MINISTERUL CULTURII

COMISIA NAŢIONALĂ A MONUMENTELOR ISTORICE

DIRECTIA MONUMENTELOR ISTORICE
INSPECTORATUL PENTRU CULTURĂ AL JUDEŢULUI
BISTRIŢA-NĂSĂUD

https://biblioteca-digitala.ro
Istoria Bistriţei medievale este un capitol important al istoriei vieţii
citadine în Transilvania , cu particularităţile şi aspectele ei speci-
fice. Oraşul s-a dezvoltat în împrejurările în care şi celelalte oraşe
vechi medievale din Trans ilvania s-au înfiripat şi au evoluat, pe
măsura conturării structurilor feudale , pe măsura organizării
admin istrative şi politice a teritoriului transilvan, unele devenind
chiar centre politice în fruntea corn itatelor, districtelor, scaunelor.
Exemplele sunt numeroase şi Bistriţa este unul dintre ele .
Amintind de particularităţile istoriei Bistriţei medievale, trebuie să
precizăm că regiunea Bistriţei a fost colonizată cu germani în a
doua jumătate a secolului al XII-iea şi începutul secolului al
XIII-iea . Desigur că aceşti HOSPITES au fost colonizaţi nu pe un
teritoriu pustiu , ci pe un loc populat.
În evoluţia oraşului un loc important l-a avut şi poziţia sa
geografică şi strategică. Oraşul s-a dezvoltat într-o zonă ce
poate fi considerată un adevărat vad comercial, şi nu numai
comercial, spre Moldova . Relaţiile ei cu Moldova vor marca
profund pulsul vieţii oraşului în tot Evul Mediu .
Conform menţiunilor documentare , Bistriţa este recunoscută ca
aşezare urbană la începutul secolului al XIII-iea , cu răsfrângeri
asupra evoluţiei edilitare a oraşului . Aspectul citadin al aşezării
este cert influenţat de puterea sa economică şi de statutul său
politic de relativă autonomie.
La sfârşitul secolului al XIII-iea şi începutul secolului al XIV-iea ,
nucleul tramei stradale la Bistriţa era deja conturat, dezvoltarea
sa ulterioară urmând să desăvârşească înfăţişarea oraşului
medieval , aşa cum va fi ea schiţată în vechiul plan de la 1700.
Orice oraş vechi, cu o istorie îndelungată, păstrează mai mult
sau mai puţin în caracteristicile planului arhitectural urme ale
devenirii lui istorice, alături de semne ale creşterii sale organice .
Timpul şi nevoile schimbătoare ale oamenilor au modificat treptat
aspectul oraşului, dar acestea nu ~u alterat miezul structurii sale
iniţiale, componente ale întregului: străzi , cursuri de ape, pieţe .. .
Astfel Bistriţa a păstrat în perimetrul INTRA MUROS al vechiului
oraş trama stradală medievală . În ceea ce priveşte evoluţia
oraşului, etapele parcurse în închegarea şi construirea fronturilor
de stradă, amintim ipoteza potrivit căreia, în a doua jumătate a
secolului al XII-iea, primul front închegat în zona actualului cen-
tru al oraşului, în partea de vest a zonei Markplatz de mai târziu,
era deja construit, după care s-a constituit nucleul de parcele din
partea de sud-est a amintitei Markplatz (P . Niederm aier). Se
poate observa că trama stradală a oraşului medieval se axa pe
trei direcţii : spre vest , din centru spre est şi spre sud-est care
făcea legătura cu drumul Budacului, spre Poarta Ungurească.
Desigur că exista atunci, pe lângă clădirile menţionate , şi o
biserică parohială. Configuraţia tramei stradale medievale, faptul
că dezvoltarea ei se axează din Markplatz pe cele trei direcţii
principale , pare să indice că locul acelei biserici parohiale a fost
acela al actualei Biserici Evanghelice . De altfel, cercetările
arheologice au pus în evidenţă existenţa unor faze anterioare ale
monumentului actual.
https://biblioteca-digitala.ro
Aspectul urban al Bistriţei se conturează tot mai clar . O serie de
factori determină evoluţia tramei stradale şi a parce lelor
construite: necesităţi de circulaţ i e , vad comercial , de apărare şi
chiar de spaţiu. Factorul spaţiu va avea o influenţă tot mai mare
pe măsură ce oraşul se va înconjura cu ziduri . Un spaţiu limitat
INTRA MUROS şi în zona centrală a oraşului va determina
îngustimea parcelelor construite şi va influenţa chiar planul
contrucţiilor . Lăţimea parcelei construite la front ajungea doar
pentru intrare (poarta carosabilă) , două încăperi la stradă , în
spatele acestora fiind alte două. În aripa dinspre curte se afla
bucătăria şi alte încăperi , acareturi.Ele sunt dependinţe
economice legate de caracterul ocupaţiilor meşteşugăreşti şi de
altă natură ale orăşenilor . Cele mai vechi case au şi astăzi acest
plan de construcţie la Bistriţa .
Sfârşitul secolului al XIV-iea înseamnă cristalizarea unui tip de
casă de zid specific perioadei, care va avea o mare răspândire
în cadrul oraşului. De altfel, se formează acum la Bistriţa o
grupare de meşteri , pietrari şi zidari de valoare recunoscută ,
solicitaţi în zonele apropiate şi chiar în Moldova. În ultimele
decenii ale secolului al XV-iea se conturează un moment
important în evoluţia urbanistică a Bistriţei , apariţia caselor cu
etaj . În zona centrală există o serie de clădiri valoroase , printre
care ansamblul Pieţii Centrale , în care se integrează complexul
Şugalete. Acesta se afla pe frontul de nord al pieţii , incluzând
şirul celor treisprezece case ce au la parter un portic şi o galerie
exterioară . Sunt foste case ale unor negustori , cu elemente de
arhitectură caracteristice goticului târziu. Etajarea a impus
introducerea scărilor de acces care pleacă din curte . Pe
parcelele construite se formează cunoscutele
planuri în formă de L.
Atunci când casa este
etajată, parterul este
utilizat pentru activităţi
meşteşugăreşti sau
comerciale , etajul fiind
destinat a fi locuinţa ®
proprietarului. Este de
reţinut faptul că în evoluţia
clădirilor cu etaj din mediul
urban în zonă , în general
poarta carosabilă s-a trans ·
format în gang în momen-
tul etajării , soluţie impusă
de îngustimea parcelelor
la frontul stradal.
Activitatea edilitară la
Bistriţa la sfârşitul
secolului al XV-iea ş i
începutu I seco lului al XV 1-
lea este i lustrată de unul ::•
dintre cele mai importante
 monumente aflate în perimetrul istoric al oraşului : Casa Ion Zidarul. Această
construcţ i e este cu deosebire interesantă în evoluţia arhitecturii civile la
Bistriţa , în trecerea ei de la gotic la renaştere . Casa este menţionată în ştirile
documentare ca datând din a doua jumătate a secolului al XV-iea.
Cercetările arheologice efectuate cu prilejul restaurării ei au pus în evidenţă
existenţa unor vestigii din secolului al XIII-iea .
Pentru a reîntregi imaginea oraşului în a doua jumătate a secolului al XV-iea
şi începutul secolului al XVI-iea trebuie să menţionăm faptul că acum se con-
struieşte sistemul de fortificaţii : ziduri , turnuri şi porţi, construcţie realizată în
etape , pe parcursul unui secol. Dacă Turnul Dogarilor poate da indicii
despre ceea ce au fost turnurile ca elemente cheie în sistemul de fortificaţii
ale oraşului, imaginea porţilor s-a păstrat doar în stampe ale vremii. La
începutul celui de-al optulea deceniu al secolului al XVI-iea sistemul de
fortificaţii al oraşulu i era deja rid icat.
Activitatea constructivă la Bistr iţ a la sfârşitul secolului al XV-iea este
marcată , pe lângă lucrările de edificare a sistemului de fortificaţii , şi de acela
de construcţie a turnului bisericii , turn a cărui siluetă va domina de acum
oraşu l.
A doua jumătate a secolului al XVI-iea este des igur la Bistriţa etapa de matu-
ritate în evoluţia arhitecturii Renaşterii , când arhitectul italian PETRUS
ITALUS de LUGANO , execută o amplă lucrare de restaurare a Bisericii
Evanghelice între anii 1560-1563 . Petrus ltalus, intervenind asupra
monumentului, a păstrat spiritul construcţiei gotice, adăugând o serie de
elemente renascentiste : porticul princ ip al de pe faţada vestică , două partale
laterale , galeria balcoanelor interioare şi a turnului aflat deasupra corului.
În primele decenii al secolului al XVIII-iea , după instaurarea dominaţiei
austriece şi încercarea de restaurare a catolic ismului, parohia catolică
construieşte acum noua biserică catolică în stil baroc.
Secolul al XIX- iea marchează începutul modernizării oraşului . Necesităţi
impuse de circulaţie , precum şi alte considerente legate de utilizarea
spaţiului , de creşterea numărului populaţiei, au determinat schimbări în
ambientul urban al Bistriţei. Pentru înlesnirea circulaţiei a în ceput
demantelarea treptată a sistemului de fortificaţii a oraşulu i, răspândirea
armelor de foc făcând inutile fortificaţiile medievale pentru apărare .
La sfârşitul secolului al XIX-iea începe o activitatea edilitară vie la Bistriţa,
unul dintre cei mai cunoscuţi constructori ai acestei perioade fiind MICHAEL
TEXTORIS.
După 1900 oraşul înregistrează o creştere demografică explicabilă prin
instalarea aici a sediului comitalului. După desfiinţarea Un iv ersităţii Săseşti şi
permisiunea de instalare în oraş şi a populaţiei negermane , ponderea saşilor
a început să scadă . În 1948 au rămas, ca urmare a evenimentelor provocate
de război (evacuarea germanilor din 1944 , odată cu frontul) doar 13,2% saşi.
După înfiinţarea judeţelor, în 1977 mai erau în Bistriţa 2,1% saşi . În 1991 se
mai înregistrau în oraş 255 de locuitori germani.

Arh. Paula OL TEA NU

Bibliografie: Studiu istoric întocmit de : Ist. Gabriela RĂDULESCU, Ist. Corneliu GAJU ,
Ist. Adrian ONOFREIU- Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Bistriţa Năsăud.

3
https://biblioteca-digitala.ro
 SANTIERE DE RESTAURARE CUPRINSE ÎN PROGRAMUL MINISTERULUI CULTURII
, ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

1. Biserica Evanghelică, Bistriţa, sec. XV-XVI (Cop. 1-4, 2)

Lucrări începute din i niţiativa ş i cu fondurile Consistoriului Evanghelic şi preluate de Ministerul Cu ltu rii în anul 1996 .
•Proiectant: S.C. „UTILITAS " S.R.L., Cluj-Napoca
•Executant : „CREATIV GROUP " S.A. , Bistriţa
•Benefic iar: Consistoriul Evanghelic B i str iţ a

2. Biserica Evanghelică cu turnul clopotniţă, sec. XV . Sat Tarpiu, comuna Dumitra. (3, 4, 5, 6)
Intervenţie urgentă :sprijinirea bolţ i lo r, executată înainte de 1977. Şant i er de consolidare -restaurare la biserică
începând din 1996 . Sistematizarea verticală a incintei ş i consolidarea turnului clopotn iţ ă din 1997.
•Proiectant : S.C. „ANAROM " S.R.L „ Bucureşti
•Executant : „CREATIV GROUP " S.A. , Bistr iţ a
•Beneficiar: Paroh ia Ortodoxă Tarpiu

https://biblioteca-digitala.ro
3. Casa din Piata Centrală nr. 24 - Ansamblul Sugalete , sec. XVI-XVIII (7, 8, 9, 10)
În anul 1995 ~-au executat intervenţii urgente de sprijinire a porticului. În anul 1997 a demarat şantierul de consolidare restaurare a
0

ansamblului Şugalete - imagine dinspre P iaţa Centrală.

•Pro iectant: S.C . „ANAROM " S.R.L., Bu cureşti
•E xecutant: „CREATIV GROUP " S.A. , B is triţa
•Benefic iar: Uniunea Ar tiştilor Plastici - B istriţa Năsăud
4. Biserica Evanghelică cu Turnul Clopotniţă (1579) şi zidul de incintă. Sat Vermeş, comuna Lechinţa (11, 12, 13)
Deschiderea şantierului de intervenţii urgente în 1998.
•Pro iectant: S.C. „ANAROM " S.R.L ., Bucureşti
•E xecutant: „CREATIV GROUP " S.A. , Bistr iţa
•Beneficiar: Parohia Ortodoxă Vermeş

5
https://biblioteca-digitala.ro
 5. Biserica Evanghelică, sec. XIII. Sat Herina, comuna Galaţii
Bistriţei (14, 15, 16)
Intervenţii urgente executate în 1996 din iniţiativa saşilor şi a
Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud . Şantier de consolidare-
restaurare din 1997 .
•Proiectant: Biroul de Arhitectură FABINI S.R.L ., Sibiu
•Executant: „CREATIV GROUP " S.A. , B i stri ţ a
•Beneficiar: Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din
România

https://biblioteca-digitala.ro
6. Biserica Evanghelică, sec. XIV-XV. Sat Teaca, comuna Dumitra (17, 18, 19)
Deschiderea şantierului şi executarea de intervenţii urgente în 1998.
•Proiectant: S.C. „ANAROM" S.R.L„ Bucureşti
•Executant: „CREATIV GROUP " S.A., Bistriţa
•Beneficiar: Consistoriul Evanghelic Teaca

7. Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli", 1755. Sat Sărata, oraş Bistriţa (20, 21, 22)
Şantier consolidare-restaurare, 1997 , recepţie la terminarea lucrărilor 1997
•Proiectant: S.C . „PROSER " S.R.L „ Bucureşti
•Executant: S.C. „AXIS B", Sighetu! Marmaţiei
•Beneficiar: Parohia Ortodoxă Sărata

7
https://biblioteca-digitala.ro
 8. Biserica Reformată, sec. XIII-XIX. Sat Şirioara ,
comuna Şieu Odorhei (23, 24)
Şantier de consolidare-restaurare început în 1997 ,
terminat în 1998.
•Proiectant: S.C. „ANAROM " S.R.L., Bucureşti
•Executant: „CREATIV GROUP " S.A. , Bistriţa
•Beneficiar: Parohia Ortodoxă Şirioara

PROPUNERI DE RESTAURARE

1. Biserica de Lemn „Sfinţii Petru şi Pavel ",

sec. XVIII. Sat Runcu Salvei, comuna Salva
(25, 26)
•Beneficiar: Parohia Ortodoxă
8
https://biblioteca-digitala.ro
2. Biserica Evanghelică cu Turnul Clopotniţă şi zidul de incintă, sec. XV. Sat Jelna , comuna Budacu de Jos (27, 28)
•Beneficiar: Parohia Ortodoxă

3. Turnul Bisericii Evanghelice, sec. XV. Comuna Dumitra (29, 30)

•Beneficiar: Parohia Ortodoxă

9
https://biblioteca-digitala.ro
•Perspectivă actua l ă asupra străzii
Dogarilor, în zona de protecţie a monumentului istoric „Turnul Dogarilor" şi fragment din zidul de
incintă , sec . XV . Alăturare nefericităa construcţiilor noi , tip bloc , ridicate în faţa monumentului , unul dintre cele mai importante ale
oraşului, mărturie a sistemului de fortificaţi ce apărau Bistriţa medievală (31 , 32) .
•Fronturi de stradă caracteristice pentru municipiul Bistriţa„. (33, 35, 36)
Strada Liviu Rebreanu - imagini actuale dinspre est, din zona apropiată locului pe care se ridica „Poarta Lemnelor". Perspectiva
străzii este dominată de silueta turnului Bisericii Evanghelice , aflată în plan îndepărtat.

•Pasajul pietonal cu nr. 1O între str. C. Dobrogeanu Gherea şi Piaţa Centrală .

Pasajele pietonale sunt un element specific oraşului Bistriţa ce se menţin datorită utilităţii certe pentru circulaţia pietonală în condi-
ţiile structurării stradale pe o direcţie dominantă . Imaginea contemporană a acestora este însă afectată negativ de lipsa de
întreţinere a construcţiilor , împrejmuiri improprii , instalaţii aparente , pavimente necorespunzătoare , etc . (3 4).

•Curţileinterioare , din perimetrul istoric , parte componentă a fondului construit a vechiul burg medieval , sunt paraz itate de anexe
improvizate şi amplasate neadecvat, funcţionând ca spaţii de depozitare (37 , 38 , 39 ).
•Construcţie anexă în execuţie pe zidul de incintă în zona de protecţie a monumentului istoric „Biserica fostei Mănăstir i Minorite ",
sec . XIII-XVIII , actualmente Biserica Ortodo xă „Intrarea în biserică " (40 ).

1o
https://biblioteca-digitala.ro
 11

https://biblioteca-digitala.ro
 -~
"O
w

Judetul Bistrita Năsăud are inventariate în Lista Monumentelor Istorice

' '
un număr de 45·5 de monumente istorice , dintre
•Monumente şi situ i arheologice 171
•Monumente şi ansambluri de arhitectură 260
•Clădiri memoriale 5
•Monumente şi ansambluri de artă .plastică cu valoare memorială 9
•Zone istorice urbane şi rurale · 1O
https://biblioteca-digitala.ro