LICEUL TEORETIC NOVACI

LUCRARE DE
ATESTAT LA
INFORMATICA

Indrumator: prof. Maricoiu Grigorie Cosmin

Elev:
 CUPRINS

 SIGHISOARA
 CETATEA MEDIEVALA
 CULTURA SIGHISOARA
 POZITIA GEOGRAFICA
 DATE DESPRE
PROGRAMELE FOLOSITE
 SIGHISOARA

Sighisoara este declarat municipiu si este al doilea oras ca

marime din judetul Mures, avind o traditie de existenta veche de
peste 800 de ani.

Aici au convietuit timp de sute de ani sasi, romani, maghiari,

tigani, evrei si alte minoritati.

Centrul istoric al Sighisoarei este foarte bine mentinut tinind cont

de faptul ca detine una dintre singurele cetati locuite din sud estul
Europei. Acesta este unul dintre motivele pentru care Sighisoara
a fost declarata in 1999 monument protejat de UNESCO si este
pe lista patrimoniului mondial in rind cu alte orase Europene care
detin monumente de acest rang.

In perioada comunista a fost distrusa o buna parte a centrului

istoric (orasul de jos), lucru care se poate remarca prin tipicele
constructii de blocuri care au fost plasate in locul vechilor cladiri.
Salvarea Sighisoarei a fost caderea regimului comunist, care a
dus si la stoparea lurarilor de "reinnoire".

Centrul istoric cu cladirile sale seculare este fara indoiala cel mai
mare capital pe care Sighisoara il detine. Acest capital nu este
exploatat turistic in masura corespunzatoare, fapt pentru care au
fost lansate proiecte de promovarea turismului in aceasta zona.

Important este insa, sa nu se faca aceleasi greseli cum au fost

facute in multe tari occidentale, adica a inlocui ceea ce s-a
mentinut peste sute de ani si a crescut prin traditie prin proiecte
de "reinnoire" a oraselor. Astazi putem vizita in cele mai multe
orase occidentale aceeasi architectura sterila si uniforma de beton
si sticla. Putinele orase unde s-a mentinut centrul istoric sint
ingrijite si supuse unui regim special de protectie.

Puteam doar sa speram ca Sighisoara nu va fi schimbata prin

aparente de moda si de "modernisme" pentru a putea fi
transmisa urmasilor nostri ca de asemeni intregii omeniri.

CETATEA MEDIEVALA
Documentar SIGHISOARA este mentionata pentru prima data in
anul 1280 sub denumirea ''CASTRUM SEX''. Localizarea acestei
cetati o facem pe actualul DEAL al CETATII care are doua
platouri:platoul superior spre apus,mai inalt si mai ingust iar spre
rasarit platoul inferior-cu aproximativ 40 de metri sub nivelul
platoului superior,fiind insa cu mult mai larg. Aceasta configuratie
a terenului a determinat atat dezvoltarea urbanistica a orasului-
cetate cat si dispozitivul defensiv.

Prima cetate-mentionata la 1280-a fost ridicata pe platoul

superior,servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei asezari de
la poalele dealului. In secolul al XIV lea s-au stabilit pe platoul
inferior un numar mare de mestesugari care la 1376 erau
organizati in bresle. Prosperitatea economica a mestesugarilor si
negustorilor sighisoreni se vadeste si in mariile resurse financiare
ce se presupun a fi fost necesare pentru a ridica un puternic
sistem defensiv,inaltat in a doua jumatate a secolului al XIV lea si
al XV lea,impunand Sighisoara ca pe una dintre cele mai greu
cuceribile cetatii ale vremii din Transilvania. Centura de fortificatii
consta dintr-un zid lung de 930 metri,inalt de 4 metri si construit
initial din piatra,ce se desfasura pe ambele platouri ale dealului.
Aproximativ la mijlocul inaltimii era un drum de straja pentru
arcasi. Crenelurile aveau o deschidere larga,pentru a permite
folosirea arcului si a arbaletei. Odata cu raspandirea armelor de
foc,in secolul al XV lea,zidul a fost inaltat cu inca 3-4
metri,crenelurile largii fiind totodata inlocuite cu goluri de
tragere,inguste orientate in jos fapt ce permitea aparatorilor sa
traga asupra asediatorilor.De data aceasta alaturi de piatra se
foloseste si caramida. In secolul XVI si XVII,zidurile centurii de
fortificatie au fost din nou intarite. Unele portiuni au fost
suprainaltate pana la 14-15 metri. De-a lungul zidului,in
interior,s-a amenajat un drum de streja ale carui contraforturi
puternice si console din piatra se mai vad si astazi. Pentru a largi
punctul de observatie si de tragere de-a lungul centurii de
aparare au fost edificate 14 turnuri, menite sa intareasca sistemul
defensiv,in fata unora dintre ele au fost construite bastioane cu
platforma deschisa destinate tragerii de artileie. Turnurile si
portiunea de zid de la un turn la altul au fost intretinute si
aparate de membrii breslelor care le-au ridicat si aparat.Centura
de fortificatie se pastreaza aproape in intregime,impreuna cu 9
turnuri,care au rezistat timpului.

  TURNUL TABACARILOR - este unul dintre cele mai vechi

turnuri,o prisma patrata de dimensiuni mici avand acoperisul intr-
o singura apa cu inclinarea spre interiorul cetatii. Acestui turn ii
fusese alipit in anul 1631 noul TURN al BARBIERILOR distrus mai
tarziu,ale carui urme se mai pot vedea pe tencuiala zidurilor
invecinate.

  TURNUL COSITORARILOR - una dintre cele mai ciudate

constructii,puternica din punct de vedere al infatisarii fiind mereu
adaptata la tehnica de lupta a trecerii timpului. Pe o baza
dreptunghiulara se ridica un trunchi pentagonal, deasupra caruia
se largeste, sustinut pe console robuste, intre care se deschid
guri de aruncare-un etaj octagonal prevazut cu metereze pentru
pusti, intreaga constructie fiind incununata de un acoperis
hexagonal cu laturi inegale. Toate aceste schimbari de volume,la
care se adauga tencuielile ciuruite de gloante contribuie la
expresia de trecere a timpului si de stranie putere in fata
acestuia, pe care batranul turn o poarta cu mandrie.

  TURNUL GIUVAERGIILOR sau AURARILOR - este primul turn

mentionat documentar in anul 1511. Construit in punctul cel mai
inalt al intregii cetati,in extremitatea de sud-vest a platoului
superior,acest turn a fost inconjurat de cele mai multe
legende ,locul sau in istoria defensiva a Sighisoarei fiind dintre
cele mai importante.In anul 1603 turnul e renovat si intarit cu un
sant si un val de pamant. In urma unei explozii care a aruncat in
aer zidul de legatura dintre TURNUL AURARILOR si TURNUL
FRINGHERILOR, soarta acestui turn care detinuse vreme
indelungata o pozitie cheie in sistemul de aparare al cetatii
sighisorene,a fost tot mai tragica.

TURNUL FRANGHERILOR - acesta apara coltul de nord-vest al

platoului de sus,avand un plan patrat,suprapus peste un zid mai
vechi al cetatii, pentru ca, cu ocazia cercetarilor din 1935,in
subsolul sau au fost descoperite urmele unor creneluri astupate.
Reparat in anul 1630,el a fost ulterior transformat in locuinta
pentru paznicul cimitirului.

  TURNUL MACELARILOR - sectiunea urmatoare a zidului de

incinta, cuprinsa intre TURNUL FRANGHERILOR si TURNUL
MACELARILOR, are o deosebita valoare documentara, intrucat s-a
pastrat pe toata inaltimea, lasand sa se citeasca cu claritate
fiecare faza de constructie din diferitele etape ale dezvoltarii
cetatii. TURNUL MACELARILOR se ridica cu cinci laturi in afara
zidului de incinta a sasea constituind-o insusi zidul. Construit
probabil in secolul al XV lea,reconstruit in secolul al XVI lea,
documentele il amintesc pentru prima data abia in anul 1680.
Pozitia sa la poalele celei mei abrupte portiuni ale dealului ce
coboara de pe platoul superior spre platoul inferior explica
importanta strategica a acestuipost de aparare . 

   TURNUL CROITORILOR - ajungem la cea de-a doua poarta

de acces a cetatii,prima ''Poarta din fata'' fiind strajuita de
TURNUL CU CEAS . Datand probabil din secolul al XIV lea TURNUL
CROITORILOR se infatiseaza cu o arhitectura de o nobila
simplitate, cu un puternic acoperis,de plan dreptunghiular,el este
strapuns in fata inferioara de doua ganguri boltite in
cruce,odinioara prevazute cu porti in ambele extremitati.
Deasupra portilor turnul creste cu inca doua etaje prevazute cu
ferestre de tragere. Pe langa ferestrele de tragere cu care este
prevazut fiecare nivel,cel superior are pe laturile lungi cate trei
guri de pacaura. Incendiul din Aprilie 1676 in urma caruia au ars
in 6 ore trei sferturi din oras,i-a cazut victima si TURNUL
CROITORILOR,din cauza focului a explodat rezerva de pulbere
care era depozitata in turn,distrugand nivelele superioare si un
mare numar de arme precum si rezervele de grau. Turnul a fost
in intregime reconstruit in anul 1679, cand a fost dotat si cu
armamentul necesar.Cu acest prilej gangul de nord-vest a fost
inchis,fiind transformat in depozit de pulbere pana in 1935,cand a
fost restaurat,revenindu-se la forma initiala.
   TURNUL CIZMARILOR - la aproximativ 180 metri de-a lungul
zidului refacut ulterior,ne intampina TURNUL CIZMARILOR pe care
documentele il amintesc pentru prima data in anul 1594.In forma
actuala este unul dintre turnurile recente,fiind reconstruit in anul
1650. Relativ scund el se prezinta ca o prizma hexagonala cu
laturi inegale,incununat cu un prelung coif de tigla,din masa
careia se desprinde spre sud [spre interiorul cetatii],un mic
turnulet de observare,ceea ce-i ofera turnului un pitoresc
aparte.In secolul al XIX lea partea de vest a sistemului defensif a
suferit cele mai multe transformari. O furie distructiva s-a abatut
parca asupra cetatii, privandu-ne astazi de posibilitatea de a
admira monumente cu arhitectura impresionanta. Timp de 50 de
ani au fost daramate :

  TURNUL LACATUSILOR la 1894 si manastirea franciscanilor,

pentru a creea spatiu necesar actualei biserici catolice; in 1886 a
fost demolat

  TURNUL DOGARILOR pe locul caruia a fost ridicat palatul

administrativ. Din informatiile pastrate,se poate afirma ca
TURNUL DOGARILOR era unul dintre cele mai vechi turnuri. Pe
locul vechiului

  TURN al BARBIERILOR daramat din ordinul primarului Martin

Eisenburger, in anul 1631 a fost construit TURNUL FIERARILOR.
TURNUL FIERARILOR - este adosat zidului de incinta,datorita
adosarii,turnul pare mult mai inalt vazut de la exteriorul
cetatii,latura lui rasariteana fiind cu adevarat impozanta.Sub
acoperisul abrupt in patru ape fatadela celor doua nivele sunt
prevazute cu ferestre de tragere,cu goluri de tragere si guri de
pacura,creand astazi un efect decorativ deosebit. De aici ajungem
din nou la ''Poarta din fata'',intrarea principala in superbul paradis
al unei lumi pierdute,unde inca astazi vegheaza falnic si brav in
fata tuturor timpurilor,cel mai de seama turn TURNUL CU CEAS.

  TURNUL CU CEAS  - Turnul numit ''TURNUL PORTII'', este

cunoscut de la inceputul secolului al XVIII lea sub denumirea de
TURNUL CU CEAS. .La 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al
carui mecanism era din lemn,iar in 1648 ceasornicarii
sighisoreni,in frunte cu Jhonn Krischel,au inlocuit vechiul
mecanism de lemn cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului
indica si minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si
astazi scurgerea orelor,a fost si el perfectionat, batand si
sferturile de ora.

Langa cele doua cadrane ale orologiului,unul e orientat spre

Orasul de Jos, iar celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel a montat
doua a grupuri de statuete sculptate in lemn, actionate de
mecanismul ceasului la anumite ore. Langa cadranul din cetate
ele sunt dispuse in trei registre. In registrul intai,doua figurine
reprezinta JUSTITIA si DREPTATEA;ele aavertizau,ca si cele patru
turnulete ale acoperisului,ca Sfatul orasului beneficiaa de
autonomie judiciara,deci putea sa aplice pedeapsa capitala.

In nisa deschisa se vede figurina zilei in curs de desfasurare;cand

orologiul anunta prin cele 12 batai ale caldararului inceputul unei
noi zile,la a sasea bataie discul se invarteste,zeul zilei urmatoare
aparand pentru urmatoarele 24 de ore in nisa (in registrul al II
lea un caldarar anunta si locuitorii din Orasul de Jos scurgerea
orelor).Langa caldararul dinspre Orasul de Jos se afla o figurina
reprezentand un om disperat,condamnat la moarte.Credem ca ea
aminteste de asemenea celor care urca spre Cetate ''DREPTUL DE
SABIE'',JUS GLADII,de a aplica pedeapsa capitala.

Construit cu siguranta inca in a doua jumatate a secolului al XIV

lea,TURNUL CU CEAS ,un urias paralelipiped vertical a dobandit
actuala infatisare a partii zidite la sfarsitul secolului al XVI
lea.Acoperisul turnului,clopotele,statuetele si mecanismul
ceasului,unic pe atunci in Transilvania,au cazut prada in timpul
groaznicului incendiu din anul 1676.Importanta deoosebita a
''Portii Principale'',a impus refacerea grabnica a partii arse, cea ce
s-a si petrecut un an mai tarziu cu acoperisul turnului.

In registrul al doilea sunt doua nise mici;prin cea din stanga,iesa

o figurina la orele 6 dimineata,marcand inceputul zilei de lucru a
mestesugarilor; l a orele 16 prima figurina se retrage si din nisa
dreapta iese alta figurina,avand in mana doua lumanari;ea
anunta incetarea lucrului si totodata sosirea serii.

In al treilea registru se afla un caldar care marca,prin batai in

caldarea pee care o are in fata,scurgerea orelor.Langa el o alta
figurina reprezinta PACEA.

CULTURA SIGHISOARA
In perioada 16-18 mai 2002 a avut loc la Cracovia (Polonia), a 5-
a conferinta organizata de Comunitatea Europeana
... pe probleme de cercetare in domeniul mostenirii culturale
(Cultural Heritage Research), cu subtitlul "O provocare pan-
europeana". 

Aceasta manifestare a reunit lucrari sub forma de expuneri,

articole si poster-e ale cercetatorilor si restauratorilor din
domeniul istoriei, artelor, arhitecturii, muzicii etc din majoritatea
tarilor europene. 

Romania a fost reprezentata prin numeroase lucrari, una dintre

acestea facand referire directa la Sighisoara, oras aflat pe lista
Patrimoniului Mondial UNESCO. 

Este vorba despre un poster care a infatisat o serie de

instrumente de epoca, descoperite de curand in depozitele
Muzeului de Istorie din Sighisoara
Scopul declarat al acestei prezente a fost cel de a face cunoscuta
lumii culturale europene existenta acestor instrumente, care sunt
o marturie a bogatiei vietii artistice din Sighisoara secolelor XVII-
XIX si a puternicelor legaturi culturale intre cetatea de pe malul
Tarnavei Mari si o serie de centre importante din Europa
apuseana.

Instrumentele care au constituit subiectul poster-ului sunt: un

clavicord, doua piane, un flaut travers, un fagot, un trombon s.a.
Toate aceste instrumente au fost construite de mesteri germani,
austrieci si transilvaneni, fiind ulterior donate Muzeului de Istorie
Sighisoara. Starea actuala a acestor instrumente nu este dintre
cele mai bune, ceea ce impune expertiza si restaurarea lor de
catre specialisti autorizati in domeniu. 

Poster-ul prezentat la Cracovia a lansat astfel o invitatie tuturor

institutiilor si organismelor europene de profil de a se implica in
actiunea de reabilitare a acestor instrumente muzicale de epoca,
astfel incat ele sa fie readuse la viata, iar sunetul lor unic sa
poata fi reauzit in concerte de muzica veche.
 CLAVICORD  sec. XVIII(?) – XIX (cca. 1825)

Instrumentul este lucrat în lemn de fag, cu claviatura din os si

lemn si este prevazut cu un capac pentru clape. Are 5 octave, iar
claviatura numara 36 de clape din lemn si 25 de clape din os. În
interior sunt (17 + 6) × 4 = 92 de suporturi pentru fixarea
corzilor.

Numarul corzilor lipsa este de 31. În partea stânga a claviaturii se

gaseste cutiuta pentru corzi si pentru cheia de acordat (care
lipseste). Lipseste, de asemenea, un sertaras în partea dreapta,
sub placa de rezonanta, care pe partea superioara prezinta unele
mici fisuri. Cele patru picioare sunt insuficient fixate. Mecanismul
de ghidaj al clapelor necesita o reparatie.

Clavicordul a fost construit de catre mesterul de orgi Samuel

Maetz din Biertan (jud. Sibiu), în jurul anului 1825. Acest
clavicord a fost în proprietatea familiei Mild din Sighisoara pâna în
anul 1924, când a fost donat Muzeului de Istorie Sighisoara. În
anul 1999, instrumentul a fost supus unei expertize de catre
mesterul Benedikt Claas din Northeim – Germania. Dimensiuni:
lungime – 150 cm, latime – 43 cm, înaltime – 79 cm.

FAGOT - sfârsitul sec. al XIX-lea, nr. inv. 638

          Fagotul este construit din lemn negru si alama si cuprinde

3 parti:
1. un segment cu 4 orificii, dintre care unul cu clapa;
2. un segment cu 2 orificii, cu clape
3. un segment cu 8 orificii, dintre care 5 cu clape.

Clapele si armaturile sunt realizate din alama. La primul segment

lipsesc ancia (teava) si pavilionul (pâlnia). Mai lipsesc 2 clape,
toate pernitele de la clape si mustiucul. Pe doua dintre
segmentele fagotului se afla inscriptionat textul: “J. T. Uhlmann –
Wien”. 

A fost probabil construit în a doua jumatate a secolului al XIX-lea,

la Viena. A apartinut Asociatiei de Muzica din Sighisoara, iar pe la
1930 a fost donat Muzeului de Istorie.

Dimensiuni: lungime 140 cm.

TROMPETA NATURALA - sec. al XIX-lea(?), nr. inv. 640

  Instrumentul de suflat este

confectionat din alama. Partea mai scurta masoara 70 cm si are
pavilionul cu diametrul de 120 mm. Partea mai lunga masoara 84
cm si are mustiucul cu diametrul de 35 mm. Tubul interior
masoara 64 cm, fiind rupt si perforat in cateva locuri. Pavilionul
este turtit. O inscriptie interesanta se afla gravata pe interiorul
pavilionului. Aceasta cuprinde textul: “Ioann Wilhelm Hass in
Nürnberg” si un desen zoomorf, infatisând un iepure sarind,
insotit de initialele “IWH”, posibil marca mesterului german din
Nürnberg (in limba germana Hase = iepure).
Partea mai lunga masoara 84 cm si are mustiucul cu diametrul de
35 mm. Tubul interior masoara 64 cm, fiind rupt si perforat in
cateva locuri. Pavilionul este turtit. O inscriptie interesanta se afla
gravata pe interiorul pavilionului. Aceasta cuprinde textul: “Ioann
Wilhelm Hass in Nürnberg” si un desen zoomorf, infatisând un
iepure sarind, insotit de initialele “IWH”, posibil marca mesterului
german din Nürnberg (in limba germana Hase = iepure).
Instrumentul provine din inventarul Bisericii Manastirii din
Sighisoara si a intrat in posesia Muzeului de Istorie pe la 1906.
Dimensiuni: lungime 110 cm

POZITIA GEOGRAFICA
  Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a
judetului Mures, în Podisul Tarnavelor (zona raului Tarnava Mare)
si se întinde de o parte si de alta a Tarnavei Mari, situat la 123 de
km de la izvoarele raului în zona de varsare a paraului Saes.

Din punct de vedere matematic, Sighisoara este situata între

urmatoarele coordonate: 24°46'40", longitudine estica si
46°12'38", latitudine nordica

Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica,

economica, politica, geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la
rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si avand în subordine
administrativa sase localitati componente (Angofa, Aurel Vlaicu,
Rora, Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si un sat Hetiur.

Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, în

partea centrala a tarii, pe traseul unor însemnate artere de
comunicatii feroviare (magistrala Bucuresti - Brasov - Teius, cu
derivatii spre Arad si Cluj – Oradea) si rutiere (DN Brasov – Targu
Mures, care este în acelati timp un tronson din drumul european
E60, DN Sibiu – Sighisoara). Datorita acestei pozitii, distantele
pana la principalele localitati de interes economic, administrativ,
cultural si turistic nu sunt prea mari: 297 km pana la Bucuresti,
120 km la Brasov, 156 km pana la Cluj Napoca, 90 km – Sibiu,
54 km -Targu Mures. Sub raport topografic, Sighisoara este
asezat într-un punct al Vaii Tarnavei Mari unde aceasta prezinta o
îngustare cu aspect de defileu taiat într-un sistem de terase, de
diferite nivele, modelate în substraturi dure de gresii pontiene.
Aceasta micro-morfologie îi confera orasului Sighisoara un rol de
pozitie cheie în culoarul raului Tarnava Mare, rol manifestat si în
trecutul istoric al localitatii.

Municipiul coboara din Dealul Cetatii (425 m), deal încoronat de

cetatea medievala si întins dinspre NV spre SE, în mijlocul unei
imens amfiteatru natural, marginit la N de Dealul Stejaris (524
m) si Hula Danesului, la S de Lunca Postei care urca spre Dealul
de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Bradet (524 m).
Diferenta de înaltime este de 110 m, astfel ca Dealul Cetatii
domina întreaga vale din amonte a Tarnavei Mari, altitudinea
maxima fiind de 430 de m la S, iar cea minima de 350 m în V.
Încadrata în bazinul depresionar al Transilvaniei, zona si-a
început evolutia odata cu orogeneza alpina, cand masivele
cristaline s-au scufundat la adancimi mari, fiind reacoperite cu
strate groase de sedimente.

Ridicarea zonei nord-vestice a depresiunii, urmata de eruptiile

vulcanice neogene de pe latura estica a unitatii, au permis
depunerea unei cuverturi de sare si bogate formatiuni lacustre
(nisipuri si argile). Masa principala a sedimentelor ce umplu
Bazinul Transilvaniei o formeaza depozitele neogene, care au rol
important în alcatuirea zacamantului de gaz metan.

Pe baza forajului executat la sonda de exploatare de la Hetiur a

fost stabilita urmatoarea stratigrafie; un prim orizont de nisipuri
care apartin pontianului avand grosimea de 120 m, sub nisipuri,
un complex de marne pontiene cu intercalatii de marne alburii
calcaroase, care contÎn Congeria Banatica, Limnocardium si
Ostracode, orizontul avand grosimea de 115-220 m, urmeaza în
adancime, la 425 m, orizontul de marne nisipoase.

DÎn punct de vedere micro-paleontologic, de la suprafata pana la

adancimea de 115 m, depozitele apartin Pontianului, 115-425 m,
Pliocenului inferior, 425-1300 m, Sarmatianului, la adancimea de
1300-1780 m, s-au întalnit forme bugloviene, iar la 2200 m
Badenianul nu a fost atins (foraj executat în anul 1930).

Sedimentele neogene, care intra în compozitia Bazinului

Transilvaniei, se caracterizeaza printr-o uniformitate si monotonie
petrografica. Aceste sedimente apartin Miocenului si Pliocenului.
Sarmatianul este constituit din marne vinete-cenusii, cu
intercalatii de nisipuri, uneori slab cimentate, care depasesc 10 m
grosime. Sarmatianul, este acoperit la suprafata, cu formatiuni
mai tinere.

Pe vaile Daii si Saesului s-a gasit o fauna sarmatiana. Pliocenul

este reprezentat printr-un complex de marne medii pontiene,
raspandit destul de frecvent la Hetiur (orizontul are grosimea de
35 m), pe versantul drept al Tarnavei Mari la Boiu, pe Dealul din
Mijloc la Angofa si pe Dealul Ciuhii.
Complexul marnelor medii pontiene din Bazinul Transilvaniei
reprezinta sedimentele depuse concomitent sub acelasi facies,
fiind raspandit pe o mare suprafata a Bazinului, care contine
intercalatii de nisipuri fine sau grosiere (marne nisipoase).
Straturile pontiene prezinta intercalatii ale materiilor eruptive,
reprezentate Prin tufuri vulcanice andezitice, raspandite destul de
frecvent în jurul Sighisoarei.

În estul Sighisoarei se remarca conglomeratele pontiene, care s-

au format pe seama pietrisurilor, torentelor, precum si din bulgari
mai mari si mici de marna si argilî, împrastiate în nisipul plajelor.

Stratigrafia zonei poate fi observatî în deschiderile naturale de pe

versantul drept al Tarnavei Mari si antropice din Dealul Cetatii.

Din punct de vedere tectonic, neogenul este cutat, straturile

suferind dislocari însemnate, care le-au încretit în anticlinale si
sinclinale, cele dintai fiind usor boltite si latite, cum este cazul
anticlinalului Sighisoara - Nades, în timp ce sinclinalul Jacul -
Albesti este îngustat.

Cutarile neogene au dat nastere domurilor gazifere, între acestea

remarcandu-se domurile Filitelnic si Nades. Grosimea mare a
depozitelor, neogene, de peste 5000 de m, din care Sarmatianul
ocupa un însemnat procentaj si aspectele lor de facies presupun,
pentru întreaga perioada a umplerii Bazinului, o usoara dar
continua miscare de subsidenta.

Formatiunile pliocene (panoniene) sunt reprezentate prin Meotian

si Pontian, se pare ca în Dacian, procesul de sedimentare al
vechiului lac era terminat. La începutul Cuaternarului, întregul
Bazin al Transilvaniei a fost înaltat, odata cu Spatiul Carpatic, iar
reteaua hidrografica s-a adancit concomitent cu ridicarea
generala si fragmentarea platformei, care s-a transformat într-o
regiune deluroasa. Zona studiata se încadreaza Podisului
Tarnavelor, care se caracterizeaza printr-un relief colinar-deluros,
vai însotite de terase si lunci. Actuala înfatisare a reliefului, de
podis puternic, fragmentat, de vai – culoare cu interfluvii care se
mentin în general în jur de 500 – 550 m si numai în mod
exceptional ajung la valori de circa 700 m (Padurea Dumbrava,
642 m, iar altitudinea maxima se înregistreaza în Dealul Ciuhii,
692 m), alunecari de teren si o puternica eroziune torentiala, este
consecinta evolutiei relativ recente în argile si marne, cu unele
intercalatii de gresii helvetiene. Orizonturile superioare de gresii
pun în evidenta forme structurale si pastreaza mai fidel nivelurile
de eroziune de pe interfluvii, încetinind în acelasi timp si
procesele de modelare a versantilor.

Relieful din zona Sighisoarei, parte din vechea platforma a Marii

Panonice, existenta cu sute de milenii în urma, este taiat în
terase de curgerea apelor Tarnavei Mari si ale afluentilor sai.
Conditia de structura geologica si de evolutie a retelei
hidrografice, pune în evidenta prezenta unor suprafete de
eroziune putin extinse în suprafata si a numeroase unitati
interfluviale, iar de a lungul vai Tarnavei Mari si a unor afluenti,
este dezvoltata lunca.

Racordarea suprafetelor cu aceiasi altitudine de pe interfluviile

dispuse într-un adevarat labirint de culmi, a dus la reconstituirea
platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500 – 550 m (pontian),
identificata în micile platouri ale dealurilor din împrejurimile
Sighisoarei, respectiv spre N, Dealul Garii (528 m), spre Dealul
Stejaris (524 m), spre S, Dealul din Mijloc (511-603 m), iar spre
E, Dealul Bradet cu 524 m.

Eroziunea intensa, generata de colectarea apelor de catre

Tarnava Mare, a faramitat vechea suprafata de eroziune,
reducand-o la interfluvii înguste dispuse paralel. Interfluviile sunt
asimetrice de tip cuesta, a caror panta lina se grefeaza
aproximativ pe un strat dur (gresie), înclinand la fel cu el, iar
versantul abrupt reteaza în cap un numar de cel putin doua strate
(argila, marne nisipoase). Frecventa mare a cuestelor dispuse în
siruri paralele care însotesc Tarnava Mare reprezinta o consecinta
a adaptarii reliefului la structuri de domuri si branhianticlinale.

Interfluviile dispuse la sud de Tarnava Mare sunt paralele si

orientate perpendicular pe axa Tarnavei Mari. Dealul Stejaris,
limitat de vaile Stejareni si Saesului, Dealul din Mijloc, limitat de
vaile Saesului si Cainelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de vaile
Cainelui si Dracului, iar la est de vale este situat Dealul
Sapartocului (628 m).

La nord de Tarnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta

prezinta o orientare NV-SE fata de axa Tarnavei Mari; Dealul Garii
si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile Cetatii si
Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului
si Rusului, Dealul Fata Tarnavei (523 m), limitat de vaile Rusului
si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat de vaile
Satului si Uilacului, vai afluente ale Tarnavei Mari.

Lunca Tarnavei Mari (de varsta holocena) are altitudini între 350
m la Sighisoara si 357 m la Topa, mai larga la Albesti - Topa, de
1,5 km si mai îngustat la Sighisoara de 450-500 m. Dintre
afluentii Tarnavei Mari, Valea Saesului prezinta un sector de lunca
bine individualizat, însotit de terase pe versantul drept, zona
cunoscuta si sub denumirea de "Luncile Saesului".

Dispunerea teraselor pe stanga Tarnavei Mari imprima profilului

transversal al vaii o pronuntata asimetrie cu exceptia defileului de
la Sighisoara, unde terasele apar pe ambele maluri ale raului, dar
cu dezvoltare mai mare pe versantul stang. Aici Tarnava Mare a
fost obligata sa strapunga un puternic obstacol litologic – o bara
de gresii pontiene, în care si-a taiat epigenetic o vale îngustat si
sinuoasa, cu alura de meandre încatusate; cea mai larga
desfasurare o are terasa de 30 m, pastrata în fragmente, ocupata
partial de vatra orasului Sighisoara. Avand în vedere profilul
transversal asimetric al vaii, terasele Tarnavei Mari sunt dispuse
mai mult pe versantul stang, în numar de sapte.

Versantul drept este abrupt în forma de cuesta. La Albesti valea

este larg, iar la Sighisoara valea se îngusteaza mult si se
adanceste în formatiunile de gresii. Aici terasele s-au dezvoltat
mai mult pe partea stanga, bine marcata în peisaj este de terasa
de 30 m, fiind ocupata de constructiile orasului. Terasele
superioare sunt în general mai slab dezvoltate si conservate, cu
elemente greu de individualizat, datorita distrugerilor ulterioare,
prin procese de pedimentatie sau de eroziune torentiala ca si prin
parazitari masive, alunecari de teren. Exceptie face nivelul de 110
m, de varsta pliocena, frumos conturat în Dealul Garii. Dupa
iesirea din stransura de la Sighisoara, în dreptul Rorei, valea se
largeste iarasi sub aceeasi forma a profilului morfologic, terasele
dezvoltandu-se pe stanga raului, sub Hula Danesului, iar cuesta
este atasata Dealului Hetiurului, din dreapta raului.

Zona Sighisoara, prin pozitia sa, se încadreaza în sectorul cu

clima continentala moderata, prezentand cateva particularitati, în
functie de aspectul deluros al regiunii si de culoarul mai coborat
al Tarnavei Mari, care în buna parte, influenteaza asupra
regimului termic si al precipitatiilor, conducand la inversiuni de
temperatura, la frecventa ceturilor si a curentilor de culoar. Clima
temperat-continentala se încadreaza regimului climatic al
depresiunii Transilvaniei.

Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2 C, valoare ce

indica un potential termic relativ redus si care scoate în evidenta
climatul destul de racoros. Valorile temperaturii primaverii (9,1 C)
si toamnei (8.7 C) sunt apropiate, amplitudinea termica medie
între luna ianuarie (-4.3 C) si luna iulie (18,6 C) fiind de 22, 9 C.

Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a

înregistrat în conditii de timp anticiclonic la 7 septembrie 1946,
fiind de 38,1 C, iar minima absoluta de –32,2 C, în iarna anului
1942, existand conditii locale favorabile acumularii si stagnarii
timp îndelungat a aerului rece.

PROGRAME FOLOSITE
Photoshop CS2

Ce aduce nou Photoshop CS2 ?

Adobe Photoshop conţine:

-Adobe bridge, browser-ul de nouă generaţie de la adobe.

-Image wrap,împătureşte orice obiect, cu setări predefinite şi cu

capacitatea de a ne folosi şi setările noastre.

-Spot healing brush, rapid, eficient, ajută la retuşarea prafului,

zgârieturilor, precum şi la alte imperfecţiuni.

-Red eye correction, repară instant fenomenul de “ochi roşi”.

-Animaţie, creează cu uşurinţă animaţii pentru web, şi nu

numai.

-Smart sharpen, ajută la eliminarea defectelor cauzate de

mişcarea aparatului de către operator.

-Enhanced 16-bit editing, filter adiţionale ca Liquify pot fi

folosite şi la imagini de 16-bit.

-Smart objects,metode de editare non-distructive care ajută la

creearea de noi imagini.

-Video preview, premite vizualizarea animaţiilor realizate cu

photohop.Photoshop CS2 introduce metode revoluţionare pentru
a ne ajuta să punem în practică fiecare impuls creativ ajutăndu-
se de cele mai noi descoperiri in domeniul tehnici digitale.

ADOBE BRIDGE
În cadrul programului Photoshop CS2 aşa numitul browser
evoluează în propria aplicaţie: ABOBE BRIDGE.

Integrată ca browser această aplicaţie ajută la optimizarea

ritmului de muncă, păstrând în permanenţă imaginile la care se
lucrează putând apela oricând la copia de siguranţă.

VANISHING POINT
 Editează fără efort şi
transformă cu această unealtă perspectiva imaginilor tale.
Defineşte planul care vrei să îl modifici cu ajutorul grilei apoi
pictează, clonează, taie colţurile, trage obiectele după colţuri şi în
perspectivă.

Cu ajutorul acestei unelte poţi salva ore şi ore de muncă.

Wrap
Image wrap este un utilitar foarte puternic care te ajută să extinzi
opţiunile cretive cu ajutorul “împăturiri” imaginilor direct pe
obiecte sau chiar pe pânză.

Image wrap te ajută să te simţi ca un adevărat artist şi

deasemenea scurtează considerabil munca depusă pentru a
realiza acest efect cu alte utilitare de pe piaţă.

SPOT HEALING BRUSH

Fără efort cu un singur click retuşarea imaginilor este foarte

simplă datorită puteri noului plug photoshop SPOT HEALING
BRUSH.

Pictează, taie, curăţă de-a lungul layer-ului după bunul tău plac-
chiar şi în imaginile de 16-bit.

Avansata unealtă analizează zona din jurul selecţiei şi selectează

automat cei mai buni pixeli pentru a fi folosiţi la retuşarea
imagini.

ONE-CLICK RED EYE TOOL

Bucură-te de simplitatea, acurateţea corecţiilor instrumentului

“red eye”,cauzate de reflecţia flash-ului aparatului de fotografiat.
Poţi beneficia şi de control avansat pentru marimea pupilei şi de
efectele pentru închiderea la culoare.

OPTICAL LENS CORRECTION

Rapid şi eficient corectează

o gamă largă de distorsiuni commune cauzate de lentilele
aparatului de fotografiat.

ANIMATION

Rapid realizeză animaţii dinamice in format GIF direct din

Photshop CS2 cu ajutorul noi unelte incorporate in noul
Photoshop.
 SMART SHARPEN

Simplu contracarează comunele greşeli ca

blur-ul imaginilor.Smart sharpen este cu un nivel peste Un-sharp
mask deoarece păstrează detaliile marginilor imaginilor şi
modifică cu discreţie umbrele şi planurile reliefate.

ENHANCED 16-BIT FILTER SUPPORT

În Photoshop CS2, chiar mai mult filtrele au fost reactualizate

pentru a fi compatibile cu imaginile de 16 bit.

SHADOW/HIGHLIGHT

Rapid îmbunatăţeşte detaliile din umbre şi reduce zonele foarte expuse.

SMART OBJECTS
Experimentează noi nivele de flexibilitate şi menţine optimă calitatea
imagini de la început la sfârşit.

Smart Objects îţi permit micşorări non-distructive, rotiri, “împăturiri” al

layer-lor cu photoshop CS2.

Smart Objects pot lucra şi ca simboluri în Ilustrator CS2.

Adobe photoshop CS2 este un program de ultimă generaţie care poate

transforma pe fiecare dintre noi în adevăraţi artişti digitali singurul lucru
care ne limitează este imaginaţia fiecăruia dintre noi.

ANTENNA WEB STUDIO

Antenna este o soluţie vizuală pentru a realiza un site professional rapid
fără cunoştinţe avansate de limbaj HTML.

Cu antenna putem…..

 Să relizăm designul site-ului exact cum ni l-am imaginat .

 Să cheltuim mai puţin pe soft adiţional şi să nu pierdem timp
comutând între aplicaţii.
Antenna are încorporat facilităţi pentru aplicaţii grafice pentru a creea
forme interesante, butoane, galeri foto interesante.
  Să petrecem mai mult timp făcând ce ne place. Antenna este
vizuală, rapidă, şi scrie singură codul pentru tine pentru a nu îţi
pierde timpul cu codul HTML.
 Să fi organizat şi să ţi sub control cu fiecare pagină. Logo-urile
create cu grijă şi link-urile către prima pagină pot fi puse în
paginile 2,3,4..
 Să facem modificări chiar şi în ultimul moment.Antenna înţelege
diferite stiluri si dacă modificăm stilul unei pagini el va fi modificat
în tot site-ul.
 Să păstrăm vizitatori interesaţi şi să le trezim simţurile cu ajutorul
pachetelor video, audio şi animaţie.
 Să ne promovăm, compania, produsele, cauza noastră, să
partajem poze digitale, şi informaţii despre noi .

CONCEPTE DE BAZĂ ÎN ANTENNA

Ce este un site web ?

Prin site web înţelegem o colecţie de pagini web legate între ele , aceste
pagini sunt de obicei create pe un calculator personal, apoi publicate pe un
computer gazdă conectat la internet 24/7. Odată publicat, site-ul tău
poate fi accesat de orice persoană.

Cu antenna poţi realiza un site profesional pe computerul personal pentru

a fi publicat mai târziu pe internet.

Ponturi pentru a reliza un site de succes

Explorarea

O navigare bună este un ingredient necesar pentru un site de succes. O

metodă bună de a realiza un site este de a folosi o bară de navigaţie.
Text…

Mulţi oameni gasesc foarte incomfortabil să citească textul de pe ecran.

Ar fi bine ca o pagină să conţină doar textul necesar însoţit de imagini
sugestive.

Culoare

Culoarea are un impact puternic despre cum este perceput site-ul.

Porţiuni mari cu culoare simplă poate însemna ieftin şi banal pe când

dacă folosim mai multe nuanţe site-ul are alt aspect, dar să nu exagerăm
cu o variaţie prea mare de culoare.
MICROSOFT OFFICE

Face parte din seria office lansată de Microsoft, şi se dovedeşte a fi un

puternic utilitar de ultimă generaţie folosit în principal la editarea de text
şi într-o oarecare masură la relizarea de pagini web.