2008

POTENTIALUL TURISTIC

AL MUNICIPIULUI SIGHISOARA

cuprins

Capitolul I Municipiul Sighisoara

ASEZAREA GEOGRAFICA

POZITIE GEOGRAFICA

CAI DE ACCES

DEZVOLTAREA ECONOMICA

CLIMA

RELIEF

FLORA

Cap II Obiective turistice

PRINCIPALELE TRASEE TURISTICE

Excursii de o zi:

Excursii de doua zile:

Capitolul III. Unitati hoteliere

UNITATI DE ALIMENTATIE

UNITATI DE AGREMENT

UNITATI DE TRATAMENT

Cap IV. Analiza circulatiei turistice

Propuneri de valorificare

Harta Municipiului Sighisoara

Bibliografie

Argumentul

Cetatea medievala Sighisoara este un oras superb, ce adaposteste o

istorie de mii de ani. Desi s-a transformat într-un important centru

urbanistic si turistic, Sighisoara înca pastreaza aerul medieval al

secolului XIII. Fiind renumita pentru festivalurile organizate toti cei

care sosesc aici au posibilitatea de a se relaxa si totodata de a se distra

si de a cunoaste istoria impresionanta a orasului-cetate Sighisoara.

Capitolul I Municipiul Sighisoara

Sighisoara a fost fundata de emigranti germani in a doua jumatate a sec.

al XII -lea. Cea mai veche mentionare oficiala provine din anul 1280 si se
numeste"Castrum Sex".In 1298 exista denumirea orasului "Schaespurch".
In 1377 a urmat prima numire a scaunului sighisorean (Seguzwar).In 1367
Sighisoara este numita prima data ca oras (civitas).
Amplasarea cetatii a urmat pe coama dealului de 850 m lungime situat
in partea sudica a riului Tirnava Mare si care era formata din Dealul Cetatii situat
la 30 m inaltime deasupra vaii (terasa infe- rioara) si Dealul Scolii de 49m
inaltime (terasa superioara).Pe Dealul Cetatii s-a dezvoltat spre sfirsitul sec. al
XIII-lea in jurul primei biserici situata in nord-vestul actualei casei parohiale,
Colonia Cetatii. Linga aceasta biserica se afla si cea mai veche scoala din
Sighisoara, mentionata pentru prima data oficial in anul 1522. Injurul anului 1350
s-a inceput constructia zidului inconjurator al cetatii, zid lung de 930 m, in forma
ovala , existent in cea mai mare parte si astazi.Constructia zidului s-a facut in
jurul Dealului Cetatii si Dealului Scolii. Inaltimea zidului care initial era de 4 m s-
a ridicat in sec. al XV-lea pina la 6-7m. Inainte de a trata istoria orasului medieval
Sighisoara se cuvine sa trecem in revista stadiul actual al cercetarii privind istoria
anterioara intemeierii Cetatii. Dealul Cetatii, datorita amplasarii sale in punctul
cel mai ingust al defileului Sighisoarei, a prezentat importanta strategica inca din
preistorie.
Cea mai buna dovada in acest sens o constituie descoperirea unor
morminte foarte vechi pe versantul de est al dealului, linga Turnul cu Ceas, cu
prilejul saparii unui canal de evacuare, in jurul anu 949y243j lui 1900.
Inventarul mormintelor, constind din trei cercei cu bucla, din aur, dateaza
descoperirea in jurul anului 1100 idHr., in prima epoca a fierului (Hallstatt A-B).
Plecind de la aceste descoperiri si pe baza unor observatii de teren, s-a emis
ipoteza existentei din vechime a unei asezari dacice fortificate din perioada
hallasttiana, care ar fi ocupat aproximativ spatiul dintre strada ce uneste cele
doua turnuri de poarta (Turnul cu Ceas si Turnul Croitorilor) si locul unde se afla
astazi Biserica Catolica, deci intregul "bot de deal".

Existenta unei asezari din prima epoca a fierului a fost confirmata

suplimentar cu ocazia unui mic sondaj arheologic efectuat in 1990 in subsolul
"Casei cu Cerb". Au fost scoase la iveala fragmente de vase de lut, intre care se
remarca un frumos platou fragmentar din ceramica neagra cu caneluri, databil in
aceasi perioada cu mormintele. Pe de alta parte, in 1976, cu ocazia lucrarilor de
amenajare a termocentralei restaurantului "Vlad Dracul" au fost descoperite
fragmente ceramice databile in cea de a doua epoca a fierului (Latene geto-dacic).

Aceste descoperiri luate impreuna ingaduie afirmatia ca platoul inferior al

Dealului Cetatii a fost locuit si amenajat defensiv pe tot parcursul epocii fierului.
In ceea ce priveste platoul superior, virful dealului, un sondaj arhelologic efectuat
in 1976 pe partea de nord a promontoriului a produs fragmente ceramice
apartinind preistoriei (Hallstatt A-B) si secolelor VIII-IX si XII-XIII.
Observatii asupra terenului permit ipoteza existentei unei cetati de pamint
in forma ovala, cu val si sant interior, care si-a avut inceputurile tot in preistorie.
O mica portiune din vechiul val pare sa se fi pastrat pina astazi pe latura sudica
a actualului platou. Aceasta amenajare defensiva a fost anterioara constructiilor
de zid introduse de colonistii germani in prima jumatate a secolului al XIII-lea,
imediat dupa invazia mongola din 1241.
Putinatatea datelor existente la ora actuala fac dificila o reconstituire
integrala e perioadei anterioare intemeierii orasului. Fara indoiala ca Dealul Cetatii
este mult mai bogat in zacaminte culturale si ascunde inca multe taine. In acest
context credem ca cercetarea arheologica se impune ca principala conditie
preliminara abordarii oricarui efort de consolidare si restaurare monumentelor
actualei Cetati.

1.Asezarea geografica

La intemeierea si dezvoltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai

multe elemente, dintre care doua ni se par definitorii: primul este pozitia lui la
intersectia celor doua drumuri comerciale importante, o artera est-vest care leaga
Alba-Iulia de rasaritul Transilvaniei, de-a lungul Tirnavei Mari si o artera sud-
nord, pe aici trecind drumul cel mai scurt care leaga Branul de Cluj.

Cel de-al doilea element, despre care am mai amintit, este pozitia strategica
in cadrul defileului sighisorean, acest defileu fiind un punct obligatoriu de trecere
spre zona de rasarit a Transilvaniei. In acest sens este seminificativ poate si faptul
ca in afara de cetatea de pamint de pe virful dealului de la Sighisoara, toate
celelalte cetati medievale timpurii din imprejurimile orasului, similare ca forma,
dar situate in puncte mai putin avantajate strategic si comercial, si-au pierdut
rostul si au fost abandonate in secolele XVI-XVII. Este vorba de cetatile de pe
Valea Albestiului (Cetatuia), din pasunea Daii (Cetatuia), pentru a nu cita decit
trei exemple.

Asadar, inceputurile locuirii medievale pe Dealul Cetatii trebuie legate de

existenta acelui punct fortificat de pe virf, cetate de pamint si lemn ce exista acolo
inca din preistorie si a fost reamenajata in secolul al XII-lea potrivit cu cerintele
epocii. Probabil era o cetate regala de granita, intrucit granita regatului arpadian
s-a situat pentru scurta vreme pe traseul riului Tirnava Mare (sec. XII).

2. Pozitie geografica

Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures,

în Podisul Târnavelor (zona râului Târnava Mare) si se întinde de o parte si de alta
a Târnavei Mari, situat la 123 de km de la izvoarele râului în zona de varsare a
pârâului Saes.

Din punct de vedere matematic, Sighisoara este situata între urmatoarele

coordonate: 24°46'40", longitudine estica si 46°12'38", latitudine nordica.

Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica,

politica, geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16
februarie 1968 si având în subordine administrativa sase localitati componente
(Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si un sat Hetiur.

3.Cai de acces

Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, în partea

centrala a tarii, pe traseul unor însemnate artere de comunicatii feroviare
(magistrala Bucuresti - Brasov - Teius, cu derivatii spre Arad si Cluj - Oradea) si
rutiere (DN Brasov - Târgu Mures, care este în acelasi timp un tronson din drumul
european E60, DN Sibiu - Sighisoara). Datorita acestei pozitii, distantele pâna la
principalele localitati de interes economic, administrativ, cultural si turistic nu
sunt prea mari: 297 km pâna la Bucuresti, 120 km la Brasov, 156 km pâna la
Cluj Napoca, 90 km - Sibiu, 54 km -Târgu Mures.

Sub raport topografic, Sighisoara este asezat într-un punct al Vaii Târnavei
Mari unde aceasta prezinta o îngustare cu aspect de defileu taiat într-un sistem
de terase, de diferite nivele, modelate în substraturi dure de gresii pontiene.
Aceasta micro-morfologie îi confera orasului Sighisoara un rol de pozitie cheie în
culoarul raului Târnava Mare, rol manifestat si în trecutul istoric al localitatii .
Municipiul coboara din Dealul Cetatii (425 m), deal încoronat de cetatea
medievala si întins dinspre NV spre SE, în mijlocul unei imens amfiteatru natural,
marginit la N de Dealul stejaris (524 m) si Hula Danesului, la S de Lunca Postei
care urca spre Dealul de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Bradet (524
m). Diferenta de înaltime este de 110 m, astfel ca Dealul Cetatii domina întreaga
vale din amonte a Târnavei Mari, altitudinea maxima fiind de 430 de m la S, iar
cea minima de 350 m în V

4.Dezvoltarea economica

În comparatie cu alte centre urbane medievale, centrul istorical Sighisoarei

detine caracteristici planimetrice si arhitecturale proprii si o extraordinara valoare
istorica si artistica. Dezvoltarea economica lenta a localitatii, comparativ cu a altor
centre, explica numarul scazut de modificari urbanistice recente, motiv pentru
care centrul istoric a fost conservat în conditii foarte bune. Structura retelei de
strazi si textura pavajului reflecta cu fidelitate evolutia
istorica. Incastratiile din secolul al XIX-lea sunt izolate si integrate în
aspectul arhitectonic si stilistic al cladirilor orasului, cu o singura exceptie:
cladirea actuala a primariei. În zona propusa, interventiile din secolul al XX-lea
sunt minore, exceptând strada Morii din "Orasul de Jos", a carei fatada sudica a
fost demolata în întregime în favoarea unor constructii noi, partial ridicate,
prevazute pentru viitorul apropiat (în zona-tampon).
Aproape toate orasele medievale ale Transilvaniei s-au dezvoltat în zonele
joase, de relief - câmpii si albii ale râurilor - care au permis o crestere radiala.
Adaptarea Sighisoarei la configuratia specifica a reliefului a dus la o varietate de
planuri, de structuri ale spatiilor urbane si de constructii (Piata Hermann Oberth).

Specificitatea structurala consta în marcarea limpede a axelor principale si

în echilibrul proportiilor. Expresivitatea aparte a structurii urbanistice deriva din
combinarea a doua caracteristici. Cu exceptia structurii originare (trama
stradala, parcelarea), constructiile medievale s-au pastrat intacte în centrul istoric
al Sighisoarei: complexele de locuinte, datorate perioadelor istorice ale secolelor
XV-XIX, cladirile publice reprezentative si incinta - ziduri si turnuri.
Fortificatiile s-au pastrat în proportie de 90%, comparativ cu alte centre
urbane transilvanene: Sibiu, Brasov, Cluj - care pastreaza doar în parte structura
fortificatiilor medievale originale (Sibiu aproape 30%, Brasov 45%, Cluj 15%).
Toate aceste caracteristici definesc valoarea particulara intrinseca a
centrului istoric al Sighisoarei, fapt care transforma Sighisoara în primul centru
istoric al României caruia i-au fost dedicate studiile necesare întocmirii planului
urbanistic al zonei istorice rezervate. În prezent, acesta beneficiaza de un
regulament de interventie diferentiat dupa elementele distinctive ale subzonelor
din aria protejata - componenta a patrimoniului arhitectural si urban al
Sighisoarei.

5. Clima

Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2˚ C, valoare ce indica un

potential termic relativ redus si care scoate în evidenta climatul destul de racoros.
Valorile temperaturii primaverii (9,1˚ C) si toamnei (8.7 ˚C) sunt apropiate,
amplitudinea termica medie între luna ianuarie (-4.3˚ C) si luna iulie (18,6˚ C)
fiind de 22,˚ 9 C.

Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a înregistrat în

conditii de timp anticiclonic la 7 septembrie 1946, fiind de 38,1˚ C, iar minima
absoluta de -32,2˚ C, în iarna anului 1942, existând conditii locale favorabile
acumularii si stagnarii timp îndelungat a aerului rece. Curentii de aer au frecventa
cea mai mare dinspre nord-vest, fiind canalizati pe culoarul Târnavei Mari. Se
resimte totusi influenta aerului carpatic, care protejeaza aceasta zona de curentii
reci din est si nord-est, mai ales în timpul iernii. Invaziile frecvente ale maselor
de aer din vest, asigura o umiditate a aerului constant mai ridicata. Precipitatiile
sunt neuniforme, mai bogate în intervalul aprilie-octombrie, când cad 70 % din
precipitatii. Lunile cele mai ploioase sunt mai-iunie (în medie 90-100 mm/ m2).
Precipitatiile medii anuale se înscriu între 650 - 700 mm/ m2. Cantitatea anuala
de precipitatii este influentata de factorul orografic, astfel în culoarul Târnavei
Mari se înregistreaza 600 - 700 mm, iar în zona dealurilor înalte, la nord de
Sighisoara, Dealul Bisericii, Padurea Dumbrava, iar la sud, Dealul din Mijloc si
Dealul Ciuhii, se pot înregistra precipitatii de 700 - 800mm
6.Relief

Relieful din zona Sighisoarei, parte din vechea platforma a Marii Panonice,
existenta cu sute de milenii în urma, este taiat în terase de curgerea apelor
Târnavei Mari si ale afluentilor sai. Conditia de structura geologica si de evolutie
a retelei hidrografice, pune în evidenta prezenta unor suprafete de eroziune putin
extinse în suprafata si a numeroase unitati interfluviale, iar de a lungul vaii
Târnavei Mari si a unor afluenti, este dezvoltata lunca.

Racordarea suprafetelor cu aceiasi altitudine de pe interfluviile dispuse într-

un adevarat labirint de culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune;
Prostea Mare, 500 - 550 m (pontian), identificata în micile platouri ale dealurilor
din împrejurimile Sighisoarei, respectiv spre Nord, Dealul Garii (528 m), spre
Dealul Stejaris (524 m), spre Sud, Dealul din Mijloc (511-603 m), iar spre Est,
Dealul Bradet cu 524 m.

Eroziunea intensa, generata de colectarea apelor de catre Târnava Mare, a

farâmitat vechea suprafata de eroziune, reducând-o la interfluvii înguste dispuse
paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuesta, a caror panta lina se grefeaza
aproximativ pe un strat dur (gresie), înclinând la fel cu el, iar versantul abrupt
reteaza în cap un numar de cel putin doua strate (argila, marne nisipoase).
Frecventa mare a cuestelor dispuse în siruri paralele care însotesc Târnava Mare
reprezinta o consecinta a adaptarii reliefului la structuri de domuri si
branhianticlinale.

Interfluviile dispuse la sud de Târnava Mare sunt paralele si orientate

perpendicular pe axa Târnavei Mari. Dealul Stejaris, limitat de vaile Stejareni si
Saesului, Dealul din Mijloc, limitat de vaile Saesului si Câinelui, Dealul Ciuhii (692
m) limitat de vaile Câinelui si Dracului, iar la est de vale este situat Dealul
Sapartocului (628 m).

La nord de Târnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o

orientare NV-SE fata de axa Târnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560
m), limitate de vaile Cetatii si Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de vaile
Cloasterfului si Rusului, Dealul Fata Târnavei (523 m), limitat de vaile Rusului si
Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat de vaile Satului si Uilacului, vai
afluente ale Târnavei Mari.
7.Flora

În strânsa dependenta de relief, clima si sol, în aceasta zona, s-a format

o vegetatie apartinând ca si tip padurilor de foioase. Aflata la punctul de tranzitie
dinspre zona stejarului cu cea a fagului, zona Sighisoara se încadreaza în etajul
alternantei padurilor de gorun (Quercus petraea), cu cele de fag (Fagus silvatica).

Vegetatia etajului de deal este grupata în subetaje, al gorunetelor si al

stejaretelor. Subetajul gorunetelor este localizat, de regula, pe terenuri mai
însorite si mai uscate, ocupa versantii cu expunere sudica.

Gorunetele ocupa suprafete extinse în Dealul Ciuhii, uneori în amestec cu

carpenul (Carpinus betulus) si fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile
înalte si pe versantii cu expunere nordica si nord-vestica. Acest subetaj mai
cuprinde frasin, tei, mesteacan.

Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafete restrânse în regiunea

dealurilor cu altitudini de 400-500 m (Dealul Stejaris), reprezentat prin stejar
(Quercus robur), tei, artar (Acer platanoides), frasin, ulm (Ulmus procera),
jugastru (Acer compestre), salcâm (Robinis pseudacacia).

În lunci cresc salcia (Salix alba), rachita (Salix fragilis), plopul (Poulus alba),
arinul (Aluus glutinosa).
 O orhidee, Cypripedium calceolus, numita de localnici Papucul Doamnei,
creste în padurile din valea Târnavei Mari. Tot în zona Sighisoarei se gasesc tufe
de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze cazatoare, "lorice", care creste
obisnuit la altitudini de peste 1000 de m, dar se dezvolta bine si pe Hula
Danesului, la o altitudine de 500 m.

Capitolul II Obiective turistice

TURNUL
TÃBÃCARILOR - este unul
dintre cele mai vechi
turnuri,o prisma patrata de
dimensiuni mici având
acoperisul într-o singura
apa cu înclinarea spre
interiorul cetatii. Acestui
turn îi fusese alipit în anul
1631 noul turn al barbierilor distrus mai
târziu,ale carui urme se mai pot vedea pe
tencuiala zidurilor învecinate. Este construit în
plan patrat, cu baza de dimensiuni reduse si acoperisul este într-o singura apa.
Plasat în partea de S-E avea drept scop mai ales apararea curtii interioare a
Turnului cu Ceas

TURNUL COSITORARILOR - una dintre cele mai ciudate constructii,

puternica din punct de vedere al înfatisarii fiind mereu adaptata la tehnica de
lupta a trecerii timpului. Pe o baza dreptunghiulara se ridica un trunchi
pentagonal, deasupra caruia se largeste, sustinut pe console robuste, între care
se deschid guri de aruncare-un etaj octagonal prevazut cu metereze pentru pusti,
întreaga constructie fiind încununata de un acoperis hexagonal cu laturi inegale.
Toate aceste schimbari de volume,la care se adauga tencuielile ciuruite de gloante
contribuie la expresia de trecere a timpului si de stranie putere în fata acestuia,
pe care batrânul turn o poarta cu mândrie. Datele istorice în legatura cu aceasta
constructie sunt destul de sarace, se stie doar ca în anul 1583 i s-au facut
însemnate reparatii. Prin pozitia sa exceptionala, cu larga vedere asupra
împrejurimilor, acest bastion,între timp umplut cu pamânt este astazi un
admirabil loc de popas pentru calatorul pornit sa descifreze istoria trecutului
Sighisoarei.

Turnul Cositorarilor a suferit o serie de reparatii de-a lungul timpului.În anul

1523 el este reconstruit Situat lânga Turnul cu Ceas, domina partea de jos a
orasului. Acest turn a fost construit odata cu Turnul Croitorilor si zidul cetatii. Din
punct de vedere strategic el are un rol important datorita controlului conferit de
ferestrele de tragere pe toata portiunea de sud-est a zidului cetatii. Chiar si azi
se pot observa urmele ghiulelelor pe zidul lui. Tot de turn apartine si Galeria
Puscasilor, un element unic în arhitectura cetatiiAcest turn este un unicat în
arhitectura medievala, fundatia fiind solida pe baza patrata, continuând cu partea
mediana de forma pentagonala ce sustine partea superioara octogonala, având
un acoperis hexagonal.

TURNUL GIUVAERGIILOR sau AURARILOR - este primul turn mentionat

documentar în anul 1511. Construit în punctul cel mai înalt al întregii cetati,în
extremitatea de sud-vest a platoului superior,acest turn a fost înconjurat de cele
mai multe legende ,locul sau în istoria defensiva a Sighisoarei fiind dintre cele
mai importante. În anul 1603 turnul e renovat si întarit cu un sant si un val de
pamant.În urma unei explozii care a aruncat în aer zidul de legatura dintre turnul
aurarilor si turnul frânghierilor, soarta acestui turn care detinuse vreme
îndelungata o pozitie cheie în sistemul de aparare al cetatii sighisorene,a fost tot
mai tragica. În 1809 un trasnet îi distruge acoperisul si etajul superior iar în 1863
batrâna zidire e transformata în sala de gimnastica a scolii din deal,fiind si printre
primele din Transilvania, ca apoi si aceasta sa fie transformata în anul 1935 în
capela mortuara.

TURNUL FRÂNGHERILOR - acesta apara coltul de nord-vest al platoului de

sus,având un plan patrat,suprapus peste un zid mai vechi al cetatii, pentru ca, cu
ocazia cercetarilor din 1935, în subsolul sau au fost descoperite urmele unor
creneluri astupate. Reparat în anul 1630,el a fost ulterior transformat în locuinta
pentru paznicul cimitirului

Sectiunea urmatoare a zidului de incinta, cuprinsa între turnul frânghierilor si

turnul macelarilor, are o deosebita valoare documentara, întrucât s-a pastrat pe
toata înaltimea, lasând sa se citeasca cu claritate fiecare faza de constructie din
diferitele etape ale dezvoltarii cetatii.
 TURNUL MÃCELARILOR se ridica cu cinci laturi în
afara zidului de incinta a sasea constituind-o însusi
zidul. Construit probabil în secolul al XV -
lea,reconstruit în secolul al XVI lea, documentele îl
amintesc pentru prima data abia în anul 1680. Pozitia
sa la poalele celei mai abrupte portiuni ale dealului ce
coboara de pe platoul superior spre platoul inferior
explica importanta strategica a acestui post de
aparare . Continuându-ne drumul dupa câtiva pasi
zidul e strapuns de un chochet arc de poarta numita
de localnici ''torle''. Aceasta denumire se crede ca
provine de la cuvântul romînesc tîrla, referindu-se la
o portita prin care se ajungea la tîrla cu oi a
locuitorilor din cel mai vechi cartier românesc al
orasului, Cornesti, situat în apropierea portii.

TURNUL CROITORILOR - ajungem la

cea de-a doua poarta de acces a
cetatii,prima ''Poarta din fata'' fiind strajuita
de turnul cu ceas . Datând probabil din
secolul al XIV lea turnul croitorilor se
înfatiseaza cu o arhitectura de o nobila
simplitate, cu un puternic acoperis,de plan
dreptunghiular,el este strapuns în fata
inferioara de doua ganguri boltite în
cruce,odinioara prevazute cu porti în
ambele extremitati. Deasupra portilor turnul
creste cu înca doua etaje prevazute cu
ferestre de tragere. Pe lânga ferestrele de
tragere cu care este prevazut fiecare
nivel,cel superior are pe laturile lungi câte
trei guri de pacura. Incendiul din Aprilie
1676 în urma caruia au ars în 6 ore trei sferturi din oras,i-a cazut victima si turnul
croitorilor,din cauza focului a explodat rezerva de pulbere care era depozitata în
turn,distrugând nivelele superioare si un mare numar de arme precum si
rezervele de grâu. Turnul a fost în întregime reconstruit în anul 1679, când a fost
dotat si cu armamentul necesar.Cu acest prilej gangul de nord-vest a fost
închis,fiind transformat în depozit de pulbere pâna în 1935,când a fost
restaurat,revenindu-se la forma initiala

TURNUL CIZMARILOR - la aproximativ 180 metri de-a lungul zidului refacut

ulterior,ne întampina turnul cizmarilor pe care documentele îl amintesc pentru
prima data în anul 1594. În forma actuala este unul dintre turnurile recente,fiind
reconstruit în anul 1650. Relativ scund el se prezinta ca o prizma hexagonala cu
laturi inegale,încununat cu un prelung coif de tigla,din masa careia se desprinde
spre sud [spre interiorul cetatii],un mic turnulet de observare,ceea ce-i ofera
turnului un pitoresc aparte.

În secolul al XIX lea partea de vest a sistemului defensif a suferit cele mai
multe transformari. O furie distructiva s-a abatut parca asupra cetatii, privându-
ne astazi de posibilitatea de a admira monumente cu arhitectura impresionanta.
Timp de 50 de ani au fost darâmate: TURNUL LÃCÃTUsILOR la 1894 si manastirea
franciscanilor, pentru a creea spatiu necesar actualei biserici catolice; în 1886 a
fost demolat TURNUL DOGARILOR pe locul caruia a fost ridicat palatul
administrativ. Din informatiile pastrate,se poate afirma ca TURNUL DOGARILOR
era unul dintre cele mai vechi turnuri. Pe locul vechiului TURN al BÃRBIERILOR
darâmat din ordinul primarului Martin Eisenburger, în anul 1631 a fost construit
TURNUL FIERARILOR

TURNUL FIERARILOR - este adosat zidului de incinta,datorita

adosarii,turnul pare mult mai înalt vazut de la exteriorul cetatii,latura lui
rasariteana fiind cu adevarat impozanta.Sub acoperisul abrupt în patru ape
fatadela celor doua nivele sunt prevazute cu ferestre de tragere,cu goluri de
tragere si guri de pacura,creând astazi un efect decorativ deosebit. De aici
ajungem din nou la ''Poarta din fata'',intrarea principala în superbul paradis al
unei lumi pierdute,unde înca astazi vegheaza falnic si brav în fata tuturor
timpurilor,cel mai de seama turn TURNUL CU CEAS.

TURNUL CU CEAS - La intrarea în cetate te întampina Turnul cu Ceas

(denumit si Turnul Portii) ce reprezinta unul dintre cele mai reprezentative
monumente de arhitectura medievala ale Sighisoarei. Sub turn înca se mai vad
urmele a trei porti ce odata au fost impunatoare.Marele orologiu se afla sub
acoperisul tuguiat, în turnul principal, flancat de patru turnuri de colt ce marcau
autonomia juridictionala a orasului si dreptul de a pronunta pedeapsa capitala.
 Turnul numit "turnul portii", este cunoscut de la începutul secolului al XVIII
lea sub denumirea de turnul cu ceas. .La 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al
carui mecanism era din lemn,iar în 1648 ceasornicarii sighisoreni,în frunte cu
Jhonn Krischel,au înlocuit vechiul

mecanism de lemn cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului indica si

minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si astazi scurgerea orelor,a

fost si el perfectionat, batând si sferturile de ora

Lânga cele doua cadrane ale orologiului,unul e orientat spre Orasul de Jos,
iar celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel a montat doua a grupuri de statuete
sculptate în lemn, actionate de mecanismul ceasului la anumite ore. Lânga
cadranul din cetate ele sunt dispuse în trei registre. Construit cu siguranta înca
în a doua jumatate a secolului al XIV lea,turnul cu ceas ,un urias paralelipiped
vertical a dobândit actuala înfatisare a partii zidite la sfarsitul secolului al XVI lea.
Acoperisul turnului,clopotele,statuetele si mecanismul ceasului,unic pe atunci în
Transilvania,au cazut prada în timpul groaznicului
incendiu din anul 1676.Importanta deosebita a
''Portii Principale'',a impus refacerea grabnica a
partii arse, cea ce s-a si petrecut un an mai târziu
cu acoperisul turnului.

În registrul al doilea sunt doua nise mici, prin

cea stânga,iesa o figurina la orele 6
dimineata,marcând începutul zilei de lucru a
mestesugarilor; la orele 16 prima figurina se
retrage si din nisa dreapta iese alta figurina,având
în mîna doua lumânari;ea anunta încetarea lucrului
si totodata sosirea serii.

DIANA MARTE M E R C UR J U P I T ER VENERA SATURN S O A RELE

 În al treilea registru se afla un caldar care marca,prin batai în caldarea pe
care o are în fata,scurgerea orelor.Lânga el o alta figurina reprezinta pacea. În
partea dreapta a cadranului dinspre Orasul de Jos, statuetele sunt dispuse în doua
registre. În primul registru, sapte figurine asezate pe un disc reprezinta zeii
patronimici ai zilelor saptamânii: d i a n a [luni] , m a r t e [marti] , m e r c u r
[miercuri] , j u p i t e r [joi] , v e n e r a [vineri] , s a t u r n [sâmbãtã] , si s o a
r e l e [duminicã]

Ca si acoperisul,vechile figurine înlocuite si ele dupa incendiu ne amintesc

ca la acea data stilul baroc era raspândit în Transilvania. La 1755,într-o plina
perioada de refacere si modernizare a cetatii au fost reparate învelitoarea de
tabla,globul si cocosul din vârful turnului.Înaltimea actuala o are din anul 1804 si
masoara 39,5 metri. Din anul 1894,acoperisul turnului cu ceas straluceste mai
vesel datorita tiglelor multicolore care au înlocuit vechea învelitoare de tabla.

Ferestrele mici,golurile de tragere si gurile de pacura ce strapung

fatadele turnului cu ceas,serveau celor 29 de aparatori ai acestui post.Acesti
aparatori aveau în paza lor nu numai barbacaua si turnul, în care se aflau
depozitele de munitii, arhiva si trezoreria orasului,dar si pe ''parintii
orasului''(sfatul orasului),care pâna în 1556 au avut sediul la primul etaj al
turnului.

Scarile înguste din stejar,care asigura circulatia între cele patru etaje,usile joase
ale încaperilor vorbesc parca de scopul turnului-apararea cetatii.

Din anul 1899 încaperile turnului cu ceas au fost destinate muzeului de

istorie al orasului, fiind unicul muzeu din tara care reda evolutia mestesugarilor
din Sighisoara si implicit din întreaga Transilvanie.
 O galerie de lemn înconjoara turnul la nivelul ultimului etaj. De aici,
rasunau în zilele de sarbatoare melodii intonate de orchestra orasului.Tot de
aici,paznicul turnului repeta prin batai de toba numarul orelor scurse,anuntate
mai întâi de orologiu,dovedind astfel ca este treaz si vegheaza. Acum ,de la acest
nivel se întinde în fata vizitatorului o priveliste ce va ramâne pentru totdeauna
întiparita în minte ca o imagine feerica

Turnul cu Ceas este un unicat în România, purtând numele ceasului (care

are rol de poarta) cu figurine.

. Forma actuala dateaza din 1677.

. Înaltimea Turnului este de 64 de metri ,în 1899 este transformat în muzeu, care
cuprinde

. muzeul armelor

. muzeul vechi

. camera de tortura

Folosind turul panoramic virtual, veti putea avea o priveliste completa a

Sighisoarei asa cum este vazuta din Turn, având la dispozitie peste 10 unghiuri..
Turul panoramic se va deschide într-o fereastra separata pe care o puteti închide
oricând apasând pe semnul 'x' din coltul din dreapta al acelei ferestre

Ca si mecanismul Turnului Central din Praga, actualul mecanism al

orologiului a fost construit în Elvetia la începutul secolului nostru. La baza turnului,
cu patrundere în subsol, se afla o sala unde pe vremuri erau torturati
condamnatii.

În turn la etajele superioare a fost amenajat un Muzeu de Istorie împartit în

diferite sectoare care reflecta cele mai reprezentative momente din istoria
Sighisoarei.
 În mijlocul cetatii medievale se afla
BISERICA DIN DEAL, purtând hramul Sf.
Nicolae si reprezentând cel mai valoros
monument arhitectonic al cetatii. Biserica
vadeste un amestec de stiluri arhitectonice, în
ansamblu însa pastrându-l pe cel gotic.
Constructia ei începe în anul 1345 continuând
cu intermitente pâna în anul 1525 fiind partial
pictata în exterior si integral în interior si
însumând doua constructii mai vechi o capela
româna si un donjon patrulater.

În interiorul bisericii se gasesc piese rare

de sculptura si mai ales de pictura religioasa:
amvonul (sculptat in 1480), tabernacolul gotic si din sec. XV un vechi aghiazmatar
de piatra.

Dedesubtul corului se afla singura cripta cunoscuta din Transilvania si

morminte datând din secolele XVI-XVIII. Dupa ce s-a decis sa se distruga pictura
veche în 1776 s-au realizat copii pe pergament, care au disparut.

în biserica se mai gasesc datând din sec. XV altarul poliptic al Sf. Martin si stranele
din lemn sculptate de J. Reychmut. De la bisericile din Saes si Cund au mai fost
aduse altarele.

Câteva trepte mascate duc în subteran care, se pare erau legate cu drumuri
ce duceau odinioara într-o padure în afara cetatii.

Înfatisarea de astazi a bisericii a fost redata în urma restaurarii dintre anii 1991-
1999 realizata de o fundatie germana.
 CASA VLAD DRACUL - fosta casa Paulini pare sa fie cea
mai veche constructie civila de piatra din cetate,
judecând dupa bolta semicilindrica din piatra de râu de
la parterul cladirii. Astazi, Casa "Vlad Dracul"
adaposteste un rafinat restaurant în stil medieval care
satisface pretentiile turistilor de pretutindeni.

TEMPLUL EVREIESC DIN SIGHIsOARA

Înainte ca sa fi existat acest oras, exista deja o

cultura care dupa calendarul propriu se afla actualmente în anul 5763, cultura si
etnia evreiasca.

În antichitate poporul evreiesc era numit "poporul cartii", deoarece tinerii

erau obligati sa învete si sa citeasca din tora (biblia evreilor) deja din copilarie.
Tocmai din acest motiv se poate spune ca acest popor nu a cunoscut si nu
cunoaste analfabetismul.

În Sighisoara, comunitatea evreiasca nu a fost atât de mare cum era în alte

orase din Europa de est, însa poate acest lucru a fost si un avantaj pentru etnia
evreiasca de aici, deoarece de aici nu au fost deportati evrei în lagare de
concentrare în perioada ´39 -´45.

În ultima perioada (pâna în anii ´50) în Sighisoara au trait aproximativ 180

de suflete din etnia evreiasca. Între ei se numerau 3 avocati, 1 dentist, si diferiti
mestesugari.

Templul evreiesc din Sighisoara consta în mare parte din 2 sali, din care una
este mai mica si era folosita pentru slujbe religioase în numar restrâns (10 barbati
- numarul minim care era necesar pentru a practica slujbe religioase), iar cea
mare era folosita, când comunitatea se aduna în întregime sau la festivitati.

Totodata sala mica a fost folosita în anii ´50 pentru a educa elevi în domeniul
agriculturii, care urmau sa emigreze în Israel.

Sala mare, impresioneaza prin atmosfera ei deosebita, în tavanul salii este

pictat un cer albastru cu stele aurii care provoaca impresia de noapte clara cu
stele sclipitoare.
 În dreapta si în stânga salii sunt aliniate banci sau mai bine spus locuri bine
definite, care au fost executate cu o mare îndemânare mestesugareasca. Aceste
locuri erau cumparate de familiile evreiesti, si se mosteneau din tata în fiu.

În mijlocul salii este un podest mai ridicat ca restul salii în mijlocul careia se
afla un pult acoperit cu o fata de purpur. Pe acest pult, era desfasurata tora în
timpul slujbelor, ea fiind din pergament, ca un sul de hârtie,si foarte valoroasa.

În frontul salii mari se afla un scrin care este construit ca un fel de altar. În
el se pastra tora. Din pacate, tora din Sighisoara a fost dusa la Bucuresti, ea
reprezentând o valoare foarte mare. În fata acestui scrin, se afla un pult special,
care era folosit de rabin (popa înalt evreiesc) când acesta tinea slujbele.

De constatat este, ca întregul templu este asa construit, pentru ca în timpul

slujbelor, fata credinciosilor sa fie îndreptata spre est. Tot asa pe latura frontala
a templului (aratând spre est) se afla locuri de rugaciune speciale, rugaciuni care
erau practicate în picioare si cu fata spre est. În perete sunt dispozitive pentru a
fixa cartea de rugaciuni.

Femeile nu stateau împreuna cu barbatii în timpul slujbelor, ei având un loc

special amenajat la etajul 2 (un fel de balcoane din care putea fi vazuta întreaga
slujba).

Sighisoara are si un cimitir evreiesc, care se afla pe asa spusul "chip". Putem
constata si aici sarcasmul istorieim, în acelasi loc, despartit doar de un gard
subtire de sârma, se afla si mormântul unui pasa turcesc, care dupa legenda este
înmormântat împreuna cu elefantul sau aici. Daca în alte locuri musulmanii si
evreii se ocolesc, atunci aici istoria nu a tinut cont de diferente .Pe mormintele
evreiesti, se pot gasi îngravate profesia care raposatii au practicat-o în timpul
vietii.

De exemplu doua mâini apropiate, formând în mijloc un simbol asemanator

literei A, însemna, ca raposatul respectiv, a fost preot înalt în timpul vietii.

Tot asa, în cimitirul evreiesc se afla un monument, care aminteste de

victimele holocaustului, care au fost transformate în sapun...

CASA CU CERB
 Casa cu Cerb este situata în centrul Cetatii medievale Sighisoara. Este
monument istoric catalogat. Denumirea se datoreaza picturii murale exterioare,
reprezentând un cerb în marime naturala, cu capul si trofeul montate pe zid.
Casa cu Cerb este una dintre cele mai vechi cladiri din Cetate si cea mai
interesanta din punct de vedere arhitectonic. În decursul timpului a suferit
numeroase si profunde schimbari, de la locuinta rudimentara din lemn (sec. XIII)
la forma complexa definitivata în sec XVII si pastrata pâna astazi. În tot acest
timp, Casa cu Cerb a avut destinatia de locuinta. A fost locuita de persoane cu
înalte functii administrative, judecatoresti sau clerical/bisericesti. Între anii 1997-
2001 Casa cu Cerb a fost restaurata complet si competent prin grija fundatiei
Messerschmitt din München, primind destinatia de centru cultural româno-
german.Acest centru este specializat în restaurare-conservare de monumente
istorice si culturale.

BISERICA MANASTIRII

Edificiul, monument de arhitectura in stil gotic, se afla in imediata vecinatate

a Turnului cu ceas.Între Biserica manpstirii si actuala Biserica Romano-Catolica
din strada Bastionului exista, inca din secolul al 14-lea, un comlex manastiresc al
calugarilor dominicani si al calugaritelor franciscane. Manastirea, ridicata initial la
poala dealului, in stanga scarilor acoperite, este atestata inca din 1298 intr-un
document prin care papa Bonifaciu al 8-lea acorda indulgente celor care o
viziteaza. Dupa reforma, in 1556, averile manastiresti sunt secularizate, iar
calugarii alungati din cetate (sub presiunea autoritatilor habsburgice, in 1723,
franciscanii revin in cetate), cladirea devenind sediu al administratiei publice. În
secolul trecut cladirile manastiresti au fost demolate in locul lor ridicandu-se
edificiul Consiliului municipal, iar pe locul vechii capele a maicilor franciscane s-a
cladit actuala biserica romano-catolica din strada Bastionului.
Din vechea biserica s-au pastrat partial numai zidurile extinse cu ocazia recladirii
din anii 1484-1510. Din fosta manastire se mai conserva doar un coridor pe latura
nordica; forma actuala dateaza din 1677. Lacasul, construit in sistemul bisericilor-
hala, reprezentativ pentru stilul gotic, are corpul principal alcatuit din trei nave
de inaltimi egale; dimensiunile bisericii ating 44,5 m lungime si 12,6 m latime; in
arhitectura monumentului sunt evidente si elemente ale barocului praghez,
raspandit in adoua jumatate a secolului al 17-lea in Europa Centrala. Dintre
obiectele de valoare artistica si istorica retine atentia o cristelnita din bronz cu o
inscriptie in limba latina care atesta ca aceasta lucrare s-a savarsit prin mainile
lui Iacob, turnatorul de clopote, in anii domnului 1440; decorata cu motive
mitologice, biblice si flori de crin, cristelnita este un exemplar de frunte al stilului
gotic transilvanean.

Un toc de usa din piatra, decorat cu motive florale zidit in peretele din nord,
realizat de sculptorul pietrar Toma din Sibiu, in anul 1570, este tipic stilului
renascentist.Tot intr-un amestec de stil renascentist si baroc este realizat si
altarul, bogat ornamentat, una din cele mai frumoase lucrari plastice din
Transilvania, construit in anul 1680 de sculptorul Johann West si pictorul Jeremias
Stranovius, mesteri breslasi calatori; tot ei sunt creatorii actualei orgi a bisericii.
Dupa ce Transilvania devine principat autonom, ca urmare a dezvoltarii
comertului cu Orientul, seniorii cetatii si breslele mai bogate se mandreau si
considerau o datorie de onoare sa-si impodobeasca stranele cu covoare
orientale.35 de asemenea covoare de mare valoare artistica din secolele 16 si 17
formeaza zestrea sim podoaba bisericii.

CASA MEMORIALA N.D.COCEA

Pe strada Cuza Voda, numarul 10, si-a gasit adapost dupa primul razboi mondial
scriitorul si publicistul N.D.Cocea, luptator neobosit pentru idealurile de libertate
si progres ale poporului. A reusit sa activeze organismele locale ale proletariatului
si sa tina consfatuiri restranse, in care isi expunea comentariile asupra
evenimentelor politice
CLADIREA VECHII SCOLI DIN DEAL(HALTRICH)
Construita intre anii 1607-1608, a fost supraetajata in 1901. Pe inscriptia
aflata pe anexa cladirii principale se gasesc cuvintele: Schola Seminarium
Republicae(Scoala-Seminar a Republicii), datand din 1619 si indicand un tip de
scoala de grad secundar, cu limba latina ca limba de predare. In 1790 incepe
construirea actualului liceu, compusa numai din parter si primul etaj.
CASA MEMORIALA CHENDI
Ilarie Chendi a locuit in 1890 pe strada N.Balcescu la numarul3. A fost
unul din colaboratorii activi a revistei Semanatorul, ce aparea la Bucuresti.
Criticul judicios si incisiv a terminat liceul german din Sighisoara si localnicii l-au
imortalizat printr-un bust si o placa comemorativa asezata pe casa in care a locuit.
CASA MEMORIALA BOIU
Zaharia Boiu a fost primul absolvent roman al liceului german din oras.
Orator de seama, om de larga cultura, a dat mare atentie scolii. Casa memoriala
se afla langa Spitalul Municipal.
 CULTURE PUB
Pe strada Bastionului, un interes deosebit il prezinta casa de la numarul
4, tipica pentru sistemul de construire a unor locuinte din Evul Mediu. Renovarea
i-a lasat forma initiala, acoperisul iesit in afara servind atat la urcarea recoltei
direct in pod, cat si ca mijloc de aparare.

În municipiul Sighisoara se opresc anual un mare numar de turisti care

viziteaza în special cetatea. Din pacate, nu exista suficiente modalitati de
informare pentru turistii care nu vin în grup organizat cu ghid. Muzeul ofera
informatii sub forma de pliante asupra a ceea ce se poate vizita, precum si
circuitul în cetate cu ghizi, dar numai la solicitarea celor care doresc acest lucru.
Ar fi necesara realizarea unor harti cu traseele de vizitat din cetate si a unui punct
de informare a turistilor: locuri de cazare, obiective de vizitat, unde se poate servi
masa, ce se poate vizita în afara orasului Sighisoara etc.

Ţinând cont de amplasamentul orasului, de existenta cetatii medievale,

ca si a teraselor care ofera petrecerea unor ore unice într-un mediu deosebit de
pitoresc, credem ca viitorul orasului Sighisoara depinde de o dezvoltare mai mare
a ofertei turistice. Legatura cu agentiile de turism, conducerea eficienta de catre
ghizi profesionisti si crearea unor trasee în zonele limitrofe Sighisoarei (cetatile
fortificate Apold, Saschiz, Biertan, Castelul Cris, Dumbraveni, Viscri, Malâncrav,
etc.) vor fi punctele de referinta în dezvoltarea turistica si a orasului. În acest
sens trebuie avuta în vedere curatenia zonei si cresterea calitatii la deservirea din
magazinele cetatii si a orasului de jos. Ar fi de interes si dezvoltarea
mestesugurilor (împletitul din materiale vegetale, olaritul, produse din lemn)
caracteristice zonei si nu împrumutate sau aduse din alte tari. Se impune ca
actualul Birou de patrimoniu sa lucreze cât mai eficient pentru pastrarea
aspectului medieval al cetatii si evitarea modificarilor moderne la exteriorul
cladirilor, care ar schimba caracteristica de cetate unicat în tara noastra.

Principalele trasee turistice

Trasee turistice care includ mun sighisoara :

1. Brasov - Fagaras - Sibiu - Saliste - Sebes - Alba-Iulia - Blaj - Medias -

Sighisoara - Prejmer - Brasov
2. Cluj Napoca - Gherla - Reghin - Targu Mures - Sovata - Odorheiu Secuiesc -
Sighisoara - Medias - Turda - Cluj Napoca

3.Oradea - Alesd - Huedin - Cluj-Napoca - Turda - Aiud - Alba-Iulia - Sebes - Sibiu

- Fagaras - 4. Codlea - Brasov- Rupea - Sighisoara - Mures - Ludus - Turda - Cluj-
Napoca - Huedin - Alesd - Oradea

5. Sighisoara - Saes - Apold - Bradeni - Netus - Agnita

Trasee turistice in judetul Mures si Mun Sighisoara :

Excursii de o zi:

La munte:

 Scaunul Domnului (Muntii Calimani, 1.380 m), din satul Bistra Muresului,
pe valea paraului Bistra, în directia nord;
 Vf. Fancelu (Muntii Ghurghiului, 1.684 m), din satul Stanceni spre sud, sau
din satul Salard, pe valea Salardului, spre nord-est;
 Vf. Saca Mare (Muntii Gurghiului, 1.777 m), din satul Iliesi (langa Sovata),
în directia nord-est;
 Pasul Bucin (1.287 m), între Sovata si Gheorgheni;

City break:

 Sighisoara, cu Cetatea Medievala, Turnul cu Ceas, Biserica din Deal,

Biserica fostei manastiri dominicane, Casa "Vlad Dracul";
 Statiuni balneare, rezervatii, helestee;
 Sovata (pe drumul E60 si DN13), cu Lacul Ursu (adanc de 18,4 m), lacurile
Alunis, Verde, Negru, Rosu, Mierlei si Serpilor, cu ape clorurate si sodice;
 Sangeorgiu de Mures (pe drumul DN15), cu baile sarate avand cel mai
bogat continut de iod din Europa;
 Zau de Campie, pe soseaua dintre Ludus si Beclean, cu rezervatia de bujor
de stepa si helestee;
 Padurea Mociar, rezervatie forestiera aflata pe versantul stang al Vaii
Gurghiului, la confluenta acestuia cu raul Muresul;
 Toplita (pe drumul DN15), cu bai termale;

Excursii de doua zile:

 Baile Tusnad (181 km pe drumul E60, DN13 si DN12), cu Lacul Sfanta Ana;
 Lacul Rosu si Cheile Bicazului (153 km pe drumul R60, DN13, DN13A,
DN13B si DN13C);
 Muntii Hasmasu Mare (1.792 m) - Piatra Singuratica (peste 1.500 m);
 Muntii Ceahlaului (1.907 m), 172 km pe drumul DN15, în directia nord din
orasul Bicaz.

Capitolul III. Unitati hoteliere

Hotel Dracul
Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON

Hotel Steaua
Sighisoara Tarife incepand de la: 20 EUR

Hotel Casa Wagner

Sighisoara Tarife incepand de la: 44 EUR

Hotel Korona
Sighisoara Tarife incepand de la: 43 EUR

Hotel Sighisoara
Sighisoara Tarife incepand de la: 37 EUR
 Hotel Poenita
Sighisoara Tarife incepand de la: 87.2 RON

Hotel Denis
Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON

Pensiunea Casa Saseasca

Sighisoara Tarife incepand
de la: 40 EUR

Pensiunea Casa Legenda

Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR

Pensiunea Casa cu Cerb

Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR

Pensiunea Casa Epoca

Sighisoara Tarife incepand de la: 41 EUR
 Pensiunea Raluca Ioana
Sighisoara Tarife incepand de la: 35 EUR

Pensiunea Joker
Sighisoara Tarife incepand de la: 100 RON

Pensiunea Citadela
Sighisoara Tarife incepand de la: 26 EUR

Tabel 1. Dimensiunile capacitatii de cazare in Sighisoara

Tipuri de unitati / Numar Anii

2005 2004 2002
Hoteluri 12 12 11
Pensiuni 19 11 11
Hanuri 1 1 -
Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 1 1 1
Camping 2 1 -
Total 35 26 23

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Se observa o crestere usoara in ceea ce priveste construirea si amenajarea de

noi sructuri de primire turistica cu functiuni de cazare in Sighisoara insotita si de
o crestere a numarului de locuri disponibile. In anul 2002 numarul de locuri
disponibile era relativ scazut o explicatie poate fi aceea ca turistii frecventeaza si
alte tipuri de unitatii de cazare cum ar fi fermele agroturistice in detrimentul
pensiunilor, locuinte secundare sau cazare la rude parinti ori prieteni

Tabel 2. capacitatea de cazare turistica existenta

Tipuri de unitati / Numar locuri Anii

2005 2004 2002
Hoteluri 668 600 534
Pensiuni 313 250 220
Hanuri 22 20 -
Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 8 8 8
Camping 300 300 -
Total 1311 1178 762

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Unitati de alimentatie
Restaurant Joker

Restaurantul Joker din Sighisoara este deschis zilnic intre orele 11:00 - 23:00 restaurantul
nostru va ofera o gama larga de preparate culinare din bucataria traditionala ardeleneasca si
unele specialitati din bucataria internationala.

Restaurant Europa 2000

Restaurant Europa 2000 din Sighisoara, va ofera atat meniuri traditionale romanesti cat si meniuri internationale. Bucatarul
sef pregateste fiecare meniu proaspat tinand cont de dorintele dumneavoastra speciale.

Resturant Hotel Sighisoara

Situat in Sighisoara, ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau pentru evenimente
erganizate in grup restrins.

Restaurant Denis Danes

 La restaurantul localului oaspetii pot savura specialitati culinare gatite dupa retete alese, in
compania vinurilor de vita nobila atent selectionate. In restaurantul hotelului se pot servi cele
mai variate creatii culinare. Restaurantul va ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri
sau pentru evenimente de orice fel. Restaurantul Hotelului DENIS va asteapta!

Restaurant Casa Vlad Dracul, Restaurant Adrandi, Comprod Srl

Restaurant

Geo Trans Srl Nextco Srl, Restaurantul Vila Franka, Restaurant Cooper Srl,
Restaurant P&Y, Restaurant Rex , Restaurant Rustic

Pizerii: Pizzerie "JO", 4 Amici, Admil, Flamingo, Pizza Albatros, Pizza

Italiana

Cafenele: Art Cafe,

Restaurant- Pizzerie Perla cetatii Ai gasit locul perfect din
Sighisoara, unde poti servi o masa gustoasa cu un vin rafinat, sa-
ti comanzi o pizza sau pur si simplu sa stai de povesti cu prietenii
tai savurand o cafea, o bautura racoritoare sau bautura alcoolica.

Baruri, puburi si terase: Bar Emma Srl, Music Pub, Culture Pub, Bar Studio

Unitati de agrement

Cluburi si discoteci: Discoteca Europa, Club Metropolis, Discoteca No

Limits, Discoteca Black Box, Discoteca Kramer Culture PUB, Club B

Piete: Piateta scolii De Muzica Piata Turnului Cizmarilor Piata Ratustelor Piata
Cetatii Piata Sigma

Teatre : Teatrul popular Sighisoara , Teatru National Targu Mures, Teatrul Ariel

Cinema: Tineretului

Unitati de tratament

Centrul De Recuperare Sovata aflat in zona turistica Sighisoara - Targu Mures

Statiunea Sangiorgiu de Mures

Capitolul IV. Analiza circulatiei turistice

Tabel 3.1. Capacitatea si activitatea turistica in Sighisoara

An Nr. Locuri Nr Locuri in Sosoiri (Mii) Innoptari (Mii)

Functiune (mii
locuri - zile)
2002 762 114.30 16.5 35.6

2004 1178 191.4 22.2 50.4

2005 1311 327.7 40.6 84.2

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Tabel 3.2. Capacitatea Si Activitatea Turistica in Sighisoara (romani, straini)

Anul Nr Locuri In Sosiri Innoptari Indici De

Functiune (Mii Romani Straini Romani Straini Utilizare Neta A
Locuri Zile) (mii) (mii) (mii) (mii) Capacitatii In
Functiune (%)
2002 114.3 13.5 3.0 25.1 10.6 31.1

2004 191.4 17.7 4.4 35.5 14.9 26.5

2005 327.7 32.48 8.12 67.5 16.7 25.6

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Se poate observa clar o crestere in turism a capacitatii de cazare aflata in

functiune in Sighisoara, in aceasa perioada. Ponderea sosirilor in perioada 2002
- 2004 a avut o crestere , dar anul 2005 s-a inregistrat o cresterea sosirilor cu
83% mai mare fata de 2004 si cu 146% fata de 2002, numarul turistilor
inregistrand o crestere semnificativa.

Numarul de innoptari are de asemenea o evolutie pozitiva cu o crestere

spectaculoasa in anul 2005 cu 67% fata de 2004 si cu 136% fata de 2002. Din
punct de vedere al structurii turistilor sunt cu preponderenta turisti romani
numarul turistilor straini fiind relativ mic si inregistrand o scadere in anul 2004.

Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune scade in aceasta

periada de la 31.1% la 25.6% si deci si rentabilitatea spatiilor de cazare scade.

Sejurul mediu este de 2.16 zile in 2002, 2.27 zile in 2004 si 2.07 zile in 2005
inregistrand astfel o evolutie relativ constanta.

Densitatea circulatiei turistice a inregistrat un trend ascendent de la 0.51

tur/ loc la 1.18 tur/ loc. Circulatia turisticã a Sighisoarei a cunoscut, în perioada
2002-2005, o serie de modificãri atât de ordin cantitativ, cât si de ordin structural,
datoritã în special fenomenului de tranzitie, a situatiei economice precare, dar si
a interesului deosebit al turistilor pentru petrecerea timpului in zone noi
nepoluate.

Incasarile din turism. Sighisoara detine un valoraos potential natural si

antropic, pe baza conditiilor geografice climaice si istorice existente, in regiune
exista posibilitatea de a face din munca de turism un sector economic important
cu efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca.

Tabel 4. Turisi Cazati In Unitatile De Cazare Din Sighisoara

Tipuri De Unitati/ Numar Sosiri Ani

2002 2004 2005
Hotel Romani 8.4 8.14 14.90
1.9 2.03 3.7
Straini
Pensiune Romani 4.92 5.13 9.40
1.03 1.3 2.34
Straini
Hotel Pentru Tineret(Hostel) Romani 0.3 0.2 0.32
0.07 0.07 0.1
Straini
Han Romani - 0.5 0.74
- 0.1 0.2

Straini
Camping Romani - 3.9 7.12
- 0.9 1.78
 Straini
Total Romani 13.5 17.7 32.4
3 4.4 8.1
Straini

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Majoritatea turistilor ata romani cat si straini au preferat sa se cazeze in

structuri de primire turistica sub forma hotelurilor si a pensiunilor, o motivatie
poate fi comfortul oferit de aceste unitati, dotarile pe care le au, serviciile pe care
le ofera dar si increderea alinierii acetor structuri la cerintele impuse odata cu
intrarea in comunitatea europeana.

Tabel 5. Numarul De Innoptari In Unitatile De Cazare Din Sighisoara

Tipuri De Unitati/ Numar innoptari Ani

2002 2004 2005
Hotel Romani 16.3 16.3 30.8
6.9 6.8 7.8
Straini
Pensiune Romani 7.3 10.3 19.5
3.2 4.4 4.8
Straini
Hotel Pentru Tineret(Hostel) Romani 1.5 0.4 1
0.5 0.15 0.2
Straini
Han Romani - 0.7 1.4
- 0.3 0.3
Straini
Camping Romani - 7.8 14.8
- 3.4 3.6
Straini
Total Romani 25.1 35.5 67.5
10.6 14.9 16.7
Straini

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Previziunea circulatiei turistice pentru anii 2006-2008 realizata prin metoda

sporului mediu

Unde Δ‾ = 8.03
 nr crt anul nr de turisti (mii)
1 2002 16.5
2 2004 22.2
3 2005 40.6
4 2006 48.63
5 2007 56.6
6 2008 64.69

Economia turismului a cunoscut in ultimii ani un proces de revigorare lenta

ceea ce se coreleaza cu cresterea numarului de unitati de cazare si arata o
tendinta de crestere a cererii turistice

Propuneri de valorificare

In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al municipiului

sighisoara este necesar luarea unor masuri concrete :

 Modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe

elementele de specificitate.

 Strategie initialã de marketing ar trebui sa includa un program agresiv

de publicitate, prin crearea unei baze de date continând agentii de turism din
românia si prin furnizarea continua de informatii - calendar al venimentelor,
actualizarea produselor si alte activitati similare, plasarea reclamelor în
publicatiile de turism nationale si regionale si participarea la târgurile de turism
din românia.

 Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural

reprezinta nise de piata în crestere, iar municipiul sighisoara cu proximitatile sale
are un potential ridicat si este bine pozitionat, astfel încât se poate începe
capitalizarea acestor resurse si oportunitati.

 Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a

mijloacelo de transport in comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor
comerciale sanitare , de prestari servicii, a echipmentelor tehnico edilitare.

 necesitatea înfiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte

de aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila pe plan
local în vederea eficientizarii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe
de alta parte de alta parte obiectivele pe care un astfel de serviciu si le propune:
 . promovarea sustinuta a "dezvoltarii turistice în scopul cresterii
beneficiilor obtinute de pe urma valorificarii resurselor turistice pentru
comunitatea locala

. promovarea imaginii reale a municipiului Sighisoara în special si a

judetului Mures în general, atât pe plan national, cât si pe plan international;

. realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe

lânga primariile oraselor înfratite cu municipiul Sighisoara;

. abordarea sistematica a pietei si infrastructurii existente, care sa

grupeze într-un cadru coerent, pe o baza locala si zonala, strategiile de
dezvoltare ale tuturor actorilor publici si privati implicati în turism;

. identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de

exploatare este scazut si înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât
mai rapide a acestora în circulatia turistica;

. analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si

economici de asociere cu Primaria municipiului Sighisoara în vederea cresterii
gradului de exploatare a resurselor turistice locale si zonale;

. initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea /

ameliorarea atractiilor turistice cu grad ridicat de importanta.

 Sustinerea investitiilor in agrementul turistic si prin atragherea

investitorilor straini

 Armonizarea legislatiei turistice actuale cu legislatia ue

 Organizarea unor tururi / circuite turistice - programe turistice pe

circuite tematice

(istorice, geografice, economice, complexe etc.)

 Organizarea unor evenimente / manifestãri cultural-artistice etc. (în

parteneriat public / privat), care atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui
prilejuri de promovare si dinamizare a turismului local
  Editarea unor materiale promotionale de calitate, care sa proiecteze o
imagine pozitiva a turismului din municipiul sighisoara (reviste de profil, brosuri,
pliante, harti si ghiduri turistice, ilustrate etc.)

 Crearea si punerea la dispozitia turistilor si a factorilor interesati a

unei baze de date completã si operativã, privind oferta turistica din municipiu si
proximitati:

. baza turistica: - locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);

- restaurante, cluburi, puncte de agrement;

- agentii de turism si rent-a-car;

. puncte de atractie turistica (muzee, monumente, biserici si alte

atractii culturalistorice) ce sa fie incluse în diverse tururi ale orasului

. modalitati de petrecere a timpului liber (agrement);

. trasee si obiective turistice periurbane, cai de acces;

. servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;

monitorizarea si evaluarea diferitilor indicatori cantitativi si calitativi

- fluxul turistic, cererea turistica, factorii motivationali etc.:

. numarul de turisti români si straini, ponderea cererii interne si

externe în totalul cererii turistice anuale;

. indicele modificarii în timp a cererii turistice interne si externe;

. repartitia pe zone de provenienta (tari) a cererii turistice externe si

provenienta regionala a cererii turistice interne;

 Integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaþi în dezvoltarea

turismului pe plan

Local (institutii publice locale si centrale, diferite organisme publice sau private -
ant,
Antrec, ong-uri, agenti privati de turism - hoteluri, restaurante, agentii de turism
etc.), activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat de relansare a
turismului clujean, explorarea posibilelor parteneriate regionale si a avantajelor
colaborarii cu agentiile de promovare din lte judete

 Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea si strategia

turismului local, cu participarea organizatiilor profesionale, agentilor economici
de profil, institutiilor de învatamânt cu specific de turism si altor factori
competenti (reprezentantii autoritatilor locale, Consiliul Judetean si Prefectura
Cluj, Agentia de Dezvoltare Nord Vest, reprezentantii sectorului agroturistic etc.),
având ca finalitate identificarea resurselor si a posibilitatilor de finantare a unor
proiecte, precum si elaborarea unor strategii si politici pe termen scurt, mediu

 Initierea unor programe de formare profesionala adecvate pentru

lucratorii si lung profesionistii din turism, realizarea unor materiale promotionale
pentru pensiunile mici etc.

Harta Municipiului Sighisoara

 Concluzie

Un oras medieval care ofera turistilor prin unicitatea sa posibilitatea de a

redescoperi aerul plin de mister al istoriei.

Orasul Sighisoara pastrându-si aerul medieval cu ziduri somptuoase pline

de mister ofera turistilor posibilitatea sa descopere istoria si cultura unui mix de
civilizatii de mult apuse .

Pastrându-si farmecul istoric de altadata, Sighisoara este în acelasi timp

si un oras modern datorita festivalurilor pe care le gazduieste si care atrag
nummerosi turisti atât din tara cât si din strainatate cat si a investitiilor facute in
infrastructura.

Bibliografie

1. Camarda A., "Economia Turismului", Ed. Omnia Uni S.A.S.T. Brasov

2005
2. Cucu V. "Orasele României". Editura stiintifica Bucuresti
3. Dubowy E. "Sighisoara- un oras medieval" Editura Tehnica
Bucuresti
4. Ioncicã, M. "Economia Serviciilor", Bucuresti, Editura Uranus, 2000
5. Minciu R. "Economia Turismului" Bucuresti Ed. Uranus 2000
6. Nistoreanu P. "Economia Turismului- Teori Si Practica" Bucuresti
Ed.ASE 2002
7. Sighisoara - mic îndreptar turistic
8. soneriu I. "Orasul Sighisoara" vol VIII
9. Vancea A. "Monografia judetului Târnava Mare- Sighisoara" editura
10. www. Sighisoara.com