroase i ca martor istoric, s dispar. Aceleai
probleme afecteaz ntreg ansamblu al fostei curi boiereti.
Situatia existent :
Corpul 1, palatul, este o construcie omogen structural, cu regim de nlime S
partial+P+E+Pod amenajabil. Construcia are fundaii continue din piatr. Structura de
rezisten este din zidrie portant. Acoperirea subsolului este cu bolti cilindrice din piatr.
Acoperirea parterului este realizat parial cu boli de crmid, parial cu planeu drept din
lemn. Acoperirea etajului este realizat din beton pe ine metalice. arpanta este de lemn
iar nvelitoarea este din igl solz.
Corpul 2, cldirea anex, are fundaii continue, structura de rezisten este din zidrie
portant, planeul peste parter este din beton, planeul peste etaj este din lemn iar
arpanta este de lemn cu nvelitoare din igl.
Porticul de legtur dintre cele dou cldiri este realizat din stlpi i boli din crmid,
arpant din lemn i nvelitoare din igl.
Construcia are fundaii continue din piatr, structura de rezisten este din zidrie
portant, planeele sunt din beton, arpanta este de lemn iar nvelitoarea din igl.
Pe parcursul timpului, ca urmare a cutremurelor din anii 1977, 1986, 1990, a utilizrii
neadecvate i apoi a neutilizrii, a influenei apelor meteorice, cldirile au fost grav
afectate.
Degradri:
Datorit faptului c palatul, cldirea anex i porticul de legtur au fost prsite de civa
ani i implicit lipsite de msuri de ntreinere, s-au produs o serie de degradri serioase ale
cldirilor.

Principala cauz a apariiei acestor degradri este neefectuarea unor necesare lucrri
periodice de ntreinere i aciunile de vandalizare favorizate de lipsa de supraveghere a
monumentului. Acest lucru a avut drept consecin aciunea distructiv a urmtorilor factori:
Timpul, care are ca efect mbtrnirea materialelor i degradarea acestora;
Cutremurele, care la aceast cldire au avut ca efect dizlocarea sau distrugerea
elementelor de etanare, mai ales pe conturul courilor de fum;

Precipitaiile, cu un regim bogat n aceast zon, care au ptruns n multe locuri

ale casei prin zonele neetane ale nvelitorii;

Precipitaiile, cumulate cu alternana nghe dezghe, care au avut ca efect

fisurarea, desprinderea de suportul de zidrie i mcinarea tencuielilor
exterioare;

Cauze antropice constnd n principal n aciuni de vandalizare (grafitti, distrugeri

de tmplrii, pardoseli. etc)
Toi aceti factori au determinat apariia de degradri, care se observ la urmtoarele
elemente:

Finisaje interioare

Pardoseli:

fisurarea, bombarea, i umezeal accentuat la nivelul ntregii suprafee

parchet;

deteriorarea unor poriuni din pardoseala cu mozaic roman, aspectul

necorespunztor al ntregii suprafee datorit depunerii unui strat gros de
praf;

deteriorarea prin fisurare a poriunii cu mozaic turnat de la etaj i a scrilor

de acces ntre nivele.

Finisaje perei:

vopsitoriile, zugrvelile i tencuielile sunt ntr-o stare avansat de

degradare, prezentnd n toate ncperile exfolieri, desprindere de suport,
igrasie pe unele zone, poriuni n care toate straturile de finisaj au czut ;
existena mai multor straturi suprapuse de finisaj, care afecteaz aspectul
decoraiilor, estompnd relieful acestora;

Tavane

parter: finisaj nvechit, n multe straturi suprapuse att n cmp ct i pe

elementele decorative din ipsos, ceea ce are ca efect denaturarea
aspectului lor, grinzile decorative din lemn cu stratul de finisaj deteriorat;

etaj: sistemul de boli false degradat, cu desprinderi totale de finisaj pe

unele zone; grinzile decorative din lemn cu stratul de finisaj deteriorat.
Tmplria:

tmplria de lemn prezint zone extinse de material degradat,

accesoriile metalice sunt acoperite cu multe straturi de vopsea i

descompletate;

finisajul din vopsitorie de ulei este ntr-o stare de degradare avansat

(mbtrnire, fisuri, exfolieri).

Componente metalice

grilajele metalice de la ferestrele parterului, i balustrada scrii secundare, au

finisajul degradat, exfoliat, existnd pericolul de extindere a procesului de
ruginire. Straturile de finisaj au fost suprapuse, far curaare prealabil, ceea ce
a dus la estomparea formelor prin ncrcarea cu vopsea.

nvelitoarea

degradri la acoperi, infiltraii de ap, streain n pericol de prbuire,

jgheaburi czute,
igla care acoper cldirile a fost afectat de procesul de mbtrnire, existnd
buci fisurate sau cu sprturi, fenomen accentuat la portic i cldirea anex.
Aspectul este afectat de atacul biologic i de depuneri de praf. Se observ
desprinderi la etanrile de la contactul cu elementele verticale (courile de fum,
acoperiul turnului);
jgheaburile i burlanele au materialul mbtrnit i parial corodat, cu poriuni
lips.
courile de fum au zidria deteriorat.
elementele din lemn ale streinii i paziei sunt n mare parte putrezite, finisajul
este degradat, prezentnd exfolieri pe suprafee mari.

Finisaje exterioare

zugrvelile sunt n mare parte exfoliate sau n curs de exfoliere, cu zone ntinse
ptate de grafitti, umezeal sau atac biologic.
tencuielile sunt ntr-un stadiu avansat de degradare: czute pe suprafee extinse,
restul prezentnd fisuri sau zone importante de burduire; tencuial complet
desprins, zidrie mcinat, infiltraii de ap la grupurile sanitare din colul de
nord-vest;
briele orizontale de la nivelul soclului i a corniei, precum i cornia propriuzis prezint zone mari cu tencuiala czut i crmizile suport sunt parial
deteriorate.
intrarea de pe latura de nord prezint deteriorri i dizlocri ale treptelelor i
finisajului, cauzate de uzur i neglijarea lucrrilor de ntreinere
elementele din piatr prezint zone nsemnate ale suprafeei acoperite de o
crust neagr, dur, cu aderen mare la suport i cu aspect inestetic, datorit
expunerii la ploaie i la poluarea atmosferic. De asemenea exist zone cu
depozite de licheni. Aciunile de vandalism au constat i n aplicarea unor sprayuri folosite n graffitti. La detaliile din piatr ale foiorului exist zone dislocate.

Amenajri exterioare
Trotuarul prezint zone degradate i zone n care soluia iniial a fost remediat prin
turnarea de suprafee din mozaic i ciment sclivisit
Parcul din jurul casei a nu a fost ntreinut. Pe suprafaa ramas s-au pastrat parte din
plantaiile iniiale, lsate n ultimul timp s se dezvolte necontrolat. Aleile i fntna,
singurele elemente rmase din amenajarea anterioar, sunt ntr-un grad avansat de
degradare.

n concluzie, cldirile se afl ntr-un proces de degradare accelerat, datorat n primul rnd
abandonrii i a lipsei de funciune.
Degradrile la structura de rezisten:
a) Corpul C1
La faade:
- fisuri verticale n dreptul golurilor de ferestre;
- infiltraii de ap n perei
- fisuri verticale ntre porticuri i corpul principal indicnd tendina de separare a acestora;
- fisuri n bolile i zidurile porticului de la faada principal
- fisuri n elementele din piatr sculptat ale foiorului;

La interior:
- infiltraii de umezeal n zidriei ;
- goluri nzidite ;
- fisuri continue n boli i perei ;
- articulaii formate n arcul de zidrie din salonul principal;
- degradri din infiltraii de ap la planeul peste etaj;
- numeroase fisuri verticale la zidurile interioare i exterioare la nivelul;
La mansard:
- infiltraii de ap prin nvelitoare;
- fisuri n aticul de zidrie;
- elemente din lemn cedate la arpant;
- tavan parial prbuit.
b) Corpul C2

La faade:
- fisuri diagonale n dreptul golurilor de ferestre ;
- degradri grave la nvelitoare i la baza arpantei ;
- infiltraii masive de ap n perei ;

La interior:
- infiltraii de ap n zidria demisolului ;
- tavan n pericol de prbuire la etaj.
n aceste condiii se impune cu maxim necesitate i urgen consolidarea i
restaurarea acestor cldiri care au aparinut curii boiereti, ntreprindere nsoit de
reabilitarea urbanistic a ntregului ansamblu pentru a reda ntreaga prestan specific
unui astfel de loc.
3. Propuneri de refuncionalizare :
3.1. Funciuni propuse :
Prin tema de proiectare se propune reabilitarea, conservarea i revitalizarea
palatului Cantacuzino Pacanu i a terenului aferent.
In ordinea fireasc a lucrrilor se propune n primul rnd consolidarea, nu numai a
palatului dar i a celorlalte cldiri ale ansamblului. Reabilitarea arhitectural, termic i a
instalaiilor nu poate fi desprins de funciunile cu care cldirile sunt investite n vederea
revitalizrii. Avnd n vedere amplasamentul central, vecintatea colilor i a parcului
oraului se propune un ansamblu de activitati informativ-educative dar i recreative.

Corpul 1, Palatul Cantacuzino Pacanu, va fi amenajat pentru activitati muzeale i

conferine. La parter, in afara spatiilor necesare primirii si informarii generale s-au prevazut
un spatiu pentru custodele muzeului si un spatiu pentru vanzare bilete, amintiri, lucrari de
specialitate, destinat vizitatorilor. Acest din urma spaiu poate fi in acelasi timp un spatiu
pentru odihn i cafea. Pentru a introduce n circuitul muzeal i demisolul parial, existent,
se va reconfigura scara secundar dinspre sud. Aceasta scar va asigura legatura i cu
etajul 1 i spaiile amenajate in pod. Pentru a da posibilitatea persoanelor n vrst i
persoanelor cu disabiliti s viziteze muzeul, s-a propus introducerea unui ascensor pentru
4 persoane care leag zona de intrare de celelalte niveluri. In rest spaiile din parter sunt
destinate seciei de istorie a palatului dar i a oraului, cele dou fiind strns legate.
La nivelul parterului sunt trei portice, diferite ca stil. n cele dousituate la nord i la
sud se deschide direct salonul mare, orientat nord-sud. Porticul dinspre est, de sub foior,
protejeaz accesul la scara ce coboara la demisol.
Avnd n vedere ca un muzeu trebuie sa aib un circuit de vizitare nchis, bine
definit, ieirile din salonul mare in portice nu pot fi utilizate. Ca urmare se propune pentru
porticul de nord inchiderea cu suprafee mari de sticl i introducerea in suprafaa util a
muzeului.
La demisol, n spaiile mici i boltite se propune organizarea unei secii de istorie
veche, utiliznd pentru expunere att scara de acces la suprafat, ct i spatiul de la cota
terenului de sub foiorul de pe latura de est a cldirii. Inchiderea acestui spaiu cu
suprafee mari de sticl i iluminatul controlat al exponatelor pot s constitue un punct de
interes pentru trecatorii de pe aleea nvecinat.
La etaj se poate ajunge pe scara larg, existent, cu ascensorul sau pe scara
secundar dinspre sud. Etajul poate fi utilizat parial pentru art plastic i parial pentru
prezentarea marilor personalitai ale oraului. Pentru accesul direct din etaj n foior se va
introduce o u n locul ferestrei existente a incperii adiacente foiorului.
In podul nalt, n locul compartimentrilor degradate, se propune realizarea unor
compartimentri uoare pentru o sala de expoziii temporare, conferine, audiii i pentru
birouri destinate muzeografilor.
Corpul 2, va fi destinat activitilor de club pentru persoane de vrsta a treia.
La demisol se vor organiza spatiile tehnice pentru ntregul ansamblu i centrala
termic.
La parter vor fi organizate spaii de club, cu acces din portic. La acest nivel se vor
desface, n dou locuri, zidriile adugate pe direcia axului porticului si se vor inchide
cu tmplrie din lemn i sticl termoizolant.
La etaj se vor organiza de asemenea spaii de club.
Porticul va fi cosolidat, prelungit pn la palat i i se va nlocui arpanta i
nvelitoarea. Este un element extrem de important n compoziia general a ansamblului
din cel puin dou motive: separ zona plantat, umbrit, de acces la muzeu de zona
linitit i nsorit de la sud. Este n acelai timp o zon de umbr i odihn
3.2. Descrierea funcional :
Corpul C1, Palatul va avea urmtoarea organizare funcional-spaial:

Demisol : Ad =226,10m
Au = 110,60m
Hnivel = variabil 3,10-3,80m
Cu funciunile:
-S01 Hol distributie
-S02 Istorie veche

25,10m
31,10m

-S03 Hol
-S04 Etnografie
-S05 Casa scarii
-S06 Depozitare
-S07 Hol ascensor
TOTAL

8,50m
28,90m
9,90m
4,25m
2,65m
110,40m

Parter : Ac = 624,45m
Au = 378,99m
Hnivel = variabil 3,50-3,80m
Cu funciunile:
-P01 Hol acces
9,78m
-P02 Hol informatii generale
54,18m
-P03 Birou custode
27,87m
-P04 Stand vnzare, cafea
27,84m
-P05 Iesire de serviciu
5,34m
-P06 Scar secundar
13,20m
-P07 Sectie istorie
106,45m
-P08 Sectie istorie
10,76m
-P09 Sectie istorie
18,88m
-P10 Sectie istorie
19,59m
-P11 Spaii depozitare
8,76m
-P12 Spaii depozitare
10,48m
-P13 Sectie istorie
13,42m
-P14 Sectie istorie
22,91m
-P15 Sectie istorie
11,93m
-P16 Hol acces-evacuare
7,45m
-P17 Grup sanitar
4,65m
-P18 Grup sanitar
5,50m
TOTAL................................................................................378,99m

Etaj 1 : Ad = 588,10m
Au = 420,65m
Hnivel = 4,25m
Cu funciunile:
-E01 Hol expoziie
69,00m
-E02 Sectie arta plastica
31,98m
-E03 Sectie arta plastica
8,35m
-E04 Sectie arta plastica
31,94m
-E05 Casa scrii
14,50m
-E06 Sectie arta plastica
113,43m
-E07 Sectie arta plastica
46,60m
-E08 Sectie arta plastica
22,75m
-E09 Hol
6,26m
-E10 Personaliti
17,75m
-E11 Personaliti
13,70m
-E12 Personaliti
23,21m
-E13 Sas
2,50m
-E14 foior
18,68m
TOTAL.................................................................................420,65m

Pod amenajat : Ad = 586,70 m

Au = 383,46m
Hnivel = variabil 3,00 - 6,00m
-M01 Sala conferine i expoyiie temporar
200,00m
-M02 Spatii depozitare
23,73m
-M03 Spatii depozitare
17,70m
-M04 Spatii depozitare
17,02m
-M05 Sas
2,44m
-M06 Grup sanitar
8,41m
-M07 Hol
25,19m
-M08 Birou
19,99m
-M09 Spatii depozitare
7,50m
-M10 Birou
20,70m
-M11 Spatii depozitare
6,95m
-M12 Spatii depozitare
19,26m
-M13 Scara
14,57m
TOTAL.......................................................................................551,66m
3.3. Indicatori tehnici Corp 1:
Aconstruit = 624,45m ;
Adesfasurat total = 2025,35m ;
Autil total = 1293,70 m;
Hmax corni = +8,65m ;
Hmax coam = +16,75m .

Corpul C2 va avea urmtoarea organizare funcional-spaial:

Demisol ax C-E/2-9: Ad = 41.42m
Au = 28.21m
Hnivel =2.55m

Parter : AC = 131.67mp
Au = 92.98mp
Hnivel =3.45m
Cu funciunile:
-P19 Portic
43.83m
-P20 Club
15.55m
-P21 Club
26.10m
-P22 Club
7.50m
TOTAL...........................................................................................92.98mp

Etaj1 : Ad = 61.34m
Au = 45.33m
Hnivel =2.20m
Cu funciunile:
-E15 Club
38.44m
-E16 Spatii depozitare
3.89m
-E17 Scara
3.00m
TOTAL...........................................................................................45.33m

3.3. Indicatori tehnici C2

Aconstruit
Adesfasurat total
Autil total
Hmax corni
Hmax coam

= 131.67 m
= 234,43m
= 166,52m
= +6.45m
= +10.00m

Construciile proiectate se ncadreaz n categoria de importan C, conform Ordinului

MLPAT nr. 31/N-1995 i la clasa a II-a de importan conform P100-92 (2004).
4. Soluii constructive i de finisaj
4.1. Sistemul constructiv
Corpul 1
Construcia existent urmeaz a fi consolidat la fundaii cu centuri orizontale i la
structura de rezisten din zidrie portant cu tiranti verticali astfel:?????
- suprabetonarea planeului peste etaj i ncastrarea acesteia ntr-o centur ntoars,
nglobat n zidurile perimetrale; peste pereii interiori se vor dispune centuri cu nlimea
de 25cm i limea egal cu limea pereilor;
realizarea unui sistem de centuri la fundaiile construciei, cu scopul de a micora
presiunile pe terenul de fundare i de a elimina apariia degradrilor din tasri difereniate
ale terenului. Fundaiile se vor consolida cu centuri dispuse doar n exterior spaiului
menionat. Zidriile fundaiilor se cur i, dac se observ fisuri i crpturi, acestea se
injecteaz cu un amestec n funcie de alctuirea zidriei (tipul mortarului i al pietrei) i de
tipul fisurilor (deschidere, localizare);
- consolidarea zidriei prin tirani verticali introdui n canale forate injectate cu mortar,
care s asigure cladirea in cazul aciunii orizontale prin confinarea zidriei la interseciile
pereilor;
- consolidarea pereilor din zidrie printr-o cmuire cu mortar de var (fr ciment)
armat cu grile polimerice tri-axiale de tip Tensar dup ce, n prealabil, acetia au fost
decapai de stratul gros de tencuial cu crmid spart;
- refacerea arpantei existente degradate cu o structur similar din lemn n gabaritul
actual al podului; arpanta se va ancora de centura prevzut la partea superioar a
aticului;
- prevenirea infiltraiilor de ap n perei, la nivelul fundaiilor, prin prevederea unei
hidroizolaii exterioare din tefond i a unui dop de argil, cu un dren perimetral, coroborat
cu un sistem etan i eficient de evacuare a apelor din preajma cldirii; la nivelul
subsolului, mpiedicarea infiltraiilor de ap n perei se va realiza prin impermeabilizarea
zidriei cu injecii de rini hidrostructurale;
- repararea fisurilor i a crpturilor din zidrie prin injectri i reeseri locale.
Corpul C2
- realizarea unui sistem de centuri pe coronamentul pereilor, la nivelul podului, pentru a
lega pereii la partea lor superioar i pentru a asigura o rezemare corespunztoare
arpantei;
- eclisarea fundaiilor existente cu centuri din beton armat, dispuse sub cota de nghe;
- consolidarea zidriei prin introducerea de stlpiori lamelari nglobai n zidria existent;
stlpii se vor ncastra n centurile fundaiei i n centura de la nivelul podului; ;
- nlocuirea elementelor din lemn degradate de la nivelul arpantei;
- prevederea unei hidroizolaii exterioare din tefond i a unui dop de argil, cu un dren
perimetral i impermeabilizarea zidriei subsolului cu injecii de rini hidrostructurale;
- repararea fisurilor i a crpturilor din zidrie prin injectri i reeseri locale (dac este
cazul.

4.2. nchideri exterioare i compartimentri interioare :

Corpul 1
nchiderile exterioare si pereii structurali existenti nu se modifica. Se elibereaza o
serie de goluri din parter de zidariile obturate impotriva vandalizarii constructiei.
Compartimentri interioare suplimentare se vor realiza la nivelul podului si se vor
executa din gips carton normal si rezistent la apa, pe structura din profile de tabl zincat
ambutisat, cu vat mineral fonoizolant.
Corpul 2
nchiderile exterioare si pereii structurali existenti nu se modifica. Se desfac la
exterior doi pereti de umplutura din parter, iar la interior doar pereti nestructurali pentru
crearea unor spatii mai largi.
4.3. Finisaje interioare :
CORPUL 1
Pardoselile propuse sunt in functie de cele existente si de destinatia incaperilor:
in holurile de acces din parter si etaj se pastreaza si se restaureaz pardoselile cu
mozaic roman;
pardoseli din parchet, in cea mai mare parte deteriorate, se inlocuiesc cu parchet din
stejar stratificat;
in demisol si in cele trei portice de la parter, se va utiliza piatra naturala, conform soluiei
iniiale;
in grupurile sanitare se prevedea gresie.
Pereii vor fi tencuii, gletuii i vopsii cu zugrveli pe baz de var. Se vor folosi
numai materiale speciale pentru restaurarea monumentelor istorice. n grupurile sanitare
pereii se vor placa cu faian pn la 2,10m nlime.
Tavanele si boltile din caramida vor fi tencuite, gletuite i vopsite cu var alb. La
etaj se vor reface arcele i boltile false cu tencuial pe rabi, gletuite si zugrvite alb. Se vor
folosi numai materiale speciale pentru restaurarea monumentelor istorice.
Tmplria interioar
tamplaria interioara din lemn se va executa dupa modelul celor pastrate
se va reface glaswand-ul de la etaj;
se vor completa glafurile din lemn la ferestre.

Finisaje speciale :
se vor reface cu atentie muchiile arcelor si boltilor;
profilele, braiele si elementele decorative existente vor fi supuse pasilor uzuali de
restaurare: sondaje si prelevari de probe si mulaje, curarea integrala a tuturor
decoratiunilor pentru indepartarea straturilor adaugate in timp, reintegrarea cromatica si
protectia acestora; elementele deteriorate grav sau dislocate vor fi refcute conform
detaliilor iniiale.
tavanele decorative din lemn se vor verifica in detaliu se vor cura si se vor reface
partile afectate. Se va aplica n final un finisaj pentru lemn care s respecte culoarea i
aspectul celui iniial.
CORPUL 2
Pardoselile propuse sunt in functie de destinatia incaperilor:
in holul de acces din parter se va utiliza piatra naturala;
in rest : pardoseli din parchet.

Pereii vor fi n general tencuii, gletuii i vopsii cu var. n grupurile sanitare pereii
se vor placa cu faian pn la 2,10m nlime.
Tavanele vor fi tencuite, gletuite i vopsite cu var alb.
Tamplaria interioara
tamplaria interioara din lemn se va executa dupa modelul celor pastrate ;
se vor completa glafurile din lemn la ferestre;
4.4. Finisaje exterioare :
CORPUL 1
Interventiile asupra fatadelor se vor face cu respectarea compozitiei si conceptiei
originale.
se vor restaura elementele decorative prin curri, returi i refinisare, iar cele
disparute, se vor nlocui n conformitate cu soluia iniial.
se vor aplica tencuieli exterioare speciale pentru monumente istorice;
zugrveli permeabile pentru exterior, culoare ocru galben deschis in cmp si alb pentru
elementele decorative (brie si profile);
restaurarea elementelor decorative din piatr:
Curarea pietrei va avea urmtoarele etape:
- Desprfuirea suprafeei de piatr
- Curarea mecanic pentru nlturarea cu delicatee a elementelor
vegetale i a depunerilor neaderente.
- Biocidarea suprafeelor din piatr se va aplica att n scop curativ,
pentru distrugerea depozitelor naturale existente, ct i n scop
preventiv.
- Curarea chimic cu ajutorul compreselor i a microjetului de abur. Se
va aplica un procedeu fizico-chimic blnd, folosind produi chimici
neutri.
- Curarea prin microgomaj
Procedeul este folosit pentru nlturarea petelor de vopsea i a zonelor de murdrie
persistent. Agregatul i presiunea de lucru vor fi adaptate caracteristicilor specifice
fiecrei suprafee n parte pentru a nu distruge pelicula de calcit i a nu afecta
relieful sculptat.
- ndeprtarea i / sau stabilizarea srurilor

ntregirea volumetric a fragmentelor dislocate prin folosirea procedeului de

taselare i a mortarelor de restaurare
Lucrri de protecie a pietrei
- Consolidarea suprafeelor de piatr
- Hidrofugarea pietrei

Not:
Toate soluiile adoptate la curarea i completarea monumentului vor avea la baz
analize de laborator care vor determina cu exactitate caracteristicile pietrei i n
consecin procedurile i materialele adecvate de intervenie, n cooperare cu un
restaurator de piatr, specialist atestat pe monumente istorice.

CORPUL 2 si porticul de legatura

Interventiile asupra fatadelor vor fi identice cu cele de la corpul 1 pentru finisaje si
tamplarie. La corpul 2 se desfac zidariile adaugate la parter in axul porticului si se
inlocuiesc cu tamplarie. Treptele de acces si pardoseala porticului vor fi realizate din
piatra naturala. Iluminatul porticului se va face din corpurile inglobate in pardoseala.
4.5.Tamplaria exterioara :

ferestrele, cu tamplarie dubla, se vor reface integral din lemn de stejar cu profilaturi,
respectandu-se desenul i detaliile originale. Pentru cresterea gradului de izolare
termica se va utiliza la exterior geam termoizolant.
usile de acces in cladire se vor realiza din lemn de stejar cu profilaturi conform detaliilor
iniiale.
porticul existent pe fatada de nord va fi eliberat de zidariile provizorii si se va inchide cu
panouri mari din sticla termoizolanta, transformand porticul in spatiu de expunere;
porticul de la parter dinspre est va fi tratat in acelasi mod.
4.6. Acoperiul i nvelitoarea :

CORPUL 1
Sarpanta existenta se va reface complet, impreuna cu toata astereala si suportul
invelitorii. Toate elementele din lemn se vor trata fungicid si ignifug.
In zonele din pod in care se vor realiza spatii utile, se va termoizola cu doua straturi
de vata minerala a cte 10 cm, fixata intre capriori si un strat de 5 cm sub capriori. Pentru
iluminatul natural al spatiilor din pod se vor folosi sisteme Velux.
Invelitoarea existent se va nlocui cu o invelitoare nou din tigla solzi. Pazia
traforata i streaina din lemn se vor restaura cu inlocuirea elementelor putrede,
drespectnd suluia iniial ca detalii i culoare de finisaj. Jgheaburile si burlanele ce se vor
monta vor fi din tabla de cupru.
CORPUL 2 si porticul vor avea aceleasi rezolvari cu cele de la corpul 1.
5. NDEPLINIREA CERINELOR DE CALITATE :
5.1. Cerina A, rezisten i stabilitate :
Alctuirea constructiv, consolidarea infrastructurii i a suprastructurii va asigura
stabilitatea construciei. Masurile respective sunt prezentate in memoriul de structura.
5.2. Cerina B, sigurana n exploatare :
Parapetele i balustradele balcoanelor i teraselor, precum i a scrilor interioare
dintre nivele sunt de 90 cm nlime, cu respectarea prevederilor STAS 6131.
Pe acoperi sunt prevzute parazpezi, iar pentru evacuarea apelor pluviale
jgheaburi i burlane.
Siguranta circulatiei pietonale :
A1) Siguranta circulatiei exterioare pe cai pietonale, este asigurata impotriva riscului
de accidentare pentru:
a) alunecare - pante sub 2 % transversal si 5 % longitudinal;
b) impiedicare - denivelari max. 2,5 cm;
c) coliziune cu obstacole laterale sau frontale - latimea libera a cailor pietonale mai mare
de 1,50 m minim;
d) cadere pe timp de furtuna teren plat, fara rampe sau scari, nu este cazul pentru

balustrade de protectie si sprijin"

.
e) coliziune cu vehicule in miscare accesul carosabil se opreste la parcajul de la limita
proprietatii .
A2) Siguranta circulatiei pe rampe si trepte exterioare impotriva riscului de
accidentare:
a) oboseala excesiva nu a fost cazul si nu s-au prevazut rampe ;
b) cadere sau impiedicare - la trepte marginile vor fi clar vizibile;
c) coliziune - nu a fost cazul si nu s-au prevazut rampe ;
d) alunecare nu a fost cazul si nu s-au prevazut rampe .
A3) Siguranta cu privire la imprejmuire impotriva riscului de accidentare in caz de
escaladare, catarare , penetrare : imprejmuirea va fi in cea mai mare parte din gard viu.

a)
b)
c)

d)
e)

A4) Siguranta cu privire la accesul in cladire impotriva riscului de accidentare prin:

oboseala excesiva - se respecta relatia treptelor pentru cazuri generale, intre inaltimea
treapta si latime (2 h +l) = 62- 64 cm).
latimi libere - la golurile de usi dimensionate conform destinatiei si numarului de fluxuri,
conform P118.
cadere in gol - rampe si scari cu balustrade de protectie cu h inaltimea si intervalele
calculate conform STAS 6131.
-se vor lua masuri care sa impiedice alunecarea bastonului.
alunecare - pardoselile se vor realiza astfel incat sa evite alunecarea chiar si pe vreme
umeda.
impiedicare - treptele sunt concepute astfel incat sa evite accidentarea prin agatare cu
varful piciorului .

A5) Siguranta cu privire la circulatia interioara pentru asigurarea protectiei

impotriva accidentarii prin:
a) alunecare - straturile de uzura evita alunecarea si producerea de accidente;
b) impiedicare-nu vor fi denivelari
c) contactul cu proeminente joase - inaltimea libera de trecere sub obstacole este de cel
putin 2,10m finit.
d) contactul cu elemente verticale laterale - suprafete laterale fara bavuri, proeminente,
muchii ascutite, etc.
e) contactul cu suprafete vitrate - panourile cu geam sub cota parapet 0,90 m sunt
prevazute cu balustrada de siguranta.
suprafetele vitrate vor fi marcate pentru atentionarea utilizatorilor
f) coliziune cu alte persoane:
traseele de circulatie sunt directe avand latimi ce asigura posibilitatea pentru intoarcere
mobilier;
usile interioare au latimi libere, dimensionate conform functiunii si corelate cu numarul
de fluxuri rezultate conform P118.
h) producerea de panica:
traseele de circulatie si caile de evacuare s-au prevazut libere, comode si clare;
caile de circulatie vor fi marcate corespunzator.
A6) Siguranta cu privire la schimbarea de nivel impotriva:
a) caderii de la un nivel la altul: parapetele sunt dimensionate si concepute conform
STAS 6131;
ferestrele nu au parapete mai mici de 0,90 m ;
ferestrele se vor deschide cu mecanisme reglabile usor de actionat de catre utilizatori.

A7) Siguranta cu privire la deplasarea pe scari si rampe, impotriva :

a) oboselii excesive - treptele sunt dimensionate la cazul general cu formula : 2 h +l = 6264cm.
b) lungimea rampei scarii scara cu doua rampe si podest de odihna ;
c) caderea in gol - scarile, rampele, podestele sunt asigurate cu balustrade conform STAS
6131/79 ;
d) alunecare - finisajul rampelor, scarilor si podestelor se vor executa din materiale
antiderapante ;
e) impiedicare - treptele se vor executa cu terminatie verticala fara proeminente pentru a
evita impiedicarea ;
f) lovire la partea superioara: inaltimea libera de circulatie va fi 2,10 m la scari, podeste,
coridoare si sali aglomerate .
g) coliziune - latimile rampelor si podestelor scarilor s-au stabilit functie de numarul de
fluxuri conform P118 si NP 051 .
C) Siguranta in timpul lucrarilor de intretinere :
Cl) Siguranta cu privire la intretinerea vitrajelor
a) inaltimile de siguranta: parapet de siguranta de minim 90 cm dar functie de inaltimea
fata de sol si corelat cu STAS 6131 (parapete de siguranta).
b) ferestrele fixe aflate la inaltimi de peste 4,0 m inaltime, vor fi intretinute de personal
autorizat si dotat cu echipament de asigurare in timpul lucrului, prin sisteme speciale
de sustinere si ancorare;
c) ferestrele care nu pot fi intretinute din exterior, sunt alcatuite astfel incat sa poata fi
curatate din interior in conditii de deplina siguranta;
C2) Siguranta cu privire la intretinerea acoperisurilor
a) acoperisurile in panta se vor prevedea elemente discontinui de ancorare, pentru
sustinerea persoanelor sau echipamentelor necesare operatiunilor de intretinere
si reparare a acoperisurilor.
b) zona acoperisului cu panta mai mare de 30 se vor prevedea opritoare de zapada la
marginea acoperisurilor conform C37 / 88, acolo unde sunt conditii pentru acumulari de
zapada in sezonul rece.
D) Siguranta la intruziuni si efractie:
D1)Siguranta cu privire la imprejmuiri pentru: imprejmuirea va fi in cea mai mare parte din
gard viu;
D3) Siguranta cu privire la inchiderile perimetrale :
a) impiedicarea catararii si patrunderii prin efractie:
elementele fatadei impiedica escaladarea avand parapete inalte fata de cota 0,00 a
cladirii.
suprafetele vitrate de la parterul constructiei se vor asigura cu masuri de protectie
corespunzatoare.
b) impiedicarea actelor de vandalism
- s-au prevazut fmisaje rezistente la socuri si
neabsorbante pentru a putea fi usor curatate;
D4) Siguranta cu privire la acoperisuri :
masuri de prevenire - accesul pe acoperis. din interiorul cladirii si numai de catre
persoane instruite si autorizate
D5) Siguranta cu privire la compartimentari presupune:
- masuri de prevenire ;
- pereti existenti rezistenti la impact - zidarie plina cu grosimi mari ;
- pereti usori din gips-carton pe schelet metalic.

E) Cresterea gradului de asigurare la vibratii si actiuni climatice .

E1) Cresterea gradului de asigurare la vibratii :
pentru cresterea gradului de asigurare la vibratii, s-au grupat pe zone compartimentele
cu activitati similare;
separarea spatiilor cu cerinte deosebite din punct de vedere ai confortului acustic de
spatiile producatoare de zgomote
masurile de atenuare a zgomotelor si vibratiilor s-au facut prin:
prevederea de echipamente dinamice performante cu un nivel de zgomot scazut in
functionare;
masuri constructive de atenuare a zgomotelor sau vibratiilor produse de unele surse
locale (aparate sau utilaje) conform prevederilor din STAS 8048/1;
izolarea corespunzatoare a elementelor despartitoare unde este cazul;
limitarea vitezelor de vehiculare a fluidelor in elementele instalatiilor utilitare, termice, de
ventilatie si sanitare.
Conform cerintei - nivelul de transmitere a vibratiilor produse de utilajele instalatiei de
ventilare si climatizare (ventilatoare, compresoare, pompe) la partile structurii de rezistenta,
susceptibile de a intra in rezonanta (plansee, acoperisuri sarpanta, platforme), sa fie cat
mai redus posibil.
Criteriul de performanta - este nivelul de vibratii admis in legatura cu conditiile de
montare a utilajelor pentru reducerea vibratiilor.
Valorile prescrise si masurile pentru asigurarea acestora:
vibratii longitudinale: acceleratia la frecventa 8 Hz: 80 DB;
taria la frecventa de 8 Hz: 1vibrar
vibratii transversale:
acceleratia la frecventa 2 Hz: 74 DB;
taria la frecventa de 2 Hz: 7 vibrar.
masuri de limitare a vibratiilor:
montaj corect al utilajului;
suporturi amortizoare, straturi elastice la postamente.
Modul de verificare a valorilor prescrise - incercari in situ .
Valorile determinate in situ - pentru a evita rezonanta raportul dintre factorii:
f 1 - frecventa proprie de vibratie a utilajului montat pe suportul lui real si
f2 - frecventa proprie de vibratie a elementului de constructie, asimilat cu o placa,
trebuie sa fie mai mic decat 1.
E2) Cresterea gradului de asigurare la actiuni climatice
Asigurarea performantelor higrotermice ale elementelor de inchidere perimetrale se
pastreaza.
Se va urmari ca umiditatea materialelor componente ca urmare a condensarii vaporilor
de apa in perioadele reci sa nu depaseasca valorile normate conform STAS 6472/4.
Asigurarea economiei de energie in cladire priveste principalele modalitati de utilizare a
energiei in conditii determinate de amplasare, de utilizare functionala si de dotare
tehnica, si anume: incalzire a aerului.
Asigurarea la actiunile climatice depinde si de ,,coeficientul global de izolare termica al
cladirii G1" care va fi inferior valorii corespunzatoare de referinta ,,G1 ref."
5.3. Cerina C, securitatea la incendiu :
Construcia se ncadreaz n clasa a II-a de importan i are gradul II de rezisten
la foc. Pentru slile cu aglomerari de persoane, se asigur evacuarea n dou direcii
diferite, limea cailor de evacuare i
lungimea acestora fiind cele impuse prin
reglementrile tehnice.

Toate elementele de lemn ale construciei inclusiv cele ale arpantei vor fi
ignifugate. Pe cile de evacuare nu se vor depozita obiecte care s le micoreze gabaritul
sau materiale inflamabile.
Construcia nu are adpost pentru aprarea civil.
5.4.

Cerina

D: IGIENA, SANATATEA
PROTECTIA MEDIULUI

OAMENILOR,

REFACEREA

SI

a) Domeniul constructii
Pentru asigurarea unor conditii optime, masurile luate se refera la:
Igiena aerului :
ocuparea spatiilor la capacitatea din proiect, cu respectarea volumului de aer/persoana
si asigurarea reimprospatarii aerului ;
aerisirea camerelor prin deschiderea ferestrelor sau sistem de ventilatie ;
finisaje fara degajari de noxe;
conductele de aspiratie vor fi executate din materiale rezistente la coroziune si vor fi
izolate termic.
Igiena apei :
echiparea constructiei cu instalatii si echipamente sanitare se va face conform STAS
1478/90;
consumurile zilnice de apa rece si calda vor fi cele prevazute in STAS 1478/90
diferentiate pe destinatii si functiuni, conditiile de calitate admise pentru apa potabila
distribuita prin instalatiile sanitare (apa rece si calda.) sunt cele prevazute in STAS
1342;
evacuarea apelor uzate la canalizare respecta prevederile ,,Normativului pentru
conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor populate"
indicativ C90/83.
Etanseitatea :
etanseitatea la aer, gaze si vapori se va face conform STAS etanseitatea la apa.
este satisfacatoare pentru hidroizolatia acoperisului .
Iluminatul :
iluminatul natural - incaperile au asigurate iluminatul natural ;
insorirea incaperilor este asigurata pentru toate functiunile asigurandu-se cel putin 2
ore zilnic;
pentru iluminatul artificial s-au aplica normativele si standardele specifice.
Evacuarea deseurilor solide :
s-a prevazut indepartarea manuala si mecanizata zilnic sau pe masura producerii lor a
tuturor gunoaielor menajere si depunerea lor in pubele la punctul gospodaresc (pubele
usor manevrabile de capacitate 110 l conform STAS 8127);
depozitarea pubelelor se va face pe platforma amenajata si protejata contra
precipitatiilor atmosferice, a soarelui si vantului;
amplasarea acesteia este la limita incintei cu acces usor la carosabil si zona de
depozitare.

b) Memoriu protectia mediului

Lucrarile se vor face in conformitate cu Legea protectie mediului nr. 137/95 cu
completarile ulterioare. Masuri de protectia mediului in timpul executiei Iucrarilor si
scaderea agentilor poluanti
In timpul lucrarilor se va asigura imprejmuirea si curatenia in santier. Intrarea masinilor
cu materiale si iesirea cu deseuri rezultate din activitatea santieralui se va face in conditii
de curatenie a acestora pentru a nu afecta zona de lucru cat si curatenia drumurilor publice

din imediata apropiere. Autocamioanele ce vor transporta deseuri din santier vor avea
platforma de transport acoperita cu o prelata de protectie.
1.1. Deseurile rezultate din activitatea santierului sunt incadrate la capitolul 17/ HGR
856/2002, respectiv - Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din
amplasamente contaminate). Subgrupele de deseuri rezultate din activitatea santierului pot
fi: cod 17.01. - beton, caramizi, tigle si materiale ceramice; 17.05.04 - pamant si pietre
altele decat cele specificate la punctul 17.04.03;17.09 - alte deseuri de la constructii si
demolari.
Se va evita poluarea solului prin scurgeri de carburanti de la utilaje si mijloace auto
ale executantului iar eliminarea lor se va face de catre executant, cu respectarea Legii
137/95.
Organizarea santierului se va face in interiorul incintei afectate conform planului de
situatie cu perimetrul parcelei.
Evacuare deseurilor municipale si asimilabile de la punctul gospodaresc.
Punctul gospodaresc va fi dimensionat la capacitate pentru depunerea si indepartarea
zilnica sau periodica a deseurilor menajer. Tot in pubelele punctului gospodaresc se va
depune si gunoiul rezultat din curatenia incintei. In conformitate cu Anexa 2 din HG
856/2002 deseurile rezultate din activitatea la Punctul gospodaresc (P.G.) sunt incadrare la
capitolul 20.
Subgrupele de deseuri rezultate pot : Deseuri municipale si asimilabile din comert,
industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat, pod 20.01. - fractiuni colectate
separat (cu exceptia 15.01); 20.01.01 - hartie si carton;20.01.02 - sticla;20.01:08 - deseuri
biodegradabile 20.01.10 -imbracaminte;20.01.11 -textile; 20.01.39 - materiale plastice.
20.02. - deseuri din gradini si parcuri; 20.03. - alte deseuri municipale;20.03.01 - deseuri
municipale amestecate.
Legislatia de mediu care se va avea in vedere:
Legea protectie mediului nr. 137/1995 republicata, in M.Of. nr.70/17.02.2000.si
completarile ulterioare OUG91/2002, Legea nr. 294/203.
Ordinul nr. 536/23'.06.97, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor
privind mediul de viata al populatiei - publicat in M. Of. nr. 140/03.07.97.
Ordonanta de urgenta nr. 78/16.06.2000 privind regimul deseurilor - publicata in M.
Of. Nr 283/22.06.00.
Legea 426/din 18.07.01 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deseurilor - publicata in M. Of. nr. 411/25.07.01.
Legea 465 din 18.07.01 pentru aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile - publicata in M. Of. nr.
422 /30.07.01.
Legea 608 din 31.10.01 privind evaluarea conformitatii produselor - publicata in M.
Of, parte I,nr. 712/08.11.01.
HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile inclusiv deseurile periculoase - publicata in M. Of. nr.
659/05.09.02.
Ordinul nr. 2/211/118 - al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, al
ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului economiei si
comertului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului
deseurilor pe teritoriul Romaniei, publicat in M. Of. nr. 324/15.04.2004.
5.5. Cerina E :
E) IZOLATII TERMICE, HIDROFUGE SI ECONOMIA DE ENERGIE
Amplasamentul este situat in:
zona climatica conform Normativ C 107/3/2005, zona III;
tamplarie exterioara existenta ce va fi bine izolata pentru a evita pierderile de caldura

in sezonul rece;
instalatia termica interioara se va face cu introducerea prevederilor Normativului
I13/02 si a SR1907/1,2-97 ;
se va realiza incalzire cu cu aer cald dupa caz conform planselor de la specialitatea
termice;
la realizarea inchiderilor exterioare
nestructurale
s-a avut in vedere
respectarea prevederilor normativului C107/97-2000, dar si faptul ca este constructie
existenta.
Izolatia hidrofuga
realizarea etanseitatii la invelitoare;
colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis si dirijare acestora la
trotuarele existente cu luarea unor masuri deosebite de protectie a soclului contra
umezelii.
Dimensionarea elementelor de constructie (sub aspectul comportarii la umezire
datorita condensarii, datorita vaporilor de apa in material) in scopul asigurarii unui regim de
umiditate, normal conform STAS 6472/4, neadmitandu-se acumularea progresiva a apei
din condens in interiorul elementelor de constructie.
Umiditatea elementelor de constructie in perioadele reci va fi conform STAS 6472/4,
tabel 1, dar avand in vedere vechimea constructiei.
Se asigura etanseitatea la apa de ploaie, presiunea aerului la care se asigura
etanseitatea tamplariei nu va fi sub 40 kg/m2.
Se vor utiliza materiale agrementate in Romania cu garantia mai mare de 10 ani.
3. Economia de energie se realizeaza prin:
- pierderi de caldura reduse ca urmare a protectiei termice data de zidurile masive
existente si tamplariei de protectie la exterior
- sectorizarea iluminatului artificial.
5.6. Cerina F, protecia la zgomot :
Modul de nchidere perimetral i de la partea superioar a construciei asigur
protecia la zgomotul aerian i de impact n conformitate cu normativul C 125-2005.
Tmplria exterioar, cu geam termoizolant asigur o protecie fonic adecvat.
PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI
- asigurarea atenuarii zgomotelor aeriene, exterioare - (conform STAS 6156, tabel 1
admis 35 - 45 dB);
- izolarea acustica intre diverse functiuni prin elemente de compartimentare pe orizontala
si verticala, cu o alcatuire adecvata (conform STAS 6156, tabel 5);
- limitarea valorilor admisibile ale nivelului de zgomot inferior (conform STAS 6156, tabel
4).
Se utilizeaza Normativul G125 - 87 si instructiunile tehnice P 122 - 89.
6. Msuri de protecie civil :
Cladirile nu au avut i nu au prevzut adpost pentru aprare civil.
7. Amenajri exterioare construciei :
Circulaii pietonale, auto i parcaje.
Accesul pietonal n incint este asigurat dinspre nord de Aleea Parcului si din aleea
existenta la sud. Accesul carosabil se va face pe Aleea Parcului pina la limita incintei unde
se va realiza un parcaj cu 8 locuri. In cazuri speciale se poate accede pe teren prin
intermediul aleilor pietonale.

S-au prevazut alei pietonale pentru acces la muzeu, dar si pentru plimbare in cele
doua zone ale terenului separate de cladiri: in zona de nord a terenului , puternic umbrita
de vegetatia existenta si in zona de sud bine insorita.
Spatii verzi.
S-a prevzut plantarea unui ir de arbori si realizarea unui bazin decorativ care vor
separa terenul amenajat de vecinatatile nefavorabile dinspre vest. De asemenea s-a
prevazut cresterea densitatii arborilor spre sud, lasand spre palat o zona deschisa pentru
plantatii joase si flori perene.
Fantani si bazine decorative.
Se propune reamenajarea fantanii decorative existente la nord de palat in zona
puternic plantata si realizarea unui bazin decorativ in partea insorita din sud, in axul salii
mari a palatului, terminata cu portic.
In completarea amenajarilor exterioare se propune realizarea unui foisor si a unor
pergole.
Iluminatul artificial.
a) Iluminatul arhitectural pentru punerea in valoare a obiectelor ansamblului se va
face prin intermediul reflectoarelor , cate doua pentru fiecare fatada.
b) Iluminatul incintei se va face cu corpuri de iluminat inalte si joase ce vor marca
traseele aleilor importante.
c)
Fantana si bazinul decorativ au fost prevazute cu corpuri de iluminat subacvatice,
fixe si orientabile, cu lumina alba si colorata.
9. Valorificarea proiectului :
Orice modificare fa de proiectul avizat se va face numai cu acordul proiectantului.
n momentul nceperii execuiei lucrrii executantul, prin grija beneficiarului, va convoca la
antier proiectantul pentru fazele determinante de execuie (graficul fazelor determinante
de execuie se va prezenta la faza de P.Th.) Materialele de finisaj se vor alege impreuna
cu proiectantul de specialitate. Materialele de finisaj si culoarile se vor pune in opera pe
baza probelor aprobate de Comisia Zonala a Monumentelor Istorice.
Pentru orice modificare a prezentului proiect se va respecta legislaia n vigoare i
se va solicita avizul proiectantului.
10. Drepturi de autor :
Conform Legii dreptului de autor proiectul de arhitectur este proprietate intelectual
a SC ATELIER DE PROIECTARE VIAN SRL i nu poate fi modificat, reutilizat sau
vndut unei tere persoane fr acordul scris al autorului.

ntocmit,
dr. Arh. Cristina Andrei
arh. Ion-Daniel Vian