Sighișoara

Scurta descriere: Sighișoara sau “Perla Medievală a României” este situată în inima
Transilvaniei, la 120 de km de Brașov și 55 km de Târgul-Mureș și este printre puținele
orașe medievale care există în lume în momentul de față dar și singurul oraș bine păstrat
șipopulat din România cu o imagine aparte.

Istoric
Istoria acestor meleaguri are radacini mult indepartate in timp. Sighisoara este opera
constructiva a colonistilor germani adusi in Transilvania pentru paza vechilor frontiere
ale regatului maghiar.Descoperiri mai vechi sau mai noi arata ca in subsolul dealului pe
care se afla actuala Cetate, exista urme ale unor asezari si mecropole datand de la
inceputul epocii fierului.

1 din 6
 Pe varful Dealul Scolii, unde se afla acum Biserica din Deal, a existat inca din
antichitatea preistorica o cetate de pamant cu santuri si valuri intarite cu palisade,
amplificata de secui si distrusa de tatari, apoi demolata de sasi pentru a face loc unei
cetati medievale de piatra cu rol de refugiu pentru asezarea de pe deal.

Locuitorii orasului medieval au fost de la inceput meseriasi organizati in asociatii

(bresle).Cele mai multe bresle (15) si branse (20) sunt precizate dupa anul 1400: cizmari,
butnari, lacatusi, strungari in lemn, fierari, blanari, tesatori de panza manusari, pictori,
rotari, aurari, croitori, etc.
Asezarile mai importante din Transilvania aveau dreptul la targuri saptamanale.
La Sighisoara targul era miercurea, singura zi din saptamana in care populatia din sate
avea dreptul sa vina in oras. La portile Cetatii pazeau halabardierii si existau tot felul de
inscriptii care atentionau asupra corectitudinii. Furtul, inselatoria, greutatile false,
vinderea de produse slabe calitativ, erau pedepsite pe loc. Vinovatii erau inchisi sau pusi
sa calareasca magarul de lemn, cu doua greutati mari legate de picioare. Sighisoara avea
dreptul la trei mari targuri anuale, la care participau majoritatea oraselor din zona.
Asadar, atmosfera medievala si vechea ordine a breslelor bazata pe cinste si calitate s-a
mentinut la Sighisoara pana tarziu, cand au aparut primele corporatii si apoi fabricile, cu
care vechile bresle nu au mai putut concura, si au iesit treptat din istorie. Pentru locuitorii
Sighisoarei perioada cea mai grea a fost intre anii 1601-1676, aproape un secol incarcat
de calamitati naturale, razboaie, jafuri, molime si incendii.
In 1601, o armata secuiasca reuseste sa patrunda prin tradare in Cetate profitand
de lipsa primarului. Secuii au alungat locuitorii, au schimbat temporar numele orasului in
Nemesvar, ocupand orasul timp de un an dupa care l-au parasit lasand in urma lor multe
pagube.
In 1612, a avut loc o alta incercare de ocupare a Cetatii. Un capitan al principelui
Bathory, impreuna cu 600 de haiduci si-au facut tabara langa Sighisoara cu intentia de a
intra in Cetate prin viclesug. Dar de data aceasta toti cetatenii inarmati s-au aflat la
datorie si haiducii au renuntat si-au plecat. Au urmat cutremure de pamant anii(1559,
1604, 1648, 1651, 1684, 1701, 1738), molime (epidemie de ciuma) si incendii.
Evenimentul cel mai dramatic din istoria orasului ramane incendiul din 30 aprilie
1676, cand in cateva ore datorita unui vant puternic incendiul cuprinde Orasul de Jos,
Cetatea si toate imprejurimile. Pagubele au fost uriase si multi locuitori au avut intentia
de a parasi orasul definitiv.
Ziua de 31 aprilie a devenit in evul mediu zi de rugaciune la Sighisoara. Au ars
majoritatea caselor de lemn din Cetate si din Orasul de Jos, Biserica Manastirii si
majoritatea turnurilor Cetatii. Doar Biserica din Deal si 5 turnuri au scapat.
Istoria orasului s-a derulat lent, urmand o perioada constructiva si pasnica, in care
s-au produs importante modificari arhitecturale.
Actuala infatisare a Cetatii se datoreaza efortului de reconstructie survenit dupa
marele incendiu, cand toate casele au fost reconstruite din caramaida si piatra, s-a
modificat structura stradala a intregii Cetati, s-a schimbat acoperisul Turnului cu Ceas,
dandu-i-se actuala infatisare.
Istoria medievala a Sighisoarei se incheie la finele sec. XIX-lea lasandu-ne

2 din 6
mostenire acest oras-muzeu, unic in Europa centrala si de sud-est pe care care va trebui
sa invatam sa-l pretuim si sa-l conservam.

Orașul este situat pe un deal, unde acum mult timp în urmă s-a construit Cetatea
Sighișoarei și mai este denumit și Dealul Cetății. Este un oraș mic dar poate fascina orice
turist iubitor de vechi și de istorie mai ales datorită legendei legată de tatăl lui Vlad
Țepeș, Vlad Dracul, care a locuit în cetate.
În vârful unui deal există o cetate fortificată cu întăriri și pasaje secrete și cu un
turn de ceas, precum și casa în care a locuit Vlad Țepeș, cunoscut de turiști sub
pseudonimul de Dracula. Planul orașului medieval sau cetate este caracteristic orașelor
germane întemeiate în evul mediu
Arhitectura clădirilor din Sighișoara au și acestea influență germană, acest stil
regăsindu-se în orașe vechi din Germania cum ar fi Rothenburg sau Nuernberg.
Clădirile din centrul vechi au o frumusețe aparte, culorile pastelate rămase relativ
neschimbate încă de la construcția lor atrag privirile vizitatorilor mai ales prin arhitectură
și diversitate. Au fost cândva locuite de mari personalități române și germane și pe
parcurs au fost transformate în unități meșteșugărești și comerciale.
În Sighișoara se practică un turism de recreere ce reconstruiește legătura dintre om
și natură, astfel locurile preferate de aici pentru odihnă și agrement fiind Dealul Gării,
Platoul Breite și Hula Danesului.
Anual se ține în Sighișoara festivalul medieval denumit “Sighișoara Medievală”
care în fiecare an vine cu diferite activități și spectacole menite să încânte turiștii români
dar și străini pentru câteva zile.
Orașul Sighișoara este opera coloniștilor germani aduși în Transilvania pentru a
păzi vechile frontiere ale regatului maghiar, însă descoperiri mai vechi arată că în
subsolul dealului pe care se află Ceatatea, există urme ale unor așezări datând de la
începutul epocii fierului.
De-a lungul anilor au existat mai multe încercări de ocupare al cetății prin diferite
metode, însă au eșuat după care au urmat cutremure, epidemii și incendii, astfel mulți
locuitori au avut intenția de a părașii orașul definitiv. Istoria acestui oraș a fost una
zbuciumată și s-a derulat lent, datorită evenimentelor multiple care au adus după sine
modificări importante arhitecturale.
Înfățișarea Cetății se datorează eforturilor de reconstrucție iar istoria medievală se
încheie la sfârșitul sec 19 lăsând moștenire acest oraș unic în Europa.

Obiective turistice cu importanță istorică

Piața Cetății
În trecut în Piața Cetății se făcea comerț și se judecau procesele însă în zilele noastre este
un loc perfect pentru promenade și relaxare. În drumul spre Turnul cu Ceas, putem
observă pe partea dreapta “Casa cu cerb” și “Casa Vlad Dracul”. Urcând pe Strada Școlii
putem vizită nenumărate magazine pline cu suveniruri, aflate pe partea dreapta și pe
stânga a străzii.

3 din 6
Cetatea Sighișoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighișoara, județul
Mureș, România.

Cetatea este înconjurată de un zid de 930 m a cărui înălțime inițială era de circa 4 m.
Ulterior, înălțimea zidului a fost mărită în unele locuri până la 14 m. Zidul a fost
construit între secolele al XIV-lea și al XVII-leaca protecție împotriva atacurilor turcești.
Zidul avea 14 turnuri, din care 9 se păstrează până în ziua de azi. Turnurile funcționau ca
sedii ale diferitelor bresle meșteșugărești.

Turnul cu ceas
Reprezintă un simbol emblematic al Cetății Sighișoara. Turnul cu Ceas este unul
din cele mai expresive monumente de arhitectura militara din Transilvania. El a fost
initial, un simplu turn de poarta cu maximum doua niveluri, si a devenit mai tarziu,
Turnul cel mare al portii din fata. Turnul cu Ceas masoara 64 m inaltime si numara 6
nivele (110 trepte). Acoperisul realizat in anul 1677 in stil baroc, dupa marele incendiu
din 30 aprilie 1676 care a distrus o parte din cetate, are 4 turnulete pe colturi. In trecut,
acestea reflectau autonomia juridica a orasului. Pana in anul 1556 in turn a functionat
primaria orasului Sighisoara, iar mai apoi a avut alte destinatii. La sfarsitul secolului al
XIX-lea, la 24 iunie 1899, a fost ales drept sediul muzeului sighisorean.

4 din 6
Turnul fierarilor
Acest turn a fost construit în anul 1631, în locul vechiului Turn al barbierilor care a ars în
anul 1676, apoi a fost reparat.

Turnul franghierilor aflat pe platoul Școlii din Deal, a fost restaurat în secolul al
XIX-lea și servește actualmente ca locuință a îngrijitorului cimitirului evanghelic din
deal.

5 din 6
Turnul măcelarilor (hexagonal)

Turnul cojocarilor (distrus în incendiul din 1676, dar a fost reconstruit; are 4 niveluri)

Turnul țesătorilor (a fost dărâmat în 1858, pietrele fiind folosite pentru pavajul cetății)

Turnul croitorilor (pe partea opusă a Turnului cu ceas, este turn-poartă; are 2 etaje;
pulberăria de aici a explodat în incendiul din 1676 distrugând turnul, care a fost
reconstruit)

Turnul giuvaergiilor/aurarilor (incendiat de un trăsnet în 1809, a fost dărâmat în 1863,

când pe fundamentul lui a fost construită sala de gimnastică a liceului german; aceasta a
fost la rândul ei schimbată în capela cimitirului în 1935-1936)

Turnul cositorarilor (înălțime: 25 m; patru etaje)

Turnul tăbăcarilor (unul din cele mai vechi)

Turnul lăcătușilor și dogarilor erau situate între Turnul cizmarilor și fierarilor.

Turnul pescarilor se afla cândva pe malul Târnavei, mult mai în afara cetății, unde se
găsea pe-atunci și moara. Rareori mai este amintit. Există doar pe macheta Muzeului din
incinta Turnului cu ceas.

Turnul cizmarilor (marchează capătul de nord al zidului cetății; menționat în 1521,

fortificat în 1603, distrus parțial în 1606, reconstruit în 1650, ars în 1676, reclădit în
1681).

6 din 6
Biserica din deal
Biserica din deal din Sighișoara este o biserică evanghelică care a fost construită
în mai multe etape între 1345-1525. Închinată Sfântului Nicolae, ea se află în vârful așa-
numitului „Deal al Școlii” Considerată cel mai valoros monument arhitectonic din
oraș, ea este a patra biserică gotică ca mărime din Transilvania și înglobează o
capelă romanică și un donjon patrulater. Are un turn-clopotniță de 42 m înălțime care
face corp străin ce restul clădirii, și care se pleacă puțin spre sud. Are singura criptă
cunoscută în Transilvania aflată dedesubtul corului și conține morminte din secolele al
XVI-XVIII.

Prima atestare scrisă a bisericii este din 1345, într-un document al regelui Ludovic
I al Ungariei în care scrie că sighișorenii îi sunt credincioși și că clădesc o biserică
închinată lui Sfântul Nicolae.
Între 1429 și 1483 a avut loc reamenajarea bisericii de tip bazilică în biserică tip hală.
Portalul de nord cu blazonul orașului este din 1495, portalul de sud cu pronaos din 1525,
altarul cu două aripi pe partea frontală a navei laterale din 1513. Corul a fost terminat în
1520.
După cutremurul din 1838 care a dărâmat bolta, au fost reînnoiți patru perechi
de pilaștri octogonali neprofilați. În 1777 frescele au fost zugrăvite pe deasupra și
dezvelite în 1934.
Frescele interioare au fost probabil pictate în două etape: 1483 și 1488. Picturile
din 1483 (corul și arcul de triumf) îi aparți probabil lui Valentinus Pictor (care a devenit
ulterior primar în 1490), iar cele din 1488 (în nava laterală nord-sud) îi aparțin probabil
lui Jakobus Kendlinger.
Biserica a fost renovată de două ori: prima dată în 1934 și a doua oară între 1992-
2003 (cu fonduri de la Fundația Messerschmitt din Germania și de la Ministerul Culturii
și Cultelor din România). A doua renovare a fost răsplătită cu Marele Premiu al Uniunii
Europene pentru patrimoniu- premiul „Europa Nostra” (2005). Biserica funcționează
acum și ca muzeu al artei saxone și centru cultural româno-saxon.

7 din 6
 Când sașii transilvăneni au trecut la luteranism (1544), picturile au fost acoperite
(zugrăvite), ele fiind parțial dezvelite cu ocazia primei renovări a bisericii (1934) și total
cu ocazia celei de a doua renovări (1992-2003). Una din picturile dezvelite a fost
realizată în 1483 și îl reprezintă pe arhanghelul Mihai. Pictura se pare că a fost
comandată și plătită de breasla cojocarilor pentru că stema lor se află sub imaginea
arhanghelului. O pictură realizată de către un artist din Austria, Petrus Lantregen, este
„Închinarea magilor”.
Sub arcul de triumf se află o cristelniță care înainte de Reforma protestantă servea
drept agheamastar. Nu se știe cine a făcut-o dar anul este cunoscut datorită
inscripției: A.D. MCCCCLXXX („Anno Domini 1480”). Tabernacolul care se află pe
latura de nord a corului este „o piesă de căpătâi a sculpturii decorative din Transilvania
secolului al XV-lea”.[9] Pietrele de mormânt au fost executate de către Elias Nicolai.
Printre ele se află cea a fostului primar Stephanus Mann și a lui Georgius Krauss.
Stranele sunt executate în lemn și au fost realizate de meșterul sighișorean Johann
Reychmut.
Turnul-clopotniță se ridică pe o bază pătrată cu latura de 11 m, corpul prismatic
este înalt de 24 m, iar împreună cu acoperișul cu foișorul și cu fleșa terminală are 42 m.
Este clădit din piatră brută, netencuită, iar geamurile și geamurile tăiate erau guri de
tragereși de aruncare. Turnul este dezaxat spre sud iar fleșa este încovoiată.
Navele laterale sunt zidite prin alăturare, nu legate de zidul turnului, ceea ce
dovedește că au fost construite ulterior. Nava de nord are o lățime de 5,2m iar cea de sud
de 3 m. Lungimea bisericii este de 53 m, din care corul este o treime.
Ușa de lemn a portalului poartă inscripția W.R.U.B 1495 („Wladislaw Rex Ungarie et
Boemiae”), având în stânga stema regală iar în dreapta stema cetății Sighișoara
Alte atractii importante sunt Biserica Ortodoxa din Cornesti, Biserica Romano-
Catolica, Biserica Evanghelica , Platoul Breite si Platoul Vila Franca, Manastirea Sfantu
Dimitrie si Catedrala Ortodoxa Sfanta Treime .

Stema municipiului

8 din 6
 Stema oficială a municipiului Sighişoara a fost adoptata de Guvern prin Hotărârea
nr. 727/2011. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite,
încărcat de o cetate de argint cu 3 turnuri crenelate. În poarta cetăţii se află un leu
rampant, poziţionat spre dreapta, încoronat şi limbat, ţinând în labe o spadă, totul de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 5 turnuri crenelate.
Semnificaţiile elementelor însumate
Cetatea reprezintă oraşul-cetate care în Evul Mediu a fost un important centru
economic, cultural, militar şi religios. Cetatea Sighişoara este înscrisă pe lista
Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind cea mai bine păstrată cetate medievală locuită,
astfel încât asigură şi în prezent faima localităţii în ţară şi în lume.
Leul de aur, rampant, purtător de spadă, încoronat şi limbat, semnifică statutul
juridic pe care l-a avut în trecut municipiul, care îi conferea dreptul de a pronunţa
pedeapsa capitală jus gladii -, precum şi remarcabila sa capacitate de apărare. Leul
simbolizează puterea, frumuseţea, generozitatea, iar astăzi semnifică forţa de renaştere şi
de înflorire a localităţii.
Coroana murală cu 5 turnuri crenelate încadrează localitatea în categoria municipiilor.
O atractie de neratat o constituie, fara indoiala, Festivalul Medieval de
la Sighisoara, care reuneste anual, la sfarsitul lunii iulie, formatii de muzica medievala,
artisti, mesteri populari, ordine si grupari cavaleresti, ce incanta publicul cu piese si
spectacole, dezvaluind adevarata frumusete a cetatii.

9 din 6