Revisto muzeelor

2 -1985 si monumentelor

http://patrimoniu.gov.ro
 COLEGIUL DE REDACŢIE

dr. Lucian ROŞU, redactor-şef, Gavrilă SARAFOLEAN,

redactor-şef adjunct, Ion GRIGORESCU, Maria IACOB,
Gheorghiţa IANCU, dr. Mircea MUŞAT, Elisabeta
RUŞINARU

Redactori:
Ion GRIGORESCU, Maria IGNAT, Anghel PAVEL,
Elisabeta RUŞINARU, Decebal ŢOCA

Prezentarea grafică şi tehnică:

Corneliu MOLDOVEANU

Corectura asigurată de serviciul de corectură al I.S.I.A.P.

(Intreprinderea de stat pentru imprimate şi administrarea
publicaţiilor).

Redacfia: Calea Victoriei nr. 174, cod 71101, sector l,

Bucureşti, telefon: 50 48 68. Administra/ia: Intreprinderea de
stat pentru imprimate şi administrarea publicaţiilor, Piaţa
Scînteii nr . 1, cod 71554, sect . 1, Bucureşti, telefon 17 60 10,
interior 1405. Abonamentele se fac la administraţie - prin
pDştă sau virament I.S.l.A.P. (Întreprinderea de stat
pentru imprimate şi administrarea publicaţiilor), cont
64 51 502 28 B.N.R .S.R. Filiala sector 1, Bucureşti şi la
oficiile poştale sau difuzorii de presă. Costul unui abona-
ment (10 numere „Muzee" şi 2 ·numere „Monumente isto-
rice şi de artă"), lei 400 anual. Cititorii din străinătate se
pot abona prin „ROMPRESFILATELIA" sectorul export-
import presă P. O. Box 12.201, telex 10376 prsfir Bucu-
reşti, Calea Griviţei, nr. 64-66:

Tiparul executat la INTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ

SIBIU
I 40 880 j I Lei 75 I

http://patrimoniu.gov.ro
CONSILIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIE _ ~ „. S,OCIALlSTE.
. .

revista muzeelor si monumentelor >

- - - - - - - - N r . 2 •1985 - - - - - - - - . . . . . -

ANUL XVI~-----------

http://patrimoniu.gov.ro
COPERTA I
H anul domn esc (secolul al XVII-lea) g ăzduind azi
Expoziţi a de etnog rafi e şi artă populară a Muzeului
jud e ţea n Suceava

COPERTA A IV-A
I
Foişorul de foc al Capitalei
I n m edalion: C o n s olă la monumentul din L eurd a , jud e ţul Cluj

COLEGIUL DE REDACTTE
dr. Lucian ROŞU , red aotor-şef, Gavrilă SARAFO-
LEAN, reda ctor-ş ef adjunct,· Ion GRIGORESCU,
Maria IACOB, Gh eorghiţa IANCU, dr. Mircea MU-
ŞAT , Elisabe ta RU ŞINARU

Red actori:
Ion. GRIGORESCU, Maria IGNAT, Anghel PAVEL,
Elisabeta RUŞINARU , Deoebal ŢOCA

Prezenta rea gra fică şi tehnică:

Corneliu MOLDOVEANU

Corectip·a a sigurată de serviciul de core ctură al

I.S.I.A.I . (Intreprinder ea de s ta t pe ntru imprima te
şi adminis tra rea publioa ţiilor) .

Redac ţia : Calea Victoriei nr . 174, cod 71101, sector

1 Bucureş ti , telefon : 50 48 68 . Administraţia: In-
treprinderea de sta t pentru imprima te şi admirnis-
tra rea publica ţiilor , I iaţa Scînteii nr. 1, cod 71554,
sect. 1, Bucmeş ti, tel efon 17 60 10, interior 1405 .
Abon am entele se fac la a dmini straţi e - prin poş tă
sau vi ram ent I.S .I.A. P . (1ntreprinde r a de s tat pen-
tru imprima te şi admini strar ea publicaţiilor), cont
64 51 502 28 B.N.R.S .R. Filiala sector 1, Bucureş ti,
ş i la oficiile poş tale sau difuzorii de presă . Costul
unui a bona me nt (10 numer e „Muzee" ş i 2 num ere
„Monumente is torice şi de a rtă"), lei 400 anual. Ci-
titorii din s trăinăta te se pot abona prin „ROMPRES-
FILATELIA" sectorul export-import presă P. O.
Box 12.201, telex 10376 prsfir Bucureş ti, Cal ea G ri-
viţe i, nr. 64-6() .

Tipa rul executat la INTREPRINDEREA I OLTGRAFICĂ SIBIU

„Reviata muzeelo.r şL!Don.ume11t&Jor - Monumente. lsto.rlce. şi i.l{lltţl" . continui' _„Buletlnul-Comlslunll Monumentelor lltorlee", fondat ln 1998

http://patrimoniu.gov.ro
 STUDII ŞI COMUNICĂRI
CETATEA DACICĂ DE LA COSTEŞTI
Scurtă privire asupra slsfemulul de construcfie
etatea de la Costeşti•, cea mai nordică dintre
Cfortificatiile care alcătuiau sistemul defensiv con-
struit de daci în zona Munţilor Orăştiei, este aniplasată
pe malul stîng al Apei Oraşului, pe dealul Cetăţuia, avînd
o altitudine de 561 m 1.
Prin poziţia sa st rateg ică, dominînd defil'2 ul care con-
duce spre Sarmizegetusa, cetatea avea menirea să-l su-
pravegheze şi să împiedice pătrunderea oricărui du ş man
venit dinspre nord către centrul zonei fortificate.
Asemănătoare celorlalte fortificaţii dacice din zonele
muntoase ale sud-estului Transilvaniei, cetatea Costeşti
a fost înălţată pe platoul unui deal în formă de mamelon
avînd pante greu accesibile spre n ord şi vest, iar spre
est ş i sud pante ceva mai line şi cîteva terase înguste,
parţ1al reamenajate în momentul fortificării dealului.
Construită iniţial ca centru al unei puterni ce . uniuni
tribale 2, cetatea a devenit, după opinia cerce tătorilor,
acropola unei întinse a şezăr i civile, aflate în apropiere
p 2 valea Apei Oraşului 3 , şi reşe dinţă pentru r egii daci4
chiar din timpul lui Burebistas.
Elementele defen sive ale fortificaţiei, diferite ca str uc-
t ură şi tehnică de construcţie, erau adaptate la forma
ter enului, fiind di spuse în centuri succesive pe pantele
dealului. Acestora li se adăugau cîteva turnuri, necesare
pentru paza ş i apărarea drumului antic, construcţii si-
tuate pe terasele din n ord şi. nord-est ale dealului (fig. 1).
O primă centu ră o con stitui e un val de pămînt , cu
o palisadă dublă , care înconjura platoul superi or şi te-
rasele aflate în partea de sud şi est. Valul, di str us în
urma primului război cu romanii, a fost refăcut ulterior,
"'Releveele sî nl l nlo c rnilc de a ut or .
1 D. i\'C. Teodoresc u , Cela /ea dac<! de la Cos teş ti . i u „1\ CM IT", ·1929.
Clu j, 1930, ex Lrn s . p. 2 - 26; C. Dn icov ic iu , A şc :ci rile dacice .d in 1'f1111fii
Orăş lie i , I , B uc„ 1951, p. 9-20 ; C. JJai covic iu ş i colnb „ 1n „MaL<a· iul e
Vl", 1959 , p. 331 - 335 ; C. Da ic oviciu , H. Dn icov ic in , Surmi:egelu.rn.
Cel<lfile şi aşeză rile dacic e din Munţii Orăş lie i2, Buc„ 1\)62, p. l 9-22: H.
Da icoviciu , Sis len111l de[ensio a l celâfii dacice de la Cos leş li , în „Sn r ge-
tia" , X I V , 1979 , p. 103 - 114 ; l. G!odnriu , Arhilec l11ra dacilor , Cln:j- Nn-
pocn, 1983 , p. 26-29 şi 88 - 90: D inu Ant onescu , ln.troduccre i11. arh i lec-
lura dac ilor , n uc „ 1984, p. 33 - :rn Ş i 99 - 115 .
2 cf. D. i\'I. Te odoresc u , op. cil. , p. 2,1: I J. Da icov ici u, Dacia de la
B 1.1re/J isla la cu cerirea roma n ă. Cluj. 1972. p. 3 1 şi 53 .
.J cf . II. Da ico vi c iu , I. Glod nriu , P uncte de reper pe11lr11 cro1wlof1ia
c e lăfilor ş i aşezcirilor daci ce din. i\l wt/ii O răş lie i , în „Acta M.N „" X!lf ,
1976, p. 73 ; T-1 . Daicov ic iu , Si .~ l e 11111l de/e nsio . „ p. lO:l.
•ci'. C. Da icov iciu , Aş eză ril e dacice .. „ p . 19 ; C. Dn ic ovic i11 , JJ. Dai-
cov ic iu , Sa rmi: egel1.1sa .. „ p . 22: I. I-I . Cr i şn n. JJurcbista .~i cpoca .rn2 , B nc .,
1977, p. 300 ş i '.344 -315, deşi a nter ior , p. 121 - 12„1, pledează tl onr pentru
o r c şcd in\ ă nob ili ar i:\.
5 cf. C. Daicoviciu , Aş ezăr ile dac ice„ „ loc. cil . : .11. Da icoviciu , Dacii2 ,
Buc„ 1968, p. 116; l. Gl odnriu , Sarmi:cgelusa - Die llauplslad l der Daker.
Archă eo log isc lte Be/iinde, in „No u vcll cs ctudes d 'hisloi rc" , VI, l, 1980,
p . 37, c n bibliografia asupra proble me i.
http://patrimoniu.gov.ro
Arh. ANIŞOARA SION
aproximativ pe acelaşi traseu, denumit în literatura de
specialitate „valul roşu"6 .
După val, urm e ază un zid de incintă din piatră, cu
trei bastioane 7 , numerotate I, II şi III, precum şi, even-
tual, bastionul IVB, care întăreau doar partea ele sud a
dealului, mai u şo r a ccesibilă. Incinta era prevăz ută cu
o poartă, situată pe tron sonul de suci, imediat spre est
de turnul II.
Pe bu za platoului, şi pe panta de sub el, existau două
şiruri de palisade, di spus 2 la di stanţă variabilă, formînd
ultimul dispozitiv de apărare al cetăţii împr e ună cu ce-
lelalte construcţii de pe platoul superior.
Pe pla toul de formă elipsoidală, orientat nord-sud, se
găseau amplasate, spre ex tr e mităţil e sale, două turnuri-
locuinţă, nr. 1 ş i nr. 2, avînd partea infe rioară din zidă­
ri e de piatră, precum şi un turn de veghe cu structură
din lemn situat central în zona cu altitudinea cea mai
mare. La aceste di spozitive de apărare, relevate de cer-
cetăr il e arheologice, se mai adaugă în că un val de pă ­
mînt (identificat de cer cetă ril e aerofotografice), pe panta
dealului , la o cotă de nivel inferioară. Acest obstacol,
de fapt primul în calea asediatorilor, in clud ea în interior
ş i zon ele ele nord şi nord-est, cu turnurile izolate nr. V
ş i VI, ca şi turnul-l ocuinţă nr. 3. Tot la adăpostul valu-
lui s u smenţionat se aflau şi san ctuarele 1, 3 şi 49.
Cetatea de la Costeş ti se sprijin ea în caz de asediu
ş i pe puncte fortificate mai înaintate, cum sînt cele două
turnur i de pe înălţimile apropiate Ciocuţa şi Cetăţuia
înaltă 10 .
Cercetările n oastre ele la Costeşti, începute în anul
1980, au avut ca scop determinarea caracteristicilor de
co n stru cţ i e ale elementelor de fortificaţi e cu ziduri de
piatră - t urnuri şi curtin e. Concluziile acestor prime
inves tigaţi i 11 au fo st confirmate prin sondaj ele de veri-
6 ci'. D. M. Te odoresc u , O/ l. ·ii „ p. 11 - 14 ş i 23 - 2,l ; C. Da icov ic iu ,
.'1.5e:.<lrile dacice .. „ p. 16: II . Dai c ov ic iu . Sis temul de[ensio .. „ p . 104 ş i
l 10 şi notn S.
7
p:'l sln1rn in l ncr nrc n de fn\:'l si gklc ş i rn1mcr ol are n obiec tivelor
cu nosc ute clin lu cră ril e nnlcrioan•..
8 Cele patru b astioane , numite de D. l\I. Teodoresc u „t urnuri contra-
fort ", a u fost co ncep ute ini \ ial eu turnuri izolate. Aulorul a firm ă c:'l „ erau
pline în inlerior ş i nu aoea11 nici 1111 f'el de inlrare". cL op.cil „ p. 7. ceea cc
ne filt (} să presupune m că u ltei·ior . ponte od a t ă c u co nst ruire a ziclnlui
ele cnr li n:'l , ele an fos t umplu le c u pămlnt , j'uc indr ol ele bastioane . J.e vo m
numi .în conlinu nre turnuri .
n cf. A I. Simi on Ş te fan , Cerce t ă ri aero/<1 loflra(ice în a nii 1 9 78 -19 8 0,
l n „l\'la terinle", 198:3, Du c „ p. 18i..,)ig. 11 - foto aer i ană a zone i ş i fig.
12 - planul restituit a l forlil'ic;H\f'j.
111 cr. C. Da icov iciu , Aş eză rile dacice .. „ p . 20 - 21 ; IT. Da icov icin ,
Sislemul de[ens i11 . . „ Jl . 11 l.
11 Anişoarn Sion , C îleva elem anle noi priuind zidurile d in pialnl ale
{or t i {ica/.iţi d,aci_ce de la Cos leş li , connmi car c sus ţinutu l a sesi unea ş tiin\i­
fi ci\ „Continuitate mullimilcnară '', Cluj-Napoca , 2 7- 30 mai 1981. .
 ". Apareia jul zidului de la baza turnului, actualmente
v izibil, de tip ul tectangular nereg ulat1s, se caracterizează
prin asize orizontale cu înălţimi inegale clar de valori
apropiate, construite cu decroş uri - trepte - , di spuse
si multa n. p e cele două p ara mente 16 (fig. 2). E1evaţia turn.u-
rHor-lo cuinţă prezin tă pe oele pa1 tru la turi u n număr ine-
gal d asize, datorită terenului deni velat p e ca r sînt co n-
struite . Faţă de n ivelul el e călcare clin. tu rn, p e para-
mcntwl interior era u vizibile trei as ize ele blocuri, însu -
mî ncl ] ,40 111 17.;
La turnul-J ocuinţă nr. 1, am putut s tabili că para-
mentu l extcr.ior din piatră era mai înalt cu două asize
faţă de cel interior 18 , zidăria de cărămid ă începînd cLi
aprox im ativ 0,70 m mai jos în interiorul turnu lui faţă
ele e xterior ul să u .
Blocur ile de parament, aşezat e în ge neral cu latura
lungă la faţa zidulu.i, sînt întrer upte din loc în. loc el e
butise - b locur i înguste ş i cu o lungime ma i mare dccît
a celor·lalLe pietre - care pătrund au profund în masa
I
i e mplect011ului ş i asigurau coeziunea elem e ntelor st ruc-
/
/ Lu rale ale ziclu 1ui 19 : paramente „i emplecton (fig. :3 a).
/ S upr afeţe le v izib ile ale blocur.ilor el e parament sînt :n e-
/
/ ,,. "U' ZIDURI DE PIATRĂ
tezite cu dalta lată sau cu dinţ i , pă trînd în s ă, în special
./ - VAL CU PALISADĂ
i ·:::.: PAUSADÂ
la exterioru l zidulu i, urmele cioplirii grosiere cu ş piţul
'i ·~ VAL DE PAMÎNT ş i ciocanul, dispu se în tu şe oblice 2D (fig. 3 b). Mu chiile
50 '00 / ,Hm SANCTUAR€ viz i bi Ic ;:i le blocuri.lor din. p a ramente le ex te rioa re sîn t
_._.>' ;c CISTERNA.

Fig. l . l'lnnul cc li\\ ii Co~ll'.~ I i.

ficare înc pute în anul 1981, cerce tEirile clin ultimiJ c

campanii 12 aducînd noi date ce perm.i t stabilirea crono-
logiei relative a cons trucţiilor 13.
Construcţiile clin piatră de la Costeş ti au zidurile
ridicate în tebnica comună tuturor fortificaţiil or dacice
clin zona Munţilor Orăştiei. Zidurile au param ntcle for-
mate clin blocuri mari ele piatră de calcar fasonat ş i e rn-
plectonul compus clin pămînt şi pietre variate ca clim n -
siuni, ş is Luri ş i c ioplitură de calcar. Blocurile celor două
paramente erau unite la partea lor sup erioară prin grinzi
de lemn cu rol de tirant, dispuse de regulă transversal
pe dire cţia zidului, a sigurînd coeziunea el -m ntelor Jui
structurale. Grinzile ele lemn se fix au cu capetele în lă­
ca~uri tăiate sp ecial la partea sup 2r.ioară a blocur ilor.
Dificultatea stabilirii diferitelor faze el e co n . 'trucţi
cons tă în faptul că, la toat refacer.ilc şi adăugiril e ul-
Lerioare, t ehnica el pun ere în ope ră a materialului l it ic
cs1te rela tiv unitară. Am surprins îns ă o serie el parti-
cu larităţi el e execuţ i e şi rez olvări tehnice diferite în cazu l
aceloraşi detalii el e con s trucţie, care, în une] s ituaţii ,
reflectă tocmai faze ele co n str ucţie diferite. F ig. 2. Tur1111l -locui11\ [1 nr . 2, pnrnrnc ntul c xLcrio r al zidului de s·u d.

l. Turnuril e -lo c uinţă de p e platou
Turnurile-locuinţă nr. 1 ş i nr. 2 fac notă aparte faţă
de celelalte turnuri. Ele au zidurile construite î ntr-un
·istem mixt 14 : la bază, zidărie ele piatră lucrată în teh-
nica ami ntită, iar la partea s upe rioară, cărămizi mari,
slab arse, legate cu un strat subţire de lu t. Că rămizile,
el e formă pătrată, au dime nsiunile de 49 X 49 X 9,5 (1 0) cm,
putînd fi obs rvate ş i cărămizi mai mici, dreptunghiu-
lare, ele 49 X 27 (28) X 9,5 cm.
i ·i Săpillu ril c nrhco log icc ele l a Coslcşli au rc incc pul în 198 1. ~ i au
co nt inu at in 198 3 ş i 1984 , sub co rHluccrca direc li't a rcg retnl ului pl'Ofcso r
IJ. Da icovic iu .
13 Rez ulla lcl<.: cc r ce l ă rilor a u fosl preze ntate l a ses iunile an u ale de
rapoarte arheolo gice din 1982 şi Hl84. E le au fost re uni.Le l nl.r-un s in gu r
raport JJe ntru a fi publicate ln „Materi a le", 1983, ln curs de apariţ i e .
14 Tehnică c un osculă ş i u t ili zată de grec i pen tru cn n slr u c ţii c ivil e
ş i militare Inei:\ din ce lo ma i vechi limpuri , 1ntre bu inPndu -sc la 1nccput
că r ămidă n e arsă , cf. H . Mar tin , Manue l d 'archil cclure greque, I. Par is,
1965, p. 46 - 54, eu exemple; A . Or la ndo, L es malcriaux de cons lruclion
el la leclrnique arclrilcc luralc des ancicns Grccs, 1, Paris, 1966 - 1968, p. 67,
c u exe mple. Că r ă mid a :wsă eslc l' olosit!t in co n st ru c ţiil e g r eceşti mult
mai tlrziu , tn epoca hcl en i stică , d eş i o găs im ln Orient începl nd cu sec .
V l.c.n. ş i ln secolele urm ă to a r e, cr. H . Martin, op. cil „ p. 63-64; A.
Orlnndos, op. cil. , loc. cil .
.anfrc nate pe două sau trei laturi, p e o profunzime el '.)
1,5- 4 cm .
Colţ u r ile exterioare ale turnurilor prezintă profila-
tura vertica lă în retrageri succesive cu dublu falţ, ca-
racte ri. t ică zidurilor grece şti ele a părare cu apar ia j rec-
15 ci'. H. Ma ri.în , op. cil „ p. 385 - 386 ; A. Or la nd os. op. cil „ 11. p
1 :J0 - 140: .J. P. /\cla rn . f .'arc l1ilec l11re mililaire grequ e, Pn ri s, 1982. p. 27
Jij Ln tu rnul -l ocuin\.i\ nr . 2. trep te le de pc paramc nlul exteri or ele sud
ş i esL nu -ş i găsesc i11toc rnai co respondent ul i11 interior , de-a lun gul ncr-
l c i aş i !a luri , fa pt datorat re faceri i ncesto r ziduri.
1 7 l. n D inu Anto nesc u , P ropuneri de recorr.sliluire a unor /oc11 i11fe cla-
cice din. M11n/ii O răştic i . l n „Arhi tectur a ", 5, 1977, p. 68-69; r cllrat[1 iu
J nlroduccrc. „ , p. 3(). lnăl~ i ruca z i dărie i de p i al r ă din int eriorul turnuri lor
este uprcc i ală la l ,80 - 2.00 111, ceea cc nu co respunde c u sil u nţ i a r caliL
1s Conform m ăsu r ători lor noastre, co nfrunt ate ş i cu ·imag inile din
timpul săpă lu ri l o r publica te de V. Pf1rvan , Getica . O proloislorie a Dac iei ,
B uc., 1926, p. XXVII, fi g. 2 ş i pi. XX IX , fig. 1 ş i 2.
rn E le ment de J cg[1lur ă fol os it cure nt pe n tr u zid urile g reccş li cu cm-
plec ton , cf. H. Martin , op. cil. , p. 374, b u t isele sînt lntll ni tc în Lontc co n -
st.rucţ. i i Ic de 1a Coste ş li .
20 Excepţia o co nstitui e blocurile e xter ioare de l a co l ţ ul de nor d-est
al turnului-locuinţă nr. 1, unde upar cî lcva pi ese cu bosnj u şor r e liefa t
ş i oglinML marginall't , netczi l!t cu dalta , l ată de 3-6 cm, a că ror prczenţtt
nu o putcl!n încă explica.

http://patrimoniu.gov.ro
 tat şi o serie de abateri de la regula generală, atît la
nivelul apareiajului zidăriei, cit şi în componenţa struc-
turală a fiecărei asize, luată separat, de exemplu: decro-
ş uri ale asizelor care nu corespund în acelaşi loc pe cele
două paramente, lăcaşuri pentru grinzi care nu-şi mai
a ii corespondentul pe cealaltă faţă a zidului, blocuri fără
şanfren, asize inegale p e cele două param ente opuse,
blocuri uşor trapezoidale. Aceste abateri se datorează
unor refaceri din antichitate ale zidăriei ce forma baza
""--... APAREAJ DE ZIDĂRIE EXERIOR
a PARAMENT CU BLJTISE emplecton turnurilor, la care se ada ugă intervenţiile asupra monu-
b me ntelor după descoperirea lor 24 .
1n anul 1981 semnalam prezenţa a două fragmente
ele zidărie afl ate în cele două turnuri-locuintă, sub nive-
lul de călcare din'· interior2s, presupui1înd că ele trebuie
· ă fi a p arţinut tot unor turnuri , dar anterioare celor vi-
zibile astăzi , const rucţii ce aveau dim ensiuni · m ai mici26 _·
La turnul-locuinţă nr. 1, zidul vechi, gros de 1,50-
c SUPRAFAŢA_ DE 1,60 m, se păstrează pe o lungime de 6,08 m, fiind situat
BLOC DE COLT PROFILAT'. CCJllTAC T LI SA
la 1,80- 1,9 0 111 spre interior faţă de la tura de vest a
turn ului şi pa ral l cu aceasta. Sondajele de v erifica re clin
/f , :
un ii 1981- 1984 au pr cizat că zidul reprez intă de fapt
~· /~, „ o por ţiune din latura de vest a unui turn mai mic,. ce
I ',
11~ ·~,
av ea dim e nsiunile interioare de 6,45 X 7,30 m, construcţia
lui fiind cl e m a ntel ată pînă la nivelul de călcare antic 27 ;
.. ~ ~ .>· laturile ele nord şi est ale prim ei construcţii foloseau ca
TIPURI DE LĂCAŞURI PENTRU GRINZI .~/~ ::<-:-,:. ~/~~ , ,:~ .. fundaţii pe ntru turnul actual, ca re, avînd dimen. iuni
t mai mari - 8,26X12,65 m în inte rior, s-a extins spre
g .FALŢ ORIZONTAL sud ş i vest (fig , 5, a, b) ,
emplecton
1ntre asizele ele piatră ale para mentelor inte rioare ·::ile
celor două turnuri, pe porţiunil e în care acestea se su-
~FALŢ VERTICAL prapuneau , se găs e şte un strat de umplutură gros de
8- 16 cm, format din pămînt ars la roşu, cu fr ag mente
.f ele lipitură ele lut, cărbune şi pietre de mici dimensiuni
(fig. G). S-a constatat că şi sub asiza de te melie a pri-
mului turn, pe latura vestică, imediat peste stîncă, se
Fi g, :J. D c Lalii de zidărie. afla un stra t gro de nivelare, format, de asemenea, din
pămînt ar s la roşu, pietre, lipitură de lut şi cărbune,
tangular începînd cu sfîrşitul secolului V î.e.J1. şi menţi­ material rezultat, probabil, din demola r a uno r con. trucţii
n ută în toată epoca h elenistică 2 1 (fig. 3 c), care au existat pe platou în a inte ele a fi fost construit
Suprafeţel e de contact ale blocurilor alăturate nu au primul turn cu zidări a clin piatră (fig. 5, b) .
anathyrosis marginal şi nu depăşeau în profunzime 12- O particularitate de construcţi e o co!1stituie modul
30 cm, începînd de la el evaţia z~ dului, corpul pietrelor de r ezolvar a prinderii bî rnelor, diferit de cel actual.
dinspre emplecton fiind cioplit grosier cu ciocanul şi în unghiurile inte rioare ale turnului, fi eca re clin le fiind
şpiţul (fig. 3 d) . împănate într-un loca ş individual, blocurile de colţ de
Coeziunea dintr cele două paramente ş i masa em- pe cele două laturi alătura t e avind cîte unul sau două
.plectonului se r ealiza, în principal, prin grinzile-tirant l ocaş u ri (fig. 4, f) .
dispuse la partea s uperioară a blocurilor fi cărei asize, Fundaţiile zidurilor2B de nord ş i es t ale turnului, i-
la un interval de cca 0,65- 1,50 m. Grinz.ile s _ fixau prin t uate pe pantă, erau construite într-un şanţ săpat în
împănare , în lăcaşuri speciale, de obicei amplasate apro- stîncă naturală , adînc de 1,40 m. Zidul el v est e ra aşezat
ximativ la jumătatea pietrelor. Aces te lăcaşuri, cu sec- pe stînoa u şor n e tezită, deasupra unui strat de nivelare
ţiunea plană în formă de coadă el rînclunică, aveau în el grosime variabilă, şi, foarte probabil, ş i zidul de sud,
secţ iun e a verticală o formă trapez oidală sa u dreptunghiu- as tăzi total demantelat (fig. 5, b). Tehnica de construcţie
lară şi se opreau fie la 11- 14 cm de faţa blocului, fi e a fund aţ iilor era ace ea şi cu cea utiliz ată în elevaţi a zidu-
apăreau în e l evaţia zidului (fig, 3 e), lăcaşurile din blocu- rilor, blocurile de parament fiind şi ele ancor ate prin
rile de colţ dinspre exterior fiind de obicei invi zibile bîrne de l mn, faţa pietrelor n e tezită cu dalta cu dinţi,
(fig. 2). blocurile prezentînd muchiile vii. La acest turn nu ştim
Grinzile de lemn clin zona colţurilor erau dis puse în încă cum arăta paramentul exterior,
evantai şi se înmănuncheau toate în lăcaşuri, practicate La turnul -l ocuinţă nr. 2, zidul anterior acestei con-
în blocuril de colţ din unghiul interior al laturilor con- stru cţ i i29 este paralel cu latura d 2 nord şi suprapu s p
vergente22, asizele paramentelor interioare fiind ţes ute,
iar rosturile dintre ele alternîncl ele la o asiză la cealaltă 2•I Turnurik-lo cuin\.ă irn fo st co nsolidate od ată cu co nstruire a acope-
(fig. 4, c), rişurilor ele prot ecţ i e , unci e zid uri fiind intJ"cgitc cu nccst pri lej cu blocuri
găs ite in zona cctă\ii.
Tot pentru mărirea coeziunii dintre blocuri erau dis- 25 Aceste ziduri a u fost considerate dJ"cpt baza de piatră n scăr ilor
puse din loc în loc pietre care se îmbinau cu falţ ver- interioare din le mn , cc nr fi lcgn t pa rter ul cu et aj ul turnuri lor, cr. c.
tical, în cadrul ace leiaşi asize, sau cu falţ orizontal (în Daicov ic iu , lL Daicov iciu, 011, cil,. p, 21..
26 cf. Anişoara Si011. op. cil .
trepte), cu blocurile din asiza următoare23 (fig. 3, f şi g), 21 ci'. J-J. Daicoviciu , A, Si011. op. cil.
Faţă de aceste ca racte ristici, care definesc tehnica 2 s începlnd cu V. Pârvnn, toţi cerce tătorii afirm!1 că ziduri le con-
de consitrucţi·e a celor două turnuri-locuinţă, am consta- struite d in p i atră nu :iveau fundaţii. l n realitate, trebui e să conside răm
ca fundaţie a zidurilor neca parte a fl ată sub nive lul de că l care nntic , de
la care începe e l evaţ ia. cu alil mai mult cu cit, ln majorit a te a obiec1 ivc-
21 cf. A. or·lnndos, op. cil „ l.l , p. 1.72, cu exemple; J. P . Adam , op . lor cercetate plnă ln prezent , fund a ţiil e sint co nstruite in şanţ ur i săpate
cil „ p . :H. ln stlnca naturală, mcrglnd pină..-la -0,60 - -1.,40 m. Existii.•\'i..Zonc ln
22 Excepţie face colţul de sud-est a l turnului-lo c uinţă nr. 1 unde care ziduri1\\ se aşază direct pc sllnca n at urală, orizontalizată in aces t
lăcaşuril e nu mai slnt vizibile, turn co nstruit , prol:îa bil , cu pie tre refolo- scop, dar accsten sint excepţ ii dict a te de configuraţia tere nului.
site. 29 Zidu l vech i fusese descoperit ele D, i\L Teodorescu, aşa cum se
2 :J De exempl u , la colţurile exterioare de nord-est , la turnurile- locu- poate observa din fotografia pu bi ic a tă de V. Pârvan, op. cil„ pi. XX IX
inţă nr. 1 şi nr. 2. fig. 2.

http://patrimoniu.gov.ro
 o lăţim e de 1,40 m de zidul turnului actual30 (fig. 7). Zi-
dul vechi reprezenta latura de nord tot a unui turn, mai.
mic, cu planul pătrat, avînd lungimea laturii pe interior
de 6,32 m. Celelalte trei laturi ale construcţiei sînt s u-
prapuse de cele ale turnului actual31, zidurile celor două
turnuri avînd aproximativ aceeaşi grosime -
3,20 m32. Laturile de sud, est şi vest ale primului turn
folosesc drept fundaţii pentru cel ulterior construit, în-
tre asizele paramentelor lor interioare existînd un strat
de nivelare identic ca şi la turnul-locuinţă nr. l compus
din pămînt ars, pietre şi cărbune. intre asizele pa-
ramentului interior al primului turn am constatat, de
asemenea, prezenţa a două nivelări, cu pămînt ars şi pie-
tre mici, ceea ce ne face să presupunem că şi ac 2 astă
construcţie a fost, la rîndul ei, refăcută, pe acelaşi tra-
seu, chiar de la baza elevaţiei, cel puţin o singură dată33.
Sistemul de fixare al grinzilor in cotul interior al turnu-
lui este asemănător cu cel întîlnit la turnul vechi nr. 1
(fig. 4, a).
Fundaţiile zidurilor de est, sud şi vest au fost construite
într-un ş anţ săpat în stînca naturală, cele de est şi vest
fiinq r ealizate în trepte , urmînd panta terenului. Latura
de nord cobora şi ea în pantă spre est, extremitatea ves-
tică a tălpii paramentului interior al zidului, compusă
dintr-un şir de dale plate, fiind aşezată pe un strat de
nivelare , format din pămînt ars la roşu, mult cărbune şi
pietre mari, aşternut peste stînca naturală; în timp ce
capătul de est, compus clin două asize de blocuri, supra-
pune direct stînca uşor netezită, fără nici un fel ele ni-
velare intermediară (fig. 8).
Din planul de situaţie al zonei turnului-locuinţă nr. 2,
se poate observa că turnul actual suprapunea platforma
s uperioară a scă rii monumentale ce urca spre platou, col-
·ţ-ul de n.o.r<l-est..al edificiului de.sii..inţînd -=-;:-....in n~1entul
în care a fost construit - cîteva din <:!alele podestului
superior al scării, a cărui lăţime iniţială de 3,50 m s-a
redus acum la 1,80 m (fig. 7) . De asemenea, zidul de spri-
jin al platformei de circulaţie de pe latura de est a tur-
nului suprapunea, cu extremitatea nordică, canalul din
stînga scării şi primele dale ale treptelor, reducînd lă­
ţimea scării la :3,15 m.
Această s ituaţie a r ezultat, după opinia noastră, clin
faptul că actualul turn-locuinţă şi zidul de sprijin amin-
tit au fost construite ulterior scării, concepută iniţial cu
o lăţim e constantă de 3,50 m şi mărginită de două
jghea buri pentru scurger ea a pelor de ploai e. Scara tre-
buie s ă fi fost oonstruită concomitent cu turnul mai vechi,
podestul superior al scă rii, lat de 3,50 m , lăsîncl Jo c
suo
3,14-
a c EST
SUD
d
COSTEŞTI
HISTRIA
Fig. 4. Variante pentru modul de fL'\arc a grinzilor ln colţ. urile inter ioare
ale turnurilor ş i forma lăcaşurilor.
trebuia să bareze accesul spr2 platou, pe linia palisadei
superioare. Mai tîrziu, cînd s-a construit actualul turn-
locuinţă , se renunţă la această închidere a scării, sau,
mai probabil, rolul celor două palisade de flanca re este
preluat de două parapete din piatră35, ridicate în lungul
scării, cea din stînga unindu-se c u zidul de sprijin aflat
pe latura de est a turnului. în momentul descoperirii,
parapet ul stîng se mai păstra în că p e o înălţime de cca
1,10- 1,20 m36.
Anterior c2lor două turnuri-locuinţă pe care le ve-
dem şi astăzi, pe platoul cetăţii de la Costeşti au existat,
aşadar, două turnuri de dim ensi uni mai mici, construite
tot din piatră (cel puţin baza lor), scara monumentală de
acces ş i, foarte probabil, cele două palisade care încon-
jurau platoul superior.
Înaintea construirii primelor tun1uri însă, în perime-
trul fortificaţiei de aici, trebuie să fi existat şi alte con-
strucţii, probabil din lemn şi pămînt , care au fost, la un
moment dat, dis.truse, aşa cum indi că compon e nţa stra-
tului de ni.velare d sub fundaţiile lor37.
0

unui spaţiu de circulaţie, pe latura ele est a turnului, ele
1,80 m.
Coroborincl observaţia noa stră cu situaţia intîlnită în
momentul decopertării turnului.-loouinţă şi a scării, aşa
Observaţ iile asu pra celorlalte obiective care ne-au
sta t în atenţie - cu rtina cu cele trei turnuri - I, II şi
III - , turnul IV si turnul-Iocuintă nr. 338 - au r eleva t
o seri e de parti culârităţi el e constr ucţie faţă de cele ară­
0

cum o descrie D. M . T eodorescu şi redată într-o fotogra-
fie datînd tot de atunci3 4, credem că şi parapetele din
piatră ale scării au fost adăugate ulterior. Odată cu scara
monumentală şi turnurile mai vechi trebuie să fi fost
concepută îns ă şi fortificarea pllatoului cu cele două pali-
sade, ca o ultimă centură ele apărare a cetăţ ii, accesul
făcînclu-se prin scara monumentală, prevăzută cu o poartă
de intrare l argă d:e,, cca 2,08 m - din care s-au păs­
trat dalele din piatră ale pragului - situată pe linia pa-
lisadei inferioare. De- a lungul ei, scara era foarte proba-
bil închisă între cele d ouă palisade p erpendiculare pe
cele două palisade ce mărgineau platoul. Urmele stîlpi-
lor construcţiei din l emn - portic - care închidea
scara, pe oare l e observă D . M. Teodorescu, trebuiau să
fi fost, de fapt, urmele stîlpilor acestor palisade de flan-
car e. În această ipoteză, este de presupu s că la nivelul
podestului superior al scării se afla încă o poartă, care
30 cr. II. Da icoviciu , A. Sio11 , op. cil„ , ca nalului, ele vreme cc D. M. Teodorescu găsc~le in situ ca nalul liber .
3l Pc interior, suprapunerea parame ntelor reconstruite nu se fa cr.
perfect în ace l aş i plan, existî nd :ibatcri de 2-7 cm de o parte sa u ce:ilnl l:'i
a feţe i zidulu.i.
32 Grosimea zidurilor măsurată în d iwrsc 1rnnctc variază cu
5-10 cm datorită şi tasărilor inegale survenite ln timp:
33 cf. H. Daicoviciu, A. Si011, op. cil.
:i 4 cf. D. M. Teodorescu, op. cil„ p. 6 şi fig .~. uncie „acces11L se făcea„.
tate anterior şi au ev.iclen ţiat cîteva r efaceri importante
ale zidurilor.
2. Turnurile
1n ceea ce priv e~te sistemul de construcţie şi tehnica
de punere în operă a materialului litic în porţiunile ori-
ginale de la baza zidurilor, toate turnurile sînt asemănă ­
toare între ele, sistemul de construcţie (ne referim la
toate elementele ce definesc noţiunea de sistem) fiind a-
pc o scaru de piatră cc î11conj ura turnul spre sud şi 11est (sic!) Scara
era închisă între două balustrade de piatril şi pc lingă ea în partea dreaptă
cobora w1 canal descllis [ „.] 'l'oatiî aceasl<i scară era acoperilli cu o cons lruc-
fic din Lemn , un {el de portic sprijinii p c pari groşi de 0,15-0,20 m, înşi­
rafi de-a dreapta şi de-a slî nga scâ rii''.
35 Para pet ul din sll nga scări i a fosL co nstr uit deasupra ca nalului ,
pc lrascnl acestuia, iar cel din clrcnpta clliar peste treptele scă rii , ln stinga
36 Înăl~imca se ponte aprecia din foto gr:il"ia publicată ele D. M. Teo-
doresc u , op. cil„ fig. 4: ş i V. P :îrv an , Getica , pl. XXV III, fig. 2„ coro-
bor:itc cu nivelmentul efectuat de noi.
a7 H. Da icov iciu , A. Sion , op. cil.
38 Turnurile V şi VI nu mn i sl nt astăz i vizibile Şi nu am putut face
observa~i i asupra lor .

http://patrimoniu.gov.ro
 rilor, dar apărînd frecvent şi grinzi care se împănează
între două blocuri alăturate, lăcaşul fiind săpat în ex-
tremităţile ambelor pietre. Colţurile erau asigurate prin-
tr-un număr sporit de grinzi radiale, în mod obişnui t
T"""ir-~~~~~~~---::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::1 ___ , cîte 6-7, ce se prindeau în colţul in terior al turnurilor
I
I într-un s ingur lăcaş foarrte larg ce a jungea să aibă cca
I
I 60- 70 cm pe fiecare latură a turnului (fig. 4, d). Funda-
ţiile turnurilor, construite în şa nţ săpat în stîncă, prezen-
tau, de asem enea, cîtie o crepidă. Pe suprafaţa de aş tep­
<D
tare a aces tor retrageri se poate observa urma trasaju-
N
tD lui antic care marchează poziţia asizelor imediat urmă­
toare.
Turnurile I, II şi nr. 3 prezintă urmele unor refaceri
chiar la nivelul primelor asize ale elevaţiei.
La turnul I se poate vedea că asiza a doua a eleva-
I ţiei , ultima pă s trată, a fost refăcută parţial, atît pe in-
'~--- ______________ ..J terior, cît ş i pe exterior, folosindu-se cu acest prilej ma-
terial provenit din alte construoţ,ii şi chiar simple dak
sumar cioplite. Blocurile reutilizate nu mai au incizia de
trasaj, aflată numai pe pietrele asizei originale ale tur-
nului si nici muchiile sanfrenate. Grinzile de lemn din
collţul de nord-vest sîO:t reduse 1a două, iar pe latura
0

o 2 J 4 Sm 18,'Xl /
de sud, în e xterior, înregi s trăm trei pietre cu lăcaş uri
pentru g rinzi ce nu mai. au ·OOrespondent pe paramentul
Fig. 5. n) P lnnul turnului-locuinţă nr. 1; b) Secţiune sud-nord prin zidul interior (fig. 9) .
nordic nl turnului. Este de notat că această refacere a avut loc anterior
construirii valului roşu ce reprez intă faza a doua a va-
lului de pămînt care, aşa cum s-a constatat în timpul să­
ziddrie de clrâmijă f__157 păturilor, trecea peste colţul de nord-est al turnului, în
r--- --- acel moment deja dezafectat41.
Refacerea turnului II se constată pe toată latura de
est42, şi parţial, pe cea de nord a flată spre panta dealului,
în exterior 43 , începînd chiar de la nivelul asizei a doua
a ele vaţi ei (fig. 10), între asizele r efă cute şi cele originale
zidul denord ol fiind aş ternut un strat de umplutură, compus din sfă ­
tlrnului-locuh[ă actual; -
rîmătură de s tîncă şi lut galben , curat (fig. 11). Sistemul
de fixa re a grinzilor in unghiurile interioare ale aur-
ŞfJ8 ,, . pului reconstruit rămîne acelaşi - mai multe grinzi
adunate în acelaşi lăcaş, capetele ex terioare ale grinzilor
-3 s . fiind vizibile. Blocurile din asizele refăcute pă s trează
aceleaş i caracteristici ca şi cele din strucţura originară a
turnului 44 .
La turnul-locuinţă nr. 3 am s urprin s o r efacere în col-
ţul interior de sud, la nivelul asizei aflate deasupra celei
a intrării prec um şi pe latura de vest, blocurile folosite
la paramentul interior, r eutilizate, avînd dim ensiuni mai
mici şi fiind puse în operă relativ întîmplător .
BECTIE 1-1.
sonT de fundo[ie
sopat n
stincd
în unghiul interior nu se mai respectă rezolvarea spe-
cifică p entru fixarea bîrnelor de lemn la colţ, pe care d
vedem pe aceeaş i asi ză în colţul de nord-est (fig. 12), ele
fiind dispuse fără nici o ordine pres tabilită .
celaşi cu cel întîlnit la baza tu murilor-locuinţă actual
Asupra turnurilor III şi IV, aflate într-o stare de ru-
ină mult mai avan sată, nu s-au putut face şi alte preci-
vizibile.
ză ri, în sensul dacă şi ele au fost refăcute sau r eparate,
Ca notă di stinctă, se poate remarca fre cvenţa mai mare lămurirea acestor problem e n ecesitînd încă practicarea
a butiselor, prezente pe ambele paramente ale zidurilor, unor sondaj e de verificare.
explicabilă prin faptul că turnurile, avînd rol principal
de apărare, necesitau ziduri puternice, cu o coeziune spo-
rită, care să poată opune rezistenţă în faţa asediatori- 3. Zidul de incintă
lor si a m asinilor de război. Turnurile erau construite
din piatră p? toată înălţimea lor39, prezentînd pe exte- Zidul de in cintă, format din două tronsoane - cel de
rior, din loc în loc, r etrageri succesive atît în fundaţie est situat între turnurile I ş i II şi cel de sud, între turnu-
- crepide - cît şi în elevaţie, astfel că la partea supe- rile II şi III - , se păstre ază doar pe înălţimea a două­
rioară zidurile erau cu cca 30-40 cm mai înguste decît
trei asize, avînd paramentele formate din blocuri mai
la nivelul tălpii fundaţiilor40. mici decît cele u tilizate la construcţi a turnului. Blocu-
rile din paramenteLe curtinelor au muchiile vii şi supra-
Paramentele erau alcătuite din blocuri ce aveau di- faţa vizibilă cioplită grosier cu ş piţul sau ciocanul (tu-
m ensiunile mai mari decît cele întîlnite la turnurile-lo- şele văzîndu-se oblic pe faţa blocurilor) şi netezită în fi-
cuinţă (atît ca lungime, cit şi ca înălţime) , grinzile trans- nal cu dalta.
versale din lemn fiind fixate de regulă la mijlocul blocu-
H c f. C. Daicoviciu, Aşe ză rile dac ice„„ p . l5.
39 S-a c ons iderat că la p artea superioară turnurile er a u construite 42 Refacerea se observă l n foto grafi a publi ca t ă de V. Pi\rvan , op .
din le mn t encuit cu lut, de oar ece nu au fost găsite urme de că r ă midă cil „ pi. XXXII, fi g. 1 ş i 2. ·pi. XXX TIT, fi g. 1.
ln apropierea lor , cf. C. Daicoviciu, Aşezările an ti c~„ . , p. 15, 17 ; C. D a i- 4 a Obse rvaţii prile juite ele sond a jele clin 198'3, cf . H .' ·Da icoviciu,
coviciu, H. Da ic oviciu , op . cil„ p . 21. · A. Sion , op . cit. ·
0 Pe el\)vaţia zidului dţ, v,c st a turnului II, ~a b'a~ă, ~e. ll.ă .s tre fl7:ă doµ,ă
0
4 44 Este posibil ca turnul să fi fo st re făe u't c n blocurile r ec uperate clin
crepide, dar, probabil , exisfau r e trageri ş i m a i sus P,C, . zi~:, , , · . co n str u c ţia iniţi a lă.

·;7

http://patrimoniu.gov.ro
 0 1
• • !Cl)J 20rO tum.toc.nr.1
- : iz:[ _ -,r -
1
'Zidul ci~ vest al
150 _160
n.mnulu1 actua l·, I _ zidul' de vest al
paromenlul nrer10r tur nului vec hi
BEC·TIE
Fi g. 6. Turn11l-l oc 11i11\ft nr. 1, scc \innca vcs t -csL c· u vecine spre nord .
Param e ntele curtin e i a veau de-a lungul zidului un
număr inegal de asize, d atorită dife r enţei de nivel a stîn-
cii pe car e era u înălţate, pe; supra feţele orizontale ale
unor asize păstr îndu-se urmele de trasaj care marcau în-
gu stă rile s uccesive ale zidului, aceste trageri observîn-
du-se d eopotrivă pe ambele feţe, atît la nivelul fund a-
ţie i, cît si în el ev aţi e .
In construcţia curtin elor se r marcă, de as 2m en ea ,
frecve nţa mare a buti selor, dispu se pe ambele para-
mente , ca şi frecvenţa m ar e a lăcaşe lor p entru grinzile-
tiran t. Acestea se pdndeau , în m od obi şnui t, în jghea-
buri practicate între d o u ă bloc uri alăturate, astfel încît,
pe traseul curtinei, aproape că nu întîlnim blocuri care
să nu fi fo st ancorate prin grinzi45 (fig. 10). De asem en ea,
sînt frecvente, mai ales pe tronsonul de est, blocuri din
acee aş i asiză care se îmbină cu falţ . Tronsonul de est al
incintei este prevăzut, pe partea dinspre deal, cu ş apte
d ecroş uri în formă de pinteni , cu dim ensiuni de cca
2,05 X 2,11 m 46 , di spu se perpendicular pe traseul curtinei,
la di s tanţe cuprin se între 6,00- 6,50 m. Aceşti pinteni,
cu rol de contraforturi interioare, erau uniţi organic cu
zidul de c ur tină, fiind concepuţi ş i con struiţi în acelaş i
timp47 (fig. 10).
Blocurile clin paramentele contraforturilor se ţes cu
pa ram entul interior al curtinei, o legătură suplim entară
o bţinîndu- se prin două grinzi longitudinale, care legau
paramentul dinspre deal al pintenilor cu emplectonul,
sau, mai probabil, eh.iar cu paramentul exteri or al curti-
n ei, aş a cum. se constată la contraforturile 2, 3, 4, 5 ş i 6.
Zidurile de incintă ş i turnurile alăturate I, II ş i III nu
au fo st însă construite în acelaşi moment, curtina fiind
adăugată ulterior celor trei turnuri. La această conclu zie ,
la care ajunsese şi D . M. T eodorescu în cercetă rile sale 4B,
ne-au condus o serie de observaţii făcute în zona de
jon cţiune a celor două componente, Capătul ele vest al
curtinei sudice, păstrat pe două asize, se termină verti-
cal, într-un plan perfect paralel cu latura de vest a tur-
nulu i III, suprapunîndu-se pe 9- 12 cm crepicla fundaţiei.
Intre r etragerea turnului şi talpa zidului ele incintă exi stă,
45 Excc pţ. i c fac citcva blocuri din as iza a dou a vizibil:! , de pc tronso-
nul de sud .
46 Dccroşurile nu se pot măsura exact, bl ocurile din asize le v izibile
fiind deplasate de pc locul lor.
47 Co ntrar opinie i colegului I. Glodariu , care c!'e dc c:'i er au ndăuga\. i ,
c f. Arhileclurn dacilor, p. 89.
'8 D . .M. Teodorescu , op. cil. , p. 23 .
http://patrimoniu.gov.ro
z\dCrie din cbr6mkl6
- - - - - ,- - - - - -
\
".,' ''
" '
2-Z
pe vertica lă , o dif e r enţă el e cotă de 10- 15 cm, s p aţiul
dintre ele fiind umplut cu un stra t ele pămînt galben
curat şi pietre (fig. 13, a, b, c).
C urtina se alip e şte, ele asemenea, zidulu i de n ord al
t urnului II, intre ele lipsind orice l egă tură pe inălţimea
a cel puţin trei asize. Talpa cu rtin ei se gă seş te la cota
asize i a t reia a elevaţiei turnului, care pă s tr e ază , pe la-
tura de nord , profilatura vertica lă sp ecifică co lţuril or ex-
te ri oare vizibile.
Cercetă rile din anul 1983 au ad u s cîteva date noi ,
care d e m o nstr e a ză ace astă alipire a c urtinei la turnurile
preexistente, precizînd ş i faptul, deosebit de r elevant, că
blocurile cur ti nei se alipesc spre est turnului II, abia la
nivelul asizelor reoonstruite49 (fig. 11).
T ot cu această ocazie, a mai fos t pu să în ev id enţă
prezenţa, în m asa emplectJon.u[ui, la n.iVielul asizelor de
la partea in feri oa ră a zidului de c ur tină ş i turnurilor , a
unor bloc uri mari clin calcar, ele formă aproximativ r e-
g ul ată, ce dublează paramentele şi fiind dispuse fi e para-
lel, fi e perpendicular pe direc ţia acestora. Aşezarea aces-
to r blocuri, atît în zidări a turnurilor cit ş i în cea a curti-
n ei, s-a r ealizat în scopul măririi rezis tenţei părţii infe-
ri oar e a zidurilor , cea mai ex pu să în cazul unor asedii
(fig. 10 ş i 13, a).
În dre ptul turnului I, relaţi a curtină - turn nu este
pe deplin clarifi cată, în sen sul că dou ă dintre blocurile
paramentului exterior al curtin ei, din pril"!1a asiză afl a tă
la baza ei, continu ă peste zid ul ele sud-vest al t urnului
,.J. Sigur este însă faptul că zidul de curtină se adaugă
ulterior turnului I, clupă ce fu sese refă c u t, asiza curtin ei
aflîndu- se la o cotă mai ridicată cu aprox imativ 25 cm
faţă ele prima asiză refăcută a turnuluiso.
Pe tronsonul ele est al curtinei a fost am enajată o
poartă de acces, imediat spre est el e turnul II, practic un
p asaj de trecere închis p e linia ex terioară a zidului cu o
poartă 51 . Poarta putea fi apărată doar ele turnul II, mult
avansa t, el fiind însă an1pllasat în s tînga ei, contra r p re-
ceptelor ele apărare ale porţilor , care r ecomandau ca duş­
manului , avansînd spre poartă , să i se surprindă desco-
perit flancul drept52. Pasajul porţii a fost ulterior astu-
4D
H. Daicoviciu , A . Sion, op . cil .
Este foarte posibil ln să ca necastă ultim ă porţiune a curtine i să
50
fi fost refăcută clnd s-a re nunţ at la turnul I.
51 Vezi şi J. P. Adam , op. cil., p. 93.
52 Ibidem , p . 77 ş i exemple de astfel de porţ. i la cele ale portului
de la Oinindni, fi g. 39, poarta oraşului Acgosthcne, fi g. 40 şi poarta de
la Sidynrn , fig. 41.
pat, printre pietrel el e blocaj aflîndu-se şi cîţiva tam -
buri adusi clin sanctuarele ce tăţii, dezafectate în acest
mom ent 53 :
ln lumina celor prezentate mai su s r ez ultă că ele men-
tele el e fortificaţ i e de la Costeşti., r ealiza te din ziduri de
piatră fa so nată, da te a ză clin mai multe mom ente de con-
s tru cţie ş i r eco ns tru cţi e , a că r or su ccesiun e în timp tre-
bui să se fi petr cut după cum urm ează:
I. Pdmele co n st ru c ţii din piatră de la Costeşti au fo st
cele două turnuri mici de p e platoul superior şi scar a
111011 um e n tală ele acces. În aces t timp pla toul era apărat
~ i prin cele d o uă pali sade, închise pe linia scăr i i cu un a
sa u d ouă porţi . · din spre paramentul exterior (fig . 4, c).
Cele do uă turnuri aveau u pra. tru ctura num a i clin
pia tră , sa u, poate, în ·:istem mix t, cu cărămidă ar să , aşa
cum pa r să indice urm ele el e chi r pi c aflate în nivelarea
fă c u tă în rn omen tul con struirii turnurilor actuale. Carac-
------
I
/ 'li
I
<)
I
cp
I
I
I
I
q,
JI
'l>
teristic aces tor prime turnuri este detaliul de fi xar e a
grinzilor de lemn din colţul interior, constîncl în exis-
tenţa unui lăcaş individual p entru fi ecar'e grindă p e blocul
el e colţ al unei laturi şi a cite două-trei p c cealaltă la-
tură (fig. 4, a).
II. Turnul de sud , nr. 2, care apă ra accesul pe platou
a fo st dărîmat şi re făcut pe ace e aş i fw1daţie cel puţin
o singură clată54, di strugerea lui fiind însoţită de un pu-
ternic incendiu, aşa cum arată straturile ele nivelare cu
părnînt ars la roşu ş i cărbune aflat sub asizele r efăcute
ale paramentului interior. În acest moment ele construc-
ţi e , detaliul de prindere a grinzilor la colţ se s implifică,
în sen sul că fiecare bloc de colţ are cite un singur lă­
caş individual ş i unul mai larg, comun am„belor blocuri
de colţ, deschis în afară, în care se adunau mai multe
c i'. II. Daicoviciu , Dacii2, p . 149.
5:l
Din ccrcetftrile do pînă acum nu r e iese foarte clar
51 dacă Şi
nr. l, de nord, a fost refăcut.
http://patrimoniu.gov.ro
grin zi (fig. 1!, b).
Cel puţin din a ce~t moment trebuie să pre upunem
ş i pr eze nţa unor legături tran sve rsale car e să fi solidari-
zat între el grinzile radiale de la colţuri55.
, III. Turnurile de pe pla tou sînt înlocuite, la un mo-
ment dat, cu actualele turnuri -l ocu inţă, amplasate în
acelaş i loc clar avînel dim en siuni mai mari ş i ziduri. mai
groase. Cu aces t prilej se reamenaj e a ză scara principală,
la care se construiesc două parape te d in pia tră , precum
ş i zidul el e ·prijin de la es t de turnul -loc uinţă nr. 256.
Caracteri ti c p entru aceste t urnuri sînt asizele mai
înalte, de 45- 53 cm ..) detaliul de co lţ interi or. Blocu-
rile clin co lţuri '.prez intă un singur lă caş comun, mai
larg, ajungînd pînă la 18- 20 cm mă : ura t p e fi ecare l a-
tură a turnului, l!nind toate grin zile radiale cc ven eau
To t acum. credem că au fo st r idi cate ş i avanposturile
el e a părar e ale cetăţ ii, turnurile I- IV şi nr. 357. Asizele
el e parament devin la aces te turnuri mai înalte, de 45-
60 cm, blocurile au dim en siuni m ai mari decît la celelalte
--~))
I
~
\
\
\
\
I
I
/
li
I
~
,j
I
ii
I
I
F;i g. 7. l lanul 'l11rn11!11i-locuinţă
!li'. 2.
const ru c ţii, lăcaşurile pentru grinzile de colţ sînt foarte
largi, primind cîte 6- 7 grinzi. Ele ajung să aibă o des-
chid er e maximă el e 34 cm - turnul I; 64 cm - turnul
II ; 73 cm - turnul III ; 58 cm - turnul-locuinţă nr. 3,
dimen siuni mă surate pe una dintre laturile interioare ale
construcţiilor. P entru a r al.iza un lăcaş atît de larg, cele
două blocuri ele colţ aveau fi e o lungime mai mare decît
cea obi şnuită, fie înălţim ea mai mică cu 10- 14 cm cl e~ît
celelalte blocuri din asiză, în s paţiul creat la partea lor
s upe rioară fiind introdu se capetele grinzilor ce veneau
dinspre €xterior (fig. 4, el). Dimen siunii€ sporite ale blocu-
5 5 Rolul grinzilor r a d iale, dispuse la c olţurile turnurilor , era şi acela
de a prelua împingerile dinspre ex terior asupra zidului ş i de a lmpicdica
dislocarea col\:urilor sub acţiunea loviturilor ma ş inilor de război.
56 Probabil că Lol acum se c onstruieşte şi zidu l de sprijin ni terase i,
aflat la 2,50 m spre nord de turn, din care se mni păstrează doar o asiztt
turnul a paramentului exterior.
57 Probabil şi turnurile V şi VI.
F ig. 8 . Turnul-locuin\.:I nr . 2. _ _ _ __.,o""o o"-------- -- - -- -- -- - - · - - - - -
sec ţ. iunc ws l-r sl c u Vl'Clcrc sprl'
2 ld dn cbrOmldâ
nord .
- -- 1%
l&lECi"IE li-li!
rilor de parament, ca şi suplim entarea numărului ele grinzi
în zona colţurilor, sînt realizate num ai în scopul măririi
ca pa c i tăţii ele r ez i s te nţă a turnurilor.
IV. Din momentul de constr u cţie imediat următor da-
t ază r efacerea turnurilor I ş i II ş i, probabil, a turnului-
l oc uinţă nr . 3, a căror di strugere nu pare a fi fost înso-
ţită ele un incendiu, întrucît în straturile de nivelare sur-
prinse nu se mai găsesc urme de arsură şi cărbune .
V. în aces t moment ele cons tru c ţie se adaugă turnu -
rilor de ja refă c u te zid ul de curtină cu contraforturi şi o
poartă de acces. Conco mitent, trebuie să fi avut loc şi
unele am e najări ale spaţiului interior al cetăţii, ca plat-
fo rme de circulaţi e care legau funcţional turnurile şi
curtina, platforme de luptă situate pe pintenii tronso-
nului de est, un drum de acces spre platoul superior, tra-
sat probabil pe ax ul porţii ş i al scăr.ii monumentale etc.
VI. Ultimul moment de construcţie surprins este mar-
ca t de blocarea golului porţii de acces prin curtină şi,
probabil, reparaţii la c urtină şi turnurile II ş i III, ră-
mase în funcţiuness . · nie unanimă l-a constituit as e mănar e a tehnicii ele con-
Activitatea de cons trucţi e a fortificaţiei de la Cos-
teşti s-a petrecut pe parcursul unui interval de timp a
cărui durată es te încă ne d ete rmina tă precis, în linii ma ri
fiind cuprin s între secolele II î.e.n. - II c. n. Inceputur.ile
fortifi c aţiei sînt plasate, după unele opinii ale s p 2 cialiş ­
t i lor, la jumăta tea secolului I î.e.n.59, în .primele decenii
ale secolului I î.e.n„ sau chiar la sfirsitul secolului II
î.e.n. 60, existî nd chiar opinia că ar da t~ clin secol ul IV
î. e.n. 61, cetatea fiind di s trusă definitiv de către romani
în anul 106 e.n.62.
în ceea ce priveş te succesiunea cronologică a dispozi-
tivelor de apărare prezente la Costeş ti, se a preci az ă că
\'alul de pămînt cu pali s adă, în prima sa formă, este ele-
mentul cel mai vechi al fortificaţie i - faza I a cetăţij,
el fiind datat fie în secolul IV î. e.n .63, fie la sfîrşitul se-
colului II - începutul secolului I î. e .n„ anterior r egelui
Burebista64 , fie în perioada de domnie a aces tuia65.
în faza a doua a fortificaţiei au fost datate curtina cu
cele trei turnuri, tu rnurile - lo cuintă actuaL11 e ntc viz ibil -
şi tu rnurile izolate, construcţia lo'r corespunzînd cu pe-
r ioada domniei regelui Burebis ta66, la care s-au adăugat
unele co n soJicl ăr.i ş i înt reg iri din timpul urma ş i lor s ăi, în
s pecial clin vremea r egelui Deceba]67_
Cea clin urm ă fază a c tăţii, în care se co n s trui eşte
valul r oş u ş i se r eface curtina cu turnurile, di struse în
ti mpul primulu i război dacic 68, a fo st datată în intervalul
5 8 Această l' nză ele c on s lru c~ i c s-n pell'ec u t i n intcr vah1l dinlre ce le
do u ă r ăz bo a i e cu romnnii, co ncom ilc n t c u r cco n sti~uc\. i n vn lu lui ro ş n , ci'.
H. Dai c ovi ciu , Sis lcm11l dcf'c 11siu„ „ p. 1.11.
59 cf. C. Da icov ic iu . Aşeză rile dacice„ „ p . 19.
60 cf. H. Dn ic ovi c iu , T. G locln riu . op . cil „ p . 7iL
Ol cf. D. l\L T eo doresc u , op. cil „ p . 23 , c ombnl ul ullcrior de C. Da i-
cov ic iu , Aşeză rile dac ice„„ p . 19 .
62 c f. C. Da icov ic iu , Aş eză rile dacice„„ p. 18 ; H . Da icov ic iu , I. G lo-
dariu , op. cil „ p. 73.
63 v. supr a, n. 61.
6• v . sup1·a, 11. 60: I. Glocla riu , A rll ilec turn dac ilor , p. 89 - 90.
65v. supra, 11. 59. , „I-Hsl ri a", TT , p. 308 -311 si 319.
66D. M. T e odoresc u , op. cil „ p. 25; C. Da icov ic iu , 1\ şeză rilc dacice „ „
p. 19 ; I-1. D a ic oviciu , Sistem ul def'e nsiu „„ p. 110: I. H. Cri şan, op. cil „
p. 344 ş i 359·; I. Glo dariu , A rhilcc'l11ra dacilor , p. 90 .
67 cf. D. M . Teodoresc u , op. cil „ p. 25 ; C. Daicoviciu , op.cu :, p. 19.
6 8 cf. H. D a icovi c in , Si stenwl ' de{ensio „„ P-· · 111. · c u ocaz ia c uceririi cc lă\. il o r vest-pontice.
l!O
http://patrimoniu.gov.ro
s rratdear.u-0 -
dintr "' cele două ră zboai e dacice69.
În privinţa pali sadei duble de p 2 platou au fost ex-
prima te do u ă opinii , conform că rora ea da tează poate d:in
vr emea lui Burebista, poate ceva mai tîrzi u7o, respectiv
din perioada ele co n s trucţi e a tu rnuril or -l ocuinţă, sau ma.i
tîrziu, din anii 103-105 e.n.71.
Conform op.iniilor exprimate ele cercetător i, pma m
prezent, ar r ezulta că toate constru cţiile cu zid de piatră
descoperite la Costeşti , mai precis, cel puţin patru din
cele ş ase momente de constr ucţie înregistrate de cerce-
tăr ile r ece nt efec tuate aici, s-ar fi pe trecut sub domnia
regel ui Burebista72. Mai mult chiar, se pres upune că în-
treaga activitate ele fortificare a munţilor cu c 2 tăţi de
piatră fasona tă trebuie. să fi început n u mai în acea p e-
rioadă a domn.iei r egelui Burebista, car e a urmat ime-
diat cuceririi cetăţilor greceş ti de pe litoralul vest-pontic,
la cons trucţia fortifi caţiilor contribuind şi m ef? teri greci,
aduşi sau ve niţi de aici73.
Argumentul hotărîtor ce a condu s spre ac e a s tă opi-
strucţi e a zidurilor cetăţilor dacice din Munţii Orăşti ei
cu cea a zidurilor fortificaţiilor elenistice în general ş i ,
în special, cu tehnica în care a fost zidită o singură por -
ţ iun_e a incinte i elenis tice de la Histria - tronsonul D
datată ou ap ro xim aţi în secolul II, cel mult sfîrs it de
secol III î.e .n.74 ·
Este greu de accepta t, cu toa te apropierile de ordin
tehni c, constructiv şi geografic ce se pot face, şi la car
s-a apelat adeseori, că la Costeş ti ar fi putut avea loc
înt r-o perioadă foarte scurtă (48- 44 î.e .n.), o serie d ~
eve nimente is torice sa u accidente c? izate ele fenome ne
naturale, de o asem en ea amploare încît să aibă ca ur-
mare refacer ea din temelie a tuturor turnurilor ce abia
fusese ră con stru.ite în jurul anului 48 î.e.n„ la care se
adaugă i mediat ş i constr u cţia zidului de cur tină.
După opinia noa s tră, aceas tă suită de intervenţii con-
structive se poate explica doar prin faptul că ele s-au
petrecut într-un interval de timp mai înd elungat decît
s-a consid e ra t pînă în prezent75, traditi a constru ctiilor în
piatră ecari sată trebuind să fie mai ~eche decît perioada
Bure bi sta 76 , schimburile de idei, tehnică si materiale c u
cetăţ ile greceşti ele pe litoralul vest-pontic datînd cu mult
0
1na int de apariţia statului centralizat clac.
D a că acceptăm părerea potrivit cărei a începutul con-
s tru cţ iilor cu ziduri clin blocuri fasonate d e la Cost s ti
- turnurile ele pe platou - poate fi atribuit doar p~­
rioadei r egelui Burebi ta, atunci toate intervenţiile con-
structi ve care au urmat trebuie să fi avut loc în timpul
60 c f. D. M. T e odo resc u , op . cil „ p. 25-26; C. Dai c oviciu , U. Daico-
vic iu . op . cil „ p . 19 ; I. G lodar iu , A rhitec tur a dacilor „ „ p . 90.
70 c i'. I L Da icov ici u , Sislemul def'ensiv„„ p. 110 .
71 c r. I. Glocl ar iu , A rhitectura dacilor, p. 90.
72
c r. „Tstoria Rom â nie i", I, 1960, p . 319- 32 1: H. Dai c ovic iu , D acia „.
p . 71 ş i 75 .
73 l. II. C ri ş n 11 , op. cil „ 342 ; I. Glodariu , Sormi:egetusa„„ p. 4:l.
7
~ c r. C. Preda , A. Doicescu . Zidul de apărare din epoca elenislicti . în
75 v. s u pra , n . G6. '
76 Es lc greu de cre zul că r egele Burcb is l a a fost ce l ca re a inlr od u s
ln Dacia aceas lft tehni c ă de co n st rucţ. i c a z idurilor ele forlifi ca ţi e, a l că ­
ror mode l - cele de l n Hislrin şi , prob a bi l , Call at is - a b ia ii clisl ru scse

.---
Fi g. 9 . l'lnn11l t11rn11l11i I.
Fig . 10. Pl a nul turnului li.
celorlalţi urmaşi ai săi, terminînd cu reconstrucţiile din-
tre cele două războaie dacice din vremea lui Decebal.
în această ipoteză, p erioad ei Burebista, cînd cetatea
de la Costeşti era însăşi reşedinţa r egelui 77 , i se poate
atribui doar existenţa celor două turnuri mici, aflate i:n
extremităţile platoului superior, înconjurat de cele două
ş iruri de palisade cu scara ele acces, la care se adaugă
valul de părnînt cu palis adă car e înconjura terasele in-
f~rioare şi, probabil, valul descoperit de c ercetările aero-
fotografice.
O altă ipoteză, cea mai probabilă" este aceea în car e
primele con s trucţii de piatră ridicate la Co s te şti - cele
două turnu r i mici - ar fi mai vechi, înainte de per.ioacla
r egelui Burebista, în care caz am avea ates tată coexis-
te nţa, anterior perioadei amintite, a valului ele pămînt
şi a palisadei, elemente de tradiţie mult mai veche, cu-
noscute clin Hallstatt şi epoca bronzului, cu turnurile sin-
gulare, avînd zidăria clin piatră (în cazul nostru blocuri
fasonate), ca element nou ele fortificaţie .
Primele construcţii cu zidări e de piatră, turnurile sin-
gulare, trebuie să fi fost ridicate în primul rînd pentru
asigurarea supravegherii şi pazei. Lă sînd deoparte pen-
tru moment oonsideraţiile asupra locului unde au a p ă ­
rut mai întîi turnurile, în zona Munţilor Oră ş ti ei sau în
oricare altă parte a teritoriului locuit de ge to-da ci, in-
diferent dacă zidăria lor a fo st clin piatră cioplită, b olo- .
vani sau piatră fa s onată, ni se parc mai impor tant a
sublinia că r egelui Burebista i s-ar putea atribui , în a-
ce as tă ipote z ă, tocmai s trădania de a înmulţi numă rul
acestui tip de avanposturi militare, deja ex istente în acea
vreme şi de a le distribui şi organiza într-un sistem ca-
pabil să protejeze întregul t eritoriu în al cărui centru
se afla, probabil, şi reşedinţa sa.
77 v . nota 5.
http://patrimoniu.gov.ro
Revenind asupra etapelor de construcţi e ale fortifica-
ţi e i de la Co s teş ti , în c ondiţiile expuse mai sus, epocii
regelui Burebista credem că i se pot atribui mărirea nu-
mărului de puncte fortificate cu în că ş apte - turnuri de
incintă şi turnurile-lo cuin ţă, inclusiv r efa cer ea celor două
turnuri mici, existente anterior pe platoul superior .
î n ceea ce priveş te caracter.isti cilc tehni cii de con-
s trucţi e a zidurilor clin piatră de la C os teş ti, acestea 'i ş i
gă sesc analogia, aş a cum s-a mai arăta t 7 8, în t ehnica fo-
lo s ită curent la ziclu r.ile fort.if.i c aţiilor gr ceş ti, în cepînd cu
se colul V î. e.n . şi terminînd cu sfîrş itul perioade i ele-
ni stice79_ De aseme nea, siste mul el e zidări mixtă - pi a-
tră ş i cărămidă ars ă , folosit la turnuril e-lo cuinţă, urme ază
num e roase exemJ?le clin lumea gr ea că, s istemul fiind uti-
lizat frecvent aici, atît în con s trucţiil e civile, cît şi în cele
111 ilitare80.
Folosirea grinzilor ele lemn, ca element de legătură
între părţile componente al e zidului - paramente ş i e m-
plecton - este o tehnică încă şi mai veche, folos ită cu-
r ent în arhitectura c r e tano-miceniană, de ex emplu la te-
meliile palatului clin Cnosos81, sau la incinta mormîntului
circular A de la Micene82, în Orient ca şi în arhitectura
greacă, chiar dacă nu atît de răspîndită, procedeul fiind
preluat şi dus mai departe de romani83.
Analogiile cele mai apropiate, ca spaţiu geografic şi
timp, le oferă incintele elenistice ale cetăţilor v es t-pon-
tice, Histria şi Callatis. La Histria, fragmentul de zid
amintit - tronsonul D - , construit la s fîrşitul secolu-
lui al III-lea sau în prima jumătate a secolului II î. e. n.,
prezintă acele aşi caracteristici ca zidurile turnurilor ele
la Coste şti.
Ca notă distinctă, menţionăm aici ritmul r egulat al
buti selor, aşe zate după fi ecare două blocuri ale para-
mentului; blocurile cu bosaj reliefat ş i şanfre n pe toate
laturile, întîlnite pe ambele paramente ; grinzile de lemn
aparente numai p e paramentul interior, prez e nţa orifi-
ciilor de montaj pe suprafaţa de aşteptare a blocurilor
din paramente. De asemenea, trebuie precizat că detaliul
de fix a re a grinzilor în colţul interior al zidului dife ră
faţă de variantele pe care le-am întîlnit la Co s teş ti, aici
grinzile venind dinspre colţul exterior adunînclu-se toate
într-un singur lăcaş, săpat p 2 un bloc din colţul inte-
rior, în asa fel încît nu mai sînt vizibile la fata zidu-
luii (fig. 4, ',e ). ·
Des pre tehnica ele con s tru cţie a zidului elenistic de
la Callati s nu avem prea multe detalii, clin publicaţiile
apărute 84 putînclu-se observa doar apareiajul blocurilor cu
bosaj, ş anfrenate pe toate laturile şi di spuse în asize ce
aveau înălţimi inegale85; grinzil e aparente în cîmpul zi-
dări e i86.
Incinta de la Calla tis, con s truită în aces t sistem, r e-
pr ezintă o r efacer a incintei mai vechi a ora ş ului, ce
trebuie că a avut loc în cursul p erioadei elenistice.
S-a afirmat că . în perioada ce a urmat păcii în ch eiate
cu D omiţi an, r egele Decebal a folo sit la con s tru c ţiil e pe
7 a cf . V . Pftr va n , op. cil „ p. 1179 - '182 ; „ Istoria Hom:înic i", p . :1 19 -
321 ; ide m , Si slcmi e lec 11ica di cos lrucz io11e mi/ilare e ci11ile pcsso i D aci
nella Tra11 silva11ia, "in „A tti dcl sc tlimo Con grcss o Jnternn zimrnlc d i Ar-
ch e olo g ia Classi ca ", IIf, H oma , p . 83 - 84 .
70 R . Martin , op . cil „ p. 384 - :186 .
so v. supra , n. 14 .
81 cf. J . Durm , Hattdbu ch cler .Archileklur . Die Baulmnsl <Ier Griec hen ,
I , Le ipzi g, 1910 , p . 58 , fi g . 3 6 ; A. E van s , T he pa/ace of' Nli11os of' l{n.osos ,
T, Londr a , 1921 , p . 128 , fi g. 95; A . Orl a ndos , op. cil. , II, p. 102 ş i fi g .
112 .
8 2 c i'. G . E. My lon as , A ncienl M ycen ae: ihe cr1pila / cily o{ Agam emnon
Lonclrn , 195 7, p . 10 3 ş i 11 4 , fi g . :~ 8 şi 39 .
83 cf . H . Martin , op . cil „ p . 238 şi nr . 3. G ă sim ace sL s is le m ş i în in-
cinln r o m a nă din sec olul II c. n. de la ) Ii slri a , ca ş i in inc inta post g oti că,
pc tron soa nele de sud ş i de nord , cf . Jiistria V , fi g . 2 ş i 216 .
84
cf. Th . Sau c iu c-Săvca nu , Ca (lali s, al IV-i ea raport preliminar.
Săpăluri ş icerce lă ri 1ttwiii 192 .9 -19.J l , în „Dacia " , V-VI, 1935 -193 6,
p. 279 şi pl. VII. Autorul raporlului er e.de că l ăc aşuri l e aparc nle ale grin-
zilor r epre zint:l gă uril e e şafodajulu i pe ntru c onstruire a zidului .
8 5 lbide m , a şa cum se poat~ ,c!c duec din iluslraţ;ia raport ului prezen-
tat. ,
86 e L C. Preda , Callaii s2, Ed. Mc1:idja ne, Buc „ 1968, p . 20. :Aulon1l
c onstată pre ze nţa lă ca şurilor penLru grinzi la nivelul de ci\lcarc ~ nlic şi
presupune că erau canal e pentru sc!1rgcrea apelor de ploa ie .
Fig . 11. Turnul li, scc~ iunc vcsl-
cs l prin zid u I de esl c u vede re
spre norei.
••CTI• 1-'f
. Fig. 12. Tur1111l-locui11\ :'\ nr . :; , l ll'laliu .I col\·ului ele n orcl-esl.
care le-a ridicat m eş teri ş i tehnicieni romani, obţinuţi
prin stipulaţiile tratatului de paccB7. Zidurile fortifica-
ţiei ele la Costeşti însă, cel puţin atît cît s-au pă strat, nu
lasă să se vadă nici măcar o singură particularitate care
să le apropie de tehnica . construcţiilor rom a ne, toate ele-
m e ntele caracteristice ale zidu lui marcînd o apropiere
simţitoa re , pînă la similitudin e, cu mani era de prelucrare
a constructor ilor g reci.
87
c f. D. M. Te odoresc u , op . cil. , }l. 25. cam alribui c aces te i perioade
zid ul de c urlin:I car e lcagr1 turnurile: II . Da icov ic iu , Ducia.„ , p. 28 6 .
nc .·uim~
Les rcsullal s des rccl1 crch cs preliminaircs porlanl sur Ic sys li,111e c t
l a t cchniqu c ele conslru c l.ion des tours e l des co urtinc:s de la forlcrcssc
tic Cos leş li onl Clc co nfir111 es par lcs invcsti gations a rch eolo giqu es des
cn 111pag nes de :1 98 1 - 198~ , qui onl fourni unc se ri c de donn ces nouvcll es
p ermc l'lant el 'CLnb lir la c hron o lo ţ;ic rclalivc des phases de const ru ction
des clc mc nls fortil'i es de picrrc.
Par rapport aus dcu s grandcs ph ascs de co nslruclion c n pi c rre
cons iclcrccs ju sq 11 'i1 prcsc nt comnic clatant ele l a periode du roi Burc hi sla
(Ier s iilclc av. n. c.) e l de ce ll e du roi Dece bal (debut du llc sicclc de
11 .c. ), lcs rcch crcll cs r (:cc 11tes de Costcşli rncttcnl c 11 lu mi ere s is momc nls
ele construction qu i se succcdc nl commc suit :
1. Les prc rni crcs co11slru c lio11s c n pierrc onl etc lrs dcux tour s - norei
e l sud - s ituccs sur Ic plalca u su1>cr ic ur , sur l 'e mplaccmcnl des acluclles
tours cl'habilalion n os 1 e l 2, ains i qu c l 'esca li cr monume nt.al d 'a cccs.
A cc mome nt , ]C pl atca u ctait c nlourc ele dcu x p :rli ssa des, nvcc unc ou
cleux portcs sur la Ji g nc de l 'cscali cr.
IT. La to ur sud, no 2, qui clCfc11clait l 'acccs vers Ic p laleau s upcrie ur ,
a Clc r cfa ilc c nli cre mc nl , s ur le mc mc crnp lacerncnl, au m oins unc foi s,
a prcs avoi r Clc dc truilc e l bri\lCc , Ies traces de l'incc ndic ayant Clc idcn-
til'i ces dnn s l a co ucl1 c tic nivc lagc qui surmonte son nivca u d'habitat.
111. Les dc u x lour s ont etc rc mp l,a cccs par Ies a c tu c ll cs toms d 'habi-
tation 11 os 1 c t ::!, qui sont plu s gra ndes ct c onscrvcnl 1rnrliell c mc nl ,
comme foncl nlions, Ies mur s des constructions antcric urcs, dcm a nlc lccs jus-
qu 'a u nivcau du planchcr. Au co urs de ce lte mcmc pha se ont CLc constr u ~­
t es Ies aulres tours - I , JI, I II el IV, la tour d'habitation n o 3 ct , pro-
babl c mcnt, Ies lours V ct VI , cn tnnt qu 'avant-posles pour l a survc ill a ncc
ct l a cl(:fcns(} de l n roulc d 'acccs vers la ·rorteresse .
• IV. Les tour s 1 c t JI ct probablemcht aussi Ia to ur d 'h a bitalion n o 3
ont etc rcl'a itcs c nticrc mcnt s ur Ies· mcmcs fond a tions. Lc ur dcslruction,
12
http://patrimoniu.gov.ro
-~
'
'
___J,:r.J!
''
'
strotdt~~~--------------- ___ _J~
i~dtdt~~~pitfrto -..,,............... "\ ........ -
l .R
_„,
Fig. 1:.S. Turnul 111, detaliile zone i ele jonctiUnc cu zidul ele cur tin ă .
Sistemul de construcţie
al zidurilor cu blocuri de pia-
tră fa son ată , preluat de con structorii daci din lumea
el enă, prin intermediul ce tăţilor vest-pontice, va d veni
cu timpul aproape singurul mod în care e i î ş i vor ridica
zidurile fortificat.iilor in tot sud-estul Transilvaniei.
Odată farnilia~·izaţi cu această tehnică, con structorii
daci vor aduce m ereu p erfecţionări modelului preluat,
adaptîndu-1 noilor cerinţe, a şa cum n e arată mai ales
evol uţia detaliului de colţ interior al turnurilor, şi m n-
ţinîndu - 1 chia r în cons trucţ iile pe care le vor ridica şi la
s fîr ş itul ecolului I e.n .
donl hi ca usc 11 ' :1 pn Cl rc clCLcrmin cc ju sqn' t\ cc :jour, ne scmblc pa s nvoir
e le acco1n1>ag ncc cl ' in cc ndic, car ii n 'cx.i slc pas de lraccs de bri\ lure dan s
Ic hloc:q.(C compris c nlrc lcs pi errcs du JJ:Jre mcnL.
V. Au to ur s T e l TT (o n n e saura it 1>rcciscr it l ' hcurc ac luell c s i auss i
:rnx lours l ll e l IV) on a njoul(: des co urtines, pourvu cs sur Ic cote est
de sept conlrdorl s in lcr ic urs ct sur le cole sud d ' unc p orte cl 'acccs, flan-
qu ec inili a lc me nl vl· r·s la ga uch c de l a tour 11.
VJ. Au co ur s d ' un clcrni cr m ome nt de co ns lru c tion , on a 111urc ·1c
scuil ele hi porte d 'acccs :'1 lravcr s la co urlinc e t l ' on a proba lJlc mc nt
repare Jcs tour s Jl ct lll. a ins i quc la courlinc. La lour l , detruitc, a
etc dcsa rrcc lec e l surm ontcc ele la Jcvce ele t crrc qui c nloure la forlcrcssc,
r c failc 1•1lc aussi. Cc mome nt a etc date p a r Ies donnccs arch co log iqucs
de l a pc ri ode comprisc c ntrc les clcux gucrrcs daco-romaines (102-105
ele 11. i:.).
T.cs rcch crc11c s ont monlrc 6ga lcmc nt qu 'anlcrie ure mc nt aux tonr s
c n picrrc ele l a ph asc I ii a ex iste sur I 'c mp.l acc mc nt de la forlercssc de
· cos lcş li d 'a ulrcs c onstru c ti on s, probablc mc nt ele boi s c t de t crre , ainsi
q u ' il rc sso rt ele la prcsc ncc de lerre gl aisc brC1lcc c t de charbon dans la
couchc de nivcla gc sous-jaccntc a u x Joncl ation s de ces tours.
D 'npr cs 1'a uteur , ce lle succcssion de ph a scs ele construclion ne
pcut s'cxpliqw•r que p ar !c ur cchclonncmcnt sur unc pcrioele plus. lon g uc
qu 'o n ne I 'a cru jusqu 'a prcse nt , c 'csl-a-d ire qu i re monte ju squ 'i\ I 'cpo-
quc du roi B urcbista (48-44 av . n . c.). La tr aclition de s c onstrn ctions cn
p icrrc ele Coslcşti doit ctre antcric urc a ce lle-ci, Ies conslruc tions qui
pcuvcnt ctre attribuccs a Bure bisla n 'Clant probablcment que la surc -
l cvation des actuelles tours el 'habitalion n os 1 c t 2, la construction
-·
des tours I - I\', la tour el ' h a bita tion no 3 ct peul-clrc Ies tours V et. Vl,
c'cst-:1-dire Ies construclio11s de la III c ph ase. ·
PATRIMONIUL CLĂDIT- COMPONENTĂ A AVUJIEI NAJIONALE
Spre o calitate superioară în sistematizarea localităf ilor urbane
Partea I: Contextul preexistent1
În ultimii a ni, România a înregistrat progrese impor-
tante în toate domeniile de activitate, între s·ectoarei.le spe-
cializate numărîndu-se ş i cel al activităţHor arhitecturak'
s i urba nistice. Este firesc ca obiectivele din dorneniul
~o n str ucţiei urbane şi căile de atinger e a scopurilor pro-
prii ale etapei actua le de dezvoltare să fie ad use în pas
cu ritmul întregii structuri social-econom ice. Drept ur-
mal'e, este cu totul justifi ca tă dezbaterea unor probleme
ca pitale ale oraşelor precum intensificarea ex ploatării te-
renului, raportul dintre construcţ i e şi întreţinere în con-
textu.I economiei de materiale ş i energie ş i, nu în ultimul
rînd, relaţia dintre vechi ş i nou, dintre patrimoniul arhi-
t ctural moştenit ş i produ cţk1 reoentă ca pa rt compo-
nentă a pohticii de creştere a avuţiei naţionale .
Concomitent cu raportarea procesului de con str ucţi e
urbană la condiţiile economice, se cere aprofundarea in-
teracţiunii dintre contextul socio-cultural şi de mer sul
constructiv. Abordarea unei problematici car e include
alături de fun cţ iil e utilitare ş i rosturile spirituale ale aşe­
zărilor omeneşt i , modul în care ea reflectă ex istenţa şi
organizarea colectivităţii produ cătoare, conlucrarea s pon-
tană sa u con ştientă cu alte comunităţi , transferul de va-
lori şi informaţii pe plan co ntin e ntal etc. oferă posibili-
tatea evid e nţierii altor aspecte legate de axiologia pro-
ducţiei arhitectura.I-urbanistice.
Premise antice. CUJnoaşterea genezei ş i •evoluţi e i unui
fenomen sau a un ei realităţi oferă întotdeauna posibili-
tatea unei abordări corecte a p : r spectivelor acestora. De
aceea, într-o perioadă în car e transformările de mare am-
ploare şi în ritm alert a.le structurilor social-economice
ale ţării tind să se reflecte în cele mai variate domenii
inclusiv cel al construcţiei orăşeneşti , precizarea proble-
me1or legate de originea, traseul de dezvoltare şi biografi a
reţelei de localităţi capătă o importanţă cu totul deose-
bită.
Sistemul ele aşezări urbane din România, aşa cum se
află constituit astăzi, este rezultatul un ei îndelungi şi
zbuciuma te istorii. Loouit din vechime, 1:€ritoriul dispus
concentric în jurul „inelului fortificat" al Carpaţilor ş i-a
format treptat un număr de aşezări, dintre care, (în pri-
mul seoo.J dinaintea erei 111oastre)1 s-a detaşat sistem ul
fortăreţelor daci ce din Munţii Oră ştiei. Beneficiind de
avantajele defensive ale cadr ului natural din această
zonă de cca 200 km2, situată oarecum în centrul terito-
riului controlat de regii daci dinainte ele Decebal, aşe­
zările întări'tle de la Cooteşti, Blidaru, Piatra Roşie, Sar-
mizeget usa au fost unite funcţional prin plasarea în Va-
lea Grădiştei, prin legar ea cu o r eţea de drumuri şi prin
1 După p artea înlii cn rc trntcază proble ma rec i c l ării cadru lui locuit
sub form ele lui incipiente preze nte. în construcţia u r b a nă desfăşurată pin ă
la cel ele-a l doilea război mondi a l. partcn a do ua i ş i propune discutarea
modalităţi l or de r ec iclare a cadrului co nstr u it a părute ln activitatcn de
rec onstru cţie Ş i siste matizare socialistii a oraşe l or din România. Ultima
p arte, utilizincl concluziile r ezultate din ce le prece dente şi coroborlnclu-lc
111 expcricnt.a act ua l ă pc p lan mondia l , încearcă să cre ioneze o metodolo-
gic de abordare un i tară a rec iclării cadru lui construit in contextul spec ific
al ora şe lor din România.
http://patrimoniu.gov.ro
PETER DERER
posibilitatea de comunicare vizuală, de control a regiu-
n.ii înconjurătoar.e. Siistemul fortificat din Munţii Orăş­
tiei s-a format într-o perio adă mai îndelungată, pe rfec-
tînd u-se ş i completîndu-se treptat. Distru s parţial după
ră zbo iul daco-roman din 101-102 e.n., r efăcut în gra-
bă, el este definitiv nimicit cinci ani m ai tîrziu, folo-
sind ulte rior drept carieră 'de piatră .·
Cîteva secole m a i devreme, unele aşezări autohtone
din Dobrogea intrase ră în sfe ra colonizării g receş ti· :(se-
colele VII- V î.e.n.) care a întemeiat de-a lungul ţărmu ­
lui Pontului Euxin primele colonii importante precum
Histda, Tonus, Callatis ş.a., de oare se l eagă o civiliza-
ţi ele tip urban p 2 te ritoriul actual al României. Orga-
nizate majoritatea de navigatorii şi n egustorii din Milet,
ci upă modele s i milaire din Asia Mică, porturil e - cetăţi
pontice au av ut o exi ste nţă agitată, fiind di st ruse ş i re-
făcute ele mai multe ori.
Cel mai important dintre polis-urile aflate pe Jito.:.
ralu.I românesc al vech iului Pont Eu xin a fost Tomi s~
al căr ui amplasament este utili zat de peste două mile-
nii ş i jumătate. Distrus de mai multe ori, dar refăcut de
fi ecare dată, oraş ul Tomis devine, în secolele I- III e:n .,
principalul centru politic, administrativ şi economic din
provincia romană Scythia Minor. După o perioa dă de
decădere d ator ată luptelor interne şi atacurilor exteri.:.
oare (la mijloc ul secolului III regiunea e pu s tiită de goţi),
cetat a cunoaşte o ultim ă p er i oa dă de înflorire sub s tă­
pînirea romano-bizantină, înainte de distrugerea sa de
către populaţiil e migratoar e. Beneficiind ele un amplasa -
ment cu calităţi deosebite (nu prec um Histria care a dis-
părut ca urm are a întreruperii legă turii cu marea), To-
mis a supra vie ţuit încă un mile niu sub forma unui sat
pescă resc, pînă la construcţia actualului oraş -p ort.
Î n cele aproape două secole ele administraţie romană
(106- 271 e.n .) au fost reconstruite, extinse ş i fondate
numeroase localităţi urbane clin Dacia. Ele formau un
sistem teritorial com plex ş i precis ierarhizat, alcătuit din
municipii şi colonii, pag us-uri, vicus-uri. Majoritatea a-
cestor aşezări, cu excepţia cîtorva (în tr e care trebuie a-
mintită Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fondată la cca 108-
l 10 e.n.) s-au altoit pe amplasamente folo ·ite din vechime
de populaţia autohtonă. ln timpul domniilor înfloritoare
ale lui Traia n, Hadrian, Marc Aureliu şi Septimiu Se-
v r au existat nu mai puţin de 10 municipia ş i coloniae.
Î n aceste perioade de accelerare a construcţiei urbane
s-au Pealizat numeroase edificii publice (temple, curii,
t erme, a mfiteatre) ş i _diverse a m e n a jări edilitare (străzi
dalate, apeducte, necropole etc.) .
După retragerea administraţiei romane s ub Aurelian
(271 e.n .), localităţile din vechea Dac.ie au fo st supuse,
în. majori bate, presi'u11ilor dezagregante .ale populaţiilor
migratoare ca re au avut drept feot stagnarea d ezvoltă­
rii lor social- economice ş i, în multe cazuri, dispariţia lor.
Incepînd cu a doua jumătate a secolului al III-lea e.n .
p opulaţia urbană s-a redus si mţitor, modificîndu-ş i tot-
odată sttt1ctura socială. P erimetrele locuite s-au r estrîn s,
unele clădiri publice şi militare fiind transformate în lo-
cuinţe provizorii de populaţia săracă, provenind din ca-
nabae. Lipsite de stabilitatea politică şi de suportul eco-
13
 ,,,,
,,,,
I/I/

1
111
,, /111
r-----1c~~}j==-{;:-_;-~~~~~===~iT-=-~_;=--~===~~~r- ---
'
==-,--~::_-:..-.;-:
I

-= 4
I
I
'
I
I
I
I
I
I
I I
L ___ - - - ___ j

C:onstrucţ. ia în c tnpe a cc tă\. ii da cice de la Blidaru , Amfil.calrul din Sarrnizcgctusa , sec . 11 c . n. uliliz nt multiplu în timp:
din zona Mun\ilor Orăşlici, sec. 1 c . n. (dtrpă Dinu spaţiu de spec tacol , -fortf1r c a\.ă-rdu giu , sec .
Antonescu) 1\1 - Vl r, caricr:I de pintr:I ln ev ul ml'diu . sce nă pe ntru spec ta cole de
sune t şi lumin:'\ după 1965 (dup:l Dumitru Tudor)

nomic, încetul cu încetul, tîrgurile ş i oraşele din fosta de la Morisen a). Un secoi m ai tîrziu, alte formaţiuni au
Dacia Felix s-au ruinat şi au fost părăsite. Unele dintre a părut la sud de Carpaţi: cnezatul lui Farcaş , voievoda-
ele (Potaissa - Turda, Napoca - Cluj, Dierna - Or..1 tul lui Litovoi şi cel al lui Seneslau, pe teritoriul căruia
sova) au transmis mai departe amplasamentele, folo ·inel s-au dezvoltat aşezările fortificate ele la Cîmpulung şi
~u sig uranţă drept sursă de materiale ele construcţi e. Argeş. Jn acelaşi timp, Dobrogea a adăpostit un şir el e
Viaţa urbană a mai continuat 1n Dobrogea sub ad-
ministrarea romano-bizantină alte cîteva veacuri (sec. reR! TOR/(/ (/NlJE S·AU <:;ASI T (JR#!!
AO-'fANE -A!fl>LASAlfEN PO.f/A/L AL
IV- VII e.n .). Probabil, aşa se explică şi numărul mai .Af(JN/C/P/(JL(J/ ANTIC NAPOCA (JECll-IV1t!f1}
mare ele preluări de ve tre: Callatis - Mangalia, Tomis
- Consta nţa, Aegyssus - Tulcea, Noviodunum - Isac-
cea . Lipsa unui hinterland (Dobrogea a fost una din zo-
nele cu frecv ente d eplasăr i d e···-populaţil--"t; preze1'f.ţa des-
tructivă a populaţiilor migratoare, criza în gradată gene-
ralizare a sistemului sclavagist limitează în să dezvoltarea
lor. În decursul următoa relor secole „economia a reve-
nit la agricultura exte ns i vă şi păstorit, iar meş t e .~ugu­
ril e a.u decăzut, luîncl un caracter pre cumpăniţor casnic"
(„Istoria Român.i et", volumul I).
Renasterea me dievală.. Asa se explică ele ce în timpul
evului 1,;ediu, pun.atul de p~rnire al dezvoltării societăţii
a redeve nit satul, istoria d esfăşurîndu-se mai depa rte
sub forma opoziţiei dintre sat şi oraş . De altfel, pe teri-
toriul Homâniei, ca şi în alte zone ale Europei, perioada
m e di eva lă nu a putut prelua deoît o mică parte din struc-
turile urbane închegate în a ntichitate. Caz urile în care
s-a utilizat m ai departe te ritoriul vechilor oraşe sînt pu-
ţin numeroase (precum la Cluj sau Con s tanţa). Aceas ta
se poate explica în primul rînd prin lipsa de corespon -
d entă clintrie noile structuri sociale s i cadrul co nstruit VECllEA CETATE A CLUJULUI (PR0!3.481L
moştenit, atît prin exi stenţa unor tradiţii urba ne insufi- PE LOCUL UNUI CASTRU ROMAN ) 1 PRIMA
ZONA l0C(J/T4 IN EVUL He[)/(/ ( SEC.XI-XII)
cient de trainice, cît şi mai ales prin amploar ea ş i frec-
v enţa distrugerilor survenite în perioad a migraţiunii. Schc 111n zone i ce nlrnl c din Cluj -N np oca : suprnpunen :n teritoriilor locuite
indi ci\ posibilitatea conl.ir111it:1\ii în e xploatare a amplasame ntului , even-
F aptul că ele-a lungul unei perioade el e peste w1 tual ş i a ca drului co nstruit
mileniu s-au perindat, la intervale scurte, valuri suc-
cesive de populaţii nom ad , care au prăd a t ş i devastat aşe ­
zăr ile stabile autohton e, explică dificultatea pe rpe tuării
mai vechi aşez ări precum cele de la Vicina, I ăcuiul lui
unor structuri orăşeneşti, tempori zarea accentu a tă a p ro- Soare, Hîrşova , lega te ele zona Dunării inferioare, de-
cesului ele urban izare atît înlăuntrul cît m ai ales în afara p a rte de polisurile afla te odată p e ţărmul Mării Negre.
Nu poate fi vorba în această dezvoltare a aşezărilor
a rcului fortifi ca t carpatin.
de r eutilizarea unor ansambluri urbane sau a unor edi-
Od a tă cu conturar ea primelor forme de organiza re
ficii preexistente, ci mai ales de recupera rea m aterialelor
feudală în teritoriile româneşti reapar alcătuiri urbane durabile (blocuri de piatră precum la biserica clin Den-
spontane. Aşezări ·tipice ale aces tei p~rioade ,e rau „tî rgu - suş, concluct ele ceramică, olan , eventual l e mnărie) . Den-
rile de văi" care, plasate el e regulă la gura văiilor montan e sitatea mai mar e de aşez ări urbane clin Transilvania se
(punct str ategic ş i vad comercial), polarizau populaţi a clin poate explica pri n pe rsi stenţa unui mod de vi aţă orga-
teritorii limitate precum cele ale bazinelor hid rografice. ni zat în com unităţi coer ente, retrase faţă ele traseele cu-
Dintre aceste tîrguri ele văi, ce se vor dezvolta prin forţe r ente ale popul aţiilor migratoare. Din motive ele secu-
proprii în p erioadele următo are, unele vor a junge la ritate, ma joritatea aşeză rilor autohtone a folo sit iniţi al
rangul de reş edinţe cneziale. In mod firesc, cele mai multe avanta jele defensive ale amplasam entelor montane<!. Trep-
aşez ări fortificate adăpo steau elementele noilor institu-
ţii tipice organizării feud ale (onezate şi voievoda te) a
2 În l egă tură cu concen tr area aşe zărilor montane Constantin Da ico- .
căror · exi stenţă este docum entată în secolele IX- XI cîncl vi ciu fn cc lntr-o lu cra re a sa , intitul ată „Daci ş i rom â ni ", l egătur a Intre
se constituis eră voievodatul lui Gelu (înglobînd ce tăţile afirmaţia istoricului roman Florus , co nte mpor a n cu Traia n şi Ila ck ian ,
„Dacici mon l ibus inhacrent" şi precizarea geografului italian Ascanio Cen-
de la Dăbîca,- l\ţoigrad), al lui Menumorut (cuprin zîncl torio din secolul al XVI-iea că „le mont agnc sone tuttc habit a te da
Biharea) şi _ cel al ·lui Glad (legat de aşezarea fortificată Va laccbi ".

14

http://patrimoniu.gov.ro
 ' l)Ri1E CASTRU sec IV
r• • LllflT4 CASTEL SEC VI
.§.~~ ŞAllf CASTCI. .ICC VI
'. „.• „ LOCIJ/NTE SEG IX- X
:::bC LOCIJl!ITE SEC ,X - XI
NTA FEUDALA

Locuin\i'\ si'i lrasd\ tlc pl' V:i lcn Cis li'i ului . Buzău: lrndj\i a c l ăd ir ii in etape,
în fu11 c\ it• d • pos ibil iti\~i

tat, odată cu rărirea ş i inc tarea inc urs iunilor des tructiv
ale populaţiilor migratoar , populaţia bă ş tinaşă caută am- Cnpidnvn, llobrogc a : p re lu ă ri . rdol os iri ele nmp lnsnmc nl ~i c lttdiri
plasamente noi în zon ele mai deschis , modificînd organi- clc-n lun g ul u nu i 111ilr11iu
za rea reţe] i de aşezări. Redistribui rea liniilor de forţă
ale teritoriului, d esfăşurată în. toat provinciile româ-
n ş ti, e ·te reflectată, de pildă , · în tran sferul spaţi al al
principalelor reşed inţ voievodal situate, d regulă, în
a propi r a centr ului de gr utate al r eţel ei . Astfel. în
Ţ a ra Românească. cur t a d la Cîmpulung Mu cel s-a
deplasat întîi l a C urtea d A rgeş (1 369) p entru ca, ult -
rior, ă e mute la Tîrgovi şt şi a poi, în secolul al XV-lea,
la Bucureşti.
În Tran silvani a, alături d tîrguril e populaţ i ei autoh-
ton (proven ind d in am plifica rea v echilor sate) s-au în -
temeiat (începînd cu secolel XII-XIII) de către colo-
ni şti provenind din Europa centra lă şi vestică un nu-
măr de aşeză ri. Privilegiile aco rdate d -Fe-gaHtatea ma-
ghi ară, folosi rea de mod el prelua te din ţările el o ri -
gin (mai avan sate în proc sul d urbani zare m ed ievală )
au u şurat ac stor a :ezări drumul către statutul de oras .
O p arte dintr ele întrune o un ele trăsături t ipice loc~­
lităţilor proi etate, trăsături vizibil la S i ghişoara (în ora-
ş ul de su s) ori Braşov (în oraşul v chi) .
Prov nienţa tîrgurilor ş i oraşelor expli că şi statutul l::l isericn sr. AL::i n as ic de ln ri uli\.'l , Tu lcea (sec. X lll): s ilun\ia
t renului, modul său el - · tăpînirc şi utilizar . Astf 1, în ini~inl i't ş i ex lindcrile ulteri oa re
caz u] aş ză rilor urba n rez ultate clin foste sat . moşi a
tî rgului , iniţi al proprie ta t devălmaşe, a junge, odată cu d ul de organizare soci ală. Astf 1, pc străz ile principale
aclî ncirea procesului el asuprire fe ud ală, în propri tatea din centru (de ex mplu la Mediaş, Sibiu şi Cluj) p a rce-
boi rimli, a bis ricii sau a domniei. Căil prin care se lele mai mari erau ocupate de clădiri de locuit al patri-
desfăşoară acest tra nsf r sînt m ultipl : prin cumpărare ciatului, p e cînd străzile s cundare şi p riferic , aflate ade-
ori schimb, drept clespăgubi 1 ·e pentru munci ne fectuat ea în zon dezavanta ja te din punct de vedere al vecinătă­
sau datorii, cel mal clesea prin abuz ori confiscare. ţilor, al orientării şi climei locale, grupau loturile mici ale
As m nea si tu aţii sîn t frecv nte în p rioad le în care populaţi i cu mi jloace economice modeste. R alizarl=fi in-
tîrgurilc ş i oraş le suferă din cauz ·~ slăbirii put rii cen- cintelor fortificate cuprinzînd într g teri toriul urban a
tral , cum a fost cazul un ori în secolul XV, dar se răresc cr c t condiţii propice pentru acumular a de p atrimoniu,
atunci cînd domnia se sp rijin ă pe orăş nime, oo rclînclu-i r p ntru o mai bună folosir şi reciclare a ter nului, con-
privilegii şi garantîndu -i curitatea, în r laţiile cu f u - trucţiilor, mat dalelor. În Moldova şi Muntenia s-au
dal ii. Aflate pi:; loc domn se (în Moldova şi Muntenia) fortificat cu pr căder curţi! domn şti şi boiereşti, dar
sau pe dom niu regal (în Transilvania) ele se bucurau un rol deosebit în sistemul defensiv al tîrgurilor şi ora-
de oar ecare autonomi . puterea central ă avînd totuşi r e- !?clor (apă rate uri pri cu valuri de pămînt sau întărituri
prezentanţii ei în conduce re: aşa-n umiţii vorn ici de tîrg d lemn) îl aveau bis ricile ş i mănăstirile periferice (ca
car clubl ază p şoltuz i şi pîrgari în Moldova şi Mun- la Craiova sau Iaşi) . 1n acest clădiri sau ansambluri
tenia, sau juzii regali în Transilvania. întărite se puteau refugia atît orăşenii cît şi locuitorii
Separar a ocupaţiilor ele factură agr icolă d meşte­ suburbanelor sau ai sat lor vecin . întrepătrund rea din-
şuauri şi n goţ a urm at tras e dif rit în fi~care dintre tr activităţile m şteşugăr şti şi c le agricole a m nţi­
ţăril române. Din s colul al XV-l a b aza activităţii co- nut mai departe ocuparea xten ivă a terenului. Doar în
nomice a oraşelor transilvănene o formează producţia partea lor c ntrală, und se aflau at li rele de produc-
meşteşugăr ască şi comerţul (preponderent cu Moldova ţi şi prăvăliile de schimb, se întîlnesc forme de construc-
ş i Muntenia). Aceasta e ' plică dezvoltarea ulterioa ră a ţi intensivă. Acumular a de bunuri şi valori, influen-
modului lor de construcţi : tr ptat ele au fost fortifi- ţată de condiţiile de securitate ale, ş zăr ilor, împrumu-
cate (1320- 149 0), trecînclu-s la ocupar a intensivă a tă alte forme şi are altă amploare. Se folosesc tainiţe
tcr nului, cu clădiri (majoritat a din lemn) pe loturi cu (chiar ş i în clădirile de cult) iar casele capătă b ciuri
fronturi înguste la stradă. Exjstau reguli stricte de con- (care în s colele următoare vor a junge să form ze ade-
strucţie şi de utilizare a terenului , reflectînd fidel mo- vărate reţele subterane: Suceava, Botoşani, Roman). Dis-

15

http://patrimoniu.gov.ro
 trugerile produse de op'eraţiil e militare ori ca taclismele
naturale au afectat construcţiil e sup rater ane, cele din
subsol se refolosesc adesea la re clădir ea noilor case.
Oraşele şi tîrgurile clin Moldova ş i Muntenia s-au în-
mulţit şi dezvolta t sens ibil în secolul al XV-lea ş i pînă
spre a doua jumăta te a celui de-al XVI-lea p ermiţî nd,
o d a tă cu înflorirea m eş teş u g urilo r, o i nt en să ac ti vitate
constructi vă (în Tran silva nia este perioada fortifi căr i i
bisericilor ş i a construirii el ce tăţi în jurul ace tora ),
urm ar e a politicii de încurajare a forţelor cli n oraşele şi
satel celor trei ţări române, cărora domnia le-a acordat
sprijin ş i înlesniri, ca ş i unele privile-gii.
R lativa stagna re a vieţii orăşeneşt i d a torată pe-
rioad ei de apogeu a domin aţi e i turc eş ti a fo st între-
ruptă în secolele XVII- XVIII ele scurt intervalur i fa-
vorabile clin punct de vedere social-economic. Pe vre-
m ea lui Matei Basar ab şi Vasile Lupu, vechile frăţii ele
m eş teşuga ri se organ izează în bresle propriu-zise şi a par
primele a teliere cu unele trăsături d manufactură. În
Transilvan ia meş teşuguril'e1 şi comerţul au acces la o
p eri oadă de procrres încă ele la finele secolului al X VI-lea
cînd a fost atestat un număr de manufacturi (în sectoa-
rele prelucrării m etalelor, picilor şi textilelor, ale pro-
ducţi e i hîrtiei ş i celulozei) .
Dup ă 1698 ora şel e frans ilvăne n e , aflate sub domina-
ţi e a us tri acă (unele el intre ele, cu m înt c le din Ba nat
bucurîndu-se de o a tenţi cl eo. ebit ă, situ ate fiind pe do-
meniile el e curînd a nexa te coroan i) şi unel e. alături ele
populaţia auto hton ă au fost coloni za ţi m eş teşugari, lu-
c r ători , militari vcniti cl in toa te provinciile imperiului,

Vccl 1c :1 bi se ri că
din JJc n su ş. 1Tu11r doa rn (sec. XTT--X ll I): r1•ulili zn rca
unor pi ese ş i 111:il r ri :i lc tic co nslruq ic clin ruine a 11licc

·-- ·- . .,_ r --1

1. ~ ...
\
ETAPA A /XJUA
{INCINTA 11/CA)

\
\
' ·'·,.
'· ' ./
/
'·...._ ,/ CCA 1300

Cc l:1\.l'a A l bii (pc loc11l antic ul ui T yrns, nurniL:I apoi A kkcr man , Asp r o-
cnslron , az i Bit.: lgdrocl D11icslrovski , U l\S S): ct:i pt.: lc de conslru c ~ i c dintre
domn iile lui A lexa ndru ce l Bun ş i Şte f a n cd Marc (clupă Gri gorn Ionesc u)

cunosc, alături ele form le arhitecturii R enaş terii , primele

construcţii în stil bar oc. Se întocm so planuri de noi
aşezări, şi se execută clădiri tipizate după proiecte în-
tocmite ele s p eciali şti. Unele oraşe distrus în. timpul ope,-
raţiilor milita re se reconstruiesc compl et (precum Timi-
şoa ra , unde s-a r ealiza t ansam blul baroc al Pi eţei Do-
mului ), cl ar fără pr e ocupări pentr u r efolosirea clădirilor
preexistente sau recuperarea materialelor rezultate. O
asemenea po z iţie se explică atît prin calitatea cadrului
clădit anterior, cît mai ales prin schimbarea radicală
a tipulu i ele construcţi urbană. D atorită int1eresului ma-
nifestat pentru Banat, aici activitatea manufacturi eră
s-a dezvoltat sen sibil spre deosebire de celelalte oraşe
(din Transilvania) unde aceasta a întîmpinat opoziţia
breslelor aflate în declin. In compensare, după r es tabi-
lirea legă turilor tra d i ţionale transcarpatine, în secolul
al XVIII-lea a lua t avînt comerţul, companii! aşa-nu ­
. mite grec~şti (dar în care erau prezenţi şi n egustori ro-
Evo l u~ia o r aşu l ui Sibiu:' adău g iri su ccesive de cv nrta lc de locuit şi
forlifi ca \.ii (după Pau l Nicdcrmaicr) mâni, alătu ri de macedoneni, armeni, evr ei) r eînnoclînd

16

http://patrimoniu.gov.ro
 organi za t mai bine în bresle, a tins s ă se grupeze în
zon urba ne el istinct und e r ea li zeaz ă clăd i ri şi a men a-
jări sp ecifice (de pildă bise ric.ile d e br aslă din Boto-
ş ani , Bucur e şti , Ploi eş ti, Rom n ş.a . care au ju cat un
rol important în. vi aţa ora şel or clin secolele XVIII- XIX).
, în Transilvania , într-o serie el e oraşe, locuite ma-
jo1·i tar de saş i în interiorul fortif i ca ţiilor p e baza unor
vechi privil egii acord a te ele reg ii. maghi ari, au început
să pătrund ă tre ptat familii român eşti, ca ş i familii m a-
g hiare, gre ceş ti , arme ne, care pînă a tunci nu aveau drept
el e proprieta te î nlăuntrul zidur ilor. P rovenind cu pr -
c ă ci -re cl in aş ez ă ril e înv cinate cu ca r oraşe l form au
ad evăra te sist m urbane (precum Mărginimea Sibiului
sa u Scheii Bra şovului ) , noile fam ilii îşi fac r e pede s im-
ţi t ă pr eze nţa ş i în zonele centrale. Un ele grup uri de
locuitori c·3 pătă a utoriza ţi e s ă form ez ca rti ere sau, în
cazuri deosebi te, chiar a şez ări întregi (cw11 es te cazul
o r aş ului G he rla unci e în ecolel XVII- XVIII s-au ta-
b.Uit un mare număr el familii a rmen eşti ) .
Din secol ul al XVII-lca, clar m ai al s după 1750, în
tîra ur ile ~ l oraşele din Moldova şi Munten ia, trăclînd

Cl' i :il1·:1 dl' Sl':lll ll n S11cn'l'i (~ l'l' . X l\'-X\'): Sl' ll c111 :1 zo 11 c lor de i11l<'l' -
w11\i <' dc- n l1111 g 11I 111111i Sl' l'll l (d11p:I Cr igon• lum·sc u )

B iSl' l' il'n sr. i\ i1:ol :1c di11 Sl'h c i - lll' : l ~ O \: p1-c l11 :i r i ~ i "d:i 11 g iri IT :1liz:ilc
inlrc J 5:.10 - 1 / .O ( cl11p:I ( ; ri gorc lo11 c sC11 )
/.'UNUL ETA:JULU!

T ml Z!OUIV /NIT/A/.E .t...l="C . X Vt:

~ AIJE ZID<JRI JM:;l.JJ847E SEC .XVIII
rzJ ZIDVAI SEC. XVI/I-X/X
C"J lN..77"14 lllTERVENnE s~ . X.X
- . Z/[)l!RI Fl4RA RJJ./04711 SEC XVIII- XIX
$ R.ND4711 OE ZIO/.IAJ PESTE RVN/ 7,ZJ
L- FERflfE!PiJ TENCl.JIT Ai. VECII// W E,
C n s le lul .l luni:1 z ilor de ln l lun c do nrn : n11 ~ : 1 1111Jl11 11w clievnl rc nlizul dl' - • rTTlP LEII// RECE!ff. (SEC X VII)
l1111 g 11l <'c uil'lor X l\' - X. \1 1.l

contactele între rupte dintre centrul Europei ~i Orie ntul

Apropia t. Toa te aces t a nu au împi ed icat ca populaţi a
or a ş elor din toate provinciil român şti să crea că s im-
ţitor. in jurul anului 1600 ora şul Braşov (în cuprin ul
fortific a ţiilor, exclu iv aşez ăril polari za te) d e pă şi se pla-
fonul de 10 OOO, în timp ce oraş ele Cluj şi Sibiu numărau • P/Vil!TA, ZIMRI Sl!C .X Vll
~ IÂR:;IREA Fl4 ~7ERUl..l/J SEC .XVII
8 OOO de locuitori. Capi tal le Iaşi ş i Bucur şti se : de ta- FOJ AOAD<;IR I, CONSOUD4QI sec .XVIII
C: J Z/OOR/ CU FVNDA Tll SUPERFICIALE
şau cu pes te 8- 10 OOO de locuitori în rîndul unor aşez ări
•
•li~ A~f=IJGUTE PE URtflE VEOll
Cl'.;:;:J JTtf.P1tZ/WRI
CZJ FUA/Ot4 TH C'ESCOPERITE l.d SA!MlZ/RI
avînd în m edie 200- 500 de familii. Două secole m a i
tîrziu (18 30) în Bucu r şti au fost r ecen zate 70 OOO el e o 5m
persoane (inclusiv flotanţii) ia r la Iaşi aproape 50 OOO .
Orasel din Transilvania numărau o populaţie mult ma i
puţi~ numero asă: la primul recens ămînt (178 5-178~)
Bra şovul cuprindea între ziduri cca 18 OOO de locui-
tori, a jungînd, după alte cinci decenii, la puţin peste
22 OOO, în timp ce al doi·l ea oraş ca mărim e , Clujul, va PL ANU L PARTE RUL UI
însuma mai puţin de 18 OOO d e per soane. Ca sii d in n nsnrnblul fo s lc i Cur\i rlo11111c ş li ele Jn Cimpu .lun g-lVlu scc l,
Paralel cu oreşter a numerică au int rven.it Şi• alte ~cc . X \ ' ll - XX, cx linclc ri ş i rdn cc l'i s ucces ive
modificări calitativ în structura populaţi ei urbane ca
urmare a raporturilor seculare dintre ţările român e ş i încă obîrşia lor rurală, se manifes tă o serie de preocu-
popoarele înv cinate. !?toda tă s-a_ ~ccentuat d~fe ~·e1~~ pan de ordonar e şi dotar e edilitară a cadrului con-
ţi erea socială prin stabilirea treptata m oraş e a bo1enm11 struit3. Moş tenirea urbanistică clin perioada anterio ară
(inclusiv a robilor af1aM în s rviciil acesteia) ş i: prin for- s-a completat cu noi construcţii şi am na j ări. in primul
marea timidă a un i pături de lucrători manufacturie ri. rînd s-au refăcut ş i extins (îndeosebi cu pridvoare ori
Procesul difer n.ţierii sociale a influenţat evol u ţiia tîrg u-
rilor şi oraş eJor: pe de o parte s-a a juns la conflicte înt~ ub domnia lui A lc xn n clru lp silnnlc, Mihai Fo lin o r c dacte nzii l a
tîrgoveţi şi boierii dornici s ă-şi însuşeasc~ o parte cit Bu cure ş ti
un proiect de c od urban , Jolosincl slrnclur i juridice h iznnl inc,
mai mare clin terenul comunal; pe de alta parte, m eş­ adaptate r c a lil iî~ il o r Joc n lc . A lte nc le norn.nlive, ori gin a le sau tr ncl uceri ,
teşugărimea, care a crescu t ca pondere numeric ă şi s-a au Josl publicate Jn Jinclc sec olului n l XVlI-lca l a laşi.

17

http://patrimoniu.gov.ro
 ommo cr ommo
~
~ o
D
-----
turnuri-clopotniţă plasa te deasup ra intrărilor) clădi ril e
ele cult mai vechi, pentru a corespunde creş terii r egi-
mului de înălţime , lîngă un ele dintre ele s-au întemeia t
h anu r i (numeroase în ora~ ele m 'ti ma ri cum erau Iaş i
ş i Bucureşti) dar au ap ărut şi alte clădiri publice pre-
cum spitale, şcoli, aziluri, b ă i etc. Din ce în ce m a i multe>
l ocuinţe particulare (casele domneş ti , cele ale boierilor
şi el rului, ale negustorilor în s tăriţi) a u fost construite
clin m ateriale rezistente, d e bun ă calitate, aduse un eori
clin străinătate . in schimb, r es tul clădirilor era consti -
tu it din locuinţe executate cu ma terial e locale, m ai pu-
ţin durabile, ale oa menilor el e r încl. Dezintere ·ul m a:jo-
rităţii tî rgoveţilor p entru clăd ir ea cu ma teri ale r ezistente
îşi găseş te cliver ·e explica ţii. D a t o rită form elor speci-
fice el e utilizare a te ren.ului (cum a fost e mbat icul, ca re
consta în concesiona rea p e terme n fi x a pa rcelei) , locui-
torii se deplasau frecvent dintr-un loc în altul, cl e mon-
tînd şi remontîncl casele de preferinţă clin lemn . O mo-
dalitate asemănă to are de r eciclare a con s trucţiil o r se
întîlnea în cazul bise ricilor din suburbiile şi atele în-
vecinate vîndut între comunităţi a tunci cî nd cea mai
î n s tărită construia o clădire de cărăm id ă sau pi a tră . O
altă explicaţi e se referă la limitarea dreptului tîrg urilor
şi oraşelor de a se as igu ra împotriva frecventelor in-
cursiuni armate, a rechiziţionărilor d e tot felul, contra
raidurilor de jaf ale bandelor de răufăcători, a abuzu-
r ilor şi ex plo atării feudale. Soluţi a cea m ai la îndemînă
constă în fortificarea aşez ărilor, proces încura ja t de dom-
nie în secolele XV- XVI, înainte el e extinderea contro-
lului Porţii otomane asupra ţărilor române. in secolele
XVI- XVII turcii au interzis construirea d e fortăre ţe ,şi
amenaj ări defensive în Moldova şi Muntenia. Dar, chiar
în absenţa unei asemenea interdicţii se par e că era pre-
ferabil ca aşezările urban e ş i reşedinţele domn eş ti să
fie dotate minim al din punct de vedere militar.4
18
http://patrimoniu.gov.ro
,,Q~
VLJ C:3> ~o
CJ
D
r:::::J
CJ
CJ c::J
CJ
= l
Cli:iclirc cl in Gherl a. eo nslruilft in
1746: nrlnptă ri clet errninnte ele co 111p lc-
l nrea profi lului fun c \io11al (trecerea ele
l a Joc u i11 \.ii l a loc uin\ i't c u p ri:ivi\ ti e la
p ar IC'r ) .
Aces te element e, la care se adaugă instabilitatea po-
litică şi
exploa ta rea economică feud a lă, au împiedicat şi
temporizat procesul de acumular e şi reciclare a fondu-
lui locativ, încura jînd pre dile cţi a p entru înlocuirea frec-
ventă cu m a teriale perisabile a clădirilor şi amenajări ­
lor, supunerea l·:i. r egulile cli matice ş i geologice local .
Spre deosebire de aşezările urbane din Moldova ş i
Muntenia, care pot fi considerate ca fiind de „factură
e cologică", cele din Transilvania şi Banat au tins tr p-
tat către un „caracter artificial, tehnic, mineral". Pri-
mele semne au apărut în secolul al XVIII-lea cînd se
produce o ultimă îndesire în interiorul zidurilor care
impune reguli s tricte de construcţie şi convieţuir e . O
mai mare part e clin clădiril e noi (locuinţe şi dotări) a d ă u­
gate subs tanţei moştenite e executa tă din materiale du-
r abile, conform normelor t ehnice ale timpului, fiind fi-
nanţată cu pr căd ere de noua negustorime îmbogăţită
de pe urm a co m e rţului cu Levantul. Aceasta îşi permite
să construiască fastuo ase locuinţe eta jate pe t erenuri
elibera te în zonele centrale, ca semn al situaţiei lor eco-
nomice înfloritoare. Modificări însemnate s-au înreg is-
trat şi la p eriferii und e se extind clădiril e şi am najă­
rile ele producţie . in felul acesta m aturiza rea configu-
raţi ei sp aţiale a oraşefor „intra muros" poate fi socotită
încheiată.
Urbani zarea capitalistă . inceputul secolului al XIX-
lea es te de bun augur p entru localităţile u rbane din
toat e ţările române. Prin renunţarea Turciei la mono-
polul comerţului din Moldova şi Muntenia (dup ă pacea
de la Adrianopole, 1829) devine pos ibilă r stabilirea
~ Cristian Moiscsc u am i nteşte de ex iste nţa unor docume nte car e
con\:in re co mandare a domnie i ele a nu se e clifi cn fortă re ţe şi ceti:i ţi de oa-
r ece, pre luate de tr upele t urce şti , pot deve ni in strume nte ele c ontrol ş i
subju gar e n proprie i popul a ţii.
 Co n s lnr c \ii 11rh:1111• s ponlan c . 11l·p la 11il'ica l1· (Sal u i\ l:in'. l ' l ni1·~ li ): :1 c u-
111ulnrc Sll l' Cl' si v :I J':lr:'i rl'Sf)Cl'l :1rn1 :1li 11i:1 1rn: nll' lor .~ i rl';.( i11111l11i dl' l 11 :'\l\i111c .

o 10 m

Bis•r icr1 SI'. G li ror gl 1c clin Pileş ti , c onsl rn il ă in 1656: :id:'iu gnrrn i.111·1111 -
J ui dPnsnp r n inlri\rii p rin c ipn lc , i 11lc r vc 11\ic l'r'l'c\'C'nlii in cn r s n l SCl'O in -
Ju i n l XJX - lc:1.

co ntactelor p toate planuril cu T ran ivania si mai

al s reorientarea firească către Europa. Relaţii!'- eco-
nomic cu tările indus trializa t din centrul si vestul
ontin ntunui contribuie la d zvoltari0a /şi ·cx'tind r a
bazelor capitalismului ; manufacturile se înmulţesc ş i se
amplifică pr luînd înc t dar sigur trăsături d în1 re·-
prin d r capitalistă. D unde pînă la înc putul s colu -
lui al X IX-lea -rau ampl asat în legă tură cu sursele
trad iţionale d nergi (cursurile de pă) ad sen în ·:t fara
o raşelor , după 1830, cînd se introduc primele maşini cu
aburi, or fi dispu se lingă rezervorul d forţă de muncă
car -1 constituiau localităţile urba ne. Paralel cu forma-
Localităţi! urbane au continuat să cr as ă şi să-şi
rea unei noi clase a luc rătorilor indus triali, se d ezvoltă
burah ezia, formată din neaustori, banch eri, fabricanţi modifice calitatea (el en itatea, regimul d î nălţime şi ali-
ş i funcţiona ri superiori. Procesul de fărîmiţar a orîn- n iere, ocuparea şi utilizarea solului etc.) în limitel p o-
duirii feud ale, marcat între altele prin răscoala con el u să s ibilităţilor local . in Principatele Unite (und e creşte­
de Hor a, Cloşca şi Criş an (178 4) şi r - voluţia lui Tudor r a şi ordonar ea oraşelor şi tîrgurilor fusese s timul a tă
Vladimirescu (1821), va fi gră bit de revoluţi a burgh ezo-
d emocratică din ţările române. Stimulaţi de id alurile
în p erioad a r gulamentară ) , Bucur eş tii av au în 1860
burgh eziei în ascensiun , luptător.ii paşopti ş ti din c le pes te 120 OOO de locuitori, de două ori populaţia oraşului
trei ţări române vor readuc în discuţie problem ele uni- Iaş i (65 OOO d persoan e). Următoarel , ca mărim e, erau :
r ii principat lor, egalităţii [n drepturi a naţiunilor, Botoşani, Ploi şti şi Craiova care adăpos teau într 20 şi
el sfiinţării privilegiilor feudale te. Poziţia noilor clase, 30 m ii de locuitori, as m enea oraş elor m ari (part a din
îndeosebi a burah eziei comerciale, va influenţa favora-
bil dezvoltarea ora. elor de p e toţi versanţii Carpaţilor, interiorul fortificaţiilor) din Transilvania: Arad, Braşov,
a căror populaţie a avut o contribuţie notabilă în lupta Timişoara, Cluj, Oradea (în perioada 18 47-1867). Creş­
revoluţionară. teri! au provenit în majoritate din imigra rea popu-

19

http://patrimoniu.gov.ro
T r:i11 s rorn1:1rl':l unor c- l:ldi1·i- mo11u111c nlc is lori ce în ur111:1 r~ s l:iurilrii ­
J'C('0 11s tru c lil' i cfcc lu:1Lc ele l.l'('O lllll' du No l'l y: IJisc ri c :i s r. l l11 1nilr 11 din
Cm i m·a. rdi1rn L<1 111 1890
Sch c 111:1- ·uclrn de lll'Z \' oll:in• :1 unui n 11 sa 111blu ori\ ş1·11csc : scg rn t: rr l din
Lrn sc ul v iil o rului Hn ll! \' :l r d :ii lndepe 11cll' H\1' i din J ' l o i cş li i 11Lr- un p lan
clin 1875. d1·sc n:il cit: C liri s lil1 11 l( l'l'l sc h
]aţi c i s uburba nc şi rurale, imigra re car e s-a amplificat
încc pînd cu primul sfert al secolului al XIX-l ea. Caza-
rea p o pulaţi e i uplim c nta rc a ridica t proble me î n Tran-
silva ni a ş i Banat (d in lip s ă de s p a ţiu ca urmar a :;atu-
ră rii oraşe lor interioare) dar a d ecurs firesc în Moldova
ş i Munteni a und e gra dul d e ocupa re din vatră p ermitea
îndesiri. P ar alel c u creş t erea procentu.lui de ocupare i-1
solului , î n ace t e loca lită ţi S- ' L trec ut timid la cxtind er a
tajă 1·ii ca elor cu care prilej s-a înc rca t ş i alini rea
lor p e baza unor docum ntaţii elabora te ele profesio-
nişti autohtoni ori s trăini şi urmărit el un. arhit ct şef
(m a irnarbaşa) .
într a nii 1830- 1860, pent ru a soluţiona problemele
dezvoltării v iitoare, î n or asele moldovene si rnunt n sti ca
şi în c le trans ilvănene s-~ recurs la soluţli sp ecifice,· afec-
tî nd diferit mod ul de creste re. In cazul B ucurcstilor al
laşilor, Cr·:liovei şi al Botoşani lm-, preved erile ' Reg~la­
m e ntului Organic (18 31) au impus clelimitar a s tri c tă u
hotar elor oraş lor ş i tîrgurilor p e b aza pla nurilor d e
sistem a tizare. D asemen ea , au fost luate m ăs uri pentru
alini e rea . trăzilo r , de limitarea d pi e ţe alim enta r , <.:X -
cutarea el e pava je ş i canali zări , as igurarea a lim e ntă rii
cu apă ş i a iluminatului public etc. Jn zo nel e d e exten-
siun e sau în cele elib ra te (ca urmare a incendiilor sau
altor distruger i) s-a trecut la p a rcela r - loca l ă, prcluînd
după caz lemcntelc d e valoar (pr cum în r eface rc ·1
zonei centrri.le Sf. Ghco 1·gh e clin Bucur ş ti unel e a tre-
buit a dapta tă mărim -a loturilor). P . b azcl tehnice tr" t-
sat ci R gulament -au î n.tocmit }'.>la nuri p entru con-
s t ru cţi ' t unor oraş noi în Cîmpia Dunării (Turnu Mă­
gu r le, Olteniţa) î n timp c altele x iste ntc ( Brăila, Giu r-
giu) au fost sistem atizate, realizî ncl s tructuri-cad ru ca re
au p e rmis dezvoltarea lor timp el e mai multe dece-
nii (pr cum în. c zul Brăilei). La Braşov, Sibiu, Ti rnişo a r ·~
se trece la demolarea fortificaţiilor med ievale sa u b aroce
p entru a r educe presiunea d e mogr afi că as upra zon i in-
terioare ş i a p ermite lega rea funcţională a acest ia el e
localităţile p eriurban e. T erenul eliberat a fost utilizat
p entru extind 1·ea zonei centrale (Cluj , Timi şoara ) , pen-
tru d ezvoltarea fondului locativ (realizînclu-se cu precă­
dere p arcelări cu vil ca la Sibiu ori la Braşov) , p entru
20
http://patrimoniu.gov.ro
A lc n c ul Horn :\n dirr D u c u rcş li (sec . X I X): fo rm a c irc u la r ii a si\lii d e
co n ·r1· Lc a r·cz ult ::rl din })rc lt1 nrca u1101· funcl n~ ii prccx is lc nL
am enajarea d e grădini şi p arcu ri publice (Ti mişoara).
Jn cazul oraşelor ma ri s-a d es făşura t o importa ntă ac-
t ivitate el e s is te mati za re conştînd în alinieri stradale, a-
mena j ă ri şi con s trucţii edilitar e, în orga niza rea subur-
ban.clor. (U n exemplu interesant îl oferă Timisoara und e
s-au utilizat c lem ente urba ni stice noi în pa~celarea ş i
co ns truirea comun elor p e r.im etrale).
I n a doua jumăta te a secolului al XIX-Jea pînă la î n-
ceputul primului răz boi mon.dicl, în. toate p rovinciile
Români -i es te a tc ·ta t un „boom " constructiv, servind o
pop ulaţi a jun să în fa za creşterii exponenţiale . În anul
1912, cel mai m arc oraş e r a Bucureşti (341 OOO locuitori),
u rmat d e Ia ş i (75 OOO) , Timişo·:tra (72 OOO), Oradea (60 OOO) .
I n România , av:î.ntul cons tructiv a transforma t radi -
ca l vechea imag in a oraş el or nu numai din punct" d -
v d re stil is tic. Ca şi d in colo ci Carpaţi , p aralel cu pre-
ze nţa un or arhit ecţi s trăini, activ ează treptat mai mulţi
prnfes i on i şt i localni ci cu s tudii încheiate în institutele
ele profil el e p ·te hotare ş i din ţară . Pond e rea a rhitec-
turii culte creşte sens ibil, stiluri.Ie europene adaptate
în locui esc încet, dar sig ur, clădiril e tradiţionale m a i a-
prn pia tc de l um ea o ri en tal-leva ntină. In. capita la Bucu-
1· sti si în alt ' orase se cl ăci sc n um eroase clificii trc-
bu,i nd 'să adăposteas~ă noua structură insti tuţională (sedii
·1le unor minister e, Ba nC':t Naţională, Pala tul Poş tel or,
clădirea C.E.C. etc. ), majoritatea lor plasate în zo nele
c 'ntralc a l ă turi el e pi e ţ e ] publice î n formare sau d
trad iţi o n a lele s tră zi comerciale. Î n cartierele rezidenţ i a le
clin jurul ce ntrelo r urbane, vechil ' case ele tîrgoveţi sau
reşedinţe boie rc$ ti au cedat treptat locul vilelo r bur-
g heze, cu e ta je ş i m an sarde, aşezat la di s tanţe m ai m ici,
n 'ali za tc după normele continentale, clin m ateriale du-
r a bile şi de ca lita te, proc urat adesea din import. Alcă­
tuirea carti rc lor b oga te, d eş i e teroclită clin punct de
vedere ·tilistic şi cu un g rad încă mod est de exploatar ,
este însă r lati v uniform ă ca regim de co11 s trucţi e (nu-
măr ele niv luri, aliniame nte etc. ). Dar, în zonele m ar -
ginale precum şi în anumit p ărţi ale centrelor au in-
t ervenit elemente poluante şi au apărut s tări conflic-
tual -. In ]eo ·ebi v chil s tră zi comerciale prezintă tron-
soane construi te anarhic, fără resp ectar a uncr norm e
urbanistice şi edilitare. In oraşele mari (Craiova, Iaşi ,
 ffl
o Sll „ ATADA N OD/FICATA IN"1940
o FATA DA INA!NTE OE 1900 ( RECONSnTUIRE)

~ ADA Uf;/RI
o ,~
'.I. 3 ~ 511
PLA ll PARTER
P I. AN ET.4 7
Cnsil vech e cli n Bucureşti (cu piv ni\.c de J:i jumil l::ilcn secolu l ui XTX) mod ifi ală ln 1910 de E mil G uncş: cx Linclcrc ,s upraclaja rc ~ i mocl cr niz:irc n fa!:ad 'i

Ploi ş ti ) s-au realizat cîteva operaţii urba nistice major

de utilita te publ i că (bulevard e ş i splaiuri, scuaruri şi
pieţe, g rădini şi parcuri) care însă nu au schimbat decît
local imaginea oraşului. (Între aces te lucrări se d etaşează
s trăpun gerile de s tră zi ţ;i bulevarde din Bucur şti sub
primariatul lui Pache Protopopescu).
Este p erioada în cat·e se întemeiază Şcoala naţională
de a r hitec tură, urmărindu-se valorificarea într-o nouă
viziune a e.lementelot· de construcţie al a rhitecturii culte
ş i populare tr a diţi ona l e.
Oraşele Trans ilvan iei (parte a Au ·tro-Ungariei clupă
instaurarea dualismului în anul 1867) s-au reconstruit
parţ i al în zon ele interioare care au căpătat treptat func-
ţii ele centru urba n. T o tod ată s-au produs încl siri în zo-
nele de contact cu v chile aşezări suburbane, î nglobate
parţi a l în t ritoriul urban. În unele cazuri s-a recurs
la inte rvenţii restructuratoare, pr cum îndreptări şi s tră­
pungeri de noi s trăzi, creări ele p a.rviuri sau pieţe în-
conjurînd clădirile publice importan t (Arad, esplanada
centrală, Oradea, ansamblul pi eţelor centrale, Cluj , Piaţa
Tea trului Naţional etc.) În masa mare a clădirilor de se rie,
cele cu dou ~t niveluri au deve nit m a jorita re în p artea cen-
trală, printre el interve nind trepta t mai multe cu două­
trei eta je. Fondul locuit a fost realizat în gen eral clin
mat riale rezistente, fiind grup a t în cvartale rela tiv com-
pacte sau în zon e cu regim u niform ele construcţie. To-
tuşi ampre nta m e di evală transpare chiar de după arhi-
tecturile mai r ecente înd osebi d a torită menţinerii ve-

21

http://patrimoniu.gov.ro
chii parcelări şi reţele stradale, a s paţiilor orăşeneş ti ti-
pice pe rioadei anterioa re. La p eriferii, în ve cinăta t ea
atelierelor şi fabricilor apare un program r elativ nou ,
acela de cartier muncitoresc. D eş i casele (ex ecutate fi e de
municipalitate, fi e de p atron sau num ai de locatar) sînt
să răcăcio ase, aceste zone nu au a juns să ia form a slum-
urilor apusen e în niciun a din provinciile româneşti.
Dezvoltarea economie i capitaliste ş i- a pus a mpre nta
ş i p e modul d e organiza re ş i gospodărire a oraş ului. Te-
renul devine marfă ş i surs ă de cîşti g , ceea ce conduce
la creşterea gradului său de exploa tare. Un prim efect
constă în dezvoltarea h aot ică p e înă lţim e a cons trucţiilor
(determinînd contraste de cornişă, înmulţir ea calcan elor,
constituirea unor sec ţiuni stradale dezechilibra te), fără
luarea în considerar e a vecinătăţ ilor (din punct de ve-
dere al orientării r eciproce şi al mări mii prospectului)
şi a condiţiilor de ighmă urbană (calitatea însoririi, a
ventilaţiei şi a iluminatului n atural). Alt efect al mo-
dului capitalist de gîndire cons tă în specularea caracte-
r ului el e proprie tate privată al terenului în dauna in-
tereselo r publice. Astfel, municipalitatea trebuie să plă­
teas că despăgubiri m a ri p entru expropieri de ter en pri-
vat utili zat în scopuri publice. Nu num a i atît: se con-
s tată trecerea în propri e tate p rivată a unor m ari su-
prafeţe de t e ren de utilita te generală. Este cazul terito-
riului eliberat de amena jările militare (la Sibiu, Braşov
etc. ) ca re se parceleaz ă spre vînzare sau al vechilor curţi
domneş ti (precum Curtea Veche de la Bucureşti), al te-
renurilor unor foste mănăstiri sau h an uri ale acestora.
CUO/R t:A VE O IE
R ECON f rRUCne PeRSPl:C rJ VA
C re ş terea gradului de oc uj)m c a terenului pr in exli ndcrca cli\ d iril or r x islc nlc ori construire a lol uril or sub impi\r\ilc (cxr mpl c clin
In a ceas tă activitate cons tructivă care a cond u s la
înlocuirea unei mari părţi a fondului loca tiv tra diţi o­
nal, problema r ecup er ării unor părţi de clădire sau a re-
folosirii materialelor rezultate din demolare este prez entă
frecvent în cons trucţi a rezidenţială. Sînt îngl obate în
construcţiile noi părţi de subsol sau p arter (în cazul
s uprae tajărilor), se repune în operă o parte din cără­
mida recuperată (cu excepţia cărămizilor subţiri tradi-
ţion a le care nu mai corespundeau normelor tehnice ac-
tualizate după 1880) şi m ai ales din lemnări a e xtrasă
din şarpante şi planşee. ModificărilE) stilistice au deter-
minat acoperirea cu s tucatură în maniera reluărilor ar -
hitecturale (neogotice, n eoren ascentiste, neobaroce) a m a-
jorităţii caselor v echi păstrate dar şi a altor clădiri. În
mod frecvent se r ecurge la adăugiri clasicizante sau de
tip „revival" l a o serie de clădiri de cult (bisericile Us-
penia din Botoşani, 1819, Sf. Gheorghe Nou şi Radu
Vodă din Bucureşti, 1848-1863, Sf. Gheorgh e din, P i-
teşti, 1869 et.c.).
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea intervin,
la scară treptat mai mare, preocupările privind protec-
ţia, conservarea şi r estaurarea clădirilor vechi de o deo-
22
http://patrimoniu.gov.ro
se bită valoare. Astfel, a începu t o s u s ţinută activitate de
reparare, consolidare şi modernizare a clădirilor monu-
mentale: la Timişoara - Castelul Huniazilor, la Bucu-
reşti - Biserica Domniţa Băl aşa ş i Mănă s tirea Antim,
la Iaşi - clădirea Mitropoliei. În p as cu t'eoclinţele vre-
mii, da r şi sub incid enţa unui mod eron a t de înţe l ege re
a conţinutului resta urării monumentelor istorice, se tre-
ce la re cons trucţia unor clădiri şi ansambluri. O activita te
vari ată, dar contes tată de a rhitecţii autohtoni , a des-
făşura t Lecom te du Noi.:ty, un emul al lui Viollet le Duc,
la Curtea de Argeş, Tîrgovişte ş i Iaşi, în timp ce la Su-
ceava a lucrat C. A. Ron1storfer, mai aproape de prin-
cipiile r es taurării ştiinţifice .
Interludiu modern. Sfîrşitul primului război mondial
a coincis cu împlinirea năzuinţelor seculare de unificare
a tuturor provinciilor româneşti în cadrul unui singur
stat român. După Marea Unire din 1918 condiţiile dez-
voltării economice a României s-au schimba t; a r ez ultat
o reţea el e oraş e mărită şi div e r s ifi cată. D a torită
condiţiilor geo-istorice specifice, această reţea este unică
prin varietatea de modele orăşen e şti v echi şi noi. Cum
România s-a a flat dintotd'~auna la încrucişarea unor im-
porta nţi vectori culturali, ac ţionînd pe diagonala axelor
cardinale, reţea u a de oraşe cuprinde m a joritatea tipuri-
lor edificate între Oceanul Atlantic şi Asia Mică, între
Munţii Urali şi Marea Mediterană . S-au găs it ori ex i stă
aici, într-un p erimetru restrîns ca al unui muzeu urba-
nistic, polisuri greceşti {Tomis, Callatis) şi fortăre ţe da-
cice (Sarmizegetu sa, Cumidava) alături de cas tre şi mu-
nicipii romane (Romula , Porolissum, Napoca), cetăţi bi-
B u c urcş li) .
zantine (Di nogetia ) nu departe el e bu rguri de sorginte
centra l-europ e a nă (Sibiu, Braşov ) , tîrguri moldoveneş ti
şi muntene crescute de la sin puter (Baia , Cîmpulung,
Tîrgşor , Siret) şi învecin ate cu a şeză ri dobrogene a min-
tind lumea orientală (Mangalia, Babadag), ansambluri
renascentiste cupla te cu r ea li ză ri ale urbanismului b a-
roc (Cluj, Alba Iulia, Timi şoara) , oraşe noi ca Tr. Măgur el e
şi Olteniţa, oraşe vechi p e car e s-au gr'efat arhitecturile
eclectice ale secolului al XIX-lea (Brăil a, Iaşi, B ucureş ti)
ş.a . O diversita te care se înscrie totuşi într-un context
r ela tiv unitar: c e rinţe locative ş i ins tituţionale din cate-
gorii de mărim e nu fo arte dif erită, programe arhitectu-
rale şi u r banistice înrudite, solicitate de colectivităţi dez-
volta te în contexte socio-·e r-onomice apropiate, condiţii
geo-climatice similare (regim de însorire ş i precipitaţii,
relief şi context zoofloral), folosirea de m ateriale şi teh-
nici de constr ucţi e în m ar e măsură ase mănătoar e , ace-
l eaş i categorii de su rse energetice (reţea hidrografică,
combustibili, regim eoli an e tc.). Un rol important în a -
cest sens l-au jucat contactele permanP.nte şi variate
dintre toa te ţinuturil e româneş ti; pe drumurile comer-
ciale se încrucişau transporturile de materiale; meşterii
con structori cu a jutoare şi tot baga jul de cunoştinţe teh-
Moclrr 11i zn 1·en unor cl:'ldiri cx isle 11Le (Tcnl r ul N:l\i o na l din Ti 1 n i şo a 1·a,
I-lo lclul „i\Lh c n6c P:1la cl' " clin l l u c urcş li , sec. X IX - XX): rcc omparli -
mcnl il ri ş i n 111c najil ri inlcri oa r<', Lr::tn sl' ornr nren l' n(nclci.
nice urm au ace l eaşi tras -c pe care se tran s mitea u div r-
selc mod le funcţion a l - ş i stilistice, prin a căror difu-
zar e cca mai m a r - part din tîrguri ş i o r aşe s-au men-
ţ inut într-o dim ensiun e omeneas că ş i într-o bună înţ e­
leger e cu cadrul natural m atcă . Ace t echilibru r ela tiv,
co nturat în secole, a înc put să se modific o dată cu ac-
centu a rea procesului ci urba ni za re de termina t el e am-
plificarea indus tri a li z ării capitalis te. În pe rioada inter-
b elică, m ediul construit orăşenesc nu of ră numa i a m-
plasamente pentru dispunerea clădirilor ş i a m ena jărilor
a clucăto ar d profituri, clar devine el îns uşi un loc r en-
t abil p entru plasa rea cu cîş tig a capitalurilor. De aceea,
perioada 1920- 1945 a fost, în afar a marii crize cono-
micc (1 929- 1933), favora bilă p ntru dezvoltarea oapita-
li stă a oraşelor din România. S-a constata t o cr eş ter e a
populaţiei u rban e cu cca 500/ 0 între anii 1912- 1930 (de
·la 2 079 860 la 3 051 253 persoane), repr zentînd cca 210/ o
din totalul locuitorilor ţării. La r ecensă mîntul din 1930,
capitala Bucureşti (împreună cu suburban ele) depăşise
·cu mult celelalte oraşe (6 39 040 locuitori faţă de 102 872
http://patrimoniu.gov.ro
la I aşi, 100 488 la Cluj ş i 100 611 la Galaţi ) . Urmau , la
oa r car - di s ta nţă, Timişoara, Orad a, Ploieşti, Arad.
Creş terea oraş elor s-a d es făşurat ma i depart r ela-
ti v spontan in ciuda faptului că s-au organizat serv iciil ~
te hnice adecvate p e lîngă primăriile oraş elor şi m unici-
piilor şi s-au întocmit planuri directoare de sistemati-
za re p entru unele lo calităţi (Craiova, Cluj, B raşov, Ba-
cău e tc. ). În baza „L gii pentru organizarea adminis-
tr a ţi ei locale", un colectiv de arhit cţi ş i ingineri au r -
dactat planul director al Bucur ş tilor, docum nt de o
d eosebită valoare. Pentru a îndruma în oa recare mă sură
dezvoltarea oraşelor (între 1920- 1930), s-au emis alt~
legi şi acte normative privind încura jar ea cons trucţi­
ilor de l ocuinţe, pentru clăd ir a de lo c uinţ e popular ,
p ntru organizarea caselor de cons trucţi e ale unor mi-
nister e. Totod ată s-au r -ma rcat o x tindere sens ibilă a
sectorului construcţiilor ş i amplificar a corpului de pro-
f sionişti pentru proiectare şi exe cuţi e. R ea liză rile ur-
banistice n-au fost însă la înălţimea aş teptărilor: pr in
modul de dispuner e a noilor obire ctive şi mici a nsam-
23
 'f:P.E/JJNC,tR!:A BD. BPĂT/AllfJ ( 1J36) I I bluri nu s-21u re uşit înlocuirea fondului clădit necores-
I I
L-J /HOB!LE fft:#Ţ/IJIJTE I I pund 1tor ş i a m el iorarea gradului de utili za re a terenu-
I I
~ IHOB!LE llJ CUR!> DEDD'IOLARt: lui. Cadrul de locuit necores punzăto r , in alubru, lipsit
roi IHOBILE III ClJRS ce B<FROP!ERE II
1 •
de in sta l aţii sanitare şi executa t din materiale nedura -
J I

, ,, , ,.-
/ J bile a proliferat în continuare, determinînd extinde rea

.J I

-'
I
I
/

,
/
„ ... - -_
n e jus tificată a p e rime trelor n econstruibile. Astfel, în ora-
ş'eJe din centrul şi vestul ţării la o creştere cu 20-350/ 0
a numărului clădiril or , s uprafaţa teritoriului urban s-a
amplificat cu 50- 800/ 0 . Acelaşi lucru s-a p etrecut şi în
oraşe! din jud e ţ ele din es tul sau nordul ţării, und e ocu -
p ar ea terenului era fo arte re du să : de exemplu, în Bucu-
reş ti densitatea m edie se cifra sub 50 locuitori p e h ec-
tar, deoarece în suburbane se a jungea la 5- 10 locui-
tori/ ha, aproap e 750/ 0 din p erimetru fiind ocupat cu clă­
diri p e p a rte r sau cu d o uă niveluri.
Perioada inte rbelică prezintă accentua te tră sături ale
,:STR. UPSC4NI
economiei capitaliste care s-au manifestat ş i în construc-
ţia urba n ă. Astfel, procesul d e modifi car e a statutului
terenului, început în secolul al XIX-lea, a continuat în
r.itm alert: cea m ai m are p a rte a te renului a tr ecut în
ROHE ~ posesia burgheziei, a funcţionărimii ş i a m eş teşu ga ri l or ,
PI A TA
î ntr-o m a i mică măsur·ă şi a celorlalte pături crăşeneşti.
Avînd în vedere posibilităţile f ina ncia re ale fJropri e-
tarilor acţionînd izolat , apare limpede dif e renţa din-
tre centru ş i p erife ri , atît din punct de, vedere al
ocupării ter enului cî t şi sub asp ectul calităţii fondului

:• I1
1I
I J
1 loca ti v. Grupa rea, într-o p arte a zo nelor centrale ş i a
cartie relor avanta jate din punct de vedere al acce?e.lor,
vecinătăţii, ori entărh etc. s, a păturilor bora te ale p opu-
laţ i ei a condus local la constituirea ş i extind e rea unui
• 1 fond clădit valoros, a mplu dimensionat, r ali zat din m a-
'I 1I teriale scumpe , reziste nte în timp, bine puse în op eră,

c cu fini sa je de calitate s upe rioară, incluzînd frecvent lu-

c r ă ri de artă pl a.-ti că. In r 'e ·tul teritoriului (chiar ş i în
un ele părţi din centru, pe străz il e comerciale) s-a u con-
struit. clădiri d e valoare medie, dar în multe zone perife-
rice fond ul co nstru it e ra de calita te proa s tă ş i insalubră,
fo losit de păturile ·cele m ai s ărac e ale po pul aţ i ei urbane.
H e partiţi a şi oali tatca rcţe1'elor ş i a menajărilor edilitare
se s up rapuneau întru totul cu zonifica rea după valoare
a cadrului clădi t: preze nte în zo nele urbane bogate, ele
lipsesc total sa u pa rţial în restul teritoriului.
Pr ocuparea pentru rea li zarea el e profi t uri din u tili-
zarea co n st ruc ţiilo r şi a tere nului a î nmul ţit ş i ag ravat si-
tuaţiile co nfli ctuale (fun cţ i o n a l e clar ş i co mpo zi ţ i o n a l e ) cu
atît ma i mult cu cît în perioada .a n i.lo r 1920- 1945 s- au
gen e rali zat noi tehnirei de co n st ru cţ i . Utili zarea b etonului
a rm a t şi (m a i ales în Bucureşti) a metalului ( s timul ată de
p e rform a nţel e industri ei) ş i pre ţu l scă zut al combustibi-
lilor ş i ne rgici permit dezvolta rea pe înălţime a clă­
dirilor care nu _rn a i r es p ectă r egimul de înălţim e impus
prin regulamen'tele de construcţi e sa u planurile direc-
toar e de siste mati zare (Satu Mare, Br aşov , Ploieşti, Iaşi,
clar m ai ales Bu c ur eş ti ) .
Schemă-cadru pe ntru r ealiza-
r ea Ma gislralci Nord-Snd din
Dezvolta rea circulaţi e i urba ne , d ato r a tă cu precăde r e
Bucureş ti: zonă „non-acdifi ea ndi '' unui număr treptat mai m a re el e a utomobil e (pr,eze nte în
trasată în Planul d irector din 1935 oraşel e României' încă de l a fin ele secol ului al XIX-lea)
al Capitalei ş i înmulţirii mijlo acelor de tr.a nspo rt colectiv, s- a lovit
de limitel e impuse de r e ţelele stradale mo ş ten iite, m a jori-
tatea de factură rn e cli 1evală. Op e r aţiil e el e r estructurare
începute timid înainte de 1900 (Sibiu, Iaşi, Arad, Timi-
şoa r a, P loi eşt i dar m ai ales Bucur.eşt i ) se continuă Ja
sca ră mărită . Cele mai1 ample inte rv enţii s - au plasat în
Capitală (axa nord-sud, Splaiul Dîmboviţe i , z·o na palatu-
lui r egal) conducînd la sacrificii m a t€ri ale importante care
a u preocupat municipalita tea (sub primariatul lui Dern.
Dobrescu şi AL Donescu), p e proprietari şi chiar anumite
pături ale populaţi e i. In urma acestor d e molă-ri s- au r eali-
zat s tră z i şi bulevarde no i ·orii au fost plasate diverse clă­
diri publice, uneori în cadrul unor ansambluri închega te
(actu alul bulevard Anul 1848, şoseaua Ootrooeni din Bucu -
reş ti, esplanada centrală d in Braşov, ansam blul Palatului
Justiţi ei şi al H alelo1· Centrale din Ploi eş ti, ) . Totuşi, efor-
Prel ungirea în perioada inte rbelică a Bulevardului Colţoi -BrăUanu
din Bucureşti (azi Bulevardul Anu l 1848) undo eliberarea traseului de
tul de sis tem a tizar e u rba nă rămîne dispersat, încercările
clăd i rile existente a ridicat probleme de expropiere, etapizare şi r ecupe- de ordonare a re ţele i stradal·e, a sistemulu i de pi e ţe, a
rare de .material e . zonelair de locuit lovindu-se de barierele impuse de omni-

24

http://patrimoniu.gov.ro
 pr ezt. nţa pro pri e tăţii particula re . Aşa se e xp li că de ce
activitatea urb a nis tică in te rb elică s-a m e nţinut în m arc
mă s ură la nivelul a b ordăr ii teore tice a problem e lor.
D ezvolta rea rapidă, acc entuată a str ucturilor ca pitalis te
în România a îngrădi t pr e oc upă ril e pentru gos podărir ea
ate n tă a valorilor p a trimoni ului clăd i t con.- id erat prin
prisma inte reselor publice . P uter ea propr i e tăţii priva te a
cond us la înlo cu irea multor cl ăd i ri v echi cu altel • noi
pentr u mărir ea grad ului d e ex ploa tare a ter enului. Da to-
rită unor propri eta ri pa r ticul a ri au fo s t res pinse, în fază
el e proiect, a nul at e sau întîrziate pe te ren un ele op e r aţii
urba ni stice d ecl a nş a te d e municipalităţi. (Est e cunoscu t
ca zul clăd i rii ·ce a ba ra t lărgirea fost ului Buleva rd Co l ţea
din B uc ureş t i) . Chi ar în cazul acce ptării expropri erii, unii
proprietari au solicita t des păgubiri ca re d epăş ea u valoarea
clădirii în cau ză .
Totuşi a exis tat ş i un n umă r d e exemple poz itive, între
care m eri tă citate co n s trucţiile v echi mode rniza te precum.
hotelul Athenee P al ace din Bucu r eşti ş i clădirea teatrului
din Timişoara , afectat într-un incendiu. Trebuie , de ase-
m enea, preciza t că în cu r sul lucrărilor d e d emolar a
caselor expro pria te s-a înce rca t recuperarea un ei cît m a i
ma ri ca n tităţi de m a terial ş i pi ese de con s trucţi e pentru
refolosire . Mate rialele erau u tili zate d e municipa lităţi l a
ş a nti er ele proprii (rest aurantul d e la Păd u r ea Bă n easa )
s<:1 u vînel ute ce tăţenilor, ce i m a i mulţi cons t ruind u -ş i casc
înd eosebi în ca rtier ele perife rice sa u în s uburban e . U n e le
piese mai valoroase a u lu at drumul muzeelor (pr ecum la
fo ·tu l Muzeu al Prah ovei din Pl o i eşti sau la Acad emia
ele Arhi tec tură din B ucureş ti ) ex is tînd chia r in te nţii p en-
tru vind er ea lor în s tră inăta t e.
Conturar ea ş i difuza rea unui nou mod d e a precie re a
patrimoniul ui a r hi tectu ral moş te nit - ca r eacţ i ·e fa ţă de
a m pJ oa rea înlocuirilor ş i op e r a ţiilor d e r e con s trucţi e -
d e cl a n şeaz ă u nele a c ţi uni privind r ecupera rea aces tui a n u
num a i din punct ele vede re ma terial, cît şi sub as pec t artis-
tic, docum enta r. Drept urm a re, siste ma ti zatori i, edilii şi
cons tructorii inoveaz ă mod a li tăţ i de int e rv enţi e în
cadrul cons truit5. Astfel , se ia u în con s ide raţi e s ol u ţi a · tră­
zilor ocolito nr e, in clud erea clădir il or is torice în noile com-
poz i ţ:ii urban e , d epla ·ar ea a ce ·tora în zone reze.r vat e etc.
Concomit nt s- a inte ns ificat efort ul pentru r e pa rarea ş i
1:es tau rarea v echilor monum en te şi a nsam bluri istor ice,
multe in cl use în ghidurile Oficiului N a ţion a l d e Turis m ,
î nfii nţa t în a nii 1930. Corpul s p eci ali ş tilor r est aura tori sen-
s ibil ampl ific a t a r euş it s ă r edea circuitul ui d e valori
publice u n num ăr ele obiectiv e, dintre car e o pa rte s it uat e
în m ediul u rb a n.
Totodată ·s- a u m ultiplicat c rce tările asupra v echi i
arhit ectu ri orăşe n eş ti , s - au c onstitui t unele .a rhive doc u-
m nta re (pr ecum cea a Acad emiei d e Arhit ctu ră din
Buc ure şti) şi m ai ales s- a încercat r ev italiza rea pe alte
baze a st ilului n eo-românesc, promovat încă îna int e de
primul război mondial de şcoal a lui Ion. Mincu .
Privită în an sa mblu , pe rioada 1920- 1940, d e ş i scur tă
şi într e ruptă de ev enimente potrivnice , of e ră totu ~ i un
bil anţ pozitiv reflectat prin ·extind er ea fondului con "truit
de valoare, printr-o evid entă cre şte r e a gradului d e cx-
ploatar.e a t erenului, prin conturarea ş i în oraşele c u bio-
grafie temporizată , a unor ansarn bluri u rbane r e prezen-1
tative . Salturi notabile s-au făcut şi în dotar a localită-
5 în mai toate oraşe l e , în ca drul zo nifi că rii pc l'unc~ii majore, se
m a nife stă tendinţ a un or s ubirnpăr \. iri ca l itati ve care a u nv ul drept rezul-
t a t delimitare a , ln afara centrelor , n un or c nr licr e ele lu x prec um Dum-
brava din Sibiu, Copou din ln~ i , Cn rlicrul Hozcl or din Tim işo a rn , Cot r o-
ce ni , .Ji a nu şi a ltele din Bu cureşt i.
http://patrimoniu.gov.ro
ţilor u rba ne, înd eosebi a e elor p1ai mari', cu r e ţele şi a me-
n a jă r i tehnico- edilitare. Totuşi ; pond er ea dotărilor publice
a răm as mod e stă, lu cr u firesc în structurile sociale baza te
pe prioritatea e xi s te nţe i propri e tăţii priva te . Drept u r-
m a r·e , în m a jorita tea oraş elor din Români a s- a con s ta t a t o
concentrar·e a cnpi talurilor ş i a a ltor ca teg orii el e v alori
(oper e d e artă pl as ti că, lu·crări de artă i n g i n e r e ască, ma-
te riale ş i finisaj e e tc. ) în fond ul de locuinţe individuale
care cuprindea un m are număr el e obiecte el e o d e o s e bi tă
calitate . In aces t contex t trebui e a mintită form a r a , e
d re p t tim idă, printre unii s pe ci a li ş ti ş i edili , a unei n oi
conştiin ţe privind criteriile axiologice leg a te el e patri-
m oni ul a rhitectu ral moşte nit.
P e fund alul ~wes tei re alităţi complexe, afla te în curs
ele m a turiza re, se v a s prijini întregul proce de u r ba ni-
zare d e cl a n ş at du pă 1945, ca racteri za t pri c-, tra ns formăr i
rad icale în st ructur a aces tei părţi a avuţi e i n aţional e ca re
es te cadrul construi t şi a m e naj at u rb an .
HIBLIOGllAFIE
l' criomla ani Îl'll
„ lslori n Homft nic i", vo i. T. Ed itur a Ac ndc n1i e i, Bueu re ş l i 1060.
D 11111 i tru Tu clor . Ora.5e, lirguri .~ i sa le i 11. Dacia ram a 11ă , E d i Lurn ş li i 11 \ i l'i c:I ,
Bu c ure şt i , l 968
G ri go1'l'. lo11 csc u , Jsloria orhilec l11rii 111 /1011nî11ia , vo i. 1 , Ecl i t 11r:1 Ac ade -
111i l' i . !1UC'UrCŞ li . t()(j;J
„l. hi cl - nl1 :1s ul 111011u1111 ~ 11l 11 lor htoril'c" , E d iturn Şli in\. il'i d , JJ1 1c urq li ,
t!l70
.,Alias istori c " . E cliturn dida c ti că şi ]Jl'Clu go gicii , B u <' lll"<' Ş li. 10 7 t
N icola e 13r a n ga , Urba 11i s11111l Daciti ro111011e, Ecl ilurn l·':1cln. Ti111i ş o n rn ,
1980 .
D in u A 11 lo 11esl'll . f11lr od11cere i11 ar!tilcl'l11m dacilor , Eclilu r:1 te hni d . 11 uc u-
l'l ' Ş li ' ·1\)8 4.
l'erioada 111e11ie \1a 1:1
Cin c in al Sl'i11 \L'Sc 11 , Urb1111is/i l'11 ge11 crai<l. Ecl ilurn B 11 1:0\"i11 u . B u c ure şti ,
l\J:3:L
„'lslorin Ho111ilnit•i ", v ui. 11 ş i I li , E diturn Ac:1tlv111i c i, Bu c 11r c şli ,
lOG:l - 1961.
G hl'o r gh c Scb cst yc n. V ic t o r Sc bcs l yc n, .\ r!t i/ec l11ra R e 11 11ş lcrii in T r11n.\ il -
11w1 ia . .Edi t ura Ac:Hlcmi c i, Hu c 11rcş li , 10 65
„ Jstorin orn~u lui Bu c ure ş ti ' ' , Muzu ul dr istori c ul orn ş ull1i , D u c ur cş li ,
10G5.
G he or gh e Curi11 schi , Ce11lre/e islorice ule u r uşe lor , E ditura lcl111i c:1 , Bu c u-
1·cşli . 1067 .
E. A Gul.l<in <l , lnlernalio11<1/ lli slor11 of' C il!! Deuelo1m1e11l. , ·o l. 8
Car l Gii ll1ll' r , Sicbcn/Jiirgisc !tc Slii<ile i111 M illelal/cr , E tlil.11r a şlii n\. il'ică,
J1 11 c ur cş ti , 1971.
Co rina N ico le sc u. Case, co11.ac1 .~ i /!11{11/e vechi r o111â11 eş li , .l.:'. ditu 1·n ~ [l'l'i cli a n c ,
1
B u c ur e şt i , 1978.
Ştefa n Pa sc u . \111 ieuodal11l '1'ru 11si/voniei, vo i. II. E d itura Dn c in , Clu j . 1079
„ l slori::1 oraşului Inşi " Ecl ilurn .Jun imea. Ia ş i. 1980
E u ge ni a G n· cc nnu , f\ 11sam bl11l L1rba11 111 edie1Jal Bo loşcwi, J\l uzn1I na\.ionnl
ele is tori c, H u c ur c şli , 198 l.
l'nul N ic ck n11 a icr , Siebrn biirgisc lte Sliili le, E cl ilurn f<ri lc ri 011 , U11 c 11r cş l i
108 1.
Eu ge nia G rccc a nu , .J\ n.rn111/Jf11/ 11rba11 111edi eual P ile~ li . i\l uzc ul 11 apo 11 nl
de istori c, B u c11 rrşli . 1982.
J-lcr111nn J.'nbi ni , Sibi ul [/Olie , Ed itu rn te hni cii , Bucur c ş l i , 108: L
l'erioa1la modern11
Mih ai l Sc vnslos, fsloria or aş ullli P/o ieş li , b clilur n Ca r tea r o1n:ii 1c nscii ,
l3 u c urc şli , 1037
,. Istori a Hom f1n ie i", vo i. lV , E diturn Aeaclc mil~ i , l3 u e 11rcş ti. l9(i5
Vasi le Cucu , Oraşe l e României, E clilura şli in\. ifi c i'i , B11 c ure ş li , 10 70
„E n e yclopc clia ol' Urban P lanni.n g" , cap. „Homania" , l\Ic Grnw-fJill Nc w-
York. 1974 .
Con sta ntin Gi urcscu , Istoria ornŞ ll/ui H11 c 1.1reş ti , E ditura Sporl-T uri sm,
Bu c ureş ti , 1976 .
„Istori a Cr a iove i ", Ed it ura Scri sul ro111fine sc , Crn iovn , 1977
„Urbn ni smu l l n Romfrnia" , Edi tur a tdrnică , Bucure ş ti , 1977
Gri gore Joncsc u , .J\ rltilecl11rn pe leriloriul României de-a flln!]u/ veacurilor,
E ditura Acade mic i, Bucureşt i , 1982 .
 OBSERVAJll ASUPRA ARHITECTURII POPULARE DIN MOLDOVA,
PE MARGINEA UNUI REPERTORIU
işele a rhitectură alcătuite pe baza cerce tării a
F 56 d e localităţi urbane
de
şi rurale din Moldova* n e- au
îngădui t surprind e rea uno r ek "! m ente d e inte res c e vin
în s prijinul a rgw11 entării sohimburilor neîntrerupte dintre
a rhitectu ra popula ră a oraşului şi cea a sa tului, dintre
a rhi tect u ra popul a ră şi c ea cultă, înle ·nind, la int e r s ecţi a
aces tor d e t e rminări, conturarea m ai pre ci s ă a ca tegori ei
a rhitecturii tr a diţion ale „de tîng" , din s oolul al XIX-lea .
Confirmînd o sed e d e concluzii g en e rale r ez ulta te din
cercetările tipărite pînă în prezent? dar dezvăluind
to todată unel e aspecte inedite , ce pot fi avute în a tenţie
în tenta tiva d e cuprindere globală, la scara unei pro-
vincii is torice, a unui f e nomen arhitectural prin exc elenţă
multiform, ex emplele studia te p e teren şi ordona t e , mai
jos, pe crite riul tipologiilor reg ional€ , a u pus în lumină,
între altel e :
- di alectica t ehnicilor cons tructive în a rhitectura
popul ară, und e te ndinţa de recupe rare a procedeelor tra-
diţion a l e a p a re a lături d e asimila rea crea toa re a elem en-
t elor de nouta te ;
- a rmoni a r ea li za tă între înfăţiş area clădirilor şi a m-
bi a nţa acestora, naturală sau urbană;
- pr e ze nţa unor prototipuri ale a rhitecturii ţărăn eş ti ,
d e o d e o se bită v aloa r.e , în a numit€ ca rtie re ale ora şelor
d ezvolta te ·d in v e trele unor foste ·a te ;
- exi s tenţa unei d ecora ţii inte ri<o ar e ş i e xte rioa re,
und e mod ele d e surs ă orientală au fo st r etopite, pe fondul
a rtistic autohton, în sinteze locale pline de inte res, a lături
d e un alfabe t orna m ental dife rit, b aza t pe inte rpre ta r ea,
de cătr e m eşte rit populari , a ·r e pe rtoriului a rhitecturii
clasids te ;
- circul a ţi.a, în a!"'hitectura locuinţe i popula re, a nu-
m e roase moUve şi a une i te hnici d e prelucrar.e a le mnu-
lui s pecifice mobilie rului a rtiza n al, la rîndu-i l egat, fir eşte ,
d e a mihianţa int erioa ră a casei.
C u alt prilej (în „Revist a muzeelor ş i monum e ntelor -
Monum ente istori ce ş i de a rtă" , nr. 2, 1981 ) - înce rca m :; ă
r el e văm ele mentele d e continuita te şi inte rf r e nţă puse în
lumină de examina rea comp ara ti 'V ă a locuinţel o r dezvol-
t ate din Moldova secolului a l XVTII-lea .şi a caselor d e
tîrg ove ţi pă s tr ate î ntre altele la Suceava. R e vă zîndu-l c
p e ultim ele dintr-un alt punct el e v eder e de d a ta aceasta ,
a m consta ta t nume roasele r el aţii p e ca re le pr ezintă , m ai
ales în regis trul decora tiv, cu locuinţe l e ţărăn eş ti nu nu -
m ai din sat ele a propi a te d e Suoe.av a, d a r şi din un el lo-
c a lită ţi rurale afla te în nordul jude ţului. R em a r cabilă este
as tfel, el e pildă, prez·en ţ a uneil grin zi principale longitu-
din ale, boga t orna m enta te, în c a me ra din drea pta tin zii ,
cu fer es tre la faţad a cu c e rd ac. Grinzi principale dis puse
în chip asemănăto·r, a m întîlni t la Dumbrăveni (unde, hi
casa Arhip grind a es te chia r ornam e ntată), l a Solca, d a r
şi la Bilca , deci la o · di s tanţă consi 1 d erabiJă d e Suceav a.
To t la Bîka am id ~ ntifica t modul de aşezare a scîndu-
rilor t a vanului în unghi, în rînduri s imetrice, ca ş i d eco-
r a r ea aicesto ra prin s tri a ţiuni longitudinale (casa Mun tean) ,
procedee cu.rente la casele „a rm n eş ti" din Suceav a. Şi alte
feluri d a îmbin a scîndurile t avanului p a r a fi migra t
dintr-un colţ în alt.ul al judeţului, potri'Vit, poa te, itine-
r a riilor m eş te rilor călători. Inte resantă d e opotrivă este
transform a r ea unui d et aliu d e con s trucţie în m otiv d eco-
26
http://patrimoniu.gov.ro
MIHAI ISPIR- - - -
ra tiv, la acoperişul cu învelitoare de ş indrilă, mcdificare
con se mn a tă mai ales l a unele case orăş en eşti şi răspîndită
nu doa r în jud e ţul Sucea va, în s ă a plicată aici p e s cară
lc1rgă: es te vorba d e te rmin a ţiil e dre pte ale coam ei, r e-
zultate din îmbin a r.e a şindrilelor - la casele ţărăn eşti - ,
dar acuza t e, la clădirile orăş en eş ti, sub forma unor mid
s upraf e ţ e triunghiula re d ecorative. Şi în ce prive ş t e a .lcă­
tui rea uşi l or şi f e restrelor a m nota t dăinuirea unor ele-
m e nte ·c omune celor două ca tegorii de ·e dificii : gea murile
nuci d e la p a rtea s uperio a ră a u ş ilo r ( a mănunt c e - ş i a re
originea la oraş) sau legăturile d e fiecr ale f er estrelor, cu
r a m e din tăblii (cu frecvenţă mai mare la sat). De fapt ,
e.' te fo a rte gr·e u d e s tabilit, în as tfel d e situaţii, ca şi în
1
altele an aloage, sen sul ex act al înrîuririlor (sînt puţin e
împrejurăril e în c a re sursa unei tipologii se evidenţiază
cu cla1rita te). Între aces tea, a mintim pe rs istenţa .planului
c u p a tru ca mer e distribuite p er echi, d e o p a rte şi d e alta
a tind ei, în satele clin apr opierea aşe zărilor urban e, părînd
a indica , totuşi, că sursa p artiului este d e căuta t la or a ş .
De asemenea, exprima rea în exterior a pereţilor despărţi­
t ori,: la casel e ţărăneşti , prin scoa t e rea în a fară a ca pe te-
lor grinzilo r , la ·c ele orăş en eş ti , prin lesen e simple. D eşi
ultimul procedeu d e rivă clin n.eoclasiaiiSmul secolului a l
XIX-lea, id eea şi modul d e r.e ali zare nu sînt s 1Jrăine nici
d e . oluţiile adopta te la sat. Oricum, credem că în ge n e-
r al influe nţe l e nu :sînt univoce , dintr-o dire cţi e sau alta,
ci r eciproce , urmîncl circuite de tipul sat-oraş- sa t sau
ora ş-sa t-oraş . S-a r putea aşa dar conch~de că, d a că tipolo-
gia pla nului ş i s tructmii locuinţ e lor d e tîrgo veţi şi negus -
t ori din Suceav a înfăţiş eaz ă unele analogii cu partiul ca-
s elor d ezvolta t e din Moldova secolului al XVIII-lea, gra-
m a tica d ecor a tivă a acelora ş i clădiri, împrumută nu puţin e
oompon e nt.e cans truc ţiiJilo r ţărăn eştii buloovin:ene , resti-
t uindu-le a poi, în inte rpr • tări „urbaniza te" . Totod a tă, m ai
d es luşim în vocabularul ornamental amintit şi o altă în-
riurire probabilă: c ea a m eşteşugului· mobilierului. Stîlpii
~i frunta rele pridvoa relor, b alustradele prisp elor, ramele
fe res trelor prez intă num e roase motive şi o tehnică el e
preluc rar e a le mnului (întrebuinţînd frecvent s trunjirea)
s pecifice luc rului mobilei a rti zan ale obişnuit e în m ediile
1
n egus tore~ti ~i meşteşugăr ş ti, în secolul al XIX-lea şi
ohia r la în ce putul secolului al XX-lea . Es te posibil ca ,
a tunci , echipe el e m eş teri famili a riza te d eopo trivă cu dul-
g heri a ~i tîmplări a s ă fi utiliza t r ep ertoriul de form e avut
la înd l' mîn ă în cadrul unor dădiri r . a liza te potrivit gus-
t ulUJi un or com a ndita ri ap a rţinînd ca te goriilor sociale m e-
dii, J11 a1rca t probabil şi d e tendinţa s pre imita ţi e ca ex presie
a năzuinţe i d e ascensiune s oci a lă . După cum, nu es te ex-
clus ca acel eaşi echipe d e' m eşteri s ă fi fos t fol.o site la
clădiri r eprez·enta tive , ca ş i l a cons trucţii m ai mod est e.
Oblig aţi la o se lec ţie destul de seve ră, nu ne-am oprit
as up ra unor vari a nte lo cale, cum a r fi locuinţa eta j a tă din
zon a împulung - V atra Dornei, sau grupul ca elor cu
z llgră v li ex te rio ar e a plica t e cu 9ablonul, din zona Su-
oev ei. Am întîlni t în să o frumo as ă a rhit ectură popul a ră
mod e rnă h M a rginea und e, în afara zugrăv elilor colo-
r a t e si a folo sk:ii cer a micii în d e taliile de con:s tructie , est e
de reţinut m ai ales un tip ap a rte de gospodărie , 'aduna t ,
cu clă diri unite între el e, evocînd întrucîtva „ocolul" în -
tărit, da r r ezultînd d fapt din prelua rea unui model de
Succav n. Cas:I, sir. J\r111c 11c nsc:'\ nr. 18 ( Dese ne r c nli-
zatc: de P:rnl rclican, clupă fotografiil e autorului)
parcelare s trîn s ă, caracteristic urbană. Influenţa ora şului
capătă aici o dim ensiune creatoare !1'e aşte pta tă şi cu totul
remarcabilă.
in fine, m enţionăm identifica rea unor edificii de ex-
ce pţi e pentru a rhitectura ţărănească din Moldova, la
Ciumîrna: dteva case cu p arter înălţa t, ale căror socl uri
din piatră adăpostesc, sub tindă, beciuri tăvănite .
Comparate cu clădiril e similare repertoriate în jud e ţul
Suceava, casele de tîrgov eţi din Botoşani d ezvăluie o sea mă
de similitudini da r şi unele elemente de specificita te. Din
acest punct de vedere casele de tîrgoveţi din Botoşani a r
putea fi împărţit e , ţinînd seama d e tipologia planurilor,
în două categorii: cu planuri simple, simetrice, şi cu pla-
nuri complexe, cele mai multe asimetrice. Din prim a ca-
tegorie, cea mai l a rgă num el"ic, fac parte casele din st ră­
zile Ilie Pintilie, Război eni etc., cu două tinzi m edian e,
situate una în prelungirea celeilalte ş i încadrate de două
perechi de camere. Case d e acest tip am întîlnit şi la Su-
ceava. Ele era u foarte ră s pînclite în oraşe clin. Moldova şi
din. Ţara Român eas că (în tre altele în Bucureşti) la s fîrşitul
secolului al XVIII-lea şi la înce putul secolului al XIX-lea,
dar partiul ce stă la baza lor a fo st con semn at de călă­
torii s trăini ai vremii şi în. legătură cu unele locuinţe boi e-
reşt i dezvoltate. Cea de-a doua categorie , cuprinzînd case
dfo st răzil e Mioriţa, Maxim Gorki, ş.a . se di stinge prin
di spun erea încăp e rilor în jurul unor dega ja mente ce nu
corespund axelor de simetrie ale clădirii . S-ar putea ca
aceste devieri ele la pa rtiul simetric să se datoreze şi unor
modificări ulterioa re. Ambele categorii includ „scosuri"
ş i s paţii de l egătură cu exte riorul: pridvoar e, sacnasiuri,
prispe, în diverse combinaţii. Pridvoarele fiind ele obicei
aşeza te în prelun girea til12ilor, elevaţiile, apar, în conse-
cinţă, asemeni planurilor, sim etrice în primul caz, as i-
metrice în cel de-al doilea. Ar mai fi de m e nţiona t, în le-
gătură cu cea clintîi categorie, că, aşa cum r ez ul tă, ele
pildă, clin planul casei Maximovid , publicat ·ele Paul Pe-
trescu, este probabil ca cele două tinzi să fi co nsti t uit, la
ol"igine, un. singur s p aţiu, despărţirea lor inte·r venind
mai tîrziu; de ase menea, că o daia „frumo asă " (a căre i grin-
dă principală e decorntă ·CU cres tături) rămîne ele r e gulă,
ca ş i la casele sucevene de tîrgoveţi, cea din dreapta in-
trădi, cu ferestrele la faţada princip ală .
Se cer totodată remarcate b eciurile l ocuinţelor bo to-
şă n ene, m ai num eroase parcă ş i m ai variat boltite cledt
la Suceava. Nu trebuie uitat că prezenţa beciului ele
pi atră şi cărămidă exprima o anum e bunăsta re m a te ri ală
a proprieta rului casei, r eprezentînd un importa nt indice
el e diferentiere socială .
In ce priveşte procedeele constructive şi tehnicile de
punere în operă, a m notat p rsistenţa, la casele ele tîr-
goveţi, dar şi la casele ţărăneşti din judeţul Botoşani a
grinzilor apa rente la interior, principale ş i secund ar e, ş i
a unor sisteme de îmbinare a scîndurilor t avanului con-
semnate, d e opotrivă, la dădirile r epertori ate clin jud eţul
Suceava: de exemplu dispuner ea scîndurilor în două rîn-
dwri alternative.
În legătură cu decorul, n e-au atras atenţi a pe de o
Su ccnva. Casii , slr. Armcncasc:1
Cimpulung Moldovc 11cs<:. Casa Sn ghi11
parte elementele d e sursă orientală şi pe de alta, cele
provenite clin repertoriul clasicist; într.e primele, m ai ales
s treaş ina podită cu scînduri, un eo r~ avînd şi colţurile ro-
tunjite, şi uşil e cu gea muri îngus·te la pairtea s up e rio a ră.
1 Aceste uşi par s ă dateze, cel puţin pentru nordul Moldovei,
din a doua parte a secolului al XIX-lea, cele anterioare
fiind executate clin tăblii, uneo ri urmînd un desen rom-
boidal.
Decorul „dasicizant" este reprezentat înd eosebi de
form e în tencuială-lesene şi pa nouri dreptunghiula r e sco-
bite, corni şe şi imita ţii de cle nticuli etc. - dar şi de cio-
plituri ş i traforuri în lemn , intet"'pretînd un\ voca bular
ase mănător, adeseori cu deformări pline de ingenuitate.
în fin e, interesantă ni s-a părut, ca şi la ex·e mplarele
bucovin e ne, aplica rea, pe cercevelele fer estr elor, a un.or
baghete s ubţiri strunjitc ş i în general folosirea unor com-
ponente morfologice ale mobilierului artizanal în decora-
ţi a exter io a ră.
Am căuta t să urmărim ş i în alte oraşe din jud eţul Bo-
toşani - la Darab ani ele pHclă - tră sături ale arhitecturii
popular e urba n e. Dar am intîlnit aici , ca ş i în unele oraşe
bucovine ne, precum Solca od Cî mpu1ung Moldoven esc,
mai degrabă foart frumo ase monum ente de arhitectură
ţărănească. La Dar abani, o se rie de clădiri, cele mai. nrnlte
învednate, ele pe str ada Ion Vodă - pe oa re o propunem
ca rezervaţie arhitecturală - pa r transplantate direct clin
satele boto şe n ene , prezentînd caracterele c unoscute pentru
Po dişul Central Moldovenesc: p ere ţi de nuiele ş i lut, cu
furd, învelitoar·e de stuf, ş.a . F enome nul e lesn e expli-
cabil ţinînd sea ma că un ele din oraşele menţionate s-au
dezvoltat, destul de r ecent, clin foste sate, astfel că o
arhitectură urb ană tradiţională propriu-zi să nu a avut aici
timp să se cris talizeze.
Dintre aspectele particulare întîlnite cu o anum e frec-
venţă în arhit ctura ţărănească ai judeţului Botoşani, am
m ai reţinut lipsa temeliei, prezenţa „coridorului" de stuf
pe o latură a prispei - spaţiu de protecţie împotriva ploii
27
http://patrimoniu.gov.ro
şi vînturilor pute rnice s ituat îndeobşte către nord - şi
frumoas ele învelitori, decorate uneori, la co a mă , la
streaşi nă etc. cu a jutorul „jupilor" de stuf, sau al prăji-
nil o r subţiri clin lemn ori trestie. · mentare p e laturile sc urte; s tîlpi de gard a ntropomorfi
Impresion a nte s înt judiciozita tea ş i simţul mă ·urii cu
ca re m eşte rul ţă ra n a re u ş it să valorifice calităţile mate-
riale lor într ebuinţate, să l e pună în ev id e nţă texturile în
a lătură ri fericite, completate de inte rv enţiil e eco nomice
ale c ulorii - pe stîlpii pris pei , la baza casei„ la ramele
u ş ilor ş i ferestrelor - obţ1nînd î n c hipul cel m ai firesc
acea arm oni e deplină cu situl natural către care aspiră
ş i a rhitectura mode rnă .
Casele el e tîrgoveţi clin Purt.ra Neamţ atestă l a rînclu-le
un ele trăsături ele origina~itate în. ·JJa port cu locuinţele din
aceeaş i ca tegori e situate în alfe oraşe moldoveneşti prin
.?~ - ~ ___:__ -·- -----
.
~
------- ~ - --
B il cn. Cnsa J\'l unlcn n
aceea că, a ici, apropierile de a rhitectura ţărăneas că a zonei
e tnografice învecinate apa r m ai strîn se. Sînt de r em a rcat;
<1stfcl, frecvenţa caselor cu pe reţi din bîrne, folosirea, des
î ntîlnită , a draniţei la învelitoare, sa u tratarea decorativă·
a prispei şi pridvorului, cu num eroase ele mente cioplite;
traforate, incizate e tc. O componentă di stinctivă rămîne
şi soclul înalt, iadăpostincl b ciul de pi at ră (exempl ele pă s-·
t rate sînt, însă, puţin e) , o p artic ula ritate r egăs ită - fapt
notabil - şi în arhitect ura sătea scă a jud eţului . Amintim
în acest sen s unele case d in Aga pia, înălţate p e b eci .ş i
cămări , şi dobîndind înfăţişarea unor mid co nace, da r ş i
casele m ai vechi ori m a i noi din Vînători-Nea mţ, cu soclu
generos dimensionat ş i prisp a ridica tă p e mici p0pi de
lemn . Trebuie sublini ată ex i stenţa unor atare exe mpl e,
fără îndoia lă î ntrunind ca racteris tici 1ale l oc uinţe i de
munte, adaptate condiţiilor de climă ş i relief, dar con-
stituind „ nu m ai puţin , cazuri a pa rte faţă d e imaginea
globală a arhitecturii lo cuinţe i moldoven eşti, în cadrul
că r ei a pr eze nţa p arte rului înălţ a t rămîn e, to tu ş i , s pora-
dică. De altfel, în cazul A gapiei, s-a r putea vorbi chiar
de t ra nsplanturi ale arhi tecturii de tîrg în ambianţa lo cală.
La Roman , în schimb,_ m·hitectura popul a ră civilă „de
se rie" pr ezintă forme mult m a i „urbanizate", cu împru-
muturi din morfologia clădirilor ·rezidenţi al e r eprezen-
tative (d e nuanţă clas ici stă sau eclectică) - „pil aş tri",
b osaje „rustice", lesene, panouri scobite., guri ele aeri sire
la pod etc. - sau cu încercări de copiei·e a componente-
lor acestei morfologii, desigur la o scară mult ·redusă a
pos ibilităţilor (de notat, d e pildă, stîlpii de lemn îmbră­
caţi în tencuială, imitînd coloanele). Materialele întrebuin-
ţa te sînt, ş i ele, preluate nu odată din structura locuinţei
dezvoltate. Des folo sită e cărămid a în alcătuirea zidurilor.
!n ce priveş te arhitectura ţă,răn ească, am putut s ur-
prinde trăsăturile €i specifice în multe din localităţile re-
p ertoriate, dar cu precăd ere 'I.a P ipirig şi Vînători-Nea mţ ,
unele se păstrează neatinsă tradiţia traforurilor a tît de
caracteristice cas,e lor popul,are nemţene. La Vînători , am
surprins totodată a numite elenwnte pline de interes, clă-
28
http://patrimoniu.gov.ro
dirile m a i noi : gos podării cu aspect „întărit", cu l oc uinţa
„în vinclu" , p od cu „sîn" folosit ca şopro n, şi îngrăd itură
înaltă; an exe acop erite în două a pe cu streaşini supli-
etc. De asem e nea, o te hnică foarte solidă a construirii p e-
reţi lor - din bîrne 1'ori zo ntale de grosim e redusă .(cca 10/
15 cm) l egate la di stanţe mici cu ajutorul popilor verticali.
Arhitectura ţă răn ească nouă clin localită ţil e investigate
în ,judeţul Bacă u rel e vă asimilarea unor interesante com-
p onente .:1le stratului tradiţion al a l construcţ iilor popula re,
s pecifice în să, în m od destul d e curio ·, ş i unor zo ne etno-
grafi ce m ai înclep'ărtate, cum ar fi Bucovina sau chiar
M a ra mur. eş ul. Este vorba de şuril e cu „sîn" şi de porţile
monumentale. Primele se a flă , în satele trotuşen e , în
a propie rea l oc uinţe i , fără a ekătui, de r eg ulă , împreună
c u aceasta ş i cu alte case, go s p odării compacte ca în nordul
Mold ovei, d eş i asem e nea cazuri nu lipsesc cu totul. De
re marcat este însă faptul că mod elul l or ia pare interpreta t
~ i în arhitectura vernac ul ară o răşenească, l a construc-
ţiil e de l oc uinţe unde nu odată podul a pare înă lţat şi pro-
eminent, învelitoarea: d e ta blă prelungindu-se pe s up ra„
feţel e laterale ve rti cale. Porţile sînt întocmite din lemn,
- --- '--'--~
·---
·~--'-
-'
~
--.........__ --..___ - -·
.
- :- „
.
.:----.....
- ·---~
... _ _ _ , .
Ci11mir11n. Casn ~.upaş
cu un desen puţin mai simplificat ·c a în nordul ţării, bazat
pe cioplituri ş i traforuri, ·d ar adeseori sînt realiza te din
b eton, cu foi de lemn . traforat dat cu a rgint, p entru a
Bot oşn ni. Casn mcmoriall't „N. Ior ga"
imita m etalul, şi cu î nvelitoare de ţiglă. Compoziţia de-
cora tivă e a lcătuită p e principiul horror vacui, întrunind
motive zoomorfe s tilizate sau natui~aHste si motive florale.
Influenţa oraşului l a sat se m anifostă şi prin difuziunea
0
unui vocabular orna mental derivat din clasidsmul simpli-
fica t adoptat de arhitectura „de tîrg": panouri scobite în
tencui ală, muchii rotunjite etc.
!n ce priveşte procesul inver s, de pătrund ere a for-
m elor ţărăneşti în a rhitectura populară urbană, a m con-
senma t la Tîrgu Ocna, d e pildă, procesul „dila tării" p a r-
tiului rural: casa ţărăneasoă e transplantată la ·oraş fără
m ari modificări în morfologia a rhitecturii, d ar proporţiile
sî nt mărite şi astfel expresia clădirii a pare schimbată.
Alteori , pec€tea urbanizărH rezultă din procesul „juxta-
punerii", într-o aceeaşi clădire coexis tînd forme construc-
Hve ţărăneşti ş i motive de corative tipic orăşeneşti. Aceste
două stra turi ale fondului d e •a rhitectură popul a ră dez-
văluind simptomele „dilatării" şi „juxtapunerii" în oridinea

e„ -. ;.. ...)~-
Bnciiu. Casii , ~ lr . Nuf:irului nr. 30
T g . Ocnn. Cnsn , slr. C : Negri nr . 54
Srh c ia . Cnrn de ln nr . 57
form a lă nu sînt sep a ra te, ci inte rcalate în cadrul s tructurii
urban e. Lor li se alătură un al treilea strat, ·a l a rhitec-
turii „d e tîrg" propriu-zise, bifurca t la rîndu-i în două
mod ele pre cumpănitoare : cel al locuin ţei şi cel al clădirii
come rciale, ultimul fii11d dezvolta t, la finele secolului al
XIX-lea, de-a lungul unor s trăzi spedaliza te. Aceas tă si-
tuaţi e este urma rea inten s ificării , în p rioada res pectivă ,
a pr eocupărilor de siste matiza re urbană, repercutate chia r
ş i la nivelul un or oraşe mici, de tipul v echilor tîrguri.
Preocupările am intite sînt ·evidente la clădirile aflate în
dreptul într e tăierilor stradale ş i car e au fost proiectate
în mod vizibil spre a delimita s pa ţiul urban creat în ast-
fel de locuri.
Arhitectura „de tîrg" i eşeană şi din alte localităţi ale
judeţului Ia.şi, în care am efectuat sond aje, se s itu eaz ă la
întî111irea ma i multor tradiţii, împrumutînd dte cev a din
fiecare, în proporţii dife rite, potrivit cu importa nţ a sau
destin aţi a dădirii . Se pot recuno aşte, astfel, la Iaşi, sau
Hîrlău, clădiri din această categorie ce apa rţin tradiţiei
„boto ş ănene " îndeosebi printr-o serie de elemente s·e pa-
rate ş i amănunte : partiul planim etric, soclul înălţat, pozi-
ţia foişorului, proporţiile acop e ri şului, uşile cu geamuri
înguste la p artea superioară, golurile terminate cu arcuri
subînălţate, golurile înscrise în „chenare" scobite în t en-
cuială, grinzile aparente ornamentate cu stri aţii, scîndu-
http://patrimoniu.gov.ro
ril e tava n lor decorate în chip ase mănător etc. De r egulă,
în s ă, aceste el emente şi d etalii nu sînt întrunite l ao laltă
într-o a ceeaşi clădire ci r etopite în sinteze locale, alături
el e num eroase alte tră săt uri provenite din arhitectura ţă­
răn eas că sau din .a rhitectura urbană reprezentat i vă. In-
tr~-un s ingur caz am întîlnit însum a te caracte dst icile de
ba ză ale con strucţiilor de tîrg în cuprins ul unei singure
l ocuin ţe aflate în m ediul sătesc, la Şcbei a, fapt cu atît
mai rema rcabil. Casa în discuţi e , adaptare destul ele fid elă
a „mod elului botoşănean", este o locuinţă dezvolta tă, si-
t u a bil~ între conac şi casa ţărăneas că (la etaj are, de pildă,
pe r eţi de bîrn e) da r car e as imileaz ă nu puţine •e lemente
a rhitectural e u11ba ne . F a ptul in sine nu •es te ele exce pţi e:
o seri e d e conace 'moldove n eştii din secolul al XIX-lea nu
sînt d ecît transplanluri ale unor prototipuri 0 ră şen eşt i;
n e obişnuit este îns ă m odelul ales - cel al locuinţelo r de
tîrgov ţi. Un caz a pa rte îl co nstituie casele din fostu l
sat B ucium, integrat în preze nt ora şului Iaş i. Aici, înfă­
ţ i ~area caselor nu dif eră la prima vedere ele a ceea proprie
unui sat obişnuit, dar unele tră s ături m ai pu ţin c urente
în arhitectura rurală, precum temelia ele pi a tră sa u aco-
p e ri şul î11. două a pe, atestă influenţ a prin co ntamina re a
modului comun de a construi casele de la o ras. Refl exe
s imilare a m putut consta ta la Mh:.o slava, und e i~u ele pu-
ţin e ori , la st r eaş ină, paziile sînt o nwrnentate cu „gute"
n eoclasice.
In ce jJrlveşte a rhitectura ca elor ţărăneş ti,: sonda jele
d ctuate nu au r elevat deosebiri importa nte faţă: ele ceea
ce se cuno aş te deja d espre locuiqţa populară s p edfică zo-
n elor d e cîmpie din Mold ova - : plan cu două sau trei
încăp e ri, p e r e ţ i d e vălătuci, c u sa u fără pari. întăritor i , în-
v elitoa re d e stuf şi paie prin s ă cu i1uiele sau prăjini, ş.a.
A m notat totuşi frecvenţa prisp ei de pămînt înguste, ca
un simplu prag, fără stîl pi şi ba lus tradă ; ii1ărginind casa
pe două sau pe trei laturi, într e ruptă ele reg ulă în dre ptul
intrării. De ase men ea, la Rediu, . obiceiul - mai puţin
răspînclit - de a prelungi unul sau mai mulţi p e re ţi ai
clădirii în chip de „ante", protejînd astfel spaţii d<:schise,
el e trecer e între inte rior şi •e xterior, oglindind ate nţi a d a tă
o rganizării - chiar d a că s pon tane ş i .suma r e - · a tere-
nului în ca re con s trucţi a se impl antează . Tot la R ediu am
notat folo sirea dra niţei la î nvelitoa re , „s urprin zătoa r e pen-
t ru o regiun e, totuşi, d e ş es , dar ex plicabilă prin pre-
zenţa în vecinătat e - la Iaş i - a tîrgurilor und e se
d esfăcea, între altel e, ş i m ate rial lemno s sub formă de
ş iţă sau ş indrilă , proveni t clin ţi nu turil e nemţene . Dra-
niţă la învelitoa re ş i case c u pe reţi ele bîrne se întîlnesc
ş i la Şch e i a (poa te o influ enţă a casei - conac din această
localitate) cla r aici fa p tul ·cel m ai r em arcabil îl constituie
desigur întrebuinţarea m asivă a pi·etrei (d atorată existen-
ţe i , în a propiere, a fa imoasei ca rier e) atît la ziduri-le case-
lor cît şi la stîlpii de po artă cu s ilu e tă antropo morfă, de-
cor a ţi cu rozete.
Urmă rind şi în ,j'ucle ţul Vaslui m an ifos tarea, în arhi-
tectura populară, a r elaţi ei dintre rural şi orăşenesc, ni
s-a părut util a întreprinde un mio „s tudiu ele caz" asupra
unei s trăzi m arginale din oaipita}a jud eţului - actu ala
str. 11 Iunie - destul ele recent constituită (clupă pri-
mul război mondial).
Casele acestei s trăzi sî nt ilustrative pentru anumite
fenomene ele natură so cio- es t e tică putînd fi cuprinse în
categoria mai largă de aculturaţi e. Planurile prezintă
alcă tuiri d estul de libere, părăsind 1 a deseori modelul ru-
r al fără a pune în lumină însă caraoteristici în măsură
a fi grupate tipologic. Dimpotrivă, ornamentica folosită
suge·rează unele clasificări posibile ale modalităţilor
de translare şi întrepătrundere a elementelor componente,
urban e sau rura le. Oprindu-ne îndeosebi asupra felului
cum au fost preluate şi interpretate de către meşte rii
constructori - de multe ori identificabili cu înşişi be-
neficiarii locuinţelor - formele decorative întîlnite în
arhitectura orăşen eas că, am notat patru asemenea mo-
duri de absorbţie şi remodelare stilistică, moduri ce co-
respund unei r ela tive gradaţii p e o scală ipotetică a ori-
ginalităţii în. interpretarea prototipurilor.
29

Foc şani: Cas:!, str. Karl Marx nr. 10
Adjud. Casc, str . Al. I. Cuza
i\'liirilşcşti. Casii, str. T. T.. Cnrnginlc 111"
1. Citatul: diverse detalii, tîmplăria uşilor sau fe-
restrelor, de pildă, sînt constituite p e baza încercării
de a r eprodu ce elemente. similare extrase din arhitectura
clădirilor r eprezentative. Am remarcat mai ales anca-
dramente ce par a urma modele eclectice sau a p arţinînd
morfologiei „Art Nouveau". Translate la soara locuin-
ţelor de care ne 00upăm, ele apar, desigur, simplificate,
într-o trabre sumară şi nu o dată naivă, dar nu lips it ă
de farmec ş i m ai ales de am intirea originalului. Nu este
vorba, evident, de „oitat" în sensul depliri al termenului,
de copie sau de rep li că ( ş i a ici intervine nu doar lipsa
mijloacelor necesar clar ş i - probabil - lipsa dorinţei
de a realiza replici prnp r iu-zise) dar totodată apare de. -
tul de limpede a bsenţa vreunei intenţii de interpretare
sau de modifioare a prototipului al.e s.
2. Parafrazarea: situaţie tipică în care se reţine numai
funcţi onali.tatoo unor componente - de exemplu capi- .
telul, cornişa - fără a se căuta însă şi reconstituirea
formei acestora. Am putut consemna astfel numeroase
exemple de „pseudooapiteluri" sau de „pseudocornişe " -
pentru a n e limita doar la cel e două el emente enunţate
30
- realizate din lemn (traforat sau cioplit), din s tuc,
t encui ală ori cărămidă, a căror înfăţi şa re, du s ă uneori
pînă la pragul bizareriei, părea elib era tă de tutela ori-
cărei constrfogeri stilistice.
;3 . 'Transpoziţia: Procedeu prin care a numitor detalii
li se schimbă poziţia fire ască sa u locul obişnuit, rnodi-
ficîndu-se prin aceasta soara a nsamblului. Nu odată am
întîlnit, de pildă, o d ecoraţi e ceramică aplica tă (trans-
pusă ) la cornişă, deoor.:1ţi e împrumutată în să e mbi anţei
interio rului.
4. Metamorfoza: utilizare liberă a unor motive şi pro-
totipuri ornamentale, m oclifioîndu-li-se s tructura , pozi-
ţi a , funcţi a, semnific a ţi a. Es te cazul canelurilor care,
scoase complet din regimul deoorativ al coloanei, devin
orizontale ş i ap ar trunchiate, în ohip de „montanţi" ai
ferestrelor.
Mai rem arcăm că, în. afara elementelor extrase din
vocabularul decorativ ci tadin ş i prelucrate potrivit pro-
cedeelor s0hiţate m ai sus (a l căror s tudiu s-ar oere, de-
sig ur, întreprins ş i extins dincolo el e aceste nota ţii), au
fost asimila te, în oa1,tierul par curs, motive provenind
mai mult sau mai puţin direot clin sistemul ornamenticii
ţă,răneşti, cum ar fi stîlpii de poa rtă antropomorfi pre-
zenţi, în jud eţ, şi la oase din Pribeşti, Olteneşti ş.a.,
prezenţi de asemenea la Şcheia (jud. Iaşi), Corbasca (jud.
Bacău) etc. prelucraţi, la Vaslui, prin cioplire , în for-
m_~le „uJibanizate" (amintind mobilierul), sau stîlpii de
- prispă împodobiţi cu crestări oblice , întîlniţi, d eo potrivă,
la Pribesti•.
La Bîrlad a m căutat, el e asemen ea, să r epertoriem
clădiri omogene ca factură de-a lun gul une i aceleiaşi
străzi, clădiri în general cu funoţionalita t e dublă: co-
mercială şi de locuit, cons truite în a doua pa rte a seco-
lului al XI.X-l ea. Am putut constata, la aoeste oase, pre-
zenţa unei morfologii specifice ş i uni tare - ai ce sub-
înălţate, . pan9uri scobite, lesene schiţate p e faţadă etc.
- , morfologi.e întîlni,tă - şi faptul ni s-a părut p e cît
de surprinzător pe atit de semnifica tiv - şi în localităţi
rurale, de pildă la Olten eş ti. Nu mai puţin interes.antă
es te asimilarea mod elelor şi mod elor de obîrşie ola -
siois tă în ornamentica locuinţei ţărăneşti, asimilare ates-
tată, în cuprinsul judeţului Vaslui, la Pribeşti, Soleşti,
etc.: de la adaptăril e stîlpilor de '· prispă la cele ale pa-
.ziilor sau ramelor ferestrelor împodobi·te cu „denti-
culi" sau „gu te", ori la „pilaş trii" plasaţi la colţurile
caselo~· .
Am mai consemna t, la Pribeşti, unele elem ente in-
teresante ale arhitecturii noi, cum ar fi frontoan ele prid-
voareloi- acoperite în două a pe, decupate l:a p artea infe-
rioară după un oontur curb în care se în scrie moti.vul
sola r, procedeu decorativ întîlnit şi în judeţul
N eamţ. Tot în l egă tură cu reluarea sau r ep etarea un or
tipologii constructive, plas tice sa u ornamentale, sînt de
remarcat similitudinile p e care le p rezi ntă locuinţele sate-
26 lor înten1eia.te în regiuni de iazuri şi bălţi , cu cele apar-
ţinîncl zonelor corespunzătoare dintr-un ţinut precum cel
al Botoşanilor, analogii extin se ele la fizionomia gene-
rală a casei pînă la detalii. Sînt de r e ţinu t în aoest se ns
un ele practiLl a rti zan ale, cum ar fi vopsirea stîlpilor în
oulori tari, dar şi a mănunte ce relevă contactul cu m ese-
riaşii oraşelor, ca de pildă u ş il e cu geamuri mici la p ar-
tea supedoară (Soleşti) sau o a nume profil atură a tîm-
plăriei (Prib eş ti) evooînd-o p e oea a mobilierului de con-
diţie modestă el e la în oeputul s oo1ului. Menţi onăm, în
fin e, oa s ituaţi e ele excep ţi e în.tîlnită în cuprinsul locali-
tăţilor cercetate, la Oprişiţa, deci nu într-o regiune mon-
tană, ci într-o regiune în care învelitorile erau adesea
făcute din stuf şi paie, pr ezenţa p ereţilo r din bîrne lutu-
ite, de· fag, pLop sau tei.
Şi în satele investiga te din jude ţul Vrancea, am con·-
semnat persi s tenţa sau r e·v en irea unor forme arhiteot..-u-
rale deja întîlnite în alte zone etn ograd'ice ale Moldo-
vei. Aceasta a minteşte, în să, aici, şi diversitatea rem a rca-
bilă a formelor de relief r eunite în cuprinsul jud eţului,
forme determinînd fo}os h·ea unor materiale si a unor sis-
tem e oonstru otive s pecifice regiunilor muntoase şi ooli-
nar.e, ori celor situ ate în apropierea rîurilor - ţinuturi
http://patrimoniu.gov.ro

Soleşti. Cnrn de la nr. 211.
de lunci ş i iazuri. Am reţinut între a ltele 1mumite detalii
decorative, de pildă uşile alcătuite din scînduri dispuse
într-o progresie de rombur i, balustradele din baghete în-
crucişate ş.a . , detalii care se regăsesc uneori ş i în a rhi-
tectura de tîrg. De aseme nea, migrarea unor prototipuri
ornamentale interpretate în dimensiuni diferite, de pildă
la bolduri ş i la stîlpii de lemn .
Privitor la arhitectura populară urba nă , p oate cea mai
int eresantă identificare de form e a constituit-o înregis-
trarea prototipului oriental al casei „de tîrg" în unele
oraşe ca Mă răşeşti, Od obeşti sau Focşani , dar şi în loca-
li·tăţi s ăteşti oa Bude ş ti sau Coteş ti, e drept aflate la
mică di s ta nţă de aglomerăril e urbane, un prototip întîl-
nit fr ecvent în Moldova de nord, lia Botoşa ni, Sucea va
sau Piatra Nea mţ. Fi reşte, în Vrancea, el î ntr un eş te
trăsături locale - între al tele a bsenţa soclului înălţat
sau combinarea cu tipul case i-prăvăli e - dar reapariţi a
sa în s udul Moldovei, ca simptom al unui stra t absolut
specific databil în prima pa rte a secolului al XIX-lea
al arhitecturii teadiţion ale, se ouvin e sublini ată, cu atît
mai mult cu cît ea explică ş i leg ătura cu oraşele mun-
teneşti ş i m a i departe, cu ambia nţa arhitecturii b alca -
nice.
Alături de această categorie de locuinţe am surprins,
în Vrancea, pr ezen~a un or mod ele ale locuinţei ţărăneş ti
contemporane. Asemenea exemplare ofe ră da te înd eajuns
de convin g ăto are pe baza căr1or"a se poate conchid e că nu
puţin e serii tipologke răs pîn.di te în arhitectura rurală
mai n ouă îşi au orig inea pe deplin contu ria tă în toate da-
tele ei, la oraş . „Bastardizar ea" unor eleme nte a le deco-
raţiei de sursă clas i cis tă (lese ne „rustica", panouri de
tencu ială etc.) înce pe chiar în mediul u rban . Tot aici
a m întîlnit ş i exemple de „di1atare" a casei ţărăne ş ti,
sau chiar clădfri izola te oe ap a rţin unui strat trad iţi onal
ou m orfologi tipic ţărănească.
Arhitectura locuinţe i din sa tele jud e ţului Galaţi in-
clude n um eroase exemple din care se poa te deduce omo-
genitatea unor mod ele caracteristice unor r egiuni etno-
grafice m ai vaste sau a numitor form e de r elief, de la
tipuri de structură - casa cu prăvăli e, şura ou „sî n" - ,
la elemente deoorative - p orţile monumentale - , sau
la procedee arti zarnale. Impresionează ş i aici alătu rarea
m eşteşug ită , d eş i fo arte econo mică, a stufului învelitori-
lor, lemnului rotund al stî1pilo·r subţiri sumair prelucraţi ,
vo p s iţi de regulă într-una sau două oulori vii, ş i a lutu-
lui prispei ş i p e reţilor, exprim înd ada ptarea organică la
condiţiile situlrui.
IlESUM.E
Le prese nl a rli c lc re prcse n le un ex nmcn d 'c nsc 1111Jlc des fi ch cs d 'o bse r-
vat ion s porlanl sur l 'a rchi lcclure de 56 loca lil es l nnl urlJn incs quc rur:il e s
de Mo ldnvic , de ma rch e qui n permi s a l 'n uleur ele lircr ce rlnines co nclu-
s ions al 'app u i de l ' opi ni on sc lon la qu ell c il n Cx islc des ech a n gcs per111n-
i1c nts cntrc l 'a rchi tcct urc pop ul a irc des v ill cs e l ce ll e des v ill agcs , e ntrc
l 'archi tect urc pop ulnire e l ce ll e evolu cc, d'01'1ln poss ib ilileen dcrni er r esc-
sort ele m ie u x del'inir l n cn lego ri c cl 'nrchilce l11rc tracl ili onn ell c du X I X 0
s icc le el ite „a rchitecttu·c ele bo u1:g" .
Ces resull n ls conl'irmc nl unc se ri c de ·con clu s ions· CLnb li cs· par lc s r<'-
ch crcll es a nleri cures, tou t c n dcvo il a nt cc rtai!1s· aspcc l s .incdits cio nt dev r n
t enir com ptc toute t c nlntive cl ' inlcrprHa lîcirr ·g lobale, a u ni vca u d ' une
prov ince hi sloriqu c (la Mol davic c n l 'cs pecc) ; d'·unc -nrchilcc lure fon c iere-
me n t mulliforme. Voici qu cl q ucs-un s de ces nspccts:
http://patrimoniu.gov.ro
ln dom eniul arhitecturii populare urbane, am con-
se mnat, la Galaţi, exi s t e nţa unui eclectism local cu ele-
m ente orientale, specific oonstruoţiilor comerciale şi de
locuit din cartierul p ortului. Podul înălţat, placa t ou
soîndw·i, folosirea cărămizii apar,ente vopsite în culori
tari - roşu , albastru, verde - cu vopsele de ulei, geam-
lîcul cu forme gracile şi mărunţite, tîmplăria grijuliu fi-
ni sa tă adeseori prin strunjire, acoperi şurile joase cu în-
veli tori, la origine, de olane, motivele clasicizante inter-
pretate - coloanele ionice, denticulii, mutulii - , motivele
orientale între oare se d etaş ea ză acole da şi rn eta morfoze'le
sal e diverse, toate aces tea alcătui es c datele unei fizio-
nomii arhitecturale de factură locală, foarte lesne de re-
cunoscut.
O parte din elementele enumerate sînt reluate şi in-
tegrate în arhitectura ţărănească (arcele feston ate pe
stilpi - co loană , de pildă) însă punctul de origine al
unor as tfel de interpretăr i se a flă tot la oraş, a lcătuind
s ubs ta n•ţa a rhiteotonioă a cons trucţiilor „de tra nziţi e".
Constituirea unor modeLe de clădire comerci a lă ur-
bană c1daptate reţelelor stradale, asimilarea vocabularu-
.lui cl eoor.ativ clasioi2lant, s pre sfîrşitul secolului al XIX-lea,
sînt sesiza bile, desig ur, şi în raza jud. G al aţi. Foarte in-
ter san te ni s-au pănut, aici, de pild ă, exemplarele iden-
tifica te la Tecuci, oraş unde moda clasi ci z ării a înrîurit
adîn o stratul tmdiţional a l arhitecturii de tîrg, îmbi-
nîndu-se pe alocuri cu prototipul oriental în clădiri mo-
deste, dar uneori deosebit de izbutite prin fmmuse ţea
proporţiilor, prin rnbu s t e ţ ea ş i pregnanţa unei expresii
pla tioe simplificate.
Ce 1·cetarea întreprin s ă, pe parcursul căreia s-au ivit
ş i ob s e rvaţiile d e mai sus, a urmărit între altele, cu pre-
căd ere, su r prinder"ea unor trăs ături ale a rhi tecturii popu- 1
lare u r bane, La dim ens iunile unei provincii istorice, in-
tegrî ndu-se în studiu exemple mai . vechi sau mai noi. La
capătul ei, a rei eşit od a tă mai mult în evid e nţă n cesi-
tatea rep ertorierii acestui patrimoniu, ş i oa temei al
unor demensuri conorete, p r in oare fondul oonsti tui t
a utohton să -ş i poa tă păs tra în continuare viabilitatea.
NOTE
* Ace astă documc nlarc a fost !11lrc prinstt pe nlr11 R epertoriu/ arhilec-
iuri i populare (civ ile) dill Mo ldova , lu cra re e lab orată ln a nii 1981-1983 ,
î n ca drul Jn st ilutului de Jsl ori a Ar te i
** Ne .re ferim , în princ ipul , l n urrnă toarc a biblio grafic, fireş te se lcc -
Li vă: Gri go re I onescu , I storia arhitec turii în Romdnio , Ed. Aca de mi c i ,
Hucurcşl i , 196 3. 1965; Ide m , A rhilec tura popularei în Romdnia , E d . Mer i -
d iane , Bucu rcş li , 1971 ; E u ge ni a Grccca nu , S tructura itrb aml a or aş ului
Roman, nulrturie a lreculu/11i istoric, 1n „Flev istn muzee l or Şi rnonume 11 tc-
l or " - Monumcnle isto ri ce ş i de nr ltt , XLIV, 1975 m. 2; ide m . A nsmnb/11/
urb an m edieval Botoş ani , B u c urcş li , 198 1; Constantin Joja , Speci f'iwl
arhilcc lur ii urb ane român eşti, î n „Studii şi cc 1 ·ce lări ele istori a a rtei" . Scr ia
A rlii pla s ti că, 17, 1970, nr . 1 ; Pu ul Pet rescu , A rhitec tura civi/cl a Bo lo -
·~ anilor , în „SC IA" , Seri a Arlă pla s ti că, 16, 19 69, nr. 2; ide m , Co ns i der a ţii
asu pra raporl1.1rilor dintre arhitec tura rur a lă .~ i cca urbană în sud-es tul Europe i
î n seco lele XV fll şi X IX , î.n „SCTA", - Scri a A rt ă P l as ti că, 17, 1970 ,
nr . 2; idem , A rhitec tura {llrănească de lemn di11 l?omâ11ia , Ed. Mer idian e,
l:luc urcş li , 1974; ide m , 1'r a11s(o rm ăr i în arhitec tura popularii romCmească
(1945- J.97!/.). ln „SCIA" - Ser ia Arl i't plasli că, 22, 1975; Paul Pet re sc u ,
Ge or ge t a Sto ica . A rta pop 11l arâ român ească. Ed. Meridi a ne. B u c ureş ti ,
1981; Geo r geta Slo icfl , I nlcriorul locui n(ei (ă ră neş li , E d . Meri d iane , B uc11 -
reşt i . 197:1; Ma ri n C i oa r ă, Zona e ln ogra f'ică Riidd11f i , E d. Sport-Turi s m
Bucu rcş li , 1979 ; Dori ne i Ichim . Zona elrwgra(i cd Troluş, E il. Sporl -
Turi sm , D u c urcş li , 1980 ; N ic ol ae Coj oca ru , Casa vec he de lem n cli11 Buco-
v in a, Erl. Merid iane, B u c ureş ti , 1 983.
- la cli nlecti q uc des proccdcs de co nsln1 c li on dans l 'a rchi lcclure
popul a irc, oii se ma nifrste cn p c rm a ne ncc le rccours aux pr ocedcs lrnd i-
tionncl s a cu lc ele I 'ass imil nti on cr eatri cc des e lc mc nls 11 ovale ur s:
- Ies l ra its ele co nlinuilc el cl ' in lcrfcre ncc mi s c n lu micrc Jlar I 'exa -
me n comparnt if dcshab ilnlions molclavcs d ' un cer lain sl a nclard du XVI n e
sicclc. d 'un e pn rl , e l clcs maiso ns de pnysa n s 011 cl'h n b itn nl s des bou r gs qui
sont p a r vc nu cs ju sq u 'i1 no u s. de l 'a11lrc ; .
- I 'cxisle ncc de dccor alion s ln nl in le ri curcs qu 'cxtcr icurcs, da ns
lcsquc ll cs des modelcs de so urce orie n ln lc ont e le rc ma ni es c n concorcla ncc
avec le foncls a rli s liqu e nulochlo nc, don na nl lic u a des sy nlh eses l oca les
pl e incs cl ' inlerct. ii c ute d'un vocn hul a irc ornc mcnla l loul cliffere nt , fo nde
s ur l ' inlcrpr (:tnt ion p a r Ies nrt isans de v ill a ge du r(,pertoire de l 'n rchit ec-
t ure cl ' in sp ir ation c lnss iqu c .
31.
 VALENŢELE ISTORICE ŞI ARTISTICE ALE BISERICILOR DE LEMN
DIN JUDEŢUL CLUJ, PROPUSE PE LISTA MONUMENTELOR
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - IOANA CRISTACHE-PANAIT·----
i' n_aintaş!i noştri, în î1~ţeleg~rea _şi i~espectul .faţă de
l1acaşunle de lemn, din prnna JUmatate a secolului
a l XX-lea, martori ai proces ului impetuos al dispariţiei
acestora, s-au străd uit să le re ţină, pe cît posibil, într-un
fel sau al tul. In 1910, Ootavian Codru Tăs lău oanu pro-
punea, într-un sens mai larg, înfiinţa rea unui inventar
al monumentelor istorice şi de artă 1 . R egretatul Atanasie
Pop a nota, cu răbdare, tot ceea ce alcătui a înfăţiş a r ea
şi zestrea obieotivelor pe care le vizita, fiind profund a-
feotat de acele a a căror dispariţi e era imine ntă: „ar fi
bine - · propunea el prin 1930 - ă nu se ceară. cerce-
tarea bisericilor prea tîrziu, ci măcar cu un an înainte,
pentru ca la o eventualitate că biserica este vreclni că
ele a fi între monumentele istorice, să nu fie distrusă
înainte ele vreme şi ·î n aşa fel că s-ar Jace imposibilă.
orice restaurare"2.
„Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice - S ecţia
pentru Transilva nia"3, şi desigur arhiva aoesteia, s ur-
prinde, în pragul el e sus al exi ste nţe i, num ai o midt
pai·te a lăcaşurilor de l emn clujene, dispărute ulterior,
majodtatea mistuindu-se , ca şi în secolele trecute, fără
veste, lăsîndu-şi adesea amintirea pe cărţ i , icoane sau
alte bunuri patrimoniale 4 .
Pe o oarte românească ele învăţătură (Ia şi, 16.+3),
luată de săteni p entru biserica din Muntele Som eş ului
Cald, se nota: „să fi e tot acolo pînă vor fi oameni -~i
biserică p e Muntele Someşului Calcl", după care p opa
Ursan, scriitorul zapisului de danie, clin aprilie 1736,
adăuga : „şi am fo st ctitor şi înclemnătoriu cîncl cm ziclit
şi au întem eiat aceste sfinte biserici şi în sat şi în munte
de nou şi am stătut la oameni ele le-o înfrumuse ţat cu
carte şi cu ce cm trebuit într-însele"5. Pentru unul din
aceste lăcaşuri, probabil oel din sat, avizul p entru demo„.
lare al Corn. Mon. Ist., din deceniul trei 6 , m arca sfîrşi­
tul existenţei sale. Nu ştim oînd şi în oe condiţii a dis-
părut celăl· alt, după cum, pînă în prezent, nu avem da te
despre înfăţişar ea lo[".
In noianul bisericilor ele lemn clujene ele altăd ată,
ştirile despre soarta unora dintre e1e oapătă un carac-
ter cu totul întîmplător. In satul Valea Largă (jude ţul
Mureş ), pe deal, acolo unde dăinuie şi astăzi, a fo st
aşezat, în 1836, lăcaşul de lemn cumpărat din Iuriul
de Cîmpie7 (comuna Cojocna). In 1908- 1909, a fost edi-
ficată bi ·erica ortodoxă din Sălişca (comuna Cîţcău),
cu materialul lemnos al lăcaşului de la Baba (comun a
1 Transilvania , XVI, 1910 , p . 386.
2 B iserici 1Jec fli de lemn. din Ardeal, in „An. Com . J\fo n . Ist. - Tr:rns.
1930-1931", Cluj 1932, p. 255.
3 Vol. I-lV , Cluj , 1926-1938 .
4 L Cristache-Panait, Decoraţia sculptată a monumentelor istorice di11
lemn din.jude/ul C luj , „Revista muzeelor şi monumentelor - in Mon. ist.
şi de artă" , 1/1980, p . 42-44.; Idem, Co nsidera/ii pri11ind tipo logia monu-
m enle/or istorice de lemn dinj11de/ 11l C luj , in „H. M. M. - Mon. ist. ş i de
artă" , 1/ 1981 , p. 58.
5 llie Corfus, lnsemnări de denmll , cd . .Junimea, Iaşi , 1975, p. 192.
6 Dare de seamă asupra lu crărilor Comisiu11ii Nlon. Ist . - Trans. în
anii 1926-1928, in „An . Com. Mon. Ist. - Trans .", Cluj, 1929, p. 251.
7 Răspunsul parohiei Valea Largă la adresa nr. 887/1982, a Episco-
piei ort. române de Al ba Iulia.
32
http://patrimoniu.gov.ro
Coroeni), ridica t în 165 1 şi pictat în 1704, ca şi din al
aceluia de la DwT1brăviţa (fost Diug)B.
Anul 1955 înscrie , în istoria grijii faţă de monumen-
t ele trecutului no. ·tru, istorie ce însuma atunci peste un
secol, un moment de seamă . Prin H.C.M. nr. 1140 era vali-
dată lista monumentelor istorioe, r eglementîndu-se , tot
·1tunci, prin H.C.M. nr. 661, cadrul legal al protecţiei şi
conservării lor.
Din teritoriul administrativ actu al al jud e ţului Cluj
figur au în lista am intjt ă 35 el e po ziţii cu biserici de lemn.
Investigaţiile ulterioare au ad us ao stora cîteva a men-
damente: două era u în r ealitate din zid (Măr gă u, p oz iţia
859 şi Rogoj el, poziţia 865); biserica din D e uşu , poziţia
778, nu mai exi sta de mult; monumentul înr,e gistrat la
Finciu, poziţia 850, se afla, încă din 1935, la Dealul
Negru.
Rămînînd în cadrul monum entelor de lemn, deola r ate
ca a tare, vom aminti s chimbările surv enite, ulte rior le -
g if erării, în viaţa unora dintre ele. Sat ul Săliştea Nouă
(comuna Chinteni), a găzdui t monum entul, a juns în ruină,
din Buzaşi (jud eţul Sălaj), poziţia 817, valorificîndu-1
printr-o cuvenită r estaurare. De pe ace leaş i m el eagu ri,
und e -şi avea u începuturile şi lă caşul de l,a Ciuoea, ca
şi cel din Ticu-colonie, a u fost s trămutate şi conservate,
în Muzeul etnografic în aer liber, de p e dealul Hoia , clin
Cluj -Narpoca, două r cpr·e zentativ e monumente a le genu-
lui: Cizerul şi P etrindul9.
La Aghireşu-Fa brică, a fost ad us şi restaurat, în
J 971- 197a, monum entul din Dumbravă (p oziţia 853),
comuna Căpuşu Mare. In anul 1973 a fost m i s tuită el e
foc biserica de lemn a fo. tei mănăstiri Nicula (p oziţia
834), aşezămînt cu pr·e gnante rosturi culturale ş i artis-
tice în isto ria românilor tran s ilvăn e ni. O in scr·ipţi e aflată
pc podiumul clopotniţe i, cu puţin timp înainte, îi recon-
sid era veohimea: „s-au înnoit ace astă clopotniţă în zilele
9uvernatoriului Korniş, 171 4, Gligore meşter". Curînd
locul i-a fost luat de monumentul aj un s în păragină, la
Nă sal-Fănaţe (poziţia 844), salvarea s-a imperios ce rută,
de valoarea ,artisti că ş i istorică, n eputînd în să suplini, în
pofidci analogiilor, pierderea l ăcaşului mănă sti resc de la
Nioufa.
· Lista monumentelor istorice din 1955, binev e nită, efi-
caoe şi trainică, lăsase în afara prntecţiei lega le, date
fiind condiţiile întocmirii sale, un apreciabil număr de
biserici de lemn. Anul 1963 inaugurea ză o amplă acti-
vitate pentru rem edierea acestei situaţi i, cu îmbucură­
toare rezultate p entru multe zone ale ţării 1 o .
O cercetare de arh ivă , o atentă urmărire a semn ală­
rilor bibliografice, avînd la bază Şematismul de la Blaj,
1900, şi pe cele ulterioare, precum şi neîntrecutele volume
monografice ale lui Kadar Jozsef 11, au prefaţa t etapa
8 Teodor Herman , 1 Wo11ograf'ia islorică a prolopop ialului ori . rom.
Dej , Cluj, 1925 , p. 68 , 8:J .
O L Cristachc-P:rnait , Discrici le de lemn din Să l aj, in l\1onumenle
Morice biseri ceş ti din eparh ia Oradiei,Oradca, 1978, p . 298- :rno, 363-364 .
10 Joana Cristachc-Pnnait, Valoarea istori că a bisericilor de lemn ,
comunicare ex pusă la Sesiunea organizată de D.E.P.C.N„ din CCES, l a
Cimpu lun g. decembrie 1981.
11 Szolnok Doboka vurmegye monografija, vol. 11-VII, Dej , 1900-
1905.
 un decor sculptat aidom a celui de la lăcaşu l vecinilor
din Păd ur eni, s ăvîrşit cu un an m a i devre me.
P e ntru civilizatia lemnului lă casuril c de cult con s ti-
tuie, ·şi p entru ju cl eţul Cluj, singu.rele mărtu rii. Casele
0

de lemn ca cele d la Aschileu Ma re, ca re i-a u a tras

atenţia l~i Kurt Hiclsch e ~, la sfîrşitul dece niului t rei
al ·ecolului n o tru16, au dispăru t. În c rcetările noastr e
el e teren , ici ş i colo, a m m ai aflat o casă uitată el e gc-
ne ratii. Vech ea va tră s ătească el la Sî n te jud c era m a r-
cată ,· cu a ni în urm ă, în afa ră de monunPntul istoric,
.:;i el e o lo cuintă el e lemn cu pris pă. O a ltă. cas ă cu pri s pă
~i învelitoar e · de p a i m ai d ăin ui a, în 1971, vizavi de
bise ri ca n o uă clin Sălişca. La marg incR satului Be rinclu ,
s pre o astfe l de c~s ă ţintea cl in pom e t fleşa bi sericii de
l 'mn. La Cutca, un ei frumo ase case el e lem n, cu s tîlpi
·c ul ptaţ i la pri spa de pe cele dou ă laturi , îi depindeau
zilele răma se el e termin a rea casei de că ră mid ă, clin spa-

1\ şc hil eu i\larc . Cn sc el e :i lt:lda lil .

mun cii de teren în jud e ţul Cluj, d e: făşur ată pe m ai bin e

el un dece niu 12 .
Stati ·ti c, aces t s trăda nii se exprimă prin numărul
de 36 de noi obiective propu e a fi clasa te ca m onu-
mente istorice, d epă ş indu- se, astfel, num ă rul celor î nves-
tite deja cu acest atribut.
Ce rce tăril e d ~ teren au cu prin · şi poziţiile aprobate
prin H. C.M., completîndu-se răs puns urile la ches tiona rul
lansat în ved -•rea întocmirii list i din 1955.
Activitatea d salva re s-a luptat s ă ţină p asul c u ~
noasterii si va l o rificării stiintifice a bisericilor de lemn , dat
fiind s tar~a preca ră a pr:ea n~ult ora d in ti·e ele. Au fost t· cs-
taurate, în acei a ni, un număr importa nt el e lă caş uri de
lemn , atît dintre cele declar ate monum ente istorice (Caln a,
Cremen ea, Gîrbou Dejului Sînte judc , Sălişca, Sîc, So-
meş ul Rece, T ă uţi, Săl i ş tea , Apahid a), cît şi dintre c l e
lu ate în e vid e n ţă (Bucea, Măcău , Ag hi r - ş u) . M e n ţi o n ă m,
separa t, r ece nta r es ta urare a monum entului ele la Finiş cl
(co nstruit în 1758), pentru a a min ti valoro asel e pietr
de morrnînt [una din vălea tul 7106 (1 598 )] descope rite
cu acest prilej, mărturii ce-l l ea gă pe firul vre mii ele
lă caş ul căru i a i-a luat locul.
Ca si în aintasii nostri n e- a m afla t în situa tia s ă co n-
ta tăm, · ca m a rt.ori o~ulari , di s pa riţi a unor lăcaşuri de
lemn. O vedere de ansa mblu şi o alta a portalului sculp- Li1caş 11l de l a Ti c u-Sa l. \'c dc rc ele :111 sa 1nlll11.
tat 13, icoa nele lui Teodor zu gravul1 4 sînt aspectele ce ·1u
r ămas de l a bis .ri ca ce se impun ea p e unul dintre dea- tele ei. La Cal.n a, o ca · ă bătrînă ş i o troi ţă . culp tată
lurile satului Viisoa ra. Acte din a rhiva D.E.P.C.N. r eţ i n î nnodau, p e firul vrem ii , am bianţa bi se ricii d e l emn din
ş i dîrze ni a, fără 's ucces , d epusă în, m e nţinerea lăcaşului 1671.
de la P etr stii de Jos . In rîndul celor el e m ai su s trec
Din lotul noilor înr e gi s trări, lăcaşuri de lemn ca: Ticu-
şi lăcaşuril 'de la Oşorhel ş i Nă oi.
Sat, 1641; B e rchieşu, 1656; Dretea, 1672; Tîrguşor, mij-
În afara obiectivelor propuse pe ntru noua li stă a mo- locul secolului, se a lătură celor deja ş tiute ca a parţinînd
num entelor cons emnăm şi e xis te nţa unor lăcaşuri stră­ veacului al XVII-lea 17 . Aceste ctitorii sporesc numărul
bune, a căror d e n aturată sau doa r ascu ns ă înfăţi şa re a rgum ente.lor necunoscute atunci cî nd se formul au a pr~ ­
orig ina ră n e- au r e ţinut atunci în a le înregistra·, dar care cieri privind vechim ea bis ricilor de lemn ex iste nte. In
m erită o rea nalizare în acest scop. Nu este exclus ca, 1937, etnograful Tache Papah agi scria: „cele mai v echi
sub stratul el e tencui ală, pe reţii bisericii, din 17 44, de exeniplare, încă existente, ca cel clin Muzeul clin Bucu-
la Moldov n eşti să fi e pic taţi de David zugravul de la r eş ti (Dr agom ir eş ti-Maramureş n .n .), nu clat ează clecît ele
Curtea de Arg ş, autorul icoanelor împărăteş ti de aici, la mijlocul secolului al XVIII-l ea" 1B. P este m ai mult de
plătite de sat, mărturii ce completează itinerarul cătr e două decenii, En tz Geza considera că: „pentru multe
Bihor al acestui h arnio zugrav muntean 15. Biserica din clintre clăcliri ni s-a transmis clatarea exactă, ·însă, clina.inte
Ciu1eni, din 1707, d e gajă, în ciuda tencuirii p ereţilor ş i ele 1700, poseclăm cu greu asemenea inforniaţii care să
a învelitorii ele tablă, o plăcută armonie a proporţiilor . ne ajute la o clata.re sigură"19.
Nu a r fi de mira re nici ca pereţii de lemn ai bisericii
Realitatea dăinuirii din veacuri a lăcaşului de lemn
din Filea de Sus, din 1751, te ncuiţi în 1970, să deţină
este de asemenea uşor de urmărit, prin noile dovezi.
Biserica clin Nadăş a, ridic ată, conform tradiţi ei, în 1720,
12 1965-1977.
13 Fototeca D .E. P.C.N„ 625 /13,20 .
16 România. Na l11r1/ . C lăd iri. Via/ă populară , Leipzi g, 1933, im:i gi-
H l\farius Porumb , Zugravi ş i centre român eş ti de pictură di111'ran silva-
nca 278.
11/a secol11l11i ai XV lll-lea, ln „An. de Ist. ş i Arhg„" Cluj-Napoca , XIX,
1976, p . 122. 17 I. Crislachc-Pnnnil , Consideraţii privind lipolo11ia .. „ p. 60.

15 Vasile Dr:lguţ, O vatră de s trăvech e cu/lură, ln Monumente istorice 1 8 Calalogue de la Sec/ion. d'art paysan e, Buci1rc st , 1937, p. !l.
bi sericeşti di11 eparhia Oradiei, Oradea , 1978, p. 30 , a se vedea, din acest 19 Mitle/cillerliche riimanisclle holzkircllen , ln Omagiu lui George Opresc u
volum, şi indicele de zugravi. cu prilejul implinirii a 80 de ani, Bucureşti, c d. Academici , 1961, p . 159 ..

33

http://patrimoniu.gov.ro

Nadăşu. Vedere spre vcs l.
el m e nte] constructive neindepărtîndu-se de aceas lă da-
tare, este su ccesoarea aceleia de la care provine pre-
ţio asa ico a nă , a Maicii Domnului , din al şais pr zecelea
veac, ca şi un exempl ar din Eva ngheli a slavă, cumpă­
rată, în 1582, de popa lu tin din Călata 20 . Bis ricile din
al optsprez celea veac de la: C hesă u, Criş ni, Fra ta, Lacu,
Măgura Ierii ş.a., a u cele din secolul al XIX-lea, de la
Aşchil u Mic, Aşchileu Ma re, Livada, Ocolişel ş.a. au
fost prec date de ctitoriile săteşti pe care le aflăm înre-
gistrate în conscripţia lui Cla in, din 1733, sau în aceea,
clin anii 1760- 1762, a generalului Bucov.
Mă.rturie inco ntestabilă a originii etnice româneşti a
aşeză rii o constituie bis rioa de lemn din Măcău, înre-
gistrată de consc ripţia lui Bucov, cu 18 fa rnilii ortodoxe 21,
ca şi aceea din Băden"i, c uprin să, în aceeaşi co nscrip ţi ,
2 0 M. Poru111h , f>il'i 11r aromlÎ11casctl din Transilucwia , I. (secolele lV-
XVl l ). cd. Dac ia . Clu j-Napoc::i, 198 1, p . 70 - 71.
21 V. Cioba nu , S la lis ti co romci11ilor ardeleni di11 anii 1760-1702, l n
„A n . ln st . ele lsl. Nn \ ." , Cluj, J ll, 1926, p . 634.
S tolu a. Deta lii ele co nsok, lrnbinări ş i st reaş in ă. Su mllJ' cl uc. Îmb in ări.
3it
http://patrimoniu.gov.ro
cu 6.6 de familii ortocloxe22, ş i ca re , conform insc ripţiei ,
a în locuit-o, în 1753, pe aceea at stată de Clain23 , adău­
gînd că ş i în această aşezare a fost uitat g raiul româ-
n esc.
Com pletînd p eisajul artistic al bisericii de lemn de
p e plaiurile cluj ene, noile propuneri de monume nte vă­
desc, cu pri sosinţă, frecvenţa sa de odinioară şi în această
parte a Tra nsilva ni i. Cîteva exemple sînt edifica toare.
Co muna Sînmărtin, pr ezentă în legi sla ţi a din 1955, prin
bi ·erica de la Sînboi ni, se repetă în lis ta noilor obiec-
tive, cu preţiosul lăcaş el la Tîrguşor (secolul al XVII-lea),
ca ş i cu acela care, în 1722, prelua mesajul ctitoriei din
aşeza r ea p e care documente din 1495 o denumeau villa
olachali Kuthke24. Adăugind acesto r preze nţe vii amin-
tirea bisericii , d in al şai s prezecelea veac, de la Ceaba,
pă s trată în bibliografia istorică, gr aţi e lui Atanasie Popa25,
a acclon1 clin Diviciorii Mari26 şi Div icior ii Mici27, Mă­
hal2B, Sînmartin29 , constată m că nu a rămas, în afara
subiec tului , nici o aşezare din p erim etrul acestei comune.
L a comuna Sînpaul3°, preţiosului monum nt d la Be-
rind u i se adaugă pitorescul lăcaş de la Sumurduc, din
1715, ca ş i acela din satul de reşedinţă, ridicat în 1722,
sa u clin Şarclu, car e înlocuise deja, în 1752, conform in-
scripţi ei de pe prestolul sculpta t în piatră, al popii Gabor
d in Călata, edificiul înr gistrat de Cla in.31 .
î nfă ţişa rea n ealtera tă a unor lăcaşuri îngădui e apre-
cierea sist melor constructive, a dibă c i - i îmbinării celor
cîteva bîrne masive, ce alcătuie c pereţii : Ticu-Sat, Să­
liş tea Veche, (s trămutată în 1911 el e la Sînrnărtin, co-
muna Chinteni), Nadă şu, Sînpaul, Şardu, constituind
exe mple demne de citat, în acest sens, ş i să o bănuim
p 2 a acelora cu pereţ ii tencuiţi şi învelitori de tablă,
co nsec inţ[t a nec uprinderii lor la timp sub autoritatea
leg ii.
22 Idem , p. 686.
23 8c111alism , Blaj, 1900 , p . 161 .
24 Co riolan S uc iu . .Dicţionar is loric al loca/ilă{ilor d in T ra 11si/1Ja 11ia,
voi. J., c d. Aca cl. , 1%7, p. 185 .
5
2 JJiserica vec //e din Cea /Ja , in „A n . Com. l\fon. Isl." - Trans . . ·1929,
Cluj . 1 0~!0. p. 35:.l şi urm .
26 lnlocui sc, î n 1766, l ăcaş ul anterior, de 1n ca re. proveneau icoa ne clin
1753 ş i care, ·1a rindu - i, a fo st ln locuil. î n 1911 - 1912, prin biserica ele
zi d , co nform T. 1-le rm a nn , op . cil ., p. :JO, 76.
2 7 Constru it i:i 'in 1770. ci'. Kadar .Jozscf, op. cil . . vo i. 111 , p . 298.
28 Co n s tl'llit ă î n 1770 , c f. idem , voi. V, p. 186 .
29 idem . voi. V J. p. 432.
:JO Desp re bi ser ic il e din accasti:i co mun ă a se vedea: T. Toşa. Co nfr i-
bu{ii la tt/Jwaşlcrea bisericilor de lemn din apropierea C lujului, î n .A n . Muz.
Etnografic a l Tra ns ilvani e i pc anii 1965 - 19 67, Cluj -Napoca, 1960, p
489 -508.
31 Se m a li.mi. 1900, p. 25 1, m c n\:ioncnzrt, ca an de co nslru c \i c, 1800,
aces t a fiind des igur momentul une i rcpa r a\ ii .
Frata. Console.
"
 Bon i„ Veder e dinspre su d-vcsl. Ch csă n.
Aghircş u . Aşch
Perechile ele con ·ole coboară, în cioplituri drepte sau
rotun jite, pînă la mijlocul pereţi lor (Sînpaul, Stolna,
B er c h .i eş u , Br tea, Lacu, Nadăşu ) , sau pînă la te melie,
adevărate aripi, gata el e zbor (Săliştea Veche, Sumur-
cluc, u şor fasonat , sau Ticu-Sat, mărunt crestate). Cio-
plitura c sug rează „capul ele cal" este iscu sit r ealizată
la Agh.ireşu, Băcl eni, forma ş i decorul amintind ctito-
ri ile moţilor ele p Valea Arieş ului . La Frata, meş terul
a a dăuga t, în trafor, frun za de i ed ră, iar la Aş chile u
Mare, faţa mulurii „cap de cal" este prevăzută cu ca-
neluri.
Mesager peste vreme al lăcaşurilor înlocuite, b:iseri-
cile ele lemn e, istente au preluat şi tran smi. unele ele-
mente arhaice, pr cu m luminatoarele (sau răsuflătorile),
sub formă el cru ce, întîlnite şi în alte zone ale ţării
(Banat, Moldova ş.a. ) , ca cel, clin păcat , mutilat d la
Chesău, au cel ele la Tioltiur, din patru triunghiuri dis-
puse în cru ce, ca şi p racticarea a numai două intrări în
peretele către absidă, ca la Tîrgu ş or, Sălişte a Vech e,
Şarclu , Nadă şu, Măcău.
Di scuţia de tipologie privind noile propun ri se poate
concluziona astfel: 18 exemplare (din. cele 36) înfăţişează
http://patrimoniu.gov.ro
Munlelc Hccr . Veder e clins1 r • norcl-es l.
ileu l\ 1nrc. Dinrri\ u Mic.
planul clr ptunghiular cu absid a clecro , ată poligonală3 2 ,
frecve nt ş i p rsisten t în toate provinciile român eşti; 7
lăcaşuri sporesc, în mod surprinză tor , numărul ctitoriilor
cu un ghi în axul abs.icl i 33 , clîncl noi ace nte afirmaţi ei
privind rădăcinile ace tei form e3 4. Tipul primar, al navei
cu absida ne dec roş ată, întîlnit pc întreg cuprinsul ţării,
prezent la un singur monu ment din jud ţul Cluj , ste
regă sit la cinci dintre noile propuneri35. Trei obiective
înfăţi şează planul tradiţional, fr cvent în Moldova, Hu-
nerloara36, ş.a., caracterizat prin tmseul poligonal al părţii
d vest, avînd absida altarului cl ecroş ată, poligonală37,
acestora aclăugîndu-se şi bi serica el la Dretea, cu absida
ned cro,ată şi unghi în ax. În sfîrşit, două lăcaşuri,
Măcău ş i Chesău, au absida decroş ată, pătrată, formă
32 Aşchil c u l\lnrc, Aşcl1il c u 'Mic , Dil dcni , Bcrcl1i eşu , Chiden , C i şe nir ,
l In cu , Dî n gă u Mic , Frntn , Gl1 .irolt , Li vncla , Măgura krii , Mărtin eş li ,
Muntele Rece, Oco'lişe l , S ili vaş, Sinpa ul , Surdu c.
33 A ghir cşn , Bnccn, Na dil şu , Sil li ş lc a Vccl1C, Tiollilll' , Tir gu şo r ,
Slolnn .
3 4 J. Cristnche- Pann il , Co n sider a /ii pri1Ji11d lipolo{Jia „. , p. 59, not ele
1() - 19.
:l5 Leurda , Şa rdu , Ti cu -Sat, Su.murdu c, Bonţ„
36 l. Cr ist ach c-P:mnit, lucr. cil. , p . 60 ş i nola 22.
3 7 Cn lcn , Lneu , Pă durcn i.
35

1\ şC' hilt· 11 !\ lan'. l'ri spe lc.
Aşchiil'11 l\ lit. lk lali11 ele pri spi:i.
cărei a să păturile arheologi ce i-au adus noi te me iuri de
aprec ier a prim ordiali tă ţii sal in arhit -ctura lemnului3B.
Î n sistemul de acoperire inte rioară al lă caşurilor nou
propu se, întîlnim: t ava n·u l drep t, p este pronaos ; b o ltă
semi c ilindrică în n aos, r e t nsă sau nu el e la linia p ere-
ţilo r ; p entru a bsid ă m eş t e rii preferînd bolta sc mi cilin-
clri cC:i, în chi să cu un timpa n pe es t, ra cordat, în gen cr ,
cu co nturul p er ţilor printr-o s uprafaţă plană39, r.'gă­
si ncl u-se în să ş i bolta ra cordată prin mijlocirea fî ;iilor
curb 40.
l n s colul al XVIII-lea con stru ctorii bisericilor clin
le mn cluj n r enunţ ă la clopotniţa s eparată, amplasînd-o
deas up ra p ron aosului. D a că la lă caşuril e a nterioa re, und e
s-a socotit că trupul n avei nu poa te u s ţin e o a dăugire
g r oaie, sau la cele clin zon ele mai conservatoare, ca
Va lea So m eş ului , stru ctura clopo tniţei este timidă, în-
gu s tă şi sc undă , un eori un mic foi ş or acop rit cu coif
sau upraînă lţat d _ o fleş ă 4 1, la edificiil e din plin secol
al XVIII-lea clopotniţele sînt îndrăzneţe, m onumentale,
compus dintr-un foi„or în cons olă, fle$:ă viguroa să, flan-
c ată ade ea de p a tru turnul e ţe . Amintim, pentru cele
clin urmă, încîntătoarele re aliză ri ele la Aghir şu, Na-
:Js I. Crisla chc- Panail, lucr. cil „ p. 60, nolc lc 28 - 29.
~9 Aşcllilc u l'l'fi c, Bă clc ni , Bc rchi c şu , Cri şc ni , Din gă u Mi c, Oc olişc l ,
Frala . Mă g ura Jcrii , Naclăşu , Sumurcluc . Surcl uc, Ch c si:iu , Ş arclu (ullimclc
două c u timpami'I în pr lun g irea peret e lui ele cs l), Tiolliur (cu timpanul
l 11cli11 al).
4 0 B onţ , Drc lc a , Lacu , Muntele R ece, Ghirolt, Săli ş te a
p :wl ; Tir g u ş or.
"L Bc rchi c şu ,
La cu , Măcău , Tic'L)-Sat , Tir g u ş or , Sumurdu c, Sălişlca ­
VccllC , Bonţ , C h c său ; D rcloa şi Sloli10• (cu fo i şor ln consol ă) ; Slnpaul ş i
Tioll iur (cu fl e şă ina.Ită).
36
clăş u , Surcluc, A şc hil e u Mar e şi Aşchil e u Mic. La Li vada
ş i O coliş ], r egă s im clop ot niţa cu foişo rul p clou ă niv -le,
familiară în zo na Munţilor Apu se n i.
A ceea ş i rema r că, a inlerve nţi i tîrzii, în s=colul al
XVIII-lea, se poa te fa ce şi p entru pri .- pă . E voluţi a sa
se poa te urmări , i n cazul noilor propuneri, el e la lipsa
sa, spre ex mplu Tîrgu ş or , secolul al XVII-1 a, la si.mpla
bîrn ă ală tu r ată p er e telui d .- ud, ca la Ticu sau la Şa r clu ,
s prijinită ai ci, ca şi la case, p e ape t le prelung it al '
per ţilor d espărţi tori, pîn ă ]a pri sp ~l e P - mai mulle la turi ,
cu s uita el e ar cade p e s tîlpi , ca c le el e l a Dîn gău Mic,
AşchiJ e u Mic ş i A şchil u Ma rc. P rezenţa prisp ei la
rn11lte din t re obiectivele a naliza te co nstitui e a d ăugiri t îrzii,
ca la B r c hi eş u (1858), Na d ăş u, (1862) , Ch esău (1878) ,
Lac u, TiolLiur (sfîrş itul secolului al X I X-lea) ş . a.
C u prilejul lu c ră ril or de renova re a unor Jă cas u r i d
le mn , au fo st sacrificate, ş i de l a difi ciile în cll sc uţ ie ,
n um er oas' e le m nte sc ulp tat , îndeosebi ancadra mentele
.intr ă rilor , simpl a înş iruir e: Sînpau'J, Tioltiur, B e rchi eşu ,
Lac u, Sili va ş , C ri şc ni , Ch său, fiind g ră itoa re în c ca c
Poa l'ln ele l a Ti cu-Sal.
pri veş t e ca ntitatea ac stor p ierderi. P e ntru r econ s lituirea
calită ţii arti sti ce a unora dintre ele n e v in în s prijin alte
l mente sc ulpta te, pă s trate în a celeaşi dificii. As tfel,
la Tîrguşor p entru imagin a anca dram entelor ap elăm la
sculptura g rinzii m eş ter ş i a catap tes rn i ; la Cutca, la
elem entel bolţii , reali z ări clin 1722 ale m es t rilor Gri -
go rie şi Ion p op a Ion; iar la Su rcluc, la po~rta, răm a ă
s tinghe ră, s culpta tă în 1755 p e motivul frînghiei, al rom-
bului , al ciopliturii cu izvod alveolar.
Cu m otive s trăvechi4 2 sînt î mpodobite ancadram en-
tele ce au supravi eţuit, por ţil e , iar p alocuri, la l ă­
caşurifo s trăvechi, elem e ntele bolţilor . Frînghia d o mină
la Ticu-Sa t, l a Dre t a , relua tă a ici şi în a rcul b olţii ,
la Ş a rclu , în ancadra mentul intrării. Roze ta , la Stolna,
la Sumurduc, s ăpa tă fiind în ancaclra m ntul intrării ,
dar şi în r em arcabila uş ă ce n e-o r ea rnint ş te p e cea
de la Ciumărna (Săla j), ca şi în cheia d e boltă a n ao'-
sului.
' Fr,un,za el e ied ră, întovără şită el alt motive, urcă
Vech e, Sîn-
p e ancadra mentul el e la Băd e ni , a fiind întîlnită ş i ÎJ1.
42 I. Crislachc-P:rnail , riecorafia seu/plată î11 lem11. :'.', p. 47, frota 42 .
http://patrimoniu.gov.ro
 a lui. I etru zug ravul, m enţiona t pe o ca rte tipărit~1. La
r epertoriul a ctiv i tăţii lui Dimitrie Ispas zug ravul46, mare
iubitor al d ecorului flor al, e adaugă, pr.i n noile pro-
p uneri: Sînpaul, Sumurduc, Dîng ău Mic, Munt le R ce.
In bibliografia h arnicului zug rav Ioan I op · din Homî-
nciş 47 se trece d e coraţia picta tă , necruţată de vremi, de
la A ş ch ileu Mic, din 1806, iar în aceea a lui Iosif P er-
şo 48, pictura din 1839 , de la O oi 49 , 'evocînd-o şi p e cea
a lăcaşului dispărut, din satul v cin Elciu, und e zu-
gra vul er a slujitor. La Surduc, în 1824, picta pereţii
b is ricii Irirnie Şte fan, zugr avul ele la Fil a de Jos, ca-
t ap teas ma cu dver 1 împărăt eş ti fiind r ealiza te în 18 37,
ele Ilie Popa, protopop şi p aroh al Surducului. P entru
pictura de la TiCu-Sa t, ex cuta tă în 1827, pomelnicul
co n se mneaz ă numele : T eodor, Dinu, Ioan . Ca tape teasm a
de la Livada 50 e te opera, din 1859, a lui Man Cuc, pic-
tor din Lupş a . D cora ţia pictată el e la OcolişeJ , tîrziu
ecou al artei zu gr avilor clin Munţii Apusen i, es te sem -
na t ă , în 1878, de Darie zug ravul de l a Valea Ierii .
Dintre v aloroasele piese d mobilier cultic afla te în
pa trimoniul lă ca şurilo r ', propuse spre clasar e, nomina-
li ză m u şile împărăteş ti de la Ches ău , d e la finele s1e,co-
lul ui al XVII-lea, în împodobirea cărora regă sim r eper-
toriul decorativ al icoan lor din vr e mea lui Matei Ba-
sa ra b, precum şi te trapodul - tip m as ă - el Ia Dre-
tea . din 1737, picta t şi sculpta t cu motivul frîn ghiei.
Conturînd sfer a importanţei docum entar e a lă ca şu­
ri lor el e lemn, vom_ aminti şi domeniul, a tît de explora t
în ultima vrem , al cărţii vechi. Prin vitregiile vre milor

S11111urcl11c . U ~a ~ i !':1drul i11lr:irii.

cel de la Co jocna, la intrarea, d es fiinţ a tă, d e p e latura

d nord.43
Domeniul picturii, al celei de icoa ne sau murale, îşi
poate culege numeroas - i nforrn a ţii din cunoaş terea an-
samblurilor, a fragm ent lor sau a clem nt lor pă s trate,
ele fiind în a celaş i timp mă s ura de apreci r e a pierde-
rilor, în m a rc p a rte n e recuper a bil 44.
Mărturii ale a ctivităţii unor zug ravi din prima ju-
măta te a secolului al XVIII-lea, localnici au pe reg mu,
ale ambianţei a rtis tic din ca re prove neau mînuitorii
pen elului, ale vieţuirii , pînă tîrziu, spre fin el secolului
al XIX-lea, a trad iţ i i unei arte româneşti, ce ·e plă­
mădi se în amfiteatrul Mu nţilot· Apuseni, apoi nume de
zugr avi sînt tot a tîtca aspecte cc-şi a fl ă ştiri în pictura
lăcaşurilor de le mn cl uj en e. În sus ţi ner a celor de nw i
sus amintim: icoa ne] împărăteş ti, din 1737, de la Bă ­
deni; icoan ele ca tape tesm ei d la Dr tea, răs cumpăra te
în 1742, de către Nistor Gheorgh e cu f ciorii lui; icoana Biide ni. De la! iu cli 11 cn clrul i 11lr ări i .
Deisis cu a postolii, d a ta tă 1747, de la Aş chileu Mic,
p care i-o atri buim , prin analogie, lui Nechita zugr av45;
icoanele de tr diţi pos tbi zantină de la Criş e ni, din 1760 au ră zbit în ctitoriile s ăte şti un număr apre1ciabil de
(Sf. Nicolae), a tes tînd totodată lăcaşul anterior; de la cărţi ce evocă frecvenţa lor odinioară , aportul colecti-
Tioltiur (Maria cu pruncul) , din ac e eaş i vreme, precum vităţii în procur ar ea lor, participarea con ş ti ent ă la m en-
ş i pe aceea de la Dre tea, din 1773. ţine r ea şi dezvoltarea gr aiului românesc. La Frata:
Din d e cor a ţi a pictată pe p e re ţii lăcaş u rilor se d e- Triod, Rîmnic, 1731; Evanghelie, Bucur eş ti , 1742; A n-
ta~ e az ă, prin r ealizar·e a a rtis tică, aceea din 1765, de t ologhion, Rîmnic, 1752; Psaltire, Rîmnic, 1779. La Bonţ:
la Băd eni, pe ca r e o a tri buim unui zu g rav activ în Liturghii, Rîmnic, 1733; Triocl, Rîmnic, 1736 ; Apostol, Bu-
zona Ţării Moţilor (poate Crăciun zugravul sau Ghior- cur ş ti, 1743; Antologhion, Bucureşti, 1777. La Băd eni :
ghie de la Răşinari ) ; pictura, fra gmentar păstra tă, de Ev anghelie, Rîmnic, 1746 ; Psaltire, Rîmnic, 1764. La
la Stolna, d a tată ante quem 1769, prin fri za icoan elor Ocoli şel: Chirictcoclromion, Bu cureşti, 1732.; Octoih, Bucu-
împărăt eşti; aceea , fidelă tradiţi ei iconogr afi ei bizantine, r ş ti, 1746. La Cojocna se pă s treaz ă urm le unor m a-
cu bogat d ecor floral şi accente sociale, de la Aghireşu, nu ·crise din secqlele XV şi XVII, apoi tipărituri de
d ata tă d inscripţie, 1774, urma tă la doi ani de r eali- d incolo d e munţi, p e ,u n ele dintre ele s tăruind s em-
zar ea icoanelor împărăteşti, au torul putînd fi Nistor de n ăturil e autograf ale d ascălului P·a nte1imon, din 1736,
la Fel ac. Pictura , de bună calitate, de la Măgura Ie rii, sau ale das că lului Şt fan, din 1774.
dintr-o primă e tapă, 1783, pre zintă analogii cu aceea
de la biserica de zid din Borzeşti (fost Bercheş), cu
ace aşi datare , şi care poate fi lega tă d e pre ze nţ a aici 46 J. To şa, lucr. cil.
47 Mo nume nte le istori ce b i sc ri cc~ti di n Epn rhi n Orncli e i. in di ce le d e
ZU grn Vi.
43 Edi l'i ciu cc t re buie avut in ve der e la o n o u ă e v icl cn \.ă. 4 8 Ibiclc 111.
44 La Şard u pc rc~ ii s1 nl văru iţi ; la Bc rc hi cşu , piclura tola l cură~ată ; 49 Ed ifi ciu l llll' rilin cl a fi propus p c lisla m onum c nlc lor isto ri ce.
la Să li ş lea Veche pereţii a u fos l rcpicta~i, ln 1911 , iar ce i de la Lacu , ln so Lăcaşu l a fost ridi cat, confo rm in scripţi e i , ln z il ele episc op ului· Ioan
deceniul şa plc al sccolultl'i nostru . Lcmcny , de meşlcrul S laro Ianoş ele l a lara, l n a nul 1848, mni 10 z'il c
45 Marius Po rumb , Zugravi ş i ce ntre româneşti de pictură„. , p. 119 . „f'iin.du fum(uri) , 8 6, suflete 240, şi b i ră ul sa lului „.".

31

http://patrimoniu.gov.ro
 i\ lilrlincs li . Dclaliu tic consolii şi din
ca drul intrilrii.
Chl's[w. U~i l e lmpăril Leş li.

Fragmentînd lăcaşurile
de lemn pentru a l pune
laolaltă valenţele istorice şi artistic , am r ţinut cîteva
întregi cu gîndul de a le reda imaginea lor d a n. am blu ,
izvorită din fantezia c1~e11toarc a artistului popular.
Vom începe, şi nu întîmplător, cu biserica de 1 mn
de Ja Mărtin sti. Trecută în noua listă a monumentelor
încă din 1972; ea a fost demolată, fără drept d ap 1:
peste cinci ani, scuza tîrzie fiind aceea că nu prez n ta
valoare5 1• Construită la Del ni (fost Indol), la mijlocul
ecolului al XVIII-lea, rămasă fără întrebu i nţare odată
cu ridicarea, în 1856, a cel i d zicl52, arc şansa să fie
nec sară la Mărtine. ti und este cumpărată şi restau-
rată în 1863. Ca şi în alt cazuri momentul este consi-
derat drept an al cdificării53. Din Del ni a luat cu sine
un Minei ele Ţara Homânească, dăruit în 1739 bisericii
clin Livada şi care se alătură c lor aflate aici, printre
care o Evanghelie de Bucureşti, 1742, cumpărată cu
cinci florinţi de Dane Săvul şi dată bisericii Sănmărti­
V:i l rn Sil lill rucului spre Leurda.
ncşti (a tăzi Mărtineşti). Lăcaşul înfăţi şa planul drept-
unghiular cu absida dccroşată poligonală. Consol le, cu
profilul ,cap ele cal", erau sculptate, decor întîlnit şi
la căpriorii streaşinii, clupă mod lul unor monumente
din Munţii Apuseni, ele car o apropiau şi alte elemente
culptate. Hozete, cioplituri prin aşchi .re, motive geo-
metrice erau săpate în grinda-mcşt r, după un obicei
s trăbun. Aceleaşi ornamente împodobeau şi ancaclrn-
mentcle intrărilor, împletite aici cu frunza de ied eră,
motiv a cărui prezenţă constitui una dintre caracteris-
ticile bisericilor de lemn d pc Valea Arieşului. Din
peisajul şoselei către Turda, edificiul lipseşte, 1 atră­
gea atenţia prin armonia proporţiilor, sem ţia clopot-
niţei cu foişor, într-un cuvînt, prin nota de pitar se.
Valea Sălătrucului însoţ şt călăforul pînă în satul
Leurda, cu casele răzleţite pe dealuri. Intr-o poiană a
poposit, cîndva, din peregrinările pe alfe dealuri, o în-
c!ntătoarc biserică de lemn. De und e venea, nu am putut
stabili cu siguranţă. Peste afirm aţia că a ar fi de la
Hohia, se suprapun ştirile privind strămutarea lăcaşului,
Leurda. Consolil .
51 J\rhi vn D.E.P.C.N . , dosnr Monumc11L. de acolo, din 1643, în 1911-1912 la Sălişca Dejului55.
52 .5em11 /i sm, 1\)Qf\, p. 362.
5~ ldem, p. 589.
Localnicii păstrează, prin tradiţie, amintirea că locul
5d Emi lian episcop de Alb a Julia. Omagiu locurilor nula/e. Ilollia ~ i cei
trei clilori ai mă111/slirii Sf. Ano, ln „lncl rumi'\Lor pnsloral", I, J\lba Iulia, 55 C. Gherman, I. Şerban , Bisericile de la Ilohia, ln ,,Îndrumălor pas-
1977, p. 262. to.ral", II, 1978, p. 131-135.

38

http://patrimoniu.gov.ro
 Satul Bucea, p endinte de comuna Ciudea, păstrează
mărturia omiterii n ejustificate, din conscripţia lui Bu-
cov, a lăc aş ului de lemn din acea vreme. Neadaptîndu-se
joasei înălţimi a intrărilor, urm aşii col ctivităţii ctitori-
ce~ti au tăiat partea superioară a ancadra mentelor, sa-
crificînd, cu acest prilej, aotul de naşter e al edificiului.
Iri reconstituirea, cu aproximaţi , a acestuia folos im
elementele cons tructive, forma îns crisă de pereţi, în anu-
me dimens iuni, motivele decora tive, car n e readuc în
atmosfera s colului al XVII-lea.
în 1791, dată săpa tă într-o bîrnă din prea jma acce-
sului la turn, aces ta a fost consolidat, faptul pledînd
cauza vechimii propuse a bise ricii.
Alcătuiţi din ş~s bîrne, p ereţii acesteia în criu pla-
nul dr ptunghiular cu abs ida d ecroşa tă , poligonală, cu
patru laturi, prez ntînd particularitatea arhaică a un-
ghiului în ax. Motive geo1wetrice : romburi, semicercu ri,
spirale împodobesc ancadram entul intrării, de pe latura
de sud , ca şi pe cel dintr pronaos şi naos, în lemnul
Leunla. Luminalor.

·'

·~
/

Leurda. Vedere de
a nsa mblu

Di neu .

s trămutării a r fi o pădur e din „Dealul Podului". Toponi-

mia locului o a flăm menţionată în alte surse bibliog rafi ce,
pentru dăinuir ea, cîndva, a uneia dintre cele trei m ă năs tiri
a Chiui eş tilor 56 . Pentru vî rsta edifi ciului, el mentei con-
structive şi d corativ tind a-i fixa începuturile în prima
parte a secolului al XVII-1 a . Pereţii, de mici dimen-
siuni, înscriu planul primar al unui dreptungh i cu ab-
sida poligonală cu tr i laturi, î n continuar a nav i.
Constel aţii el rozete împodobesc ancadnmentclc in-
trărilor, consolele, că pri orii şi grind a catapetesmei. Un
chenar în frînghie, stră juit d cioplituri geom trice,
tinde şi el către roz -ta ch eii ele boltă. Bîrnelc absid ei
sînt străpunse, pe toate laturil , el ferestruicile arh aice,
în formă de cruce.
Pest acoperişul unitar, cu învelitoare de şiţă, meş­
terul primei jumătăţi a secolului al XVIII-lea57 a su-
prapus o rnin ia tură a clopotniţei de la Fildu d Su s
sau a alteia, de acest gen, cu foişor, fleşă şi patru tur-
nuleţe, insuflîndu-i însă spiritul d concur nţă cu înăl­
ţimea dealurilor.
Chi dea. Lumina l oru l.

51i T . ITerm an n. lucr . ci l „ p. 44.

căruia, spre soclu , apar ciuda te ornamente, sim]:ialuri
57 Din aceeaş i vreme dalează ş i pi cl ur n u ş il o r impări'ileşli.
P ie lurn perc\ilor est~ . qi 1 ,\ seco lul n i X JX-Jea şi rea li zn lă de zu "rnv i tăinuite ale unor s mnificaţii uitate de secole. Brîul în
el· ln Nic ul a. frînghie urmăreşte mijlocul pereţilor„ cu excepţi a celui

http://patrimoniu.gov.ro
 a c eş tia rcprczentn u n um ai o cincime clin n um ă rul fa-
miliilor î nregis tratc.61
D in a nul 1764, lăcaş ul co n servă unele danii, el e mat·-
cîncl , desigur, un. ev niment în via ţa sa, poa te tocmai
s trăm uta rea în v ale. I se fac noi icoan e împărăteş ti , a c ea,
cu r cprezentar a D ei ·is, fiind plătită de Lăpuş a n D a neş
şi soţi a sn Gra pina62. Pe a celaş i ctitor îl d s cifră m, cu
da ta de 26 a pri li e 176-t, p e m asa de pia tră din pronaos
făcută: „ ... în v remile cele ele pieire p ntnl lP. gP. . . . ".
De ceeaşi formă cu pres tolu l, piesa m e nţiona tă b en e-
ficiaz ă de o r marca bilă s tru c tură flora lă cc s - p oate
atribui localnicului Şip oş David.
În modeste propo rţii , pereţi i edifi ciul ui înf ă ţ i şează
un pla n dr -ptunghiul a r cu absida el croş a tă poli go nală .
Dintre elem n.tele sale a rha ice se m n a l ăm altarul, cu
două intrări, ca ş i luminatorul de p e lntu ra de sud a
n a ve i, alcătu it din. şa se fo i d'e, trifo i d ispuse în cruce,
r evcla to t· pe ntru spiritul crea tor al m eşte r u lui. !n su s-
ţin e r ea aces tui a , şi prin el a valorii a rtis tice a ob iecti-
v ului, în s umăm, numai, decorul sc ulp ta t, pe motivele
frîng hiei, dintelui de lup, roze te i, s ăp a t în a ncad ra m e ntul
i ntrăr ii , de p e latu ra ele sud; în cunun a p e r e ţil o r; în
el em entele de su sţin e r e a bo l ţilor; în g r in da el e d easupra
dve relor .
Str eşi nil e acope ri şului , cu pa nte ma r i, prote j ează lan -
ţ ul de con so le, cu cr es tă turi în. r etrage ri s ucces iv , co-
borî ncl ş i pes te prispa cioplită . C lopotniţa îngu s tă, cu
foi şor şi fle şă poligon.ală, a ju tă ed ificiu l s ă-şi m a rch eze
pr ze nţa prin pe rd eaua co pacilor, dincolo el e incinta de
p i a tr ă .
Cili de:i. Jkl:i l i tt dl' como l i:\ ~ i ~ ll'l':l ~ i1 ti\

el e nord. Prispa, el e p e la Lura de su ci, a re s tîlpi sc ulpt a ţi

ş i a rcade cl ecorn te p'q m otiv ul „frîng hiei" . Clopotniţa
s cundă, cu foiş o r în console, r e u şeş t e s ă s impună prin
î nă l ţ i m ea fleşe i.
Nu ş tim cîn.d ·1 di spă rut bise rica sa tului Dîncu (co-
muna Aghir eş u), a t es ta t ă de con cl"ipţiil e secolului al
XVIII-leasa. De la ea au rămas icoan e , ca aceea, din
1748, p e car e art is tul a cons mna t: „scris-am eu Ion
zugravul munca acestor trei ic()ane pome an ă, numai
cheltuiala ele la sat .. .", apoi cele clin 1753 (Ioan Bote-
zătoru l , N aş t e r ea Domnului, Maica Domnulu i ş i Apos-
tolii) , sau cele da torat e lui N e.chita zug ravul 59 , din. 1767;
precu m şi cărţi tipărite, printre ca re : Liturghii, Rîmn ic,
1768; Cazanii, Rîmnic, 1781.
În 1860- 1862, satul are n vo ie de un lăca ş de cult
pe car e îl obţine din Valea Drăganului (fos t S cbi şul
Mare). Faptul lămure şte ingularitatea în ac e a s tă pa rte
a Clujului, a pri p ei, cu elem entele , arcad ele şi s tîlpi i,
sculptate cu dărnicie p e motivul frîn ghiei şi al dintelui
el e lup, aid oma acelora de p plaiuri! sal de origine :
Tusa , Sîrbi, Cizer . Anul edificării, 1750, este ·s ăpat pe Piicl url' ni . Pon rt n .
a ncadram entul intrării , acum d es fiinţa te, de p e la tura
de sud , î mpodobit cu m otiv geometrice, roz ete , inimi,
frunze de i ed e ră . Stratul de t ncuia lă exteri oa ră a lă s at Un ultim p opas la Păcl ur ni, nu el pa rte de Che ile
liber privirilor frumo sul brîu în frînghi , la interior Turzii, parcurgînd drumul, de altă dată, al exempla rului
el ascunzînd, probabil, os tenelile unui zu grav din vre- din Triod, Bucu reşti , 1726, sau al Penticostarului de
mea ridicării lăcaşului. Poarta de. acces, famili a ră în Rîmnic, 1767.
zonă,60 ca ş i în gosp odăria românească , este sc ulptată Poarta de acces, din plin s culpta tă , printre motive
cu motive geometri ce ş i florale ş i pu să sub adă p ost pe alegîndu-se şarp ele, rea li za tă, conform inscripţi1ei , în „v ă­
p atru stîlpi. leat 1783 luna lui martie, Nap Toader, această. uşe cm
Din u rcu su l an evoios cătr sat, pe dealurile aride, făcut Nap Simion şi popa Ion . . .", constituie o prim ă
lăcaşul este ~ apariţie r confortantă prin clopotniţa cu mărtu ri e a valorii artistice a an ·a mblului.
foişorul în console şi fleşa înaltă, flanca tă de pa tru tur-
De plan dreptungh iular, cu absid a poligona lă cu cinci
nuleţe .
latu ri şi pronaos poligonal, îm bin ări iscusite , console cu
Despre lăcaşul din satul Chid ea, (comuna Vultureni) , multe cioplitu ri, regăsite şi la susţinerea bolţii, lăcaşul
se pă s trează tradiţi a că a fost adus d in deal în timpul de la Pădureni rămîne inegalabil prin d e cora ţi a sculp-
luptelor confesionale. în anii 1760- 1762, conscriptorii tată. Ancadram entele intrărilor, dar m ai ales podoaba
lui Bucov m enţionează aici o bi se rică a uniţilor, d ~şi oferită faţade lor, atestă talentul m eş te rului sau al meş -

08 Şema li~ m ,
1900 , p. 256 ; V. Ciob:i nu , op . cil. , p. 63 1. 61 V. Ciobnnu , op. c il. , p. 647.
59 M. Porumb, Zugral!i ş i cenlre ro m âneş ti ... , p . 119. 62 Ex isl:'i şi icoane anterioare, ca acee a a Sfln lului N icola e , cc poale
60 Exe mplu apropiat fiind Ticu-S:it. fi ntribuită zu gr:ivului Ghe orgh e de Ia Cetat ea de Ba lt ă .

40

http://patrimoniu.gov.ro

l ':i cll· n •11i. l li 11 r rnlp l 111·n t'u\Ud l' lor.
terilor despre ca re tr a diţia a rP,ţinut ~tirea că era u din
Ag hir eş u. Frîn ghia sau împletitura de cos i ţe, simbolul
soarelui, sub form e clifcdte, păsări stilizate, p a juri bi-
cefal e alcăt ui esc chimirul p e r e ţilor .
Prispa, el e pe la tura de sud, a suferit modificări, prin
înlocuirea stîlpilor ş i arcadelor, prin lărg ir ea spaţiu­
lui, în care scop şarpanta acoperişului a fost schimbată,
astăzi fiind vizibile, din exterior, structura bolţilor ca
şi a clopotniţei. Din prispa originară stărui e un stîlp
sculptat, dar şi ancadramentul intrării pr esărat cu ro-
ze te, ş i în care es te consemnat, cu multă fantezie, anul
1750.
RE SUME
Aprcs avoir signale dans so n inlroduclion la disparilion - surtout â
la fin du siccl e derni er e l dans l a premiere partie de cc siecle-ci - de
loutc unc seric d 'cgliscs cn bois , l 'nutcur ex prime son rcgrcl pour ln mnn-
quc prcsq uc total e de donnees sur Jcur histoirc ct Jcur aspect. L'annee
1955 a represcnte un moment crucial dans l 'histoire de la prolection des
monumcnls historiques de Roumani c, par la publiea lion des Resolulions
du Conseil des Ministres n os 1140 et 661.
Dans Ic reperloire des monumcnts hisloriqu cs figurent pour Ic dCparte-
mcn t de Cluj un total de 32 cgliscs en bois. Les opcrations , co mm e nc~es
http://patrimoniu.gov.ro
l 'i'icl11 rc 11i. \"L' ci(' l'l' SPl'l' (' Sl.
l 1 :J d1 1re11i. l11 sl' rip\ i:1 l' ll <lul:l r('n. (Su r s:1 i111 ng i11ilor . Fololl'l':l l l. l ~ . l '. C.:-\ .
Icoan eJe î mp ă r ăteşti , data le 1755, (Is . Hs . învăţăto r :
s-au zugrăvit popa Barbu, io rtea G ·1 v rilă; Mar ia cu
prun cul ; Sf. Nicolae), Ci.-1 ~ i icoa na el e hram, So borul în -
ge rilo r, p i c ta tă , în 1769 , el e G h eo r .~ h zugra vul, sînt do-
vezile pr eocup ă rii p e ntru înfr umu ·e ţar ea l ăcaş ului.
Pictu ra mura l ă poa rtă pregnant co n s e cinţele înv eli -
torii n c re pCJra te la Limp . Ici-colo cîte un fragm e nt, ·pre
exemplu chipul Sf. Cristofor, din n aos , supravi e ţui eş t e
clin pictura făcută în 1793 de Vas ile l opovici zugrav ul ,
cu cheltui ala bise ricii ş i oste neala curatorilor din familia
Nap.
Importa nt, din punct de v edere tipologic, pr e ţios p n -
tru decorul sculptat, lăcaşul el e la I ădure ni (fost Mui e-
rău) m e rită cu pri s o s inţă a fi conservat ştiinţifi c.
Cele 36 de lăcaşuri din jud e ţul Cluj, propuse s pre
clasa re ca monum ente isto rice, sînt tot atîtea docum ente
şi întruchipări ale ideii de p e rmanenţă, continuitate şi
unitate român ască, tot a tîtea mărturii ale puterii crea-
toar e, şi ale dragostei pentru frumos a poporului n ostru,
dar tot atîtea calde ap eluri pe ntru valid ar ea noii liste
a monumentelor istorice.
au cours des a nnecs '60 , onl cu pour prcludc des rcch cr ch cs e xhaustiv e
d'archivcs el bibliographiques, suivics ele rcclierch es sur lcs li cux qui on
dure plus de dix ans. Les rcsultats ele ccs trav aux , en cc qui co ncern e
l 'a rchite c tur~ du bois , se traduiscnt par un nombre ele :36 objcctil's 11011-
veaux proposes pour elasscrnent.
Ces objectil's c nrichisscnt le palrimoine d 'a rt populairc roumain
(architccturc, sculpturc, peinturc) ct valent pcut-Nrc elavanta gc encore
par Jeur signification historique ,e11 Jeur qualite de cloeumcnts atlcst:111t la
permanencc , la continuitc ct l 'unit(! du pcuple rournain.
41
ARHITECTURA POPULARĂ DIN ZONA PANCIULUI

IO N nrnHCl lJ

ără ~1 co n s id c ra~ă pînă la„a~eas_tă .dat~ lit:c r~t ura

F s p ec ia fi.I1ta te o zo na et nograf ica ci 1st 111 c La , înPodgo ri a Pa dn-e
c iu I u i pre zintă tot u ş i pa rLi c u la rită\, i i n te resa ntc î n ceea ce pri-
v eş Le c ult ura m a ter i a l ă ş i spi ritua l ă a sate lo r ca re o co mpun , \ ' 11\'
note le s pec ifi ce a le aceste ia pornind , c um este ş i fir esc, din
ca rac te ri st ica d o m in a ntă a oc up a\.ie i locui to ril o r - c u l t i n1-
rea di 11 ce le mai vec hi Limp uri a vi\.e i d e v ie, c u toate co n-
sr c i n\.e le d e o rdin eco no m ic ş i soc ia l p c ca re accasla le impli că.
Ce r cetă ril e e tnografi ce prop riu- z ise în l oca li Lă \, il c el e pt~
plutform e le d e re li P[ ce compu n Podgoria Pan c iului s înt: d e
d ată rc ce ntă 1 ş i a u î n ved e re sec l oarc ca re sînL d e pa r Le de
a înt reg i tab lo ul c u llurii pop ul a rP din zo n ă, dome nii î nLi11 se
c um a r f i d e exemplu cel a l fo lc lo rului liLe ra r , muzi ca l ş i co re-
gra fi c, a l obi ce iur il or etc . aştcptîndu-ş i înc[t c e rcetătorii .
Jud ecă\ i ele va loa re d e pres t ig iu , c um a r fi ce le a pa r\.i n înd
lui Ion Dia co nu , a firmă că zona et n ograf i că a Vran ce i. Yc c in ă
c u Podgori a Pa nc iulu i ş i cea a O d ob eşt il or , d e pă şeşle c u mu l L
limi te le i sto ri ce a le \inu t ului ~. Nu şt i m l' xact ce l ocaliLăVi /•' ig . .7 . Castt cli11 Salu-Nou , Pa nc iu.
avea în ved e re I. D iaco nu la acea dat[t , îns ă c u s i gura n\ ă se
referea ş i la o bună pa r le d in sate le co rnpon e nLe a le Podgor ie i ş i <l te nac i tăP i c u ca re a lu plat d e-a lun gu l veac uril or
Panc iului , c ursu l s u pe ri o r a I V ă ii Suş i(. c i , Va lea Milcovu lui e l e. î mp o Lri\'~1 te ndin~ e l o r acaparatoare a le m a rii b o ie ri mi , în sp e-
Ex is ten\.a un o r sall' a pa r\.in î nd ini\ ia I d e Oco lul Vra ncei - c ia l în e poca fo n a r i otăli .
c um a r fi Ir eş lii , loca li tate ca r e păslreazft ş i as lăz i ace l eaş i Av încl în \' ede re a crs lc suma re. d a r a b so luL necesa re prec i-
ca r acte ri st ic i elnogra fi ce ca ş i sate le vrînce ne c u ca re se a fl ă ză ri d e ordin ge ne ra l, a rhiLec Lura Lradi~i o na l ă din sa lc ie păn­
în h o tar - precu m ş i a f a p t ului că cloc ume nLe le îi a r ată ce nc se va s i tu a, c um es te şi [iregc, în a ri a a rhi tect urii 'ţă ră­
pc v rînce ni ca avîncl întin se propri c lă \. i c u!Liva Le c u v i ~ă n eş ti d e le mn din \.a ra n oas tr ă , co ns t.ata re ce s-a impus în
d e v ie în ho ta ru l sa te lor Tif eş Li ş i C li pi ceşL i . ne dowd csc urma unor amp le invest iga \.ii în l oca li tă\. i s ilu a Le mai a les
„a p ri o r i" că î 11 Lr-o e p ocă nu p rc<1 î nd epă rl al.ă sate le Pa n- p c c ur s ul s up e ri or a I Văii S u ş q. e i , resp ec ti v zo na co mun el or
e iului avea u note co mu ne c u ce le din Vrnnccn vec in ă. mult. Rftcoasa, C.împ uri ş i Sove ja, ia r în ullimu l timp ş i în loca-
ma i 11ume roase d ecît ris tă z i 3 . CîL pri vqtc secto rul la ca re ne li Lăt.il e din podgo ri e .7
, ·o m refe r i, r cs p ec l.i \' arhileclura popularii .~ i în spec ial cea Aşada r, î nLr- o reg i une a l'l aLă în imediala vec in ă tat e a unor
11 m onum enlelor de eul/ , asemă nft r il e ş i parl i c ul ar it ă \il e codr i sec ul a ri - es te s ufi c ie nt să a minLirn numrii p ă du rile
se do, ·edesc a fi d eose bit de intcresa nl e. Aces l lu c ru es te d e din Mas i v ul Z ă br ă u\. ului - co n s tru c ţiile au fo ·L ridi cate d in
ri !Lfe l observrib il ş i în l oca li tă \. il e s iLua l.e din co lo de limita le mn , s te ja rul fiind s pec ia fo l os i tă c u pr ecă d e r e. P e nLru r ea -
n o rdi că a zone i Pa nc iul u i, respecl iv pi' \'8lca Dornoşi~ei
litatea e tno g r a fi că d e la .î n ceputul seco l ului nostru casel e
din Ţ i11uLul A djudu lu i. Nu a r fi , c red e m , l ip s ită de co nst ruite din bî r ne p e te m e lii ele pi at r ă, sa u clin nuie le pe
inte res o ce rce ta re a m p l ă ca re să cl e mo ns l reze că el e JapL în- sc he let d e le mn era u încă prczc n\,e v i i . Ceea ce este însă se mni-
treag·a z o n ă d e sud-vest a Mo ld ov e i în ca re Lre bui e inc lu se Ji caL iv ş i el e o d eose b i tă imp o rtan\.ă în s pr ijinul nf irm a\. iil o r
Va l ~a M il cov u lui , Ţara Vra nce i , Vă il e S u ş i\.e i , Ză bră u \. ului d e la începutul studiului nos tru es te fapL ul că tip o log ia for-
ş i Domo~i(. e i - a d i că. exact ceea ce ri for mal. din v re muri
me lo r el e p la n a case i ţrt r ă n eşt i d in zo na d e care n e oc up ă m
st răv ec h i T inutul P u t ne i - co nst itui e u Ya s l.ă zo nă. în ca re nu î nreg i s trează - c u excep \,ia a b se n\,e i t ipu lui ar haic a l crise i
uni tatea a'dmini s Lra l.i vă feud a l ă - ş i ma i a p oi rn od e rn{t - c u că ma r ă - ni c i o d eoseb ire ele V ra ncca .8
mo ld ove n ească , ca re rra (inu l ui , ri du s d e-a l ungu l , ·ea c uril or
P rin urma re , d e la casa c u Lind ă ş i că ma r ă, următoarea
la co nt u ra rea un e i c ulturi mate ri a le ş i s piritu a le uni Ln rc,
t reaptă C \' O lu Li vă es le mrir cată ş i a ic i. d e a pa rj\.ia cele i d e-a
Yizibil ă în primu l rînd în li mb ă 4 , a rhitect ur ă ş i p o r t popu-
d o ua ca me re ( „casa mare') ş i pre lua rea d e căt r e „chil e r " a
la r.
l'un cţ iil o r p e ca re le avea că m ara.
D e ase me nea, nu este d e loc n eg l ij <i bil ă ni c i p rec izarra că
Tinut ul Put ne i cs le, în toată isto ri a Mo ld ove i, reg iun ea unor Odată c u di s p a ri ţ i a ca me re i as i.mctr icc (cu „co L" ) ş i trans-
p ute rni ce obst i d e l.ăra ni răzeş i , c u o s iLu at:ie eco n omi că înflo- formar ea Lind e i în „sa la case i", se poate s pun e că, în linii
ritorire ş i un' ridi c; t niv e l el e co n şt ii n\,ă a LîL în ceea ce pri- gene ra le , p lanu l case i \,ă r ă n eş L i clin zo na Panc iul u i s-a a pro-
veşte ro lul p e ca re î l d eţ in e a î n a p ă r a r ea s LaLu l ui ", pre c um p iat tot ma i mul t d e ex i ge n ~e l c impu se tre ptaL a rhi tect urii
pop ulare d e evolup a eco n o mi că ş i soc i a l ă înr eg i s trată în oe-a
1 E. Pave l, Co n lribu(ii l a .~ ludiul portu lui popu/or d i n Jud. \fr c//l cca , d e-a d o ua jum ătate a seco lului XX.
în „Stu d ii ş i co111 uni c:l ri ", vo i. 11 , Focşa ni. Hl79 , p. 171 - 191;
„Pa nc iu , F il e .ele c r oni că" (cole c t iv el e a utori ), B u c ur eş ti , 1982.
2 I. D iacoJ1u , T inulul \!r a 11cei , voi. l. B u c ureşti, 1969. 6 A. Sava, op. cil.
3 A. Sav a , Documenle.pu ln ene, J. Focşa ni , 1.929.
4 I. Iordan , Gr a iul puln ea n , ln „E U111os", Focşa ni , 1941, p. 90 - 11 7.
7 Ave m î n ve dere campa ni a el e r cpc rtori c rc a mon u rnc nl.c lor ele arhi-
5 D. Cante m ir, D escripl io J\llo ldau i qe , B u cur eş t i , 197:3 ; E . Zah a r ia,
tccturi:i popul a rii conse r vate in s itu.
Organizarea socia l- eco11omică ş i mililar-p o lUi că a. rom.~ ni~or din ~1i~e 11 '.,uL I . s J. Cherc iu , A ihilec lurn lr ad iţi o nal ă din Tar ~l V rancei - Casa fă ră,~
Sa t ele devă lm aşe de lip urî·ncea n , ln „Vrn n ţcn, Stu cl 11 ş 1 co muni c a n , . IV n.eascâ, ln „Hcv is la rnuzct; lor ş i rnonu111e ntc lor - Mon u1mmlc istorice ş i
Focşani , 1981, p . 141 -149. .., 1
siu a rt.~ / nr . ,2/ /.,982, P„ (i7 ş i urm .,

http://patrimoniu.gov.ro
 Ol

- - - - ---t
"'o
â~ \
\
\
\
------- - -ţ \
I 'f
I I
I I
I I
·- ·---, ·-- ·- ·--·- + --·- - ·--·

-
I I
I I

'
.... ......
' - - - -;-
I
I
- - - - - ---\
I
I

/I
I
I
Â
.o-
l __ __ cl ~ ------ __ _ _ _ _/

Fig. ;;. Bise ri ca clin Chi\ c:111i - l\ lo\" ili\ :1 (pl :111 ).

La case le Yec l1i , une lr din e le s iLuaLe chi a r î n zo nel e pe ri -

fe ri ce a le o r a şului P a nc iu , e le me nLrl e el e deco r, în s pec ia l
sLîlpii cr(' sta l. i <.: r ecază la un moment dat impres ia că le afli
înLr-un. sa l el e la poa le le mun\ il o r Vra nce i, la aceasta co nLri -
h11ind ş i fa ptul că ş indril a est e unul clin ma Le ri a le le el e acopc-
riL prefe ra te ele Loa l.c l ocnlil ă l.ik p odgori e i.
Trec înd la a na li za monum enLe lo r ele· culL, r e m ~H că m el e la
în ce puL <.:ă aşa dup ă cum bi se ri c il e el e lemn clin Ta ra V1·a nce i
a u noLa lor s p ec ifi că foa r te pr o nunl a tă, i zvo rîl.ă pe el e o p ~1rtc
clin fr ecve n~ a un o r form e de pl a n s tr ăvec hi ia r pe el e a ltă
pa r te din pl as Li <.:a a rhitect ur a l ă a prid ,·oare lor a mpl a sa te pe
Fi{! . ~- Cns[t cu lind:! ~i clirna rii diu Frec:l \e i l\ l ov ili ~n (dc la liu ) . la tura el e s ud a l ăca:;; ului O, Lot as Lfc l monum ente le clin loca li-
uq,il e Chj\ ca ni ş i Spe ri e \i - co m . Mov ili~ a. M înăs Li oa rn -
O preze nl. ă n ota bil ă ,ma i a les ci în puncLul cTe vede re a I corn . F iLi o n cş Li :;; i St r ăoa n e ele S 11 s - co m. St r ăoa n e 10 p r ez intă
rea li ză rii
a rt isLi ce, es Lc casa cu pricl\" or , a că r e i a pa rj\i c co in- o sc ri e el e p a rLi c ul a rită \i <.:a ri." le co nf eră o n otă o ri gi n a l ă ce
cid e cu dezvo lta rea pc sca ră Lot ma i l a r gă a d<' co rului t ra [orat . du ce, în ce le din urmă, la <.:o nt urarea unui s pec ifi c zo na l cl eo-
sebiL el e ce l a l reg iunil or in co njur ăLoa r e . J\fa i mul t cl ec îL atît:

P ig. 3 . Casii c u pri dvo r clin F ili o 11 e~ li .

Fi_q. a. P rid vorul bi ser ic ii d in C hi ~can i -Mov ili ţa.

d acă bi se ri cile de lemn vrînc ne nu impr es i o n ează prin m o-

numenta litate , ex ist ind un a numi t rap ort el e prop o r ţ ii între

9 Jcl e m , A rhilec lura lradi/ ion a /U d in Trrra Vra nce i , î n „Rev is la mu -

Fig. 4. B ise ri ca din
zeelor ş i m onum cnlclor ", - lo numcntc is tori ce ş i el e a rlă, nr. 1/1983
p. 65 şi urm .
10 P rimul r ăzb o i mon d ial , ca r e a a du s m ari n e norociri as upra sat elor
din sudul Mold ove i und e se cl ă d ea b ă tă li a holărîlo a r e pc nlrn destin ele
R om âni ei , a provocat distru ger ea bi seri cilor de lemn din C iol ăn cş ti -
catapet cas ma pi ctată pe p l n ză de a ici a fo st sa lvată ş i aş ezată în pridvo-
rul biseri cii din Min ăstio a ra - ş i Ghimi ccşti , precum ş i avarierea gravă a
bise ri cii clin Stră oan e . Aceast a din urmă , lovită ele un obuz p c latura ele
ră sărit , a fost în c onjurată de o ce ntur ă din cărămid ă ş i bolovani la soclu,
Chi ţca ni-Moviliţa. înlătura tă cu ocazia lu crărilor de r estaurar e .

43

http://patrimoniu.gov.ro

/.'i{J. 7. IJ isn ic:i d i11 Slnio:in L· i11 v:irn :11111l11i Jntl:I.
Fi g. 8 . l11 scr ip\ i:1 de ci<' asu pra u ş ii l.Ji sc ri c ii di11 S lr ăua n r.
casa \ ă r ă n cască ş i l ăca;; ul de culL , monumente le clin S L.r ăoa n e
şi Mî nf1sli oa ra se d e la şcază net de a rhitec lura l a i că a zo ne i,
fapt cc se dalor ează une i ma i puLerni ce influen\.c pe ca re ar-
hilec lura bise ri c il or clin zi d a exc rcilaL-o la un mom ent dat
a s upra ce Io r el i n Ic m n .
În ă ltatc pe leme i ii joase de pi a lr[t ll , din bîrn e mas ive ele
sLe ja r , înche iate .î n coa d ă el e rînduni că ş i acope rite cu ş indril ă,
bi se ri c il e din C hi ~ca ni Străoane ş i 1înăst i oara ş i -au co nser-
vat adm irabi l .înfă (. i şa r ea ini~i a l ă, d eş i obice iul înv elirii cu
scî nduri a p e r eţ ilor exle ri ori , atîL de fr ecve nt î n Tara Vra n-
ce i, îl întîlnim ş i a ic iu, La Spe ric\.i, chi ar da că p e r eţ ii a u fost
ten cu i(,i, din punct el e vedere p la ni mel ri c b ise ri cii i s-a p ăs trat
forma ini ~ i a lă,
Acope ri şu l , foa rlc î na lt la St r ăoa n e ş i Mî năst i oara , p re-
văz u t cu st reaş ini ext rem el e la rg i, s us \inuLe de co nsole în
11 T e meliil e b ise ri c il or de lem n d in Podgo ri a Pa nc iului nu a u n1 c1
n ic i. l:lţim ca ce lor de la monum c ntclc s imi 'larc d in Vrancea.
e l cvaţ. i a ş i
O p ri mă ana li ză a acestor particulllrităfi es te r ăcută el e L. Pavel ş i Hocl ica
Manoliu l n st ud iul „Mo num e ntele ele a rhitec tu r ă populară clin le mn d in
patrimoniul j ud . Vrancea ", l n vo i. „Studii ş i com uni că ri ", Focşa ni , 1978.
Acest studiu es te p rimul , !n ordin e c r o n o l og i că, care abo r dează aspecte le ri -
di ca te el e aThitec tura biser ic ilor de lemn din accas lă parle a \.ării n oastre .
12 Cu cxce p\.ia bi se ri c ii clin C hiţ ca ni ş i part.ia \. a bi seri c ii cl in M in ă­
stioara, bi se rica din St răoane a fos t acop e rită , pină la începe rea lu cr:l ri-
lor ele r es taurare, cu scl nclur ă ge lu ită din brad (in clu s iv pridvorul).
44
http://patrimoniu.gov.ro
Lrepte. es le rea li za t. la primul 111 onu111e11I , î11tr-o tehnică
o ri g inal ă ca re co nLribui e din plin , a l ă turi de ce le la llc cle-
111enlc a rhiLec Lural e - pridvor , c lopo lni! a c u d o u ă niv ele
de pr pronaos (' Ic. , - la înfă[· i ;;a r e<1 cu tolu l apa rte u acestri
hi sr ri c i.
Trecî 11cl la ana li za fo rmelor el e p lan , obse rvtim că s in g ura
bi s eri că a dnel Iorma a rh a i că el e n avă cu pronaos poligonal
;; i absida a lLaru lui d ec r oşat[t este era din Chil„ca ni . Anul
1470, prts lral el e Lra di~i e ca fi ind ce l a l co ns truirii l ăca~ 1tlui ,
11u poale Ii acccp lal. dato rită s implului moL i v că b isr ri cil e
co nslruitc din lemn , mate ri <l l sup 11 s biodegradării , a u, aş;1
cum s-a s ublini at, o „ \' i a[ă '' a lor, d ă inuir ea ce lor ma i mu lt e
dinLre e le dato rîndu-sc p reface ril or s ucces ive de-a lung ul
secole lor . 13 Va loa rea exce p[i ona l[t a bi se ri c ii din Chi( ca 11i se
d ;1L o rcază m e nţin e rii nea lte raLe a fo rme i de pla n ini\· ia lr şi
a un o r e le mente a rt is Li ce s lră„ · ec hi ca re, împr e un ă cu clopot-
11i( a clin le m11 - co nsLrn c(,ie a parte, a fl a L[t î n g r ă din ;1 bise-
ri c ii - c r eează un a nsa mblu c11 a d evăra t uni c în l'cl11l să u .
N ic i unul din monumente le din Podgo ri a Punc iului nu a p ăs­
lral î n să fo rma ele pl a n cu abs id a a lta rului ned cc r oşa lă aşa
c11rn o întîlnirn î11 Vra ncea ,· rc i11 ă la b iseri c ile din \Inica
S ăr ii ş i P o ia na . Pl a nul bi se ri c ii din Chi( ca ni este a c e l aş i cu
a I bi sericii din Pri saca - Vra neca, ase m ă n a rea me rgî nd p înft
la id cnli la lr (avem în vede re f ăp lu l că acces ul se face la
;1111bc le l ăcaş uri prinlr-un pricl\'Or deschi s a rnplasaL p e lat ura
cit- s ud ). Da cft la Prisa ca deco rul cres lat manif es lă L e ndin ~c
haroc iza nt e, s Lî lpii pridvoru lui dr la Cl1i[ ca ni , a d ă 11 oaL cu
s i g ur a nl.ă Lot în seco lul a l XVI II- iea , s înt cresla l. i cu moti,·e
gco mclri ce de o fr ccve n( ă ma x im ă în Tara V ra nce i ş i în 111u.lte
;1ILe z one eln og ra[i ce din Mo ld ova. 1 4 Dl' asemenea, abse n!.a
t urnului c l opo Lni( ă , ca re la SLrfto :rn e ;i i Mî n ăsL i oara ca pă tă
IHopor 1. ii in on u mc n ta Ic, a p rop ic foa 1Le mu I L acest l ăcaş dr casa
( fi ră n ească cu l'oi :;;o r.
Mo n11111 e nLe le de la SLri.ioa nc el e S us ş i Mî n ăsl i oa r a se cleo-
sehesc î11 să neL de o bună parle din bi se ri c ile v rîn ce ne cît
::; i de cea de la Chi[ ca ni , a l.îl. prin [orma de p la n - n;?os ul
esle prev ăz ui cu dou ă a bs ick la lernl e ca la bise ri c ile clin zid
- cil ş i prin apa ri( ia prid\'orului descl1i s , arnplasa L pe toal· ă
lnlura de vesL in co nlinu arca pcrc l. il or pro nao ului . Aces L din
urm ă aspect le co nf e r ă o pa r ti cula ri LaLc lipolo g i că ş i s Lili s ti că
cu Lo lul a pa rt e în C.1 drul a rhiLec Lurii Lraeli~ion a l e clin întreaga
Mol el ovă sudi că, Pod go ri a Panc iulu i cl eLa;; îndu-sc c l ~H prnl rn
consl ru cl. iil e cu caracte r re li g ios din ·eco lul a l XV IIJ-lea.
/\spec Lul a clu a l a l bise ri c ii din Str ăoa n c , daLoraL finali -
ză rii lucr[t ril or de restau ra re-co nse rva re Lc rmina lc Jn vara
a nului l rec uL1", a u p ermi s rcco nst iluirea inLcr ve n\,iil or ş i pre-
[ace ril o r s ucces ive pe ca r e ac ·st l ăcaş, înLcme ia L dup ă l. rn di -
1.ie în 1477 16 le-a SLLfe riL de-a lung ul \' Cac uril or, fieca re epocă
l [tsînclu-~i a mprenta sa sL ili s Lic ă.
D acă aco rdăm creza re Lradi~iei loca le !'! i ad mi tem - cum
de ~iltf e l csle ~ i log ic - cx isLc n\ a 11 e într e ruplă a unui l ăcaş
de culL la SLrăoa n e, una clin r eco nsLruiri poat e (i daLal ă în
seco lul a l XVIC-lr a , co nform caracte ri stic il or orLogra Ji ce ale
in sc rip ~ i c i să p ate în lemnul el e deas upra inlr ă rii , 17 ş i ca re in-
di că numel e lui Drăghici , vă LaJ S Lroe, L upul ş i Vas il e, m eş­
Le ri sa u copă rl aş i la opera de reface re.
Apo rlul dec is iv în slabilirea aspecl ului dc[ iniLi v a l monu-
mentului rev in e însă secolului a l XV III- lea, p eri oa d ă în
ca re, aşa cum s-a obse rvat deja , i11i[,ia Liv c lc c lit o ric eşt i Lrcc
de pe sca m::i m a rii boi e rimi p e aceea a bres le lor o r ăşe n eşt i
!-;i i (,ără nimii , ca urma re a une i co njunc luri politi ce spec ifi ce
p en Lru ~ă ril e româ ne18 . 'f inulul Put nei , a fl a L la r ăsc ru cea
ce lo r Lre i ţă ri român eş Li , dev in e rece ptiv la noul limba j
arL is Li c a că rui rc c uzilă cuprin de c le mente de plastică ba r ocă.
Est e s ufic ien t să am inlim că în oraş ul de sca un a l ţ inutului -
Focşa ni - se în a q,ă în ac easlă p e ri oadă biserica Proo rocul
13 P, P e tresc u, A rhilcc lura {cl rcl neasccl de lemn d in Rom ânia, B ucu-
reş ti , 1974.
1 4 l oa na Cri s lachc-Pana i t , B isericile de lemn din Curbura Carpa{ilor,
în „S piritual ita le ş i istor ic la Î ntorsura Ca rp aţ il o r ", li, B uzft u, 1983,
p. 254 .
J5 Imag ini[ ' car e re da u monum cnlul sl nl pin{t la acc as l ă dată in ed ite.
16 B iseri ca ar [i fost înălţ a tă ck lege ndaru l Stroc, oştea n el e-a l lui
S tc (a n ce l Ma rc .
' 1 7 Ioan a Cr istachc-Pa na it , op . cil „ p. 254 - 255.
18 V. D răg u~ , A ri a ro m â nească , B u c ur eş ti , 1 982, p . 419 .
 "a

Fi(/ . fi . Hi sl· ri l':t din S lri:\ o n1H'. lkllili11 ck 111 F i11 . 111. H isC'1' icn d in S lrilo:1 11 •. ])l'la li11 el e Jn Fig. 11. B isl'l'i tn din S lri10:111 c l:i inch <' il'l'l':l
a bs i<l n n ll :1l'll l11i . nnl'nclra 111 t· 11L ul u~ ii 1n li111pul h1 c ril ril or cil' l 11n ă ri lo r ele rcs l a Ul':ll'l' d in l 98:3.
n ·s l a 11rnrl' din l 98:J.

I
\
\ I " .,
\
1, '
' "

\
I
··' ·'" "
'•

""'

/.'ig. 12 . Prid vo rnl bi se ri c ii d in S lriio:i nc.

F ig. 13 . B isl' ri ca ck 1<' 11111 clin J\ lin ils lioara- Fili o n l'~t i .

Sa mo il p e ca re o puLc m co ns ide ra fă r ă reze r ve un ::id evă r a L
brev ia r ce ilu s Lr cază că il e d e p ă Lrund e r e ş i m o d a liLă \, il e
ele exprim a re a le noului c ure nt a rLi s Li c a l că rui te re n de
a firma re fu sese pregă LiL de s Liluril e a nLe ri oa re .19
Ex i ge n~e l e veac ului a l XV ITl-l ea impu n, pe nLrn monu -
me nte le de la S Lrăoa n e ş i M înăst i oara, m odifi că ri ra di ca le,
în se ns ul a dă ug irii a b sid e lo r late ra le. a co nst ruirii t urnului
d e p e pronaos, prid vo rului ele. Co n s i de r ă m în să că d e me nt ul
ca re co nfe r ă noL::i a b so lu t o ri g in::i l ă a ce lo r d o u ă monume nLe
de a rhi tec Lură este prid vo rul , co nstrui t - aşa c um se p oate
co ns La La c u d es tul ă u ş urin~ă la o s impl ă co mp ::i r aţ i e - el e
aceeaş i echip ă de meş te ri .
S is Le mul d e b o!Lirc · nu pr e zin tă c leme nt ca re să ncces iLe
co n s ide r a ~ii a mple„ fiind d e rivat, ca l::i ma re::i rna ,i o riLa Lc a
bise ri c il o r de lemn din ce l se mi c ilindric 20 . ~ a C hi~c.a n.i , inte-
r iornl es Le acope ri t d e o bo lLă se mi c ilindri că, co mun ă p c nLru
toa te în căpe ril e. Di sp ă rută la St răoa nei 1 , ea indi că la M în ă­
st ioara p unctul din ca re a u p o rni t m o difi că ril e ulte ri oare.
Cea ma i int e r esa ntă la Lurft a a na li ze i m onume ntelo r av ute
în di sc uţ i e r ă mîn e în să. c u s i g u r::i n\ ă cca a rLi s ti cft.
D acă bi se ri ca din Chj\ ca ni se doved şte ::i Ii p ă · tră t oa r ca
uno r el eme nte deco rat ive p rofund a ncorate în r epe rto riul
o rn a menta l de s Lr ăvech e tra ci q,ie, î nt r- o p e rf ec Lă a rmon izarc
c u pl a nul a Lî t de apropi at de cel a l case i ţă ră n eşt i , monumen-
tele din S Lrăoan c ş i M în ăs Li oa r a se s itu ea z ă, a ş::i c um a m s ubli -
ni at, p e coo rd onate le s tili s ti ce a l e a lte i e p oc i. Credem că n u
g reş im afirmîncl că bi serica din Chi\.ca ni p oate I i co n s iderată
pun ctul de la ca re s-a p o rniL la un m o me n t d a t la Străoa ne
ş i M în ăst i oa ra p e nt ru a se r ea li za î n ul t imă insta n ţ.;1., ca r ez ul-
t at a l une i mat uriză ri a r t is ti ce ş i al une i s inteze a b so lut ori g i-
na le, p etr ec ute în secolul a l X VIII-l ea, d o u ă m onume nte ca r e

10 Jbid cm , p. 419 ş i urm . 21 Bolta va fi r efă c ut ă po rnindu -se d e l a c lc rncnle lc r ă m ase ş i p rin
20 L . Pave l, .Hodi ca Ma n o liu , op . cil . anal og ic c u monume nlc s imil a re .

http://patrimoniu.gov.ro
 ~
'"1, t
1;.()
::,
l\:i
" ~'
·1
Fig . 11.. B ise ri ca cli n l\ l ă n ils li oa r a -Fili o n cş li
p ot Ji soco Lite a devă r a L e c ulmi ::i l c a rte i lemnului din ţara
noastr ă.
Repe r to riului a rLi sti c loca l - Iuni ::i , rozc La so l a r ă , dinte le
d e lup , so lz ul ere peşte - meşte rul pop ul a r îi a d a u gă lini a
curb ă , aco la d a etc ., în ::işa fe l în c ît pridvoa rele d e la Străoa n c ş i
lf în ăsLioa r a s în t d ep arte d e a se s it u a p e ace l eaş i coo rd on ate
stili st ice c u ce l d e la Chj\.c::i ni , chia r d acă ş i aces La clin urmă
a fos t a dă ugat tot î n seco lul a l XV III- iea . De ase m enea,
a m p lasa rea lo r pe toată l ă~ imea m onume nt ului l asă o c u
tot ul a l tă imagine d ec î t e lega ntele prid voare a le bise r ic il or
v rîncene di n Va lea ă rii , P risaca ş i Vetreşt i 2 ~ . Impres ia d e
ne uitat p e ca re o p rodu c asup ra pri v itor ului „co loa nele" clin
22 J. Cl1 ·rciu , op . cil „ p . 67-68.
L 'c luel e ele hu·chilccture popu ln irc el e la zone el e Pa nciu (dep . el e
Vran cea ) c t, cn p arti culi cr , el e scs m onuments r cJi gie ux pcut abo ulir a
des conclusion s i ntcress:m Les sur Ies tra i Ls sp ecifi ques el e la eul t ure pop u-
Jnire tracl itionnellc ele ce lte zone v it icole du SO ele la Molclavic .
B ic n q uc la l racli t ion local e assigne les eglises ele Cbi~cani- Mo v iliţa
et de Stră o a n c au x v e si ecle (a u r eg n cl 'Eti enn e le Granel) ct celle ele
Mln ă stio a ra au X VIe sicclc, Ies CdiJices actu els sont en fait le resultat de
(pla n-scc \.iun c).
HES J\r.E
http://patrimoniu.gov.ro
Fi g. H. P ri clvo rul bi snicii cl in ~l :"t n ăsl ionr n.
lemn a le prid voare lo r d e la St rfto::in e ş i M în ăst i oa rn se dato-
r ează nu numa i a rm o ni c i şi ec hilibrului - s Lîlpul ~ ă ranului
ro mâ n co n\.inîncl î n s ine Loa l.e e le me n te le co loa ne i c las icei 3 -
c i ş i se nt im e ntului d t, brusc , res piri ş i acea und ă d e fo r\ ă t elu-
ri că p e ca re o e m a nă templul grec.
*
Dacă în pL'i v in( a a rhitec Luri i casei \ ă l' ă n e~ Li 11u se r e m a r că
d eosebiri no La bil c în tr e satele p ă n ce ne ~ i Vran cea vec rna,
a na l iza a rhiLec Lurii m onume ntel o r d e c ul t p oat e duce la ob se r-
va \i i int e resa nt e me niLc să p laseze aceas Lă zo n ă p e· coord o nat e
s pec i[i cc î n st udi e rea cul t urii p opul.a r c tra clj\.ional e din
jud e \.ul Vran cea ş i L'esp ec Li v sucl- ves Lul M o ldov e i.
Prin m e n\.in erca la bi se ri ca clin C hi ~ca ni a pl a nului în
formă el e na v ă cu a b s id a a lta rului cl ec rn şa Lă prin prezen \a
prid vo rului d esc hi s a mplasat p e 1<1Lu ra d e sud, Pod goria
Pa nc iului este o ve ri gă î nt re m onum e ntele din T ara Vra n ce i ş i
cursul sup e ri o r a l Vă ii u ş i\. e i ş i ce le d e p c Va lea D o m oş i ~c i -
pen t ru a n e m c n ~ in e în limile le isto ri ce al e T inu t ului PuLne i
d e o dini oa ră !;i i a le act ua lului .iude i, V ran cea .
' uh ra p ort a r t is t ic re pe rLo riului tra di~i o n a l , rep rezen tat
mag ist ra I la b iseri ca din C hiţ ca ni , i se a d a u gă e le mente clin
rec uz ita ba roc ului mo l d ovc nesc elin cea el e-a d ou a ju m ă ta Le
a seco lului a l X VIII-l 'a , ce le două monume n te d e l a Str ăoa n e
ş i. MJ n ăst i oara pu t încI fi co ns ide rate drept r em a rca bil e încu-
nun ă ri a le un e i s inteze o ri g ina Ic <.1p ă ru te înLr- o r eg iune în
ca r e s pec ifi c u l oc upa \.iona I a p e rmi s, la un m o mc n L dat, o
m a i la rg ă clesch ider e la c u ren Lele ~ i te nclin\ e lc a r t is tice a le
vremii .
23 A l. T z i g::rra-Sa 111urc::iş , L ' A r l poysan e!l l low na nie, 13 u c urc~ L i , 1931
refec li ons succcssivcs , l 'app orl clceisif da ns la r ca li sa ti on de lcur form e
actucl Ic r evcn a nt a u X VJic et au XV lJ 10 sieclcs.
Le rn a intic n du pl a n ar ch a i' q ue r ee ta ngul a ire ( Chi~ca ni ) , a insi q uc la
v ale ur arli stiq ue des p or ch cs ct des cordon s decoralifs mecli an s (Chiţ ca ni ,
Sb·ăo a ni , M in ăstio ara ) , silucnt ces monu menls p anni les r calisat ions
presti gicuscs el e l 'architectu rc p opul airc des xv n e- xv111° sicclcs ,
 TREI MONUMENTE MEDIEVALE DE LEMN DIN JUDEJUL BACĂU

DOIUNET~ ICHIM

a ex lrernila tea nordi că a comune i Co rba sca clin judeţ. ul

L B acău se a[J ă micu~ul sat Pogl c ~ . P e a ces le p laiuri , ma i
mulţ. i meş te ri le mnari nu fos l puşi de că lr e paharni c ul Co n-
st anlin B a l ~ să ridi ce din le mnul s te ja rilor sec ul a ri o bi se ri că.
Această clilori e a fo s l a Sc hi lu lui Bla goveş te ni e cc este pe h o-
ta rul moş i e i Sucmeze u 1 , p c apa Pog le \,ului , apnr\ inîncl în
t rccul de Ios lul \;inut al P utn e i.
Prima a les la re cl oc um e nlară a sa lului S uc mez c u, ce a vea
să d ev in ă ma i Lîrziu I og l e ţ , d a te az ă din iuni e 1617, c înd
Ra du V odă M ihnea întă reş le lui Nă b ă dai ca bi\' - vo rni c „salul
Sucmeze u şi 5.9.9 de curiiluri în prldurea im e ns11.~ i 3 naşe c u r ă /uri
de fln"t.
Din hri sov ul d omnesc daL d e Scar la l G rigo re Ghi ca Vo iC'-
vod, în anul 1758, a [l ă m că schitul S uc meze u „iasle {linii din
temeli e de cinstii ş i credin cios boeriul domni ei mele dumn ealui
Conslanlin B aL~e bi11 uel uornic ~ i i us le l nchin a l melho de sinnur
nwnilul vorni c la Sc hit.ul ce l M are din (arn L eşe asci1":i. Prin.
a ce la ş ihri sov d o mn esc, schi t ul S uc meze u e ra sc uLil de a pl ăt i
deseat ină, goş tin ă, vă d ră rii. , d ă ri d e vi te, ia r „doi liudi pos lw;- Hisr ri ca de lcinn din Pog lc \ - Co rbasca in ninle ele clc 111ol:1rca din 1968,
ve dere cl in sucl -vcs l.
nici" e ra u ş i e i sc uli\i de bir.
Ş liri pri ind s ilu a \,ia sc hit.ului la în ce pulul secolului a l
X IX- iea Ic a l'lăm din dii a ta vo rni cului B a h , [iul , dată la 1
ianua ri e 18084 . Din aceaslă s ur să rezullă că clup ă ce Schitul
ce l Ma r e din Poloni a a că zut s ub s lăpînir ea a u s Lri acă, schilul
Sucmezeu, ca re î i fusese închina L, se s l ob ozeşte d e s ub a ceas ta
ş i ră mînc s ub oc rolirea vorni cului Co ns la ntiu B a l ş, fiul.
Acesla îl tra ns mite la rîndu-i M ilropoli e i din Ia ~ i , împreun ă
cu I.oale m oş i i l e ş i ve nituril e p e n t ru fina n! a rea Se mina ru lui
de la oco la, ele c urîn cf înfiin ţa t.
Ha r ta rusă ricli ca Lă în anul 183 1 înreg istra în !.inului T ecu-
c iului un num ă r de 8 l ăcaş uri de c ult , printre ca re e ra u me n\i o-
nate R ăc hitoasa ş i P o gl eţ ul.
*
B ise ri ca de l e mn „Buna Ves li re" din P ogle \- Corba sca a
s tal în a te n~i a s p ec i a li ş lil o r a LiL p ent ru a rhiLectura i.nter e-
sa nlă cîL ş i p enLru vechi.mea ei , [iin.d d e cl a rată monume nt
ist ori c . Asupra acestui monume nt a rhiLectur a l , Ioa n Fr ăs i­
nescu făcea urmă l oa r e l e a prec ie ri : ,Pricluorul ele la inlrarc
prelu al clin arhi lec lurn case lor ( lll'lt n eş li din zon<1, evazarea slrea-
ş in e i
în zo na pridvorului , sistemul ingenios de lralare a bol/ilar B iscr .ica el e le mn din Po glc\.- Corb ascn rcfăc u li't.

ele lemn cu nenmri în to rs ad ă ş i roze /ele sculptale ce conslilui e

cheia bol/ii , cît ş i elementele de mobilier reprezentate prin cata-
peleasm<I, stran e ele. f'ac ca aces t monumen l s ă f'i e edifi cator
pen/ru ce l ce s tudia ză arhilec lura cons tru c fii lor de lem11 din
peri oada 1'700- 1800 '5.
1n ceea ce pri veş le a nul c lilori e i sa le a u fo s t la nsa Le m a i.
mulle ip oteze. Astfe l, ce r cc lă l o rul Ni cola e S t oicesc u o men-
l iona ca fiind a nle 17526 . ln „Ma re le di c ţi o na r geog rafi c a l
Rom â ni e i" data rea e ra [ăc u tă clup ă o in sc rip ţ i e ce se a fl a în
D. Jfriţ c u , Sc /1ilul S ucm ezeu ş i liri souu/ domnesc a l lui Scarla l Gr .
l b a bil tîrnos irea lui , în semn a rea m enp onîncl ş i p e b o ierii
Ghica uoieuod - 1758, î n „ Mitropoli::i Mo ld ove i ş i Suceve i ", a nul X LIII,
nr . 5-6, m::ii -iuni e, 1967 , p. 396- 402 .
2 Gh . G hibă n csc u , S urele ş i i zvoade, v oi. XX II , p . 136 - 146.
3 Cf. D. H ri\.c u , op . cil. , p . 396.
4 Vez i c onţinutu ·! diialri in D. Tlriţc u , op . cil. , p . 401 -402.
5 I. F răs in cscu , B iser ica din Pog le ţ , ln .„Atc nc u" , Bacă u , nr . 4, 1973.
6 N. Sloi ccsc u , Reperlor li'il bib"liogra{i c al loca lilă fi/ 01' ş i m o1111.menlelor
m edieva le di n l\/lo lclova , B u c ureş ti , 1974, p : 655.
a I tar, p e o i coa nă, ş i
ca r e a fos t g r eş i t t ra nsc ri slt - 1774 7 •
l ntr- a cl evă r ,
p e s pate le icoa ne i împ ă ră leş li ce re prezinLă
Ma ica D omnului cu prun c ul , s itua lă la b aza Lîmpl e i, se a (] ă
o însemnare c u ce rn ea l ă neag r ă, cu ca ra c te re chirili ce, avînd
următorul co npnut: „Eu P ahomi e ol Po(q)l elu . I vrei să ş lii
aci la schil(a)l Po(q}le(ului de piîrintele Vlădi c a Leon cu zisa
boierilor Con ·/antin B al ş ş i a fiu de an i buni 30 . Schi/. Ş i cin e
a ce li să zicli ele mine siî li se ierl e p ăca l e l e la anu ' 1'743 mesa l
1.9". Pr ez e n~a Vl ă di că i L eo n a ic i, la P og l e ţ , p oale fi pu să îu
l eg ă tur ă
cu un evenimc nl imp orta nt din vi a ţa sc hilului , p ro-
Const a ntin ş i fiul să u . Chia r cla că cs Le vo rba de o tr ecer e
întîmpl ă toa re a Vl ă di căi Le on p e a ic i, a nul 1734 din josul
î nse mnă rii n e co nfirmă că la această da tă bi se ri ca schit ului
ex ista.

4[7

http://patrimoniu.gov.ro
 o
o § 40,..

o Io 2o :Jo 4 o !io m
lemn 1n onu111 c 11 t el e ;1 rhil t• c lu r ă . ; 1 ~l·za l ă pe podrni ş u l unui
B iser ic a ele Jc111 11 din Po g lq - Co r!Jascn , l'lcv:1\ ic . p l:111 ş i p lan de· , ;111:1\il'. de :i 1.
Sal u l l3 c r c~ I i esLc me n( io1wl î nLr- un d ocu1ne11L clin Limp u l
lu i ~lcL1 11 ce l i\for<', la Hi sep l1·111ilrie tiJ \)1. l)l'in ca re a ccs ln
As L[('[ sLî nd l u ruri lt' în priY inl.::i d a l ă rii hi s!'l'i c ii. nu
p uLc m fi de aco rd c 11. auLo rii unui s Lucl i u ca re a u luaL drcpl.
d a lă de co nst ru cli c a bise ri c ii a nul 1828 în ·c 111nat pe o g rind ă
cx Le ri oa r ă 8 . D at fiind fopLul că ci 111 s Labil iL d ata 1 T ~1 b ise ri c ii
schi Lu lui Pogle\ ca fiind a nLc 1734, co n s ider ă m eă ~inul 1828
crcst~1 t pe g rind ă v rea s[t 'i nsc rnnc ma i d eg r n h ă d;1La c'i ncl a
av ut loc o rep arape, cî 11d a numiLe păr[i a le co nSll'll c \ici <l ll
fost în loc ui te cu a lte le no i, inc lus i\' a ceas Lă g rind ă.
1n Cal.ag rafi a b ise ri c il o r Mo ldove i din a nul 180D fi g ura ~ i
bi se ri ca el e lemn din P og l e ~ ca apa r\in înd Sc liiL ul ui Suc me-
zc u0. La s fîr ş iLul seco lului Lrcc uL se s rrn11 ca des pre a c eas l ă
hi s e ri că : „este frum os făcu Ul şi bin e conseruaUi"10 . SLarca c i ele
co nse r va re e ra bu n ă deoa r ece , dup ă cu m mcn ~ i o 11 a :i cc l a ş i
izvor „La 1 80 s-a mai reparai pu{in , cu spese le locui !ori lor" .
D up ă cum r ez ult ă dind osn rul monume nLului , aJlaL la O fi c iul
Jud e (,ea n p e nt rn Pat rim oniul Cultura l Na (i ona l Bacă u , în
a nul Hl20 bi se ri ca a fost acoperită c u ş indril ă , ia r d e aproap e
50 ele a ni nu s-a mai s luj it în ca.
Cu fonduril e E pi scopi e i Ro manului ş i llu ş il o r ş i s ub
direc ta s upravegher e a foste i D irec \ ii a Mo nume nte lo r IsLo ri ce,
în a nul 1968 s-a des făş ura t ca mpania de r efacer e a bis e ri c ii din
Po rti c \„ Co nst ru c (,ia n fos t d e m o l ată ş i s-a t rec ut la r econst ruc-
B is<" ri ca de lr 11111 din Poglc\, - Corb:isca. cld:i li11 ck orn n111cnt.
ţia e i din temc li i11 . La această m a re luc rare au co ntribuit în
mod s pec ia l m eşteri lemnari a duşi din loca litatea B e rzun\:i ,
întă rea Mă rin e i , fii ca lui Berea, sate le B e r e~t i , P etri l eşt i ,
vesti\.i prin mă i estria l or ele a sculpta în lemn. El e mentele ele
Boşote ni ş i Năsoeşti pe Ta zl ă u , cu h ota r e le lor vec hi 12 . Men-
sc ulptur ă art i st ică a u fost exec utate sub îndrumarea compe-
tentă a profesorului Alexandru Huţanu de. la Şcoa l a populară
\,iunea de la s fîrşi t ul d oc ument ului ne îndr eptăţeşte să cr edem
că satul era ma i vechi. O moş i e din aceste părţi , din stî nga
de artă din Bacău. ·
Tazlău lui , a fost menţionată într-un d oc ume nt de la A lexa nd rn
Străbătînd va lea Ta zlă ului , în dreptul sat ului B e r eşt i se
cel Bun1 3 .
vede , de la o di sta n ţă de ma i mulţ, i kilomet ri , bi serica de
La 15ma rti e 1497, Marina, fiica lui Mihai B e resc u, vindea
p opii Stroi a, cu 202 zlo\.i , o poiană în g ura Strîmbei, p e Taz-
B Joana Cri stach e-Panait , Tilu E li a n, Biseric ile de lem11 din Nlo ldo11a, lău, în afara Bereşt il o r , cu băl ţ i ş i cu loc de m oa ră la Tazlău,
ln „Mitropoli ::i Moldove i şi Suceve i", A nul XLV, nr. 7-9, 1969, p . 491 ; iar Şte fan cel Mare întă r ea această vînzare14 . Din documente le
Jdem ln „B uletin ni monumentelor istorice", :inul XL I, nr. 2, 1972, p . 59. de m a i sus rezultă că sa tul B e r eşt i nu se a fl a p e aceeaşi vatră
9 „Arhi ve le Basarabi e i", 1931, p. 81. '
10 „Mar eic di c\.ion ar ge ografi c al Români ei", voi. V, p. 25.
ll Joana Cristachc-P:rnail ş i Titu E li an, op. cil „ în „Bule linul monu-
m en'lclor istorice" , nr. 2, 1972, p . 59 . 13 Jon Goagă, Cînd a f'os l z idilă biserica de lemn din Bereş ti , ln „Anua·
12 „Documenta Romaniae Hislorica", 111, nr . 94 (în continuare ruJ Eparhiei R omanului ", 1936, p. 440 - 444.
„D .R.H ."). 14 „D.R.H.", JIT , nr . 220.

48

http://patrimoniu.gov.ro
 din BereşL i -Taz l ă u a fo st durat:cl. d in bîrr1e în anu l 1819, dup ă
cum r ez ul tă de pc i oa na hramului biser ic ii. precie m ca
fiind inexactă datarea ci făc u tă înLr-un s Ludiu geogra fi c ele
la sfîrs iLul seco lului Lrcc ut, ca re co nse mna că ar Ii fost co ns lru-
il:.l. în ~ nul 1827 . Tot alu ne i . c mcn\.iona că această hiserică arc
s larca de co n c r va rc bună, preo L fiind Gh . Dospinescu . 17
Dar înaintea ac s Le i bi se ri c i, a ic i, la G ura t rîmbc i, a
mai fo st o bi se ri că V('Chc a le căre i ră 111 ăş i( c, s iLu atc la 30 m
ci act ua la hi se ri că, a u fosL acoperite d e pă mînL . A ·castă
bis e ri că ex i ta la Lrimha în anii 1772- 1774 ele H c mc ce
R.rcensilminlele popula/iri. .Moldovei mc n\.ionau la acea d a tă
u11 prco L1 s . La accas lă h isc ri ă a u ro. t aduse od oare le bisc-
r .i ii vechi de la BercşLi (de p c CoasLa Be rcşL il or) odată c n slră-
11111 La rca bercş til m "a i c i . La dala ele 3 marli c 1715 satul Bcreşli
1111 ma i era p c st înga Taz l ă ului , fiind mutat la G ura S Lrîrnb c i .
lnLr-un d oc ume nt el la acea d ală se mc n\i ona că ho la rul de la
Boşoleni î n jos trecea p la biserica cca \'Cehe, hălrînă ş i apoi
î n va lea Fă nări s ului. „La slrlimulare - no La Jon Goagă -
b err.~ l enii uor fi llf ·a/ biserica goală , dar vor f'i adus odoarele la
JJNes li , unde uor fi ridi cai o bisericll de /emn" 19 •
B iser ica el e le mn , monum c11 t is Lor ic, de la BcreşLi-Tazl[1u
ş i -a schimba t hramul la pro punCl'ca (•noriaş il o r din „S f.
icolac" în „S f. DumiLru''. P la nul bi se ri c ii rs tc Lreflat, cu
abs id a a ltar ului p e nta go nală d cc r oşallt, abs id e le late ral<' ş i
cea a prona os ului [iind, ele a e mc nca, p c nLago nal e. La rc para-
·(,ia ca re a avut loc în anul 1875, fă cuLă c u c he l Lu ia la lui A nLo n
Mo t. ct din Be rcş Li , i s-a adă u gaL un Lurn c l o polni\ ă marc din
c~i rămid ă, în fa\.a in lră rii. A ILc repara \ ii a u fos L cfecluale în
a nii 1892 ş i 1922 d e că Lrc e n o ria ş i. ln anu l L93G bi se ri ca se
a fl a înLr-o s t·a re bună de co nsc rva rr , fii11d d ec l arată monu-
m c11 t el e a rhiLr c Lură. În a nul Hl3() i s-a r epa rat c lop olni( a,
Uist·ric:t din Pog l<'\ - Corbasc:i. boll:t 11n os ului .
în anu l Hl5 1 a fost a o p c riLă din n ou cu ş indril ă, pentru ca în
a nul 1%0 s[t i se facr1 i a r ăş i mi c i repara\ ii ~ 0 •
Pe o Le me i ie clin pi aL ră de ca ri e r ă, ca re a [osL ullcri o r co m-
p l e lală c11 piatră rosluilă ş i h aş u ra lă, a u fosL pu se Lă l pi l e
g roase de lemn , ia r pes Lc accsLca hîrnc lc or izon La le, inch iatc
„ în ş p o nL". ~cî n du r a ca r r proleja pe re\ ii clin bîrn c a fost î nl ă­
Lu r aLă în a nul 19711, as L[e l cfa se p ot vedea îmbi n ă ril e bîrnc lor
ş i c ui e lo r g roase din lemn ci Lisă. Biserica a a \'l1t un foarte
frumos brîu med ia n cu dc nLi c uli din ca re s-a u ma i pă . LraL
d oa r c îtcva urme p c pcrcLe lc din s pre n o rd , rcs Lul fiind clislru s
o dată cu aco pe rirea p cr c \,il or c u sc încluri , .î n veac ul t rec ut .
FercsLr Ic or ig inal e a u decoruri dispuse în fo rm ă ele che nar
pe uşori , a emenea unor denLicu Ii . I timc lc bîrnc a I pcrcţ i lor,
de sub acope ri ş, a l că Luicsc cîLc un „ frun ta r" la înLre l ă i c rca
p lanu ril o r pcrc~i l o r , cu co nso le în formă ele „ca p de ca l' ş i ele
a ri c i".
" coper i ~ ul în paLru ape , cu fo rm e rolunjiLc la abs id e le
laLcra lc, csLe din ş indril ă b ă Lu tă „î n coa d ă de rînduni că ' . Tot
din s indril ă est e ş i acope ri ş ul Lurnului c l o p o Lni\ ă a că rui
c ul odrc a lbă distonează c u bîrn e lc de ste ja r înnegr iLc de
v reme.
B iser ica din Po"l c ţ - Co rba sca, dl!laliu de la s lilpul din prnnaos.
Dup ă ce desch iz i o u .ă mai n o u ă, „c u flori în c rcs LăL uri ",
Le î nLîmpină uşa vech e, clinLr-o b ucaUi ma s i vă de sle jar, care
pc ca r e esLe aşcza L a · L ăzi. 1n raporL cu pozj\ia acL u a l ă a vC'l re i mai păsLrcază în cui etoa rea Lradi\. iona l ă clin lem n, cu zăvor
sa lului BeresL i, vech ea Yalră se afla la pun cL ul c un oscut s ub crestat ş i ch e ie din două bu cfa \ i.
numele de ,' Coasta BerrşLilor", s iLuaL pes Le Tazlă11 , s pre
Din pronaos porn eş le bolLa se mi c ilindri că ş i se co nLinu ă
răsrtrit , p e coasta d e vest a dealului Fănă ri ş .
p e ax ul bi seri c ii pînă în a ltar . La ambe le cape le accas La se
Intre anii JG00- 1700 - remarca într-un studiu Con Lan- rac o rdează la tavanu l drepL prin c îLc patru Iîşii curbe. În
Lin''v. Dimitriu - năuălirile slriline fiind lol mai dese ş i ·alul parlea de n orei , la b aza bolţii , înL două conso le avînd fo rma
fii nd aşe:::a l în preajma drnmului_ mare de /r<'Cf'r~, de la ?.i,lu : l_c~ de ,cap el e ca l". Peretele el espăr(, il o r dintre pronaos ş i na os
Bactlu - Roman, a fosl un molw des tul de senos ca b e 1 eş t u11~ este s trăpun s el e trei intrări, cca ce nlral ă fiind de dimensiuni
~ă-si părăsească sa lul lor şi să se
mule w lol auu lul lor ce l7 m c~L mai ma ri cl cc ît cele d o uă latera le. La tavan două console, av .î nd
ră,;.,ăsese la lowilorii din Gura
Slrimb ei„." 15 • O a l tă va rianta aceeaş i formă el e „cap de ca l", străp un g peretele clespăr~i tor.
a stră m~tării sat ului Bereşti la Gura Strîmbei a fost l ansată
Bolta n aosului este străp un să în partea din spre a l tar ele
de preotul Ion Goagă: „Urmaş ii luiPopaSlro~ (ce l clin ci ocu~
guril e oale lor d e rczonan\ ă, întocma i ca la uncie biserici de
mentul dat la 15 martie 1497 n. a.), inmulfrndu-se, nu mm
z id . La inter ecţ i a bîrnelor ele la pere~ii abs id elor latera le se
încap, sau nu mai au unde munc i ~ sau r iize.~ia le vine c..,am pesle
formează console av înd ace l eaş i forme de „cap de ca l" .
mini/ si alunei un slrc'inepol a lw Popa S lroe se m~Lla la gura
Slrîm l>ei. E l se num eş Le Ş Le(u l ş i pomeneş le de el linsov11 l de la Deasupra iconos La s ului , pe boltă, este montată o bî rn ă
Ion Vo dil cel Cumplil. .."16 • semicirc ulară p e care meşterul a împodobit-o de la un capăt

*
* * „B iserica Orlodoxă Ho mfm ă", an XIV, nr. 6, 1980, p. 446.
Biserica de lem n m onume n t de arh i tecLură „ f. Nicolae' 17
18 „Moldova în epoca feudalismului", vol. VTT , par le a a JI-a, p. 323.
19 Ion Goagă, op. cil„ p . 443 .
15 Consta ntin V. D imilriu , Bacă ul istoric, 1936, p . 32. 20 Dosarul monurn nlului aflat la Oficiul judeţean pentru pa lr imo-
lG Jon Goagă, op. cil „ p. 44 2. niu l cultural n aţ ion al Baclm.

49

http://patrimoniu.gov.ro
 urmatr1 de o alta ca re a fost pi cta tă .î n a nul 183 1. Cea dr-a
t rr ia cru ce r eprezentî nd oc hiul di v in ş i prez vitera Ma ria
d atea z ă din 16 septembr ie 1866 ş i a fost p l ăt i tă de preo l.ul
Ion Dos pinesc u, dup ă cum r ezultă din î nsemna rea de pc
aceasta.
D in t re s f eş ni ce l e cele ma i vechi de la această biseric[1 men-
·p o nă m pe ce l ca re a re la ba z ă t re i ba la uri se rpe nt ifo rmi ado r-
sa \ i .
D in t re stranele rînduite p e ma rg ini se d is tinge, lu primul
rî nd. cea a rhi er ească , datorită deco ra \,iei sa le b ogate . Pe s pă­
ta rul aceste ia se a fl ă o s pl e ndidă brode ri e exec utată în fir
a ur it, repr eze nt înd p e sflntul N ico lae. Alte d o u ă strane a u s p ă ­
ta rele deco rate cu r ozeta so l a r ă ş i cu v i ţa de vie cu str ug uri.
Pot irul ş i di sc ul din ar g int, purt încl insc rip ţ ii r u seşt i , a u
fost coma ndate la Pete rsburg în a nul 1880 de către A nton
Mo\:e t. Acesta este socotit ce l de-a l do il ea ct itor a l b ise ricii
de lem n din Ber eşt i-Taz l ă u , care a rcpar a L- o ş i i-a co nst ruit
t urnul c l o p ot ni ţă de la intrare .
În biseri că s-a u ma i păs t rat ş i cîteva că r ţ i vechi din seco lul
a 1 XV 111-l ea; „Tri od" (l 75G), „Catavas ier" (1762) , „A nto lo-
g hi on" ( 1763). D in seco lul a l X IX-iea s-a u p ăstrat un „Octo ih
ma re' ( 18 14), o „Ca za ni e" (1 846) ş i a ltele.

*
*
S Lră bătî nd va lea pîrîului Caş in , un a clin ce le ma i p i to reşti
vă i d in zo na mo n ta nă a jud eţ ului , a jun g i la Caş in , aşezare
vrc he, p lină de isto ri e ş i ined it.
P rima atesta r e d oc um enta ră a sa tului este din Li mp ul lui
Alexa ndru cel B un , ca re la 15 ma rt ie 1410 dă rui e lui Do mun-
c u ş Sto lni cul ş i fra \.il or să i Bl a j ş i Iacob, f iii lui Ghelebi
înscmn::nc dntl ncl d in 1734 , el e pc o i coa n ă d in b ise r ica Poglcţ: - Corbnsca.
M i c l o u ~ , sate le Sta ni ~o reşt i , Las l ă u ţ i ş i Grozeşti pe Caş in ş i

B ise ri ca de lem n <li n Unqli - T n z l ă 11 , vedere d in norei.

Dolla biseri c ii el e lemn d in Be r e ş li -T az l {tu.

la a ltu l cu roze le so la re hexago na le, rcsp ec Lî ncl unul di n. Irc
pr inc ipi ile ca re s La u la haza c r eaţ i e i popu lare, cel a l repc l. i-
ţie i . în co nt inua rea ho ll..ii na os ului se aWi ho l La m i că a a Ila ru-
l ui , de fo rmă sc rni c ilinclri că ce se raco r d ea z ă la tava n.ul aces-
tuia pri n i nterm ed iul a Lre i f~ li. i d repte. Tre i g rinz i ma s ive el e
ste jar s us[.in iconostas ul p icLa L î1:i sL il neob iza nLi n.
Uş il e împ ă r ă teşt i f ii1Jcl de fact ură ma i r ece n tă sî nt bogat
decorate cu v i\ a de v ie (l:r unzc ş i st ru g ur i) ce c r eş Le d in cornul
abun de n \.e i, Iorrn încl meda lioa ne. Pc acesLca au fost p ictate
scene tipice ca re se în Lî lncsc de obi ce i pc uş il e împă răteşt i .
Ce le ma i vec hi icoane de la aceasLă b i serică pr ov in el e la
b iser ici ma i vec hi . Re ma r căm dinlreaces lea icoane le „Cuv ioasa
P araschiva" ş i „Ion Boteză to rul", p ictate în veacul a l XVII-
lea, după cum r ezu l tă d in istoric ul monu mentu lui.
În a fară de iconosl.a s ul de la a l tar , în b i ser i că se ma i a flă
un a l do ilea iconostas, ma i m ic, sit uat pe p erete le dint re pro-
naos şi naos, p ictat în a nul 1876 .
î n cl opo lni\ ă se a fl ă un clopot de măr ime mi jloc ie el in v ea-
cul a l XV I II-iea, t urnat la Mosco\!a , a l do il ea, de ac eea~ i
mărime , d in anul 1790 ş i un ai tre_i ~ ea, mare, d in a nul 1909 .
Ce a mai v eche cruce de l emn. cie la această b i seric'ă a fost
p ictată p e ambele fete. la data ele 26 feb ruarie 1825·, f iind D isc rica ~I c icmn d in Bercşli-Tazlă u , vcdci·e cl in inLcrio r .

50

http://patrimoniu.gov.ro

Biserica de lemn d in C aşin , vedere din nord-ves t.
pe Oiluz , c u h ota rele vechi 21 • Salu l lrebuie să f ie mai vechi.
ceea ce n e p ermite să acceptăm ex isten\.a lui încă din seco lul
al XIV- lea.
Salu l Caş in , r eşe din\ă a comu ne i c u ac e l aşi nume, în să
de la sJî rşil ul secolului a l XIX- lea, csLe o aşezare putPrni c
dezvolLală econom ic, în care au existat trei bise ri c i. Cca mai
veche dintre ele este „Adormirea Ma ic ii Domnului ", con s lruiLă
clin z id, în secolul al XVIII-lea , a nLe 1776, d ec larată 11101111-
menl de arl1ite c lură . Vizitîncl Caşi nul , la 5 a ug ust 1905 ve nind
din spre Sovcja, Nicola e Iorga co nsem na în l egătu ră cu ac e a s lă
bis e ri că urmăl oa rel e: „!Jiserica ce a veche din Caş in cheami'i_
dcodatif. privirile. I~a a111i11l eş l e
în lotul biseri cile munlene .~i
es le un frnm os lip al aces lora. Caraclrrul ei munlenesc s- ar lămuri
prin o bîrş i a locui /ori for" 2 ~.
B ise ri ca „Sf. Dumi tru ", dinainlc de 1800 , a fost r ec l ăcl ilă
înlre 1840- 18L!2, cu che lt uia la eg umenului I sa ia Ţarigră­
dea nu ş i termi n ală d e către locu ilor i. P e o „Cazan ie" de la
aceaslă bi sP rieă , el e la începutul secolului al XVIJI- lca, cs Le
acl n otală urm ătoarea înse mn are: „ 1ceas lll carie ies le a preo tu-
lui Oan ce i de l( a) Caş in Rucclrea11 .. ."~ 3 .
B ise ri ca de ca re n e vom oc upa în co nLinua r c es Le cea c u
hra mul „Sf. Mi hai l ş i Gav ril", co nstruită clin lemn, îna inLc
de a nul 17~J G, după cum arăLa vă l ea Lul ele pe icoa na hra mului .
Hid i ca Lă din bîrn e de s tej a r , cu le mn de pe loc, monum en-
tul este o co n stru cţ i e so lid ă , bine l ega lă.
La planul ini~ial al bise ri c ii , c u abs idele late ral e - p e nLa-
go na lc ş i absida a lLa rului pe trei laturi , s-a a d ă u gat u!Lc rior
pridvorul pe lat ura de ·ud, precum ş i două bol\'i latera le, la
a ltar, dispuse s imetri c.
Pc temelia ele pi atră el e rîu, li1 ită cu lut , ca r e iese în afa ră
cu 0,40 m, s-a fi xat La lpa groasă d e ste:ja r. Pcrcţ. ii clin bîrne ,
cTi: puse oriz onLa l , urm ează pla n u l treflat a l bi se ri c ii.
Cu ocaz ia r c p ara~i il o r făcute în anu l 1852 s-a u r en o,·at
pcrc\.ii , acoperişul ş i catapeteas ma c u ch c!Luiala ic rnmona-
hului Vasile Mo icea nu. ln a nul 1865 a fost acope rilă c u ş in­
dri l ă iar în anul J 875, ·-a p odi t. În a nul J 936, s-a u făc ut ci i n
n ou r ep am \ ii , Lcnc uindu-se bi seri ca pe dinafară ş i p c din ă­
untru.
î n anul 1951 i s-a u făcut din n ou r epara\ ii exter ioare şi
interioare . U ltim a rcpara\.ic la acoperiş s-a făcut în a nul 1963,
cînd a fost acoperită cu ş indrilă. Acoperiş ul , fra gm entat în
planuri ş i volume, es te mai rar întîlnit la bi sericile băcă uan e,
fiind asemănător cu cel al bi sericii de la Luncani . Cele două
ape în pantă rapidă îşi schimbă în.clinaţia ung hiului spre
streaşi nă , lăr g ind-o în ac st fel. L a capătul coa m e i, dea supra
pron aosului , se află turnul c l opotni~ă, din hîrne înche iate în
tăietură dreaptă. Acoperişul atrage a tenţia prin clementel e d e
construcţie originale: fe restr e sculptate cu ch enar d e funi e,
coiful cu m a rginile evazate ale turnului cl opoLni ~ă ş .a. O
mică strea şină ele la baza turnului protejeaz ă biserica ele pă­
trunderea apei pe lîngă pere-pi acestui a . Forme ondu late ş i
21 „D.R.H." , nr. 28.
22 Nicolae Iorga , Sale ş i mănă s lir i clin România, p. 167.
23 „Arhivele Basarabiei ", 1931 , p. 178 ,
http://patrimoniu.gov.ro
rotu njite se prelungesc 1dca's upra :pridvorului ca re l asă să se
v aMt şi11clr ila bătută ~pă~>1-mt; îp ..„s olzi de pcşLe".
P,riclvorul , adăugat inaiit,ir:zi.u, la r epara\ ia clin an ul J852,
a fost . iniţial deschi s, l ăş înd: 1Şft„ Şc Yadă , s pre a Ji aclm ira\i în
to::rtă sp lendoarea lor, stîlpii' frumos sc ulpLap . Perechil e ele
stîlp i, dec ora~i e Jiecarc a lLfel , cu capiteluri scu l plate ş i orna-
mc.ntat~ (: li vechi moLi vt' astrale, s int uni te de arca de în formă
el e :~co lad e. Prin propor\.iil c volumel or şi mcLi cul oz iLaLea c1;1
ca r e est e ~xcc uLa Lă scu lpLura măruntă şi c r es tăturile , m eşt e rii
lemnari de la mijlocul veac ului a l XIX- iea s-au întrecut p c ci
înş i ş i. .
D in pricf\·or se poa le admira u şa de la inLrare , în ca dr a lă el e
Lrei bîrnc masiv e ele ste jar, p c ca re meşLe rii de la s firş itul
veacului al XVIII+,l ea au sc ulptat în re! id moLi vul fitomorf
a I c rengii c u Il o ri s i fru c Le.
În pronaos, un b'a ctizicr el e piatră c u un o riJi c iu se r veş le la
evac uarea apei d e la riLualul botez ului. P c un p iedest al de
se îndură se află c ri stelnj\ a ele aramă care arc g ravat anu l 1897.
O scară de lem n interioară duce în c l opol nj\ ă. A ic i, pe clopo-
t ul mare, se a fl ă insc rip! ia: „ \('('S l clopol s-au f'clcul de dum(n ea-
B iserica de lemn din Caş in , ve der e d in sud-ves t.
lui) po(s) lălnicu Ioan Neg urii cu : o/ia lui A 1.1i crt . \nul 1805" .
Clopo t.ul mic a re Lurnală pe el următ oa r ea insc rip[.ie: „1886
preo l I . Pâslaru" . Stranel e au fo s L sculpLa Le de către meşter ii
căş in e ni. P la fo nul clre pL, cl in sc înclură el e brad , c u ş i pc i la
Îll che ic Lnri , nu mai păsLrează forma or i g in a l ă.
O int ra re la r gă, mărg inită de o parLc ş i de a lLa de doi
perc l,i fr ag m e nta~ i , face tre ce rea din pronaos in nao-.
BolLa sc mi cil inclr .i că a naosului , care \inc pîn ă deasupra
iconosLas ului , es Le ş ip c uiLă pc bîrnc ş i tcncuiLă . Abs idele
la te ra le au h o]\,il c el rep Le la Jc I ca !Jol ta a 1La rul u i. Moh ii ierul
clin naos se comp une clin mai mullc s trane decoraLe, fiind
sc ulptat e cu motive o rn a mentale spec ifi ce c rea \ ic i populare
din zonă. În pa rtea s up e ri oa ră a spă La rului apar o rn a m enLe
diferite d e la o s Lran ă la a !La (roz e La so l a ră, vîrt e jul , cercul ş i
a ltele). Pere\.ii st ra ne lo r s înt dcco ra~ i în tehni ca traforului ş i
c u o rn a m e nLe dec upate, tehnici s tăpîniLe la fel de bine ele
căt r e m eşt e rii pricepu\i a i salului. Pc lîn gă stranele care a u
aparpnut ele la înce put monumentului (G la num ă r) , au mai
fost aduse ş i a ltele de la bi seri ca „Sf. Dumitru ' (9 la număr).
Dintre acestea se d etaşează str a na arhierească , avîncl urm ă­
toa rea inscrip\,i e : „1852 iuli e 30. S-au zugrclvit caiap eieasma
aceasla cu hramul S-lor Voievo zi de mine Gheorghe Grama
Zugrav". Acelaşi meşter a pic Lat u ş il e împ ărăteşt i , cele di aco-
n eşt i ,
precum ş i m a i multe icoa ne.
Altarul cu pl a fonul drept arc dou ă g rinzi transversa le
din lemn de stejar, p e ntru susţinerea iconosta sului. Pe
masa a ltarului se află un admirabi l chivot din lemn, reprc-
zentînd o biseri că cu acoperişu l scu lp tat în so lzi.
In dreapta a ltarului este o abs id ă mic ă din pietre de
stîncă, tencuiLă , în ca re se pătrunde printr-un portal sub
formă ele acoladă şi mai multe trepte. Simetric cu aceasta
51
şi la fel construilf1 esle proscomidia.
Icoanele din aceastii biserid1 sînt picta te în mai multe
rînduri. Icoana hramului biser icii, datată 1796, şi situatf1
deasupra u ş ii de la intra re în pronoaos, a făcut parte, pro-
babil , din prima cata p eteasmă a bisericii. De asemenea,
icoa nel e Mînluitornlui ş i a Maicii Domnului a u făcut parte
ş i e le dintr-o veche catapeteasmii, ca icoa ne împ ă răteşt i.
Alte do u[1 icoa ne, ambele r ep rezenlînd „Cina cea de ta ină ' \
au un mod dife rit de realizare, una din t re ele fiind tra-
tată în stil popular.
Actuala cata peleasm[1, împreunf1 cu o serie de icoane au
fost pictate în anul 1852 de către pictorul Gheorghe Grama
din Tîrgul Ocna, dupr1 cum r ezult[1 din inscripţia de p e
stra na arhiereasdi. ChclLuiala acestei importan te lu c rări a
ULTIMUL FOIŞOR DE FOC AL CAPITALEI
asigură e fi c i e nţa inter ven\:ie i
U na dintre co nd i\.iil e cc
pie ril or la loca lizarea
dintotdeauna , rap ida lor
ş i st inge rea incendiilor a
anunţa re .
pom-
fost ,
Iată de ce, aproa pe nu ex isUt oraş în care să nu fi ex istat
o c l ădi r e, fie construită spec ia l, fi e adecvată acestui scop,
din înălpmea căre ia , un veg hetor a nume să nu fi scrutat cu
slrăş ni c i e împrejurimea pc nt m a da semna lul ele foc.
Ex i stenţa aceslor „Fo işoare de foc" este se mn.a l ată în în-
treaga E urop ă .încep înd , mai a les, c u secolul a l XVII I-i ea,
cî ncl apar primele forme de lup tă orga ni zată împotriva ince n-
diilor. O poruncă domnească adresată hăt măn i ei ieşene la
3 augu st 1827 h otăra „[ „. ] rînduire de ves lilor în clupolni(a
Ga li ei, care sli poalcl da de şlire la orice înlîmplare de foc şi în
ce loc anum e", Darea de şt ire urma să se facă prin scoaterea
„pes le zi, dinspre parlea unde va f'i f'oc11l , a wwi slea17 care le
va fi deose bit penlrn fi ecare cuarlal al o raşului şi care va avea
vopseaua cvarlalului , iar în uremea 1wpjii semnalul se va da
prin /'î.nare dal e iarăşi c11 asemen ~ a vopsea" .
Era fir esc ca în aceste co ndiţii Bucure şt iul sfl fi c unosc ut
e xistenţa mai multor foişoare de foc a căro r s ucces iune a
deepins fie de materialul de co nst ruc\:ie ex isten t, pia tră sa u
lemn, fie de g rija oa menil or sa u de producerea unor calamităţi
(cutremure or i ince ndii ) care nu le-au oco lit nici pe e le .
Da r această s ucces iune in ce pnt ă încă din 1715 a fost îutre-
ruptă în 1888 prin d em '.l la rea bltrînu lni turn a l Co l ţc i , nnrtor
a l atîtor întîmplări din istor ia Bucureşt iului . Ş i tot acum,
sp re sfîrşitu l seco lului a l X IX -iea, oraş ul afl at în plină expan-
s iune, avînd o s uprafo ţ[1clpeste30 km·i ş i o popula\;îe de c irca
200 OOO locuitori, se confrnnta cu o problemă deoseb it de
imp ortantă , aceea a a lime ntăr ii cu apă potab il ă i11 cad rul
unu i s istem moder n ele realizare a unor s urse de captare s ig ure,
acl uc!.iuni ş i reţel e de di st ribu ţ i e .
Iată , dec i, care a u fost cond i ţ iil e din cqnverge n ţa cărora a
apărut neces itatea re a liz ă rii c l ă dirii în ca re se a fl ă astăz i
Muzeu l Pompie ril or.
Pro iectu l acestei c l ăd iri a fost încredin\:at arh itectului
şef a l primărie i clin ac ea perioadă , Geo rge Mandrea, Născut
la Bucureşti în 1855, Ma ndrea ş i-a făcut studi il e de spec ia li-
tate la Dresda. Reîntors în ţară a desfăşurat o amp l ă ş i diversă
act iv i tate. Este autorul planurilor Pi eţe i Bibescu Vodă (fos-
tul sector pent ru leg ume şi fructe din Piaţa Mare) ş i biseric,ii
D elea Veche din Bucureşti, precum şi bisericii Mănăstirii
Sinaia . A fost un act iv colaborator a l primei publicaţii româ-
neşti de a rhitect ură „Ana lele arhitecturii" (1890-1895) ş i
profesor la prima şcoa lă românească de arhitec tu ră deschisă
http://patrimoniu.gov.ro
fost suportatr1 de ieromonahul V. Moiceanu. Pe pereţi se
mai vă d ş i alte icoane, pro ve nite din biseri c ile mai vechi
de pe teritoriul satului Caşin, va loroase prin stilul ş i maniera
în ca re au fost pictate.
În anul l9G4 a fost re făc ută pi ctura de pe ico nostas ş i
curi'1 ţa tă sculptura, astfel c[1 astă zi acestea se prezintă într-o
s tare foarte bun[1. O îmbinare armonioasă a formelor ş i
ornam ente lor sculptate în lemn şi apoi aurite creează chenare
ş i rame într-o splendidă realizare artistică , spec ifi că st ilului
„ba roc moldove nesc" .
Inte riorul biseri c ii de la Caşin reuneşte într-un m od
fericit arta populari:i cu valenţele ei inedite, împre ună cu arta
c ul tă a epocii medieva le , rcprezenlînd, astfel, o sinteză
a cu !tur ii noa stre.
IOAN PA NTUU U
în 1892 şi c:i re func\.iona în t r- o c l ă dire din actua la Pia\ă
Kogft lnicea nu.
În realizarea proiecte lor , pentru că &î nt două, Mauclrca a
pornit de la sat isface rea n eces ită ţ:i lor t impului respectiv:
realizarea unei c l ăd iri ca re să fie atît foişor pentru observarea
incendiilor cî t ş i rezervor ele compensaţie pent ru apă .
ln prima va riantă e l aborată , c l ă direa - de forma unui
tr unchi de co n - a p ă rea m1s i vă ş i g reoaie, avînd ca s ingu re
orn a mente două brîie cu motive folclorice rea 1iz a t e din cără­
mizi smă l ţ uite ş i aşezate la partea s up e ri oa ră a ed ific iului.
Nemul\.umit de aspectul greoi al c l ă di r ii , Mandrea a operat
cîteva transformări ş i mod ifi că ri decorative, r ea lizînd în
sp iritul eclec ti smului arhitectural a l timpului c l ăd ir ea s upl ă
ce d ă inui e ş i as tăzi. Nota de s upl eţe este d ată ele b osa jele ele
la parter ş i de cei 16 pilaştri adosaţi , pr evă zuţi cu elemente
orna menta le din fier forjat şi te rmin aţi cu pa rtea s up er i oa r ă
cu arce în plin cintru, realizaţi prin s ub ţ i e r ea pere[:ilor g r oşi de
3 m la baz ă, pilaştr i ca re urma u să pre ia sa rcina celor 730 m 3
de apă a i rezervornl ui. Totodată, p entru r educerea materia-
lului de co n st rn cţ i e utilizat ş i amp lifi ca rea efectului optic
de umbre şi lumini , a prevăzut nişe a tît în dreptul ferestre lor
de la parter c it ş i la cele trei niveluri supratera ne. La partea
s up e ri oa ră , i'n dreptul rezervorului înconjurat cu un zid gros
numai de o cărfunidă , a prevăz ut 16 ferestre înalte de aprox i-
mativ 8 m, toate acestea cu scopnl reducerii sarcinii ce apftsa
asupra p e r eţ i lor ş i co loa ne lor de s us \:i nere,
Noul proiect, preda I: primăriei la 6 septe mbri e 1890, est ima
lucra rea la numa i 200 OOO le i, fa\:ă ele ce i 250 OOO le i din
prima var iantă.
lu interva lul 6- 17 septembrie 1890, prim ă ria a orga nizat
li c it aţ i a p entru a ntrepriz a luc rării, li c itatie ad judecată de
an treprenorul Th eneu, Cll'e, la 17 septemb rie, semna co ntrac-
tul cu nr. 39792 pentru exec utar ea luc ră rii. lntre cla uz ele
cont ract ului , cea m1i im po r ta nt ă ni se pare aceea care fixa
executarea lucră rii pîuă la 1 iulie 189 1. Î n ziua următoare,
18 se pt embrie, ant repre noru l depunea garan\:ia de 20 OOO lei
ş i înc epea lu c rări l e de construcţ i e ,
La 14 febru :1ri e 1892, prin adresa nr. 5263, primăria aten-
ţ i o na pe a ntreprenorul Thencn că termenul de exec uţ i e a l
lucrări a expirat, recomandî ndu- i să urgenteze realizarea_
deoa rec e la 28 feb m ari e urm1 să a ib ă loc recep\:ia finală.
După recep\j e, com is ia resp ect i vă co ndusă de şeful serv ici u-
lui lucrări te hnice, arhitect ul A L Orăscu, informa primăria
că la data prevă zută de co nt ract, respectiv 1 iuli e 1891, clă-
dirca era gala dar darea ci în fo l os inţ[t a întîrziat nu dat orită
antreprenorului c i Uzinei ge nerale de apă din Liege care nu
livrnsc inslala\.iile tehnice necesa re. Î n consec inţă , comisia
propunea e liberarea gara n\.iei întrucît a ntreprenoru l ş i- a ono-
rat contractul , iar costu l lu c rării s-a ridi cat la s uma de
198 97 1,55 le i. Ca atare, garanţia a fost e liberată, la acea
dată, c l ădirea, ch iar dacă nu e ra datii în folos in!ft. era gata,
făc înd c inste şco lii rornft n cşti de a rhi LccLură.
lmportan\.a acesLei r ea li zăr i şi aprec ier il e de ca re se bu cura
sînt dovedite de fapLul că, la 22 februarie l89J, Societatea
Po litehn i că din România ce rea primă ri e i planur.i le şi dev izel e
J\ rhilecl ul Geo rge l\ l:111drcn.
lu c r ă rii p enLru a [i publi ca Le ca o ma re rea lizare arh iLecto ni ă
ş i că „Ana le le A rhiLec Lurii ' publi case deja pla nurile ş i d ev izul
în numă rul 7 clin 18 ~)1 (ad i că la dala ex piră rii cont ractului).
Darea în folos in\ [t a c l ă dirii foi şo rului a ma i întîrziat
cîleva luni . în marti e 1892 au fos l ma nta le va ne le insta laţi ei
de apă livrate de Uz ina din Liege, dar şeful serviciului a pe lor
informa primăria as upra unor d efecte d e co nc epţie , pfopunînd
remed ierea lor . Abia ac um, cînd totul a fo s t gata, s-a co nstatat
că pompele de la Grozăveşt i ;. ca re a limentau reze rvorul , nu
aveau puterea neces ară ridi că rii ape i pîuă la nive lul superior
a l acestui a, moli v pentru ca re s-a r e nunţat la fo losirea lui .
O rază de s pcran\.ă s-a iv it în 1924 c inel , la un an clupă cr ea rea
Uz in e i Comuna le Bucureşti, dotată cu pompe de ca pa c iLaLc
s poriLă , apa a pulut Ii pompată în reze rvor. La aceaslă dată,
î n să, se exec uLau de ja noi luc rări de ca pLare ş i a du cţ iune a
ape i, r eţea u a d e disLr ibuţi c fiind pr evă zută cu a ped ucte
prin cipa le ş i rc~elc sec undare, astfe l crt nu a ma i fosL nevo ie
de rezervorul d e co mpen a\ ie.
Dacă rezervo rul d e apă nu a fost ni c i o dată folos it , co n-
stru cpa resp cl i vă ş i -a înd plinit însă cu prisos in ~ă cca lallă
destinaţi e prevăzută , aceea d e fo i şo r el e foc , d e unci e ş i num Ic
cu care a intrat ş i a ră ma s în istor ia Bucureştiului.
La 25 ianuarie 1892, co ma ndantul Regimentului 6 art i-
leri e întreba primă ria d acă „pos tul dr pompi eri de la Olari
poale ocupa lumul ce s-a pus în l1.1cNll' <' deo ar<'CI' în urma inspec-
ţiei făc u le s- a gt1sil gala" . Abia în ma rti e primă ri a r ăspu ndea
afirmat iv înşt iin pnd
pc co ma ndantul Co mpa ni e i d e pompi eri
Bucureşti că-ş i
poate insta la postul la pa rle r ş i etaju l 1,
eta jul 2 rămînînd la cli spoz iţ. ia „supraveghelorului rezervornlui
precum şi penlru fînlînarii înslircinaJi cu manevrarea diverselor
robin ele - vane" .
http://patrimoniu.gov.ro
ln aprilie 1892, pompierii lu a u in stăpînire spaţiul afectat
lor. Trebui e sft precizăm că, pînă la tra nsformarea în muzeu
(Hl63), intrarea principală se făcea prin u şa dinspre actua lul
bulevard Dimitrov, c l ăd ir ea avî nd patru u ş i diametral opuse
pentru a înle ni o rapidft i eş ire a pompi e rilor la incendii.
Postul de pompieri era dotat cu ulil ajc lc specif ice timp ului:
o pompă man ua lrt (Lulumbă) Kna ust, mod e l 1882 montată
pe trăsu rft ~i o saca Knau st ace l aşi model , cu ca pa c itatea de
500 1 apft. lu grajdul di s pus tot la parLcr se aflau G cai, cîte
doi pentru fiecare utilaj , cc ilal!.i aparţinînd comandantului
şi „gonaci ului " - se rv itoru l care alarma Pos tul Ccnlral de
Pos tul ele pompirri ., Fo i şor 11l d · fo ", 1920.
la M ihai Vodă în ca zul unor in cendii care neces itau for~e
s porite. La e tajul 1 c a[lau o ca me ră de ga rd ă , cazarma so lda-
\,ilor pompi e ri ş i biroul co mandantului . Etaju l 2, afectal ini-
ţial „fîntînarilor ', va fi ocupat tot de pompieri , aici insta-
lîndu-sc co manda ntul p os tului. Etaju l 3, fiind de nelocui t,
daloril.:~ înă l~imii mici dintre ma rginea inf e ri oară a rezervo-
rului ş i pardos ea l ă era folosit ca magaz ie penLru depozitarea
diferitelor material e, p entru usca rea furtunuril or etc . De aici ,
pc o sca r ă curbă ce ocolea r eze rvo rul , se ajungea la parLea
s up e rioa ră de und e, pe o a llă sca ră în sp ira l ă, se ajungea la
poslu l de veghe insta lat la înăl~imea de 42 de metri , cea
mai ridica tă co l ă a oraşu lui din ace le Limpuri - d upă cum
n · info rmea z ă F r. Dame în is tori a sa - ş i care a func~ i onat
pînă în 1902, cînd introdu ce rea telefonului nu a mai făcut
nec esa ră preze n ţa pompi erului în vî rful t urnului.
Po t ul ci p ompi eri Fo i şo r a func\.ionat însă neîntrerupt
pînă în a nul 1936, cî nd dezvoltarea o raşu lui ş i spo rirea efec-
tive lor Corpu lui pompierilor milita ri clin Bucureşti au impus
construirea act ua le i c1zărm i d e la gara Obor.
În anul 1961, sta bilindu-s sc himbarea dcstinapei, după
un pro iect realizat de Inst itutul „PROIECT Bucur eş ti ", s-a
trccul la amena jarea c l ăd irii ca muze u oma<r ia l a l pompieri-
lor .
De la început, în atenţia coordo nato rului proiectului,
arhitectul N. Pruncu, au stat atît p ăstrarea cît ma i nea lterată
53

".
l;'
''
Foişo rul de fo c . Secţ iun e transversali\,
a exter iorului c lădirii cît ş i amenajarea spa-ţi ilor coresp unz ă­
tor un ei expuneri muz ea le în co ndi ţ iil e ev iden\:ierii arhitec-
turii interioare a edifi ciului.
L a exterior , în st il u l ace l e iaşi arhitecturi , a căutat u şu­
r area v izu a l ă a c l ăd irii prin rezolvarea, la partea sup er ioa r[t,
a v i t răr ii acce nt uate prin cele d ouă balcoane circulare limi-
tate de 16 p il aştr i , între care balustra dele meta lice sîut greu
ses izabile . Totodată postul de v egh e de pe acoper i ş a fost
înl oc uit cu un lanternou din st i c l ă, ceea ce condu ce la rezol-
varea organ i că a m o difi căr il or aspectului de s upl eţe ini\.ia l.
Acces ul în muz eu se as i g u ră printr-o u şă di spu să pe partea
opusă intrării principa le a vechiului fo i şor , spre fostu l platou
de in st ruc ţ i e amenajat în prezent ca zonă verde .
în interi or, prin dezafec tarea r eze rvorului de apă, s-au rea-
liz at trei niv eluri noi , const itu ite clin actualele eta je 6 ş i 5
ş i o s upantă c i rc ul a r ă (etaj ul 4). L a ce lelalte t re i niv elu ri s-a u
r ea lizat deschid eri în arcade şi în pere\.ii d espăr~it o ri ex i stenţ;i
asiguriud flu xul co nt inuu de viz ita re . Vechea sca ră de acces,
în s pi ra l ă, cu ga ngul inter ior meta li c fi xat direct în p ere \.ii
c l ă dirii , făr ă a avea pi loni de sus\ inere, a fost pă strată întoc-
mai - dar s-a a mpl asat î n toarsă cu 180° astfe l încît să debu-
şeze spre noua intrare - ş i pre lun g ită în ~iceeaş i co ncep [.ic
pîn{t la noul eta j 6 . P ent ru as ig urarea accesului lesn icios
viz itatoril or la eta je, s-a rea lizat un asce nsor de per ·oa ne di s-
pus în zona vechi lor pa liere a le scăr ii.
Atît la r efacerea clădirii cît ş i la amenajarea muz eului ,
o aten ţie deosebită a fost acordată păstrării ş i ev iden\:i rii
pl a nşee l or cu b o q:işoa re din cărămidă spri jinite p e grinzi
meta li ce, a n i şe l or drepte sa u b olti te, a ferestrelor t ip hublou
ş i arcelor în plin cintru din dreptul feresfrelor, elemente arhi-
tectural e care confe ră a mbianţă ş i spec ific acestui monu-
ment .
http://patrimoniu.gov.ro
·r.
Fo i şo rul de fo c . P lanuri p nrtcr + etaj ele 1, 2, 3, 4 .
Seismul din martie 1977, fără să afecteze grav structura
de r ezi sten "(:ă, a condus la producerea unor fisuri în panour ile
de zidări e, pl anşee ş i casa scăr ii . Proiectul de rest aurare ş i
consolid are a fo st rea lizat ele ac e la ş i colect iv de la „PROIECT
B u c ureşti ' coordonat de arhi tectul N. Pruncu ş i ing inerul
I. Vas il ache . Au fost efectuate re\;eseri de z idăr i e Ia panourile
de fa\;adă cu ferest re ş i la casa scă rii ş i conso lidate zidurile
portante cu pla se metalice su date p e ca re s-au ap li cat torcre-
t uri manual e în strat uri succes ive.
Aten\,i a ş i con şt iin c i oz i tatea cu care au fo st efectuate lucră­
r il e de consolidar e au mă rit r eziste n~a c l ă dirii Fo işoru lui de
foc , monument istoric ş i de a rhitect ură a l oraş ului , în p eisa-
jul căru i a s-a r eintegrat mcnpu înclu-se ca un adevărat punct ele
refer in lă .
L egat prin dest inaţ i a ş i fu nc\.ion a 1itatea sa de isto ria
pompier il or româ ni , Foi şo rul de Ioc cont inu ă ş i astăz i să ser-
vească această institup e prin muz eul oma gial pe care-l cră z­
du i eşte, începînd din a nul 1963.
N OTA JllJJUOGllJ\l'JC Ă
Arhivele Slat ulu i B u c ur eşti , fo n d l rim ări a Bucure şti , dosar 43/1892
„Pen Iru f'accrea u1111i re:eruor de a pă p e ca lea I ancului ş i observa /ori e pentru
pompieri ''.
Frccl cri c Dame, Bu car cs l cn 1906, Bucureş ti , 1 907.
C. C. Giurcscu, I storia JJ11cur eş lilor , B u c urcş li , 1966.
E li c Rad u , I storia alimen lilrii oraş ulu i JJ u c ureş li Cll apă po la bil ă, Bucu-
r cş li , 1!J05.
D. Leon ida, N . Ca r anJil , D in is luricul insla la/iilor le/Ini ce ale municipiu-
llli B u c ureş ti , B u c ur eş ti , 1963 , vo i. ]]J.
Muzeul de istoric al o raş ului B u c urrş li. Prob lem e edilitare bucureş te n e,
1966.
F loriana Boro ş, Arhilec lul George Mandrea , în „Materi a lele ele istoric şi
arh eologic", Muzeul de istoric a oraşului Bucureş ti , voi. VI.
ASPECTE LEGATE DE CONSERVAREA UNEI SCULPTURI ÎN PIATRĂ 1
curt timp ce fra nciscanii
dup ă intr ă î n posesia ed i-
S ficiului din actuala s tra d ă Săvin e şti (oraşul Cluj-Na-
poca), ample lu c ră ri porn esc să-i schimb e comp oziţi a
plas tică goti că, d upă moda e pocii . Sub această înfăţ i şare
a ajuns pîn ă la n oi, in terve n ţiile într ep rinse în perioada
lun găpar cur să din dece niul al patrulea al secolului al
XVIII-lea pî nă az i fiind doar si mple luc r ări de între-
ţ in ere.
Restaurarea î n cepu tă în 1976, el e căt re Direcţi a Pa-
td rn on iului Cultural N a ţi o na l , a pus în evidenţă exis-
tenţa în faţada vesti că a două clin tre feres trele fazei
gotice. Dacă acestea cons tituie o dovad ă a spiritului
pr.aotio d eco nomisire a materi alelor şi a forţei de
m uncă a meşterilo r pe rioadei bar oc , nu acelaşi lucru
e poate s pun e despr alegerea materialelor din care
îş i durau ed ificii le. N r eferim la pia tra u tili zată în
Fig. J. St il Lu ia sfin lu lui Anlo n de Padova , cl u pă inler ven \.ic.
Clujul secolului al XVIII-lea. Extrasă din carierele,
atunci deschise, din Mănăştur sau Cheile Baciului, pia-
tra, cu calităţi bune pentru o prelucrare chiar artistică,
dă dovadă el e calit ăţi slabe, insufici nte să-i asigmi tre-
cerea peste timpur i. Căci, din o bservaţiile noastre, ma jo-
ritatea edificiilor sau grupu rilor sculpturale din oraşul
Cluj-N ap oca, r idicate în secolul al X VIII-lea, avînd acelaşi
material de b ază, un calcar, suferă fenom ne d e degra-
dare av.ansată as mănătJoar e.
Dar, cum generalizarea fenomenelor ş i a cau zelor
care 1 prod u c, f ără un studiu aprofu ndat, m ergî nd pînă
la stru ctura m i crocristalină a fi ecărui obiectiv, poate
conduce la ati tudini eronate î ntr-o intervenţi e, ne-am
http://patrimoniu.gov.ro
DOINA BOROS, MIHAELA BODEA
oprit, d eocamd a tă , la prezen tar ea unui singur caz u r-
m ărit în toate faz ele, cu posibili tă ţil e de care d ispunem
în prezen t. Este vorba de ·tatuia „Sfîntul An to n de Pa-
dova" (fig. 1) care se a flă în ni şa udi că a faţadei ves-
tice a Bisericii fra nciscanilor di n. Cluj -Napoca. Lucrarea
ap a rţin e scu lp torului J oh ann Nachtigall2 ş i a fost rea-
li za tă în perioada 1740- 17473 , îri1 pr e un ă cu alte două ce
decorează aceeaş i faţa d ă a edificiului. Ci o pli tă în volume
w1itare r obuste, lucrarea s decupe ază clar pe fundalul
ni şe i. Faldurile a u o că d ere lini ştită rea li zată în pla nuri
ma ri , dar cu o aoce n.tuar v i guro as ă, ca ş i părul sau fi-
gura oelor do u ă perso na je. Ex pr esia d ra m at i că a sfîntu-
lui An to n este um a ni za tă de blînd eţea privir ii 4 . In aceas tă
r eali za re pl ast ică boga t ă se recunoaşte aceeaşi mă i est r.ie
cu oa re au fost ciopli te sta tuile ce îmbogăţea u corona men·-
tul a nexelor castelului cl in Bonţid a, jud. Cluj .
l Î n cadrul Mu ze ului de isl o ri e clin Cluj - 1np oca s-a 'în cep u t un c iclu
ele ex perim c nle pe ntru c u r ă \. i re ::i , co nso l i cla rcn ş i co nse r va rea un or p iese
din pi a lr ă. Acestea r ep r cz inLă cl e me nte ci · a rhilcc luri\ ş i se ulplu ră p ro-
ve nin d de l a m on u men te din clifer ilc pe r ioade i s l o ri cc~, c u m n Leri a l liti c
d ive r s, a fl alc [i c 1n a e r l iber 1n m uni c ip iu l Cluj - 1a p oc ri , 1'ie î n l ap idar iu l
mu ze ului .
A leger e a lor s-a făc ut urm ă r i ndu -se ac operirea u ne i ga me cit mai
var iate pri v ind feno me ne le ele de g r a d a re. 'l n 1984 cx pcr irnc nlul a cu p rins
do u ă p iese ele sc u lpLurii a fl n le pc r n~acla vestică n B ise r ic ii fr a nc iscan il or
F ig . 2. D e La liu , cap cop il , ina i11Lt• de in llTYe n\.ie.
din Cluj -Na poca (s lr . Săvi n cş l i , 2). in lcr ve n\i a f:'ic in cl ob iec t ul p rezc n li\ ri i
de f ală fi ind i nch cia Lă, cca ele a d o u a , op ril :"\ Le 111 pora r pc per ioada sez o-
n ulu i r ece, s-a fi na lizaL in 1985.
Expcrimc n lul u r m ă rcşLe în p ri 11 c ipa l cf ic ic n\ :1 un or n1 a Lnia lc fo los i Le
i n mod c urent în prac li ca inl c rn n\ i o n a l ă de l r n l a 111c n l a p ic lrc i. î n cond i-
ţ iil e noasLrc de clim ă.
2 M. Toca, C lujul baroc, J':cl. J :ic ia. Clu j-Naporn 1983. p. 113 - 114 ;
I storia ClujLL lLL i, 1974, p. 248 ; N. " :i b ă u . Sc u lpl11 rn {"iy11ralivă de pi a lră din
T1·ansil1JCt11ia în seco lul al XV I Ii -lea. L uză de clo c l ora l. ma nu sc r is , 1983 ,
p . 46 ; Istoria arie/or plaslicc in Jlomâ11i a. Ed. l\k ri cl ianc . B u c urcşl i 1970 ,
v ol. I , p. 423.
3 N. Sabă u , op . cil. , p. '16: /:; Lor ia C /11jul11i, 197·1, p . 248 ; M. Ţoca ,
op . cil ., p. 113-114.
4 N . Sa bă u , op . cil ., pag. '1G.
 Cu excepţia zonelor protejate de aaenţii meteorici,
s upr afaţa este acoperită cu o crustă acler e n tă de culoare
cenuşi e cu as pect poros. Se r e marcă el e ase me nea o fria-
bilitate aocentuată în părţil e p1~oc min e ntc.
S-a procedat la prelevar a un o1· frag me nte el e ma-
terial des pl"in e din la ba piciornlui stîng al sfînLului An-
ton (proba Pl ) şi din zona um ărn lui stîng s ub depozitul
de excremente (proba P2 ) pe nti·u analizele prelimin are.
Analiza petr ografică. efectuată în cad rnl Un i vers ităţii
Cluj-Napoca, calcdra de min eralogic ş i petrografic (n o-
iembri e 1983)5 pun e în e vid enţă un calcar grosie r supe-
r ior (biosparit c u liant microsparitic) prov nind dintr-una
din carier ele din jur ul Clujului. Nu se pot face analize
complexe pen lru determin area caracteri sticilor originare
ale pietrei ş i prov enienţa exactă în trn oî t aoes Lea pre-
supun prelevarea u nor probe d profunzime. Or, î n. ca-
zul unor lucrări de artă, cum es te tatuia în cauză, de
dim ensiuni r elativ r eduse ş i o stare p r ecmă el e conser-
var e, a c eas tă prelevar e devine imposibilă făl·ă compro-
miterea un ei importante cantităţ i clin materi alul origin ar.

Fig. :1. Deln li11 soclu , după inl nvcn\ic. Se olJst• rvă i11d1i dl'n·.:i l'i s11ril o r .

Fig. 5. Fr:q.(111c 11 L d<.: fnld J'rac turnt i11a i11Le el e in lc r vc n\.il'. Se ull sc rvă
fi s11 ri le ~ i 11r111c lt· de v op so:1.

A nalize chimice. Probele s-au supus analizelor cali ta-

F ig. 4. De l n liu cu fra e lur n me111brclor inferioare al e cop ilului , lnainlc ele tive ş i semicantitative pentru determinar a să rurilor so-
i11Lcrvcn \i c. Se observă fi suril e ş i urmele de vopsea. lubile, identificarea pigmenţilor din stratul de vopsea şi a
tipuri1or de vo psea. Analiza probei clin laba piciorului
Investigaţii preliminare pun în evid e nţă pr eze nţa m asivă a s ulfaţilor şi în can-
titate ceva mai r edusă a clorurilor (tabel); pentru crusta
In sp ecţia generală a lucrării a pus în relief o degra- de p e umăr, a na liza indică, în schimb, preze nţa azota-
dar activă pronunţată faţă de statuia pa nd ant din ni şa ţilor şi urme de cloruri şi sulfaţi (tabel).
nordkă r eprezentîndu-1 pe „Sfîntul Ieronim".
S-au înTegistrat următo arele
form e de d gradare: Tabel cu rezullalele analizei s ărnl"ilor solubile
încărcarea cu excremente de păsări, în special
zonele cap etelor şi umerilor, sub care s-a format o crustă proba CI- 02-
3
a derentă de culoare cenuşiu închis (fig. 2) ;
- pierder ea echilibrului din cauza fracturilor la zona l'l + ++
de reazem pe soclu (fig. 3); .
l'2 ± ± ++
- zone pulverulente răm ase în ·urma desprind erii
unor fragmente;
- zone detaşate - antebraţul, fruntea, laba picior u- Observarea la ster eomicroscop a unei secţiuni din
aceeaş i probă indică pr ezenţa a două straturi de culoare
lui ş i falduri la sfîn.tul Anton (fi g. 4), membrele copilu-
lui (fig. 5); (fig. 6). Analiza6 celor două straturide vopsea a dus la
următoa reLe r ezultate:
e~foli eri în zonele adiacente oelor pulvenulente;
- fisuri de miroi dimensiuni (fig. 4 şi 5); - strat superior de culoar e brună pe bază ele ·ulei
- urmele unui tratam ent anterior de prot cţi e .cu în care pigmentul îl constituie pămîntul brun ;
vopsea de ulei acum exfoliată, crăp a tă sau d esprinsă .
Vopseaua brună aplicată neînarijit, într-un strat gros a 5 Bulet in de a n a li ză Un ivcr sitalca Clu j-Napo ·a. Mulţumim şi pc
încărcat detaliile ce abia se mai disting în anumite zone aceastăca lc lui Joan B ucur care a efect u a t analize le.
(fig. 4) . 6 Buletin de analiză Labor ator zon a l , nr . 58/1984.

56

http://patrimoniu.gov.ro
 Crusta n eag ră8 formată sub depozitul de excremente
VOPSEA BRUNA ele pă s ări este foarte ad ere ntă . La îndepărta r ea ei s upra-
ALB DE PLUMB faţa rămîn e mai poroas ă (fig. 8) cl ecît în r es t, adîncim ea
alv alelor mergînd pînă la 1 mm . Suprafaţa pietrei în
PIATRA a c e astă zonănu indică semne de slăbire a coeziunii . De-
·~rada reas-a produs, după păr e rea noas tră , la zon a de
contact între pia tră, primul strat de excrem ente !',ii ae r,
în prima faz ă oînd s-a format crusta . Fenom enul el e na-
Fi g. 6. Sec\ iun · Lr:rn svcrsaJU 1n proba de ])irtlri:i tli11 pic iorul ~ 1"111l11lui tură chimică se da torează rea cţi e i dintre r eziduurile or-
Anlon . ganice din excremente şi pi a tră, în pr ez enţa aerul ui şi
apei din atmos fe ră . Rea cţia a atacat în primul rind li a n-
tul din roca calcaroas ă, lă s înd alveole libere. Din feri-
cire, fenom enul de alterare nu a continuat ş i spre inte-
riorul pietrei, cr~ s ta acţionînd ca un strat protector de
a ceas tă! da tă.
f- - i La celelalte zone în care se observă prezenţa crustei
<t negr e fenom enele de degrad ar e au la bază r ea cţia chimică
__J
o dintre ca1·bonatul de calciu şi bioxidul de : ulf clin at-
1'-l mosferă , avînd ca rezulta t formarea gipsului. Fenome-
LLI nul se produce după următoarel e reacţii:
SF. IERONIM SF. ANTON
:i) solubi liznrc n cnlcnru lui

CnC0 3
c n lc :ir :ipn de plonic bi carbonal ele calr.: iu solu h i I

D
TURN
h) forrnnrc :i gipsului
S0 2 + l 12 PO - I l:iS03
bioxid tic su I[ np:'i ac id su lfuros
1 C:!(
S0 2 + -O., - -> so,1
2 -
PIATA MUZEULUI bioxid tic su l [ oxi ge n lrioxitl th.: S ll I[

Fi g. 7. Amp lasnrr. n slnl uii p c fn\.ndn vc ~Li c i:i a bisl'ricii .

I T2 S0 3
1
+ - O„
2 -
_ _,.
cat
Jl:iS0.1

-
- trat inferior, gri-ve rzui, în care pigmentul es te acid sulfuros oxi ge n rtt: id su li' uri c
alb ele plumb.
S0 3 -/- Tf 2 0 .I J2 S0 4
Tra tamente ale s culpturilor ele piatră clin perioad a Lriox itl ele sulf :tptt ac id sull'uri c
barocă cu alb de plumb s-a u g ă s it şi la alte monwnente
din Cluj . F enom en ele de îmbătrînir e ale a lbului de plumb Ca C0 3 + ll 2 S0 4
sînt îns ă diferite. În cazul prez nt at aici, coloraţia gri- cnlca 1· a c . su lfuri c apă " ip s hioxid ele t arhon
verzuie a feţ i externe a stratului de culoare n e-a îm-
pins în primrul m oment la ipoteza unui pigme nt verd e.
Anali zele, îns ă, au demonstrat că aces ta este produ. ul
alterării în timp a str.a tului de alb de plumb !',i i a uleiu-
lui. În mod norm al, alterar ea albului de plumb duce b
înnegrirea stratului, printr-un proo s chimic ireve rsibil,
form îndu-s e sulfura de plumb . (PbC0 3 + H 2S -> PbS +
C0 2 + H 20). Acest proces presupune pr eze nţa în. aer ::i
hidr ogenului sulfurat, explica bilă prin gazele de ardere
rezultate la încăl zir ea or asului si la combustia autove-
hi culelor. In cazul nos tru, 'însă , p e lîngă acest proces, a
avut loc şi îmbătrînirea (alterarea) lia ntului 7 o a căpă­
tat o nua nţă galben-v r zuie.
După cum me nţiona m anterior, d a că s face o co mpa-
ra ţi e cu . tatuia pandant, a fl a tă în ni şa nordică a fa ţ-3 -
d i, se observă degr ada rea mai pronunţa tă a sfîntului
Anton. De ,i a rnb le sînt expus acelui a şi microclim at,
avînd acelaş i m aterial ş i a ceeaşi vechim e, d grc darea
dife rită se da tor eaz ă , după părere a no as tră, în p rimul
r înd expunerii dife rite, ceea ce duce la o reacţi e div ers ă
la ciclurile r epetate ele îngheţ-dezgh eţ . Astfel, sfîntul
Ieronim afla t aproape în p erm anenţ ă (tot timpul anului)
în umbra turnului (fig. 7) nu a jung în timpul zilelor de
ial'nă s ă înregistreze fenomenul de dezgh eţ. In chimb, Fi g. 8 . D c loliu din Limpul inlcrvcn\.ic i.
sfîntul Anton, expus înspre sud-vest, în bătaia soar elui,
timp de minimum 2- 3 ore pe zi iarn a, înregis trează din Intervenţia
plin aoest fenomen. Ca urmare rnicrofisu r ile s umplu
de apă oar e în timpul nopţii îngh eaţă, adîncindu-le sau Faţă de situaţia surprins ă la insp ecţi a gen e r al ă şi
distrugînd în continuar e structura pietrei. Zonele cu gro- prin analizele de specialitate ef ctuate şi faţă el e con-
diţiil e oferite de ş anti er (sch ela um1a s ă rămînă în
simi mici de m ateri al sau volume reduse sînt ş i mai
a ceas tă z onă mai puţin de 30 zile) se r ecurge la o in-
ex pus d egr a dărilor clin schimbările t ermice, legate a-
terve nţi e de con ervar minimă. Aceasta includ e o serie
proap e totdeauna ş i de depuner ea ele praf sau con.el ns.
8 L . Lnzza rini . La p1.1/i/11ra dei materiali /apidei da cosfr11 : i one e
7 B ule tin de nna li zl't L nhora Lor zon::i 1, nr . 5 9 /198<1. .~c 11/l1.1ra , CEDA M P adova , 1981 , pn g. 19 - 31.

57

http://patrimoniu.gov.ro
 .:. ;nt · ·'
Jo'i g. \l. 1Jet:di11 clin lirnpul inl cr vc n\i<' i 111 e:1rc se obse rvi\ o zoni:\ pul ve -
rulen tii sup11 s:1 co nsolicl:'irii cu iJara loicl 13 7'2.
Fi g . 10. Aspcc L d in timpu l opcr a \.iunilor ele c ur ă\. ire mcc:rn icii.
de opera ţii variind de la o wn.ă la alta a s tatuii în funcţi e
ele diferitele probleme apărute fi e din cauza depozitelor,
stării de conservare sau a tratam entelor anterioar e. Cri-
teriul gen eral ce a s tat la baza inte rvenţiei nu a fost
doar asigurarea unei m inime protecţii viitoare, clar şi
elimina rea posibilităţilor de pie rcl er a unor ca ntităţi ele
material oricît de mici (fig. 0).
In primul rînd se face d esprăfuir a generală şi în-
d epărtarea el pozitelor mai puţin aderente de gunoi de
păs ări . Apoi se prO'ccd ează la consolidarea zon elor pul-
verule nte sau d etaşa te prin impregnar e cu Paraloid B729
în oonc e ntraţii ere cînde p entru o penetrar e oît mai bună .
Paralel se face şi o curăţir e în zona capet elor celor două
per sona je, atît în vederea înd e părtării crus tei, cît ş i a
vopselei ele ulei. Îndepărtarea s-a făcut prin iaplicar ea
unor comprese cu pastă gelatinoasă AB57 10 şi mecanic
(fig. 10). Compresele s-au apHcat repetat pînă la o bună
î nmuiere a depozitului.
Ourăţirea zone1or superioa re ale celor două persona je
prin procedeele menţionate a avut ca rezultat înd epărta -
9 Răşină acr ili dt (rncLilacr il at-eLi l- mctn crilat copolimer) p r odusă de
firma Rohm a ncl Haas. J\vanta:jul aces te i r ăş ini c on s Lă în fa pLul că est e
s olubi l ă ln solvent ·or ga nic şi după polimerizare, clinci pos ibilita Lea înl o-
cuirii într-o opcJ·a ţi un e v iit oare .
10 O. No nl'a rm ale, Me lodi di inlervenlo , ln .Jacopo delia Quercia e la
(ace ia/a di San P elronio a Bologna, ~o lo g na 1982, p . 281; H. Hoss i
Ma na rcs i, La co11.seruazio 11c dei maleriali /apidei, ln „Docu meu Li 13"/1980 ,
Rcgione Em ili a Romag na , p. 74;.
Metoda de cură pre cu paslii ge l a tionasă AB 57 e l abo r nlă de soţii
Mora do la Jstituto Ce ntrale di Hesla ur o clin Roma co n stă ln ap li car ea
carboximetil cc luloze i amesteca tă eu so lu ~ ii u ş or ba zice , l a ca re se n cl a u gă
un t e ns ioact iv ş i un agent che latic.
http://patrimoniu.gov.ro
rea depozitelor, vopselei d ulei şi a crustei, l ăsî ncl să
se vadă s upra faţa pietrei ce preze nta acum pori mari.
ln ac elaşi timp, în · ă, se . evid e nţi ază fin eţea, adîncimea şi
mjgala detaliului ele sculptură.
Zonele degradate ce au fos t supuse co n solidării cu
Paraloid B72 pr ezintă acum re z is t e nţă, coez iu ne, îrnpie:
clioîncl, a tfel, c 1 puţin. o vreme, pierderea de mater ial.
O uşoară colorare (fig. 11) spr o nua nţă mai î nch i să
apare în zon. le i/TllJ.Jreonate.
S-a trecut apoi la închiderea tuturor fisurilor statJi i
p entru a împiodica pătrund rea a pei ş i continuarea fe-
n ome nelor ele degradar e. Inchid rea (fi g. 3 ş i 11) s-a făcut
c u un amestec de praf de piatră ş i o răş i nă acrilică
(Prim cl) 11. Zonele trata te sau cur ăţate sînt apoi protejate
cu un amestec hidrofug (Paraloid B72 cu Silicon hid ro-
fug) 12.
Dup ă două zile nu s-a observat nici o fi · ură în ames-
tec ul de în chid ere.
Fi g. 11. Dc ln liul une i zone co11soli clalc cn capţ1 1 tt o nunn\.lt u şo r mni
în ch is:"t. So olJse r vrt ş i in c h iele ren unor 1n icro fi suri .
Res ta bili re.a echilibrului statuii s-a fă cut prin aşe­
za rea bazei în funcţie de noul centru d e greutat a părut
d upă pierd erea importantă de material pe care a m men-
ţionat-o a nterior.
Întreaga operaţiun e a fost urmărită şi înregis trată şi
p rin foto.g.Fafi e re. In s zonul cald viitor se vor put a ob-
·erva efeotele tratam entului.
Din păcate, posibilităţil e de investigare a efici enţei
tratn me ntului sînt recl u e, atît în laborator cît şi in silu.
De aceea n e-am bazat intervenţi a 13 p e procedurile simi -
lar e intreprinse la m onum ente din Italia, ca re după 10-
15 ani de la aplicare îşi dovedesc o apreciabilă eficienţă
în conserva rea pie trei.
Sperăm s ă put€m înregistra unele observaţii asupra
rezultatelor t riatam entului după trecerea cîtorva luni 14 .
l l J iişină a crili ci't solubi l ă 111 ap:1, produsă de F ili ta il. Italia.
12 Hăşin ă s ili co ni că produsă de E ige nm a nn § \lcronc lli.
I:l J\fa lcr ialele ulili za lc ne-au fo st puse l a di s po z iţie pe ntru aceste
ex-
per ime n te de că lre lCCHOM.
11 T ine m să m ul\:u m im pc ace as tă calo parohi e i franciscane care ne-a
permi s des făş urar e a acesto r experimente; mulţumim totoda tă Co nsiliului
Culltu·ii ş i E cluea p e i Social iste precum ş i Co ns iliului popular a l munic i-
p iului Clu j-Napoca pe ntru 1ncreclerca ş i permi siunea acor da te une i astfe l
de Intrep rin deri .
ABSTRACT
Th e f-listor y o[ Transy lvani a Musc um s larted an experiment on sto ne
c onserva t.ion . The pape r rc fcr s to th e interve nlion 0 11 thc statuc of Saint
A ntl1on y by Joha nn Nachti ga ll s iLu n l ccl on Lh c wes tern fa!,!ndc of the
„Francisea ns' Chureh " in Clu j-Na poca .
One presc nt thc ge ner al sta le o l pre.c rv a lion of tho monume nt , th e
]Jrcliminar y analys is workP. d out a ncl t h e opcralions for clean in g, conso-
l iclalion ancl proteclion.
 PATRIMONIU

PICTURI MURALE DIN CÎTEV A CASE BUCUREŞTENE

PETRE OPREA

str. Mihai Vod ă nr. 11, alcătuit clin
I mmaiobilul din
multe clădiri,
prima construcţi e fiind o locu-
in ~ă sp a ţioa să cu un e ta j ridic ată la sfîrşitul secolului
al XIX-lea, căr eia i s- au a dăuga t, pînă în 1930, alte
d ouă corpuri inestetice , aco p rindu-i în parte fa ţad <1,
aces tea p e ntru a satisface n evoi com erciale, m a i pă s ­
trează în clădir ea iniţi a lă cîtcva picturi mum le din în-
tregul a nsa mblu ce împodobea to at e interio a rele .
un f el de tromp e tă cu două ţevi la car e cîntă. Este îm-
brăca tă într-o rochie transpa rentă de culoare roşi e . Fon-
dul este albas tru, ia r cad rul îl const itui e o ghirlandă d e
flori, dar cu mai multe nuanţe de roşu , roz şi, în sp cial,
alb decît în scena precedentă .
D a că aces t e două p e rso na je s a flă în casa scării , cele-
lalte se află pe zidul din stî1w a , cum a i urcat sca r a.
Primul p e r ·ona j înfăţi şe ază o fată îmbrăca tă într-o rochie
tran s p a r entă, cu multe eşarfe, d e d iv erse nu a nţ e el albas-
tr u ţinînd d eas upra capului, cu a mbele mîini, un echer,
simboli zîncl pr,o babil şti inţa. Fondul est e brun d eschis .
La florile cl in ghirlandă prepond e re nte sînt nuanţe le de
roz, galben ş i ro şu sîn geriu.
Ultimul person a j , o iînără îmbrăcată într-o rnchie
transpare ntă cu eş a rfe d e diver se nu a nţe ele roşu, ţin e
d easupra ca pului, cu a mbele mîini, o ta mburină. Fondul
es te brun închi s. La florile din ghirlandă sînt prepond e-
r e nte nu a nţe le d e v erd e, alb şi rnz.
Plafonul d e d easupra scă rii es te b ogat orna m e nta t. La
centru, o roz e tă din s tucatură, b o a t ornamentată ş i po-
le ită cu două nuanţe d e aur, în sc ri să într-un cadru p a tra t
tot din s tueatură, la fel d e bogat orna menta t şi poleit.
Fondul din cad ru est e brun; p c m ar gini.l e lui interioare
se află ghi rland e d e fl or.i , m a i bogate la cele patru col-
ţuri . La rîndul lui acest cadru se în ·crie într-un alt cadru
de formă e liptică (ghirlcrnclă de frun ze ş i v rejuri) , fi e-
care emi sfe ră avîncl la centru o mi că rozetă, încad r ată
la dreapta şi la stînga d e cîtc un p eisa j romantic ima-
gin a r: un munte cu o cabană, arbori la m arginea unei

Casa din Cal cu Haho ve i ur. :rn - r.B

Co mpozi\.ic cu s11 b icc L di n He n nşlc rc

As tfel, in tradosul scării de le mn ce duce de la parter

1::1 e tctj este pictat în ulei de culoa rea cafelei cu lapte,
decorat p e margini cu două ghir la nd e de flori el e măc eş
viu colorate ( ro ş u, verele, roz).
La etaj, în casa scăr ii ş i la începutul .holului sînt
pictate patru personaj e f e minin e plasa te fiecare într-•.)
ram;J. de stuca tură extrem el e' lată şi mult în relief cu
motive verre tale acop rite cu diverse nuanţe de aur, p en-
tru a le impr ima o atmos feră el e s omptuozitate. In pri--
mul cadru este r e prez entată o tînără clansînd , ţinîncl
în ambele mîini un voal diafan de culoarea albash·ului
deschis, îmbrăcată într-o rochie dintr-un material trans-
parent asemănăto r voalului şi de aceeaş i cu loare într-o
n u a nţă puţin mai înohi să în s ă. Fund alul ste brun des-
chis, ceea ce dă impresia d e d esprindere a person a jului
(m ai m a re clecît dim en siunea umană) înspre privitor,
paroă întîmpinînclu-1. O g hirlandă d e flori, extrem el e co·-
lorate, încadrează personajul.
Scena a dou a redă o tînără ţinînd cu amb ele mî ini Compoziţ i e cu subiect din Henaştc rc

59

http://patrimoniu.gov.ro

Co111pozi \i c . .I u dcca La '/
ape, un c-as tel cu peisa j în prim plan, a rbori ş i un drum
cu un persona j eto.
Locuinţa din str. Plante1or nr. 40 a fo st construită şi
p i ctată în jurul an ului 1910.
Din pictura murală ele altăd a tă, în s tare bună, mai
poa te fi văzută doar d eoora ţia fostului dormitor.
Plafonul, cu o ro~etă (s tucatură ) la centru, este simplu
decorat cu motiv geo metrice şi luj eri cu flori şi frunz e
viu colora te. În jurul rozetei, o ghirlandă de flori . Fondul
este crem deschis. Florile sînt în culori past late de al-
bas tru intens , rozuri, roşuri iar frunzele în verde pal.
Pereţii încăperii sânt împărţ iţi p e înălţim e în tr ~ i
sau cinci cadr . Fiecar e cadru ar e la centru o a mforă
cu un buohet de flori . Ea se sprijină pe un motiv geo-
metric, servind ca p i destal. O gllirland ă de flori încon-
jură amfora. Acelaşi fond şi aceleaşi culori la flori ca
ş i în pictura d pe p1afon. Cadrul şi elementele geome--
trice sînt realizate cu şablonul , ghirland le şi florile în
schimb sîn t pictate de artist la bunul său plac, neres-
p ectînd o unitate de conoordanţă coloristică, ceea ce
imprimă ansamb~ului o gra ţie şi un tonus optimist .
60
http://patrimoniu.gov.ro
<.:asa clin s h-. J\[i llll i Vocl:i nr. l l
Fra g111c n L d i 11 p i a fon
P er sonaj krni nin cu L::1111burin ă
Personaj fem inin c u instrument
de sufla L
1n spaţioas a lo c uinţă din str. C. A. Rosetti nr. 5, înăl­
ţată cătr:e sfîrşitul s colului al XIX-lea, sau în primii ani
ai celui următor , într- un stil n eoclasic renasc ntist, ma rele
hol de l a e ta jul .întîi are p a rtea de su s a p reţilor orn-1men-
ta ţi cu s tucaturi (putti, r inceau x - etc.), care încadr ază,
pe do u ă laturi, cinci dintre cele şase co mpoz iţii în ulei de
m a ri dim ensiuni.
Comandita rul picturilor, pe ca r îl presupunem a fi ş i
cel al imobilului, al cărui num e nu-l şti m, dar iniţi al e!
sale în monogra m - N.C. - ne sînt ·c unoscute fiind în-
scrise în volu tele cu struguri c deco r ază balconul din.-
spr st radă, a dorit ca artistul ex cutant , şi el un n um e
anonim, să realiz ze, p entru ac st sp aţiu des tinat soire-le-
lor şi balurilor, scen e gala nte în spiritul francezului
Boucher , a căr ui pictură era fo arte mult aprec i ată pe
mel agurile noastre în ultimul pătr ar al s colului al
XIX-lea.
I e p eretele din dreapta, cum urci soara de la parter,
su s, între arcad -, t întîmpină trei compoziţi i de m ari
dimensiuni, iar pe per etel opus, pandant, alte două, căci
a tr.eia lipseş t e . Cele cinci soen e reprez intă aspecte fri-
 F r ngmc 11L d in pl n l' on Pe r s onaj fem inin

Fe 11 1c ic c u voa l clnns î11cl

-.-

J;
. 4<
l I
\ I
,
~
- ~

··~
'· \

I
..t:

Casa din s t.r. l' la n C.e lo1· nr. 10

D cc ora\.ic p a ri c Lnl ii (fr ag me nt) D cc oraţ. i c plnfon (l'ra g mc nL)

vole din via ţ a nobilimii germane, dup ă costumaţie, din
veacul al X VIII-lea, d es fă ş ur ate în cad rul u nor peisa je
rom a ntice. De aceea, credem că au torul lor este un pic-
to r ge rman fam ilia ri zat cu arta francez ă , des tul d s tăpî n
pe m eş teşugul a rtistic, căci scen ele sînt bine echilibrate
co mp oz i ţio n a l , desenul sigur, ia r at itudinile person ajelor
elegante, culoarea însă, poa te ş i din cau za m a ti z ării v er -
nilului, este obositoa re - monotonia verdelui şi a brunului.
Astfe l, .Pe per etele din dreapta, la centru, compoz iţi a
este a l cătui tă din d o u ă grupuri de bărbaţi şi f.emei. Grupul
din centrul t abloului , aflat lîngă o r uină, se bucură de plă­
ce rile unui pic-nic; celăla l t, în al doilea plan, în drea pta,
cu per sona je ca re se ţi n de mînă două cîte două, ca şi
cînd ar juca cadril. La stînga acestei picturi, o altă com-
poziţie este alcătuită de asem en ea din două grupuri d e per-
so naje. La centru , patr u p - rsona je, din ca re trei privesc
la cel d -al patrulea care ţin e pe umăr la s pate o ghit a ră .
l-' e un pla n mai îndepărt a t, într-un lumini ş , alt grup cu
doi bărb aţi şi două fem ei, o per ch e jucînd, alta cîntînd
(el d in ghitară, ea voce). La drea pta ac stei picturi, o
a ltă compo z i ţi e cu multe person a je în faţa unui zid : unul
cîntă d in fl a ut, altele di s cută , iar d o uă - un bă rb at si o
femeie - sînt într-o rev e renţă în timpul clan ·ului. ·
Pe per etele din stînga lip eş t e compozi ţi a clin centru.
Cea din stînga r epre z intă o scenă cu multe persona j
jucîndu-se d e-a b a ba oa rba. Co mp ozi ţi a din dreapta redă
în prim plan trei grupuri: doi b ăr ba ţi pr eocupaţi de legar ea
unui sn op el e grîu, un bărb a t şi o femeie î mb răţi şînd u- se
pe nişt e snopi, iat" puţin mai în spa te, şapte persona je
discutîncl .

61

http://patrimoniu.gov.ro
Cl:l clirea clin s ir. Doamnei 11r. 1 Agr ic11l Lur::i

* •
Clădirea Băncii Marmorosch Blank, actuala Bancă de
Inve tiţii , din str. Doamnei nr. 4, construită de arhitectul
P tre Antonescu, în stil român sc (1910- 1916), are exe-
cutată p e per etele din faţa s cării de onoare o m ar e com-
pozi ţi e a lcătuită clin trei scen (4 m înălţimeX8 m lăţim e ) ,
pictată de Cecilia Cuţescu-Storck (187 9-1969).
Lucrarea a fo st comandată la începutul a nului 1916
~ i a fo st i s prăvită cîteva luni m ai tîrziu, în octombrie, Pnno11 decura li v
a rti s ta executîncl-o într-un ritm inten s, d eş i a fost n voită
deseo ri să-·şi întrerupă luc rul , r etrăgîndu-se în ·1dăpo s t" 1

băn cii , din cauza bomba rd a mentelor germ a ne as upra Ca-

pitalei. Con ce pu tă sub formă de triptic, prezintă c le mai
importante izvoa re el bogăţi - ale ţării : industri a , agricul-
t ura si co mertul.
D~pă tern..;in area războiului, prin 1919- 1020, conduce-
rea Bă n c ii Ma rm orosch Blank i-a încr ed inţ at decorarea cu
pictură a vestibulului î n care se gă s a u intrări! biro urilor
clir ctorilor.
Pictoriţa a r ealiza t nouă p an ouri m;:n-i el formă rotundă
pc c le rnit r eprez niînd virtuţil e om e n eş ti, 1' gate între
el prin orna mente el e frunzişuri stilizate, exec utate p e
zid, ami ntind el e v ge ta ţia luxuri antă R picturilor murale
clin locuinţa 'ff lis tei din str. V . Alecsa ndri nr. 16. În cadrul
panourilor, a rtista s- a pr ocupat s ă înfăţişez e - aşa cum
declară - „personaje a.le căror atituclini, complete prin
expresia fi zionom iilor, să reclea o tare s1ifl e tea.scă, o nă­
zuinţă. Ca. probl emă ele conipo ziţie , m -a interesat în scrie-
rea motivului în formatul rotund şi pot să observ sobrie-
tatea. şi simplitatea cu care am izbutit ă le tratez" . (C. Cu-
ţescu-Storck, ·.o viaţă 1clăruită artei, Bucureşti, 1966,
p . 109).
•
* * Ar111 onii (panou dcc or::iliv)
In clădirea
din Calea Rahovei nr. 56-58, construită
imediat după Războiul de Ind ependenţă, una din came- ai Renaşterii italien e.
r ele de la etajul I m ai pă s trează într-o stare proastă de Cătr e sfîrş i tul
v eacului al XIX-lea, înfiinţînd aici Insti-
conservar e şi într-un proces continuu de degradar o pa rte tutul particular de domnişoa re Pornpilian, al cărui direc-
din pictura de p e plafon. Această cameră, foarte s'paţioa să, tor era soţia sa, iar 1 preda desenul, m aterie destul de
iluminată doar prin luminaitorul din pl afon, servea drept importantă la acea vreme în ed ucaţia tinerilor din înalta
ateli er de pictură propri tarului imobilului , G. Popescu societate , a rtistul a ţinut să înnobileze atelierul pictîndu-i
(1852- 1907) profesor de d esen şi caligrafie la Gimnaziul şi pereţii cu num eroase compoziţii, conferindu-i astfel o
Gh. Lază·r, cu studii de specialitate la Academia San Luca a tmosf eră elevată, d emnă p entru studiul a rtei. Ateli erul
clin Roma. El est mai cunoscut pe tărîm ·artistic ·sub nu- devenea un templu al artei, pr gătind în prealabil s piri-
m ele de Pompilian, începînd din 1879 cînd s-a a firm at cu tualiceşte p e tinerele e leve care urmau s ă-şi apropie tai-
pictura Bisericii Sf. Gheorghe Vechi, und e, timp de cinci n ele artei. De aceea a lucrat cu mult zel şi multă scrupulo-
ani, a realizat 161 compoziţii ·CU numeroase . personaje in- zitate, întrucît ţinea să-şi dovedească marile calităţi· a rtis-
spirate după oper semn ate de Rafael şi de alţi m aeştrii tice de pictor academ ic, ş i totodată superioritatea sa faţă

()2

http://patrimoniu.gov.ro
 Indu slri a

Come rţul

de G. T a ttaresc u, rivalul să u in do111eniul picturh bis ri-

ceşti.
Act ual111 ente se m ai pă s trează doar cinci compoziţii, î n
care p er onajele sînt redate în mări111 e nat ur ală sau m ai
m a re, proba bil si ngure le p e car.e a rtistul a r uşit să le
realizeze în m ai mulţi a ni (1 880-1890). Una se a flă p e
peretele din faţa intrări'i in spa ţiul cuprins de bolta în
leagăn , rep r z ntind , cred m, Judecata lui Solomon. Scena
înfăţişează în prim plan, la ce ntru, o femeie tînd în
genunchi, cu partea de su s a trupului goală, iar în jur ul
ei, dispuse în .e va ntai, şa pte personaje, în poziţii solemne
şi grave, din care cinci sii nd p e scaune ş i două, î n stînga,
fe111ei stînd în picioare. Co mpo ziţi a este bine ec hilibrată,
dega jînd o at mo sferă tens ionată, prin co ntrastul dintre
poziţia în mişcar e a femeii din centrul compoziţiei şi sta-
ticul celorlalte person a je. In vecinăta te, p e arcul d e boltă,
se a flă, pandant, do u ă compoziţii, pe înalt, fiecar·e înfă­
ţi şî nd un grup d şase sau şapt e p rso naje, în costume
Cl:ltlil'ca din C• ./\ . noselti nr. r. Sce n ă ga l anlă
din evul med iu a pusean, discutînd calm pe tr ptele unui
te mplu cu coloa11e cori ntice ca re se a fl ă î n fund al. D ea-
supra fiecă rei scene, adosaţi , cît un îng r în zbor.
Urmează pe boltă , de o pa rte ş i de alta .a luminato ru- Fieca re din cele cinci co mp oziţi i sint realizate p rin -
lui, pand ant, două sce ne de foarte ma ri dimensiuni, cu tr-un dese n bine stă pîn it de artist, o punere în pagin ă
numeroase perso naje. Subiectul fi ecă rei a , după cîte bă ­ ec hilib ra tă a scenelor, acel aşi colorit sobru - dominanta
nuim, înfăţiş ază tot cîte o jud eca tă. I erso naj le, curteni de brunuri, aceeaşi c.once pţi e în tratar : maiestuosul cal-
ş i pr e laţi a i curţilor princia re apusen e, sî nt somptuos mului olimpian. D acă sc nele n -a u putut fi încă id nti-
î111brăcate, et alînd o diversita te de costume folosite în ma i fi cate, ca ada ptări sau copii d upă m aeştri ai Renaşterii,
multe secole, surprinse \n atitudini ş i gesturi fireş ti eti- unele personaje i-au fost inspirate ce rt din lucrăd ale
chetei rangului lor. acestora.

http://patrimoniu.gov.ro
UN MONUMENT DE ARHITECTURĂ URBANĂ DIN SLATINA
DE LA FINELE SECOLULUI AL XIX-LEA
stilistică
Analiza a monumentelor arhitecturii civile
româneşti reprezentînd focuinţa -0răş en e ască tradiţio­
nală în realizările sale deosebite ne dezvăluie direcţii şi date
istorice interesante pornind de la geneza operei în rela-
ţiilecu m ediul, apartenenţa şi situarea ei în cultura euro-
peană .
Sfîrşitul secolului al XIX-lea , epocă fecundă în con-
strucţii civile, instituţii şi . locuinţe d e · ·proporţii monu-
menta le realiza te în stil n eoclas ic european, · pre tutind eni
pe contin ent, este ·r eprezentat şi în ţara no astră, atît în
Capitală, cit şi în oraşele de provincie , d e num eroase
exemplare clădite solid ş i decora te minuţio s.
Sfîrşitul secolului al XVIII-lea a în se mnat p entru
Moldova ş i Ţ a ra Româneas că intrarea în circuitul eco-
nomic europ·e an , proces. care a deschis căile d e comunica-
ţie cătr e cuceriril e civiliz a ţi-e i mod ern e ş i car e, în perioada
următo a r e , avea să se concretizeze p e plan cultural-artis-
tic într-o intensificare a interesului acordat a rtei pro-
fan e. Cultura · fr a nceză, a rta ita li ană, tehnica g e rm a nă so-
seau la n oi, m ai adesea ş i m ai la înd emînă, prin Vien a care
furniza ş i pentru oraşel e român eşti ~ .după· co nstruirea
că ilor fera te - ar hit ecţi, con structori, decoratori, tehni-
ci eni împodobind fizionomi a oraşelor cu p alate ad minis-
trative , cu locuinţe-vil e în s tilul epocii grefat pe a rhitec-
tura traclitională si folosind r esursele · conditiilor locale.
Casa din Sl a ti1~a. <;l e pe stra da 23 August nr. 58, în
momen tul construirii ei în centrul tradiţion al citadin, în
anii 1880-1882, reprezenta nota mod ernă a frontului de
case înconjurat el e grădin i şi curţi 1 • focă din secolul a l
XVIII-lea exista, în im ediata vecinătate, pe strada Stre-
h areţ nr. 1, o casă monum ent a lă de influ enţă i ta li a nă r e-
nasc e n t i stă în d esenul faţade i, avînd numeroase ca m ere
m a ri d esfăş urate în simetria tra diţiona lă pe două nivele,
und e a funcţion at primul gimnaziu d e fete din Slatina
(Şcoal a nr. 1 de fete „Ionaşcu" ) .
Pe strada 23 August la nr. 62 exista o casă cons truită
în 1780 cu arhitectura tradiţională ce nu modificase ni-
mic din planul vilei antice romane provinciale. Acelaşi
plan revenind şi în casa construită apoi în 1901 cu ele-
ga n ţa n eoclas ică, în apropiere p e strada Tudor Vladimi-
r escu nr. 4.
Pentru interesul d eco raţi e i interioare, al picturii mu-
rale şi al de corării plafoan elor cităm casa lui Constan-
tin Dise.seu (1854- 1932, jurist, profesor unive rsitar, pă­
rintele dreptului penal român), născut în Slatin a. Amin-
tim, apoi, casa Mihail ce gazduieşte azi r estaurantul
„Grădiniţa " şi casa Fîntîneanu astăzi sediul Consiliului
agricol intercooperatist, ambele modificate prin renovă ri.
Pentru interesul arhitectural-istoric cităm si casa Re-
coviceanu-Lipatti cercetată de arhitecţii Con.5tantin Joja
şi Anghel Marcu, p.l"ecum şi casa Stanian-Sterian situată
în inima vechiului centru şi care reprezenta arhitectu ra
secolului al XVII-lea.
Arhitectura casei de care n e ocupăm, importantă
şi prin faptul că pă s trează con strucţia iniţia lă . ş i
decorul arhitectural intacte, cu interioarele de epocă
ş i mobilierul original, se deo ebeş t e de cea a caselor citat e
anterior printr-o mai m ar e stilizare, unita te şi echilibru .
Construirea ei se datoreşte lui Constantin Ză gănescu
(fiul lui Dimitrie, frate al lui Pavel, căpitanul erou de la
64
http://patrimoniu.gov.ro
arh. NICOLAE GOGA, PETRE OPREA
13 septembri_e 1848), jurist -Oe seamă şi personalitate a
judeţului Olt acum o sută de ani; portretul său mai
stăruie în .cimitirul oraşului datori tă dălţii scu lptorului
Paciurea. El ş i-a comanda t .casa, în care avea să-şi des-
făşoare viaţa şi activitatea, .unui constructor italian care
a proiectat-o şi realizat-o în colaborare cu a rhitectul Di-
mitrie Maimarolu (a rhitectul Casei Armatei din Bucu-
reşti, prieten ş i înrudit cu familia Zăgă n es cu ) .
Casa a fost con struită p e structurile masive ale unei
locuinţe tra.c;I iţion a le, fapt ce poate fi observat în zi-
durile g roase ale fund a ţiilor -făcute din cărămidă s ubţire
în ca re se ~a dîncesc fi ride şi care înscriu cele două săli
monumentale ale pivniţelor; subsolul compartimentează
pe fundaţiile comune cele tre i încăperi ale d ep e ndinţe­
lor de sub sufragerie. Golurile de acces (clin b eci) sînt
şi as tăzi formate din a rcade d uble de cărămidă, iar plan-
şee le dintr-o s uită de bolţi semicilindrice de cărămidă
::: :::
: I I\
PLANUL ~Tl;R\JLUI ii i I
~ '2 t . . . }-.95 "1 .
î==~IJ==
s u sţinut e p e grinzi ele fi er. De la început programul
funcţi ona l n e arată că avem cl e-=a face cu o casă fes tivă
d estina tă mai puţin traiului intim şi uzului gospodă resc
al unei familii, cît mai ales activităţilor profesion ale şi
sociale ale proprietarului, iar criteriile esteti ce preva-
l ează asupra celor utilitare ş i practice . Acest lucru estl?
e videnţiat atît prin dim en siun ea celor pa tru camere
principale ale locuinţei : dormitor, birou, salon şi sufra-
gerie, dispuse simetric cîte două în dreapta şi stîng2
holului de intra re, cît ş i prin fastul cu care sînt îm-
podobite. Dispo ziţia încăperi'lor reprnduoe simetria pla-
nului tradiţional al casei româneş ti, fie ea cit de mo-
destă, simetrie cons tantă îns ă şi la conacele ş i casele
boi ereşti de la noi. Amplificar ea ultimelor două încă­
peri - salonul ş i sufrageria - a fost r ea li zată prin ex-
tind e rea salonului p e toată lungimea h olului (8 ml) şi
dispune rea sufrageri ei -.seră p erp endicular şi în ax as-
cend ent faţă de salon. Dimen siunile sufrageriei sînt
n eobi şnuit d e mari: 8 m lungim e, 6,25 m lăţime şi 4,50 m
înălţim e. Supraînălţată cu cinci trepte, faţă de nivelul
general al casei, sub planşeul său au fo st construite, în
demisol , bucătări a şi de p en dinţel e ei.
 FAŢ.O.C7A ~11'.IC\ PAL,i..
o colonamentul corintic prin trei u ş i monumentale, supra-
TURNUL oe, /'? Â
SECTIE. TRAN5Ve.R.SAU: Pt:z IN CA,,,.,;,
Cînd au proiecta t ac eas tă cas ă, a rhitectul şi construc-
tor1i11 au dovedit o d eosebită sensibilitate şi compe tenţă;
in crea ţi a ei au fo1osit principiile ş i inovaţiil e p rogra-
ma te de creaţiile maeş trilor R enaş terii şi barocului ita-
lian. Rem a rcăm în r ealiza rea acestei arhitecturi din Sla-
tina următoarele principii: 1. Obţinerea spectacolului
spaţi alităţii înfăptuit printr-o s oluţion a re fa s tuoasă ş i ele-
ga:µtă a volumelor interioar'e; 2. adîncirea s p aţia lităţii
pr~n gîndirea anticipată a perspectivelor; 3. unita tea spa-
ţi ală a interiorului cu mi ş ca rea luminii naturale şi alter-
narea de umbre ş i lumină; 4. a mplasar ea p e rs pe ctivală
în p eisaj; 5. r espectarea ori zonta lităţii edifi ciului inte-
gral la capă tul căruia ar1e ează un punct de sprijin per-
spectival turnul de apă , inspirat din arhitectura medie-
v;:ilă a turnur ilor clopotniţei , constr uit din contraforturi
v~zibile unite prin arcade.
Efectul vizual realizat în aceas tă cas ă m erită a fi
anaJizat . Uşile şi fer estrele, prin proporţiile lor şi dimen -
shm.ile suprafeţelor vitrate, cons tituie o surs ă bogată de
lµmină ce se re varsă filtra tă prin p erd eau a copacilor din
grădină şi colo.ra tă de pictura vitrourilor ce împodobesc
fer estrele. Modula tă, lumina este apoi transformată în
http://patrimoniu.gov.ro
SUD C"'6A t::R . KITUU:5CU (18821
STR. 2.3AUG;U&T SLATINA
reflex de a mplitudin e şi intensitate grada tă prin oglinzi
111)ari m on tate în pere ţi , prin oandelab11e veneţi en e şi
prin plăcil e n.i ari de cri stal montate la loc ul tăbliilor de
uşi. O lumină '· ca re dife ră în succesiun ea orelor zilei de
l u razele aurii ale răs ăritului şi s trălucirea a lbă la a mi ază
la culoa rea r oş i e tică d e la as finţit.
P la nul casei, deosebit de clar , rea li zează un ci rcuit
continuu de funcţiuni, cu trei accese din exterior , la ves t
intrar ea principa lă se face pe sub un portic monum en-
tal, la sud accesul d ă în g rădin ă de pe terasa cu inter-
î nălţa te de frontoan e sculpta te în lemn iar la n ord, s ub
gea mlîcul tradiţiona l, se a flă intrările de serviciu .
Axar ea şi largheţea golurilor interioare, orînduirea
sim e trică a încăperilor fac ca inte riorul casei s ă se pre-
zinte ca o s in g ură încăper e, s p a ţi al unitară, a mplasa t ă
într-o g ră dină cu copaci bă trîni : salcîmi ş.i nuci secu-
lari la nord, castani şi pini la răs ărit şi miază zi, tei şi
brazi la apus. Pe~uze de gazon cu în g rădituri din a r-
buş ti de meri şor tuns şi un bazin circular , oglindă de
apă cu fîntînă artezi ană, co mpl e tează peisajul a rhitec-
tural prelungind perspecti va clin interior pînă departe
în or aş , spre fund alul s tră zilo r .
Car acteri stic planurilor vechi , casa p rez intă d o uă ele-
mente exterioar e impor tante ce amintesc foi şo rul şi
prid vorul. Primul elem ent este por ticul monumental s tră­
bătut de. aleea car osabilă , p ava tă cu gresie şi ca re, pe
latura casei, adăpos teş te intra rea princip ală d e cora tă cu
un larg fronton triunghiula r avînd în ce ntru un r elief
simbolic cu efi gia lui Pan între ramuri el e laur. Porti-
cul este forma t din patru stîlpi 1,11 a,ş ivi îna lţi de 5 m cu
capi tele compozite şi can elur;i pe stilobate decorate cu
booa je. Doi sitîlpii angajaţi în zidul intrării, ce ilalţi doi
liberi, iar între ei, spre grădina ele tei, balu s tradă din
pilaş tri cu o po rtiţă de acces din fier forj at . Stîlpii po artă
un plafon decorat cu chesoan e, din mijloc atîmînd lampa
d antelată din fier forjat cu glob m ar:e opalin . Al doi-
le.a element carc,cteristic este for.mat de intercolona men-
tul corintic cu patru coloane de 4 111 înălţim e ; coloanele,
avînd capitel corintic, f~ş c,an,~lat, bflză dintr-un tor
6.5
 -·. w.-,
J.,...
t
\" c dl'l'C de :111 ~n 111hlu
m ar e pe plintă, sînt amplasa te p - ma rginea terase i ri -
9i oate pe u n s tiloba t de 1 m. î nălţime d -corat cu bosa je.
In g rădină se coboa r ă pe şapte trept formînd în ce ntrul
faţad i o s ca ră largă de 5 m . Grădina es te se pa ra tă de
trotua rul străzii 23 Aug ust printr- un gr:Haj înal t de fi e r
forj a t în ca re sînt inser a te por ţile, monumentale, împre j-
muire ori gin al ă de e pocă cons tituind un cadru n ecesar,
a jurat, aerian, completînd d e coraţi a arhitecturii, o izo-
lează de s tradă integrînd-o m ediului a mbiental. în spa-
tele coloa nelor se află cele trei usi monumental .ce de-
corează faţad a principală a casei 'la miază-zi . Deasupra
coloan elor se a flă o friză de m etope decorate cu pa lm e t~
din acant. Aceas tă fri z ă şi consolele duble din le mn ce
susţin corni, a profilată şi s tr eaş ina din tăblii cu c rcuri
clin ba.gh ete de lemn decorate ou bulbi de ş tuc sie
prelungesc pe două treimi din perimetrul casei, consti-
tuind un elem ent m a jor în decoraţi a ei. Ultima treime
66
http://patrimoniu.gov.ro
l k l:ili11 de fro11Lon l n inlrnrc
Stil p Ia porli c
Dec or l a pl a fon în
hol
repr eze nt a.tă el e î n eă p e r a cea m a re f es ti vă (azi atelierul
de c rea ţi e al U.A. P .), a vînd fa ţa d ele la te ral din sticl<i,
înlo cuieş te decornl consolelor ş i friz a m e topelor, dato-
r i t{i fe res trelot· în alte cît per e tele, cu un ş ir de denticuli .
P e faţad a el e n ord , în pla nul proiectului, ca a se ter-
min a cu o te ras ă clîncl accesul din s ufr age ria - seră ş i pri-
virea s pre livada cu p orni fructife ri ce înch eia curte.a.
A m î n a tă , co ns truirea te rasei n -a m a i fos t realiza tă da-
to rită m o rţii propri e tarului iniţi a l.
La şa pte m e tri di · tanţă de faţad a el e nord (pentru
ca re s-a proi ecta t acum o fr es c ă spre a o d cora) se
? flă r1mpilas a t turn.ul de a pă, iniţi al de 11 m înălţim e.
ln s ubsolul clădirii lui , adîncă el 16 m, p plan h exa-
gonal, se a flă construit puţul cilindric din be ton cu s ca r ă
inte ri oa r ă de fi er , .i a r, a l ă tur a t , ca mera m ecanicului fo-
l os ită din 1960 drept a telier de cera mică p entru lucr ă­
rile de cr ea ţi e a rti s tic ă r1le a t lie rului U.A J .
Tur nul cu reze rvor ul lui ş i pompa m a nu al ă cu o m ar e
ro a tă de fi e r (un a din. cele m ai v echi ins tala ţii hidrau-
lice el e a pă cur e ntă din oraş , cu 32 de ani m ai veche
decît turnul de a pă al o r aşului de pe dealul Gi:::ădiş t e )
constitui1e •o mărturie a d otărilor edili'ba1r e de acum o
s ută de a ni î n ţara no as tră şi prin arhitectura lui de
m a r frumuse ţ e înd eplineş te o funcţi pei sagis tic ă deo-
sebită.
Turnul alimenta b a ia , a mplasată în cas ă pe un cori-
dor lîng ă dormitor, cons truită ca o pis cină, bazin r ectan-
g ula r din marmură d e Car.rar a, c u tre pte a vînd deasupra,
la est, o ma r f ll:'easitră dublă ·c u vitrouri colorate, mon-
ta te în plumb.
Alături de meşte rii zidari, tîmplari, decora tori car e
au lucrat la clădirea casei, trebuie menţionată tehnica
dulgh ereas că d es ăvîrşită în care me şterii dulgh eri au
executat podul casei. Grinzi, ferme, pem,, căpriori au
rămas n eclintite, la locul lor, m ai bine de un secol, r e-
zistînd cutremurelor. Tîmplăria fină din casă a fost reali-
zată cu o artă deos ebită, uşile monumentale, cu frontoan e
sculptate în lemn , balustradele cu pil aştri al ufragc ri c i
ş i pa rdos lile camerelor ce sî n t cl in p arcl1 et cu încrus-
taţii, marchetăria din senţe el 1 mn diferite, perfect
înch iate formî ncl placa m as ivă, şle fuită, p r inzî ncl usor
l ust ru pui rnic la cer uit. ·
Pictura ş i clecoraţia inlerioară. F ieca re încăp r a fost
concepută p ictural într-o culoare suge rînd c 1- p atru
anotimpuri şi vîrstc le omului: verd -lc tincreiii c1·ud si
se ninul pr i măv rii, roş ul fru ctului copt din plen itudinea
v ri i - maturitatea crca Loa r a om ului , a u riu l toamn· .i
- vîr"sta m ditat i vă as upra p er pec tivci vi - ţii, a lbul g la-
cial al iernii - s pirituali za re ş i desprind re de atracţiile
materi ali i : în final, aust ritatea sol mn ă ş i rccap itu-
lar a t impului p arcurs.
Pe plafonul dormitorului cl -fil ază nun ţarea ano-
timpurilor, pc ec rul a lbas tru fiind pi tatc bo chete ele
flori caract ri stice f i ă rui sezon, zugrăvite uşor , s tam -
pat, în stil na turali st.

i\ IC'cl:i li on cl' nlr:il in sn l on

Holul , într-o cromat i că au ri , prezintă p tavan gru -

puri florale picta te în ulori pastelate, tot în calia ra-
fia secessionului. Reli cfurile s tucaturii în.t patinat cu
folii ci aur, scafele f iin d decorat cu frunze el aca nt.
Tîmplăria es te bogat profila tă prin frontoane sculptate
fi gura tiv ş i dotată cu feronerie g rea şi element'e turnate
î n bronz.
alon ul c ·te în întregime alb u uşo re · tră lu cir i el
a ur pe o rnc1 m ent le caf i, reliefurile plafonului şi ba-
g h tele fin e modelclt încaclrînd p er ţii zugrăviţi în. ulei
alb mat. Soba a lbă, din. faianţă de Meissen a uri tă, ar
o a mpl ă ga rnitură el a la mă spre cleo e bir ele sobe le
celorlalte î n căp eri, car ·înt clin ceramică d - trass bourg
în " malţuri colornie prod u cţi e a an ului 1880. Răc eal < 1
ct lbului d in salo n - ampli.ficată ele străvez im e 1 glacială
a u ş il o r t ranspa re nte cl in plăci mari ele cri ·tal şi de cea
a candelabr ului el e Muran o, r fl tat el e oglinda mo-
num e nta l ă triplă cu ja rdini ră, rc1111ă şi co ronament bo-

Dl'~orul p l nl'o1111lu i i11 IJirou

lnlcri or sufrngcr ic

Biroul estel colorat în ro:;;u d nuanţate. P plafon, în- ga t sculpLat şi a urit în. stil baroc francez Louis XV, ca
scriind fi ecare cuvînt la tin într -un cart u ş el corat flo - tot mobilierul cam rei. Cel trei m dalioane pictate şi
ral „s cession", se află el viza juristului : Dura L x Seci montat su sub tavan, pe coronam ntul oglinzii, a duc
Lex. o licărire de culoare ca ld ă. Ele reprezintă romantic, idea-

() 7

http://patrimoniu.gov.ro

li st, g rupul lui Eros şi I syche într buchete de flori.
liima cam e ră, iufrageria--seră, a rc patru f res tre mari
de 4 m înălţim e constituind p reţii late rali, ce au fost
dublate cu vitrouri executate ca si c lc.lalte din r estul
ca ei tot în m a nufacturile franc eze,· dar r eprczentînd fi e-
car , după picturi conte mpora ne, în mijloc cîtc o ţăran că
româncă în cos tumul naţional specific r giunii din cel e
patru puncte cardinale, în munca fi ecărui anotimp (se-
măna t, sece ra t, cules, tors) - aluzi la b .lşug ul pămîn­
tului. Deoarece ac s te vitrouri au fo ·t d monta te si trans-
portate o d a tă cu plecarea ofiyerului de ocupaţi·e s'trăină a
primului ră zboi mondial, s-a •r eluat acum s tudiul p ntru
xecutarea proiectelor şi r eface rea lor. Tava nul acestei
săli, cc a fost conce pută el e arhitect în s til vene ţian, arc
şap t grinzi aparente decora te cu ove şi el m nte florale
sculptate, s tilizate g'eom etdc, r eproducînd plafonul din-
tr-o sa lă a consiliului din P alatul Dog ilor. P er e ţii sînt
placaţi u panouri de stuc şlefuit ~i pict t al fre. co cu
imitaţi e d marmură; draperiile fer e ·trelor ţ sute cu
frun zi ş uri de toa mnă s înt originale ca ş i mobiliernl din
nuc şi ste ja r ·culptat sau scaunel tapi sa t cu pi le r e-
µusa tă . R marcabilă st tîmplăria u ş ii de intrar , bogat
d ecorată cu un fronton s til 1880 preie ntînd un blazon
cu dra pe ri e fes ton a tă şi fra njuri, r a muri de la ur ş i o a m-
fo r ă cu j rbe de flori sculptate în lemn picta t deasupra
pa nourilor de cris bal formînd canaturili u ş i!i.
Casa păs tr az ă în toa t încăp dle clanţele ori 1inalc
din bronz cizela t şi a rgintat .
Printr actele valoroa e din a rhiva ca i se află do-
sa rul din 1920 cuprinzînd, p lîn gă evaluări , chitanţe ,
scri sori, actele de vînza r e -cumpă ra r a ·· casei cu ter enul
şi mobili r ul s ău, r edactate şi scrise în întreg ime d e
mîna lui Armand Călin seu, propri tarul d atunci al
casei, care o vind ea prietenului s ău , dr. Gheorgh Kiţu-
http://patrimoniu.gov.ro
S obă de te racotă in s11rra-
gcri e
De taliu de ])laron in suri·a -
gc ric
lescu , mutat cu servi iul în Sla tina, chirurg şe f al Spi-
talului jud e ţean , pr cum ş i cor es pond enţa lor.
Trecutul aces tei case l gat timp de 33 de ani de fi-
gura luminoasă şi activitatea bine făcătoare , ş tiinţifică,
um a nit a ră şi s oci a lă a dr. Kiţul escu, care a deschis-o
larg m as lo1· de ţărani şi muncitori ce b n eficiau de
as i s tenţa lui, înscde printre vizitatorii s ăi, într-o per-
p e tuă anim a ţi ş i c ircul a ţi de oa meni, a rti ş ti , oameni
de ş tiinţă, p ersonalităţi ca G orge En seu, Dinu Lipatti,
Nicolae Iorga , Octa vian Goga, Nicolae Titulescu, Petru
Groza, Tudor Argh zi, Victor P a pilian, a ctorul Ion Ma-
nolescu, savantul dr. Gh. Marinescu şi mulţi a lţii.
As tă z i, ca a aparţinînd urm a şilor doctorului Kiţule cu ,
r eprezintă un obiectiv şi un bun cultural al municipiu-
lui Sla tin a înregistrat la centrele ş tiinţifice şi artistice
int e q;;i.;;1ţionc~l şi ocrotit d Uniunea Artiştilor Plas tici,
fiind în e vid enţ a patrimoniului cultural naţional.
o n sid e răm că din punct de veder e arhitectural, prin-
cipala calita te a aces tei case es te cla ritatea pe care o
degajă din simplita tea lapid a ră, echilibrul, proporţia şi
ritmul ei, la car e s a d au gă a tmosfera de s eninătate, poe-
zie ş i a rmoni într tructură , funcţiun e ş i aspect. D
aceea casa trebuie privită ca un mod el şi obiect de stu-
diu de către acei tineri oare tind la o pr~gătir e a rhit -
turală sup rio ară .
P rintre cunos căto rii compe tenţi , ca re au adus o î naltă
aprecie re aces tei ca · , cităm pe arhite cţii Anghel Mar cu
ş i Cons tantin Joja , ac sta din urmă incluzînd-o fo ex-
poziţia sa, orga niz a tă în 1984 la Institutul de arhitectură
din Bucur eş ti, printr monum ntele d e arhite ctură româ-
nească p entru interpretar a neoclasică a pridvorului tra-
diţional.
 MONUMENTUL LUI DIMITRIE JICHINDEAL DE LA BECICHERECU MIC

- - - - -- - - - -- - - - - -- -- -- -- - -- - -- - - - VIRGIL GUĂ.DINAUU ----

desfăşurată p ent ru redeşteptare a na-
Prin activitatea
ţională ş i
emanciparea culturală a românilor bănăţeni
la începutul secolului al XIX-lea, Dimitrie Ţichind e al se
numără, alături de alţi cărturari bănăţeni conte mporani
eu el - Miha il Martinovici Roşu, Constantin Diacono-
vici Loga, Paul Iorgovici - , printre cei mai de se amă
luptători pentru deşfeptarea fiinţei naţionale şi p entru
unitatea tuturor românilor într-un s tat naţional.
Nă si cut în 1775 la Beciche recu Mk1, sa t aşezat în
apropierea Timi şoare i , Dimitrie Ţichinde al s- a pus î n
slujba n ea mului sau oprimat. In scurta sa viaţă (a murit
în ] 8182), Dimitrie Ţichind eal n-a precupeţit nici un
efort p entru „binele neamului său.", cum însuşi mărtu­
ri seşte într-o scrisoa re adresată piscopului Samuil Vul-
can3.
Uitat de urm aşi 4 , Ţichind eal avea să reintre în a ten-
ţia pos te rităţii p ste mai bine de un secol, în 1932, cînd,
la iniţiativa lui Sever Bacu şi a conducerii primăriei
oraşului Timişoara, fi gura m are lui luptător pe~1tru drep-
turile politice a le românilor bănăţeni îş i va primi lo-
cul ce i se cuvine în galeria m a rilor bărbaţi a i poporu-
lui român. 1n 1932, la 4 decembrie, la Bedchereou Mi c
a fost dezvelit monum entul ridicat în cinstea lui Dimi-
trie Ţichind ea l.
Ne propunem aici să redăm asp ectele cele mai sem-
nificative care se referă la înălţarea acestui · monument
şi la m a nifestările sărbătoreş ti organizate cu prile jul dez-
vefa·ii monumentului de la Becicherecu Mi c, eve nim e nt
care a suscitat un viu interes în rîndul opiniei publice
interbelice. Me nţionăm faptul că acest evenim ent nu
a fost consemnat în istoriografie pînă acum de nici un
istoric sau filolog care au scris studii, articole sau mo-
nografii referitoare la Dimitri e Ţichind eal 5 .
în primăvara anului 1932, Sever Bacu, însoţit de cîţiva
membri ai conduce rii primări ei din Timişoara, a făcut
tualităţii ş i ţărăriimii. In textul adresei Secţiei Bucu-
reş ti a Ce rcului Academic Român către Comitetul Or-
ganizatoric al serbărilor prilejuite de ridicarea monumen-
tului lui Dimitrie Ţichind eal se a răta: „Secţia Bucureşti
a Cercului Academic Bănăţean salută cu entuziasm im-
presionanta iniţiativă luată de bănăţeni în vederea ridi-
că.rii unui monument închinat marelui dască l al neamu.-
lui şi luptător din Banat pentru emanciparea români-
lor . . . şi pentru renaşterea naţională, Dimitrie Ţichin­
cl eal"8.
Alături de stud enţii bănăţe ni din centrul unive rsitar
B u cureşti au trimis scrisori Comitetului Organizatoric
clin Timi şoara ş i stud e nţii originari clin Banat care :;tu-
dia u in oentJre]e univ ersitare Cluj, Iaşi, Timi şoara, subli-
niindu-se importanţa ev e nim entului ce urm a să a ibă loc
la Becicherecu Mic9.
In scrisoarea s tudenţilor timişor e ni se arăta: „Studen-
ţime a bănă.ţeană de la Politehnica clin Timişoara se aso-
ciază cu sincer entuziasm la frum oasa acţiune întreprinst1
·î n vederea pelerina_ju.lu.i la mormîntu.l lui Dimitrie Ţi­
chincleal. Ne simţim datori a participa în număr cît mai
mare la locul ele odihnă. al marelui das că l bă. năţean,
pentru ca [ . .. J să aclu.cem prinosul nostru ele r ecunoş­
tinţă m emoriei aceluia care şi-a. săpat cu slove adînci
rrnmele în sufletul provinciei sale, lui Dimitrie Ţichin­
d eal" 10.
În toa mna anului 1932, Sever Bacu a făcut o nouă
vizită la Becicheiliecu Mic pentru a stabili împreună cu
conducerea primări e i comunei locul unde urm a să fi e
ridicat monume ntul. S-a s tabilit ca acesta să fi e înălţat
în a propie rea centrului comunei , p e şoseaua principală,
la intersecţia a trei s trăzi l l .
8 L iviu Jurchcscu . Ti1tcrel11l 1111i11ersilur al Ba11 alu/11i îrnbră/işc azcl

c11 e1r.l1.1:iasm i11ifiali11a peleri11qj11/ui la m ormî11lu/ lui Dimitrie Tichindeal ,

o vizită în comuna unde s- a născut Dimitrie Ţichind eal in .,\ 'cs Lul ", Timişoar a. nr. 657 din 29 oclombric 1932. p . 1 - 4 .
cu sco pul de a descoperi locul und e aces ta a fost în- o * * *, Pro Ticlti11deal . în „ Ves Lu l", T i mişoara , nr. 666 din lO no -
mormîntat, dar, după îndelungi căutări, s- a constatat ie mbri e 19:12 . p. 1.
că acest loc nu se mai. cunoaşte. S-a luat hotărîr ea să se JO Ibidem .
ll Ibide m.
ridice un monument închinat marelui luptător pP.ntru
emanciparea naţională şi culturală a românilor bănăţe ni
şi, cu prile jul dezvelirii monum e ntului, să se organizeze
o mare se rbare populară lai Bedcherecu Mk 6 .
Apelul adresat de iniţiatorii aces tei serbări7 a stîrnit
un larg ecou în rîndurile tineretului universitar, intel ec-

1 Iuliu Vuia, Şcoale / c româ11 eş li bănă/en e în secolul 111 XVI ll- /ca,
Orăştie , 1896, p. 1:36 (vezi şi losif Vu lcan. Dimilrie Tichindeal . Dale noi
despre via/a şi ac/iuilalea lui. Duc u r eş li , 189:3).
2 Da n Mihail , Cînd a murii Dimilrie Tichindeal?, l n „SLudia Univcr-
sitar um Babc ş-Bolyai ", tom III. nr 6, fasc. 1 , Cluj, 1958, p. 184 ..
:i Ios if Vulca n , op. cil., p. 78, co rc spondcn\.a lui Dimilrie Tichindcn I
cu Samuil Vulcan , scrisoarea a VI-a.
4 Doar Jon Hcliadc I\ădulcscu (în 1838 rced itcaztt Fabulele), V.A.
Urcchia (Despre f'abul e în genere şi în spec ial despre Tichindeal, Bucu reş li ,
1866), Iosif Vu lca n , op. cil ., Mihai Eminescu (care 111 Epi.go nii 11 num eşte
pc Tichindca l „g ură de aur ") se vor ma i ocupa de pcr so nnlitatca marc lui
luptător pc nlru drcpLurilc pol ilice a le rom â ni lor .
5 Virgil \'intilescu , Dimitrie Ţichindeal. Ed itura Facla , Timi ş oara,
1965 ; Ion B. Mureşianu , Dimilrie Ţi c hindea l (1 775- 18 18), în „M itropoli a
Banatului" , nr. 10 - 12 /1975, Tim i şoara, p . 623-654 ; I. D. Suciu, .Lumi-
nislu/ Dimitrie Ţichindeal , in „Revista de Istoric" , 111'. 8/l.975, tom 28,
p . 1253 - 1258. .
6 * * * Jn căutarea mormlnlului lui Dimitrie Ţi c hindca l , ln „VcsLu l",
Timişoara , nr . 537 din 28 m a i 1932, p. 1.
7 Liviu Jurchescu, Mormînlul de la Becicherec, ln „Vestul", Timi-
şoara, nr. 539 din 31 mai 1932, p . 1.

69

http://patrimoniu.gov.ro
 In ziua d e 4 d ecembri e 1932, la Becich er cu Mi c
p_cs te 15 o.oo d e oam eni au venit să p a 1·ti cipe la serbă­
rile organizate cu prilejul d ezvelirii mo num en t ului ridi -
cat lui Di m itri e Ţi c hincl ea 11s .
l?~P ă ~fici e r ca ~ lujbei religioase, Ja orele 11 , masa
part 1 c 1pan ţilo 1· s-a îndrepta t spre cimitirul sa tului und
să te nii au ridi cat un mod e ·t m onum e nt marelui îna intas
pe care sînt gravat următo a rele cuvint : În acest ci~
mitir odihneş te rwmuritorul fiii al acestei ~omune şi al
naţiunii româneşti - Dimitrie Ţichindeal · - înm ormin-
iat. la 19 icmi1arie 1818 . Crucea ac<>asta a fo t ridi cată
pnn urmaşu plini ele m îndri e şi recunoş tinţă fată ele ma-
rele străbun Ţic hincleal". ,
De l a cimitir, pa rticipanţii s-au î nd reptat spre Jo-
cul unci e er a a mplasat monum entul19. P r sa t imi so rea nă
sc ria : „[. . .] noi şi noi fanfare, alte şi alte coruri se aclă u­
gcm convoiului înşiruit pe clrumurile ce clucecm la m o-
nument [ .. . J Preiutincleni fîlfîiau steagurile, ghirlan-
dele ele steg11 le ţe aran)ate într-un fasti1os decor"20. In
jurul monum e ntului „tribune imense, cu trepte ele f'i-
inţe omene şti, un întreg popor ele steaguri ale t'LI turor
societăţil or corale .~i fanfar elor, se l e 9ănau în entu zios-
mul general"21 . ·

La 12 noi embrie , Asoci a ţi a cor urilor s i fanfar -lo r rn-

m âne din Ban at anunţa progra mul serbărilor d edi cat
m emoriei lui Dimitri e Ţi chincl ea l, prooram se mn at d e
Tib riu Br dicea nu , pr eşedint d e on o'tre, prof orul To-
sif Vt:1lcea nu , pr eşedinte, ş i Fila ret Barbu, secr tar ge nc-
ral 12. Cîteva zile m ai tîrziu ra d efiniti va t şi prog ramul
cl esfă ş w-ă rii s•e rbărilor d e la B ecicher cu Mic. Cu acest
pril j, Seve r Bocu sublini a fapt ul că această se rbare ar e
o imp o rta nţă deosebit ă, constit uind un evenim ent naţi o ­
nal13.
La s rb 'trea de la Beciche recu Mic, car·e urm a să se
ţină l a 4 d ecc mbrie 14, î!;> i a nunţase r ă p a rticipar·ea co ru -
ri·Je ele b ăQ·b aţ i din Timi şoara, :R e.,Lţ ·1 , Lugoj, Comloş u
Ma re, înni colau Mar e, Ca ra n · e beş, Fo ni , Fibi ş, Moşn i ţa
ş.a., cor m·ile mixte din Timişo ara („Doin a Ba natului " ).
Araci, LipoV1a, Chizătău, Pesac, . Igri ş ş . a. şi fanfar le din
Timi şoa ra, Vă r ăd i a, Co mloşu Ma·rc, Igriş, C hiză tă u , Cci·-
ne tcaz, Verrn ş, Dcnta etc.1s.
Ziarul timi şorea n „Vestul" din 4 dece mb1·.i e 1932 pu-
blica, pe prima p agin ă, articole car r eliefau să rbătoa­
rea ele la Becicherecu Mi c16. Profesorul Traian Toplicca-
n u v id e nţi a în a rti colul să u a portul lui Dimitri e Tkhin-
cl ca l la dezvoltarea culturii ro mâneş ti şi la lupt~ d u să I 1nn g i11i inl'ă\i~incl
1n o nn1n1· 11tul ri cl ica l î 11 10 :32 la llcc l1i c hc rcc u Mic . i11
p ntru mancipar ea politică a român ilo r bănăten i : În memo ri a c:i rlurar11lui ilu111i11i sl l>imilri c Ti chin clca l
clipa aceasta gîndul ni se ·îndreaptă pre uriaş~ mi1;{că
n lungii galerii de înaintaşi, care, înfrăţiţi în z bucium si
iclealuri, a'U plămădit tem elia c'Lllturii românesti. !nti.·e Pc monum e n tul clin piat r ă s-a înc rus tat baso relieful
ace,s·ti înaintaşi apare m odest şi 'U prestanţă · Dimitr'ie r -p r zentînd eh ipul .lui. Di mi t ri e Ţicl1incl c a I. Bas or lic-
Ţi chincleal [ ... J Problema C'Ult'Urii româneşti a fo st ful a fos t executat în bron z de către sculptorul Sipos.
pentru el o mă.reaţă probl emă ele conştiinţă, pentr'U a că ­ Sub baso relief stă ser.î s: „ Ridicatu-s-a acest mon:um<>nt
rei rezolvare n-a cruţat nici un mijloc ele activitate. Si prin Primăria oraşu lui Timişoara întru preamărirea n e-
tocmai activitatea l'Ui este motivul care n e înclre ptă.ţe, te m'Llritorului profet b ănă ţ ean pe care Eminescu l-a n11-
să.-l socotim un vrednic de ţină tor al gîndurilor ele pro-
rnit „gură de aur" - Dimitrie Ţichinclecil, f o t „înv ăţă­
gre cultural şi ocial al n eamului românesc [ . .. J Ţi­ tor naţi ona lni c " în Becichereru Mic .~i al Şcoa l e lor pre-
chindeal n-a urmări t clecît u.n singur scop: trezirea po- parande clin A racl" . P part e·:i lat ra l ă d r nptă a monu-
porului român la o viaţă nouă d emnă ele măreata ori- mentului se a flă săpat în pi atră unul dintre cel mai
gine romană" 17. ' · semnifica tive pasa j ale învăţăturilo r fa bulelor lui Di-
mitrie Ţichind eal ca re a constituit crezul său politic:
„Mintea ! Mărită nati e daco-românească în Banat, în 'rara
12 * * * Pro Ti c fli11 dea l ln \'es tul " an JH , Ti111i ş oa 1·a, 11r . 068 clin Român ească , în Moldova, în Ardeal. Mintea! Cî nd te
J2 11oirr11bri ~. J9:J2 , p . 1. ' " ' . vei lumina cu învăţătura cu luminatele fapt e bun e te vei
H * * *
Fi :rarea programului ser liliri/ur Ti chi11 deo / , î n „\'es tul " a n J 11 . uni, mai aleasă naţi e nu va Ii pre pămînt înaintea ta":.>2.
Timişonrn , nr . 676 clin 23 noic1111J ri t' J 932, p. J . Pe p a rtea laterală s tîn gă se a fl ă două dintre c 1 m ai
H Vezi pr ogran1ul sc rbi\ rii în a n exă.
l5 „Ves tul ", a n lll. Timi şonra .11r. 681d in !) 11 o ic m bri c 1932 , p.1.
16 P c pr im a pa g ină npărra c u 111nju sc u; J Lillul : Osa na! Banalul aduce
IB * * *, Apo leo:a lu i /J imi lrie Ti cliindca l , i11 \'t• s lul " , :111 llf, Timi -
şoa r a .nr . 686 clin 6 clrce 1111Jric 19:12. p i . I .
prinos ele admir a/ ie ş i rec u11uş l i11/ci la Jlcc icherct u li /i c mctre l11i pro(et şi
J9 lbiclClll.
apos tol o l re 11 0.~ lerii Hanolu/ui Dimitrie Ti clli11clco l . A rli co lc le 1 11 m c;no-
riam , se mnat ele Scvta· B oc u , ş i Să r/Jciloo rc o de la J decembrie. st· 11111 n l ele 20 lbiclc 111 .
Traian Topli ccn nu , c ompl c tnu accns li\ pa g inii . 21 lbiclc m.
17 Tra i:i n Tr;ili cca nu , art. c it .. ln ,, Vt·st ul ", nn lll. Timişonni. nr . 685 22 Vez i ş i Dimitrie Tichinclc a l , Fctlw!e ş i 111or a l11ice i111Jă(ă turi , cel.
din 4 clccc mbri c 1 932, pi. J. Vi r g il Vi 11lilcscu , E ditura Fac la , Ti111i şonra , 1975, p . 135.

70

http://patrimoniu.gov.ro
.-cmnifica ti ve a firm a ţii făc ute d e Ţ'i c hind ea l în core ·-
p o nde n ţa sa cu e pi ~co pul S a muil Vulca n , afirm a ţii care
sînt definitorii p entru activita tea d es făş u ra tă d e Dimi-
tri e Ţi c hind eal : „Deşi el (clerul sîrbesc n .n.) oţel, şi eu
voi fi cremene!" 23 ş i: „Ce n-aş îndrăzni e u pentru binele
neamului m eu!24" .
Monum entul a fo st d ezvelit d e Se ver Bocu î n pre -
z - nţa un e i n ume roase. as i s tenţe . În fa ţ a m onume n t ului
şi a mulţimii a dun ate la Becich erecu M.ic au luat cu -
vî ntul n urn e roş i vo rbitori : fruntaş i politici : (Se ve r Bocu ,
Avra m Imbroa ne , Aurel L e ucuţi a ) , repreze nta n ţ i a i in-
sti tuţiil or d e c ultură (Ema nuil B u c u ţa , s·ec re ta r gen e-
ral al Mini s te rului In s truc ţiunii Publice, Victor Blaş i a nu ,
rectorul Ş c o lii Polite hni ce d in Timi şoa r a, Ion Monta ni ,
delega tul Sindica tului P r esei ro mâne din A r dea l ş i Ba -
nat e tc. ), r e preze nt a nţi ai s tud enţim ii (Ion Ma tei î n nu-
mele s tud e n ţilo r b ă nă ţe,ni din Bu cu reşt i, Aurel Bugariu
în num ele s tud enţilor b ănă ţeni d e la Iaş i e tc. )25 .
! n c uv întă rile ros tite, toţi vo rbito rii a u a răta t impor-
ta n ţa a portului lui Dimitri e Ţ'i chind ea l la r e d eş tepta r ea
n aţi on a l ă ş i c ultural ă a rom â nilo r băn ăţe ni ş i locul p e
care-l ocup ă în gale ri a ma rilo r î n a in taş i a i n ea mului ro-
mâ nesc. Red ă m î n continua re doa r· cîteva spicuiri di n
trei cuv î ntă ri ca re ni s- au p ă rut mat semnifica tive . ! n
discurs ul ros tit, Aurel L e uc uţia releva fa ptul că Ţ'i chin ­
cleul es te „[ .. . J unul din m cirii precursori b ănăţe ni ( ~1i
rcdeş te ptă>rii naţi onal e n . n .) a.cela, . care cu ela.rul scri:-
sului, dar m ai ales cu tăria suflPtului cl P „crem Pn e" a
lu ptat pentru cauza n Pamulu·l său [ . . . J Luminat prin
'învă ţătura sa, ·în zestrat prin talentul său şi ·î nsufl e ţit
11rin elanul să11 , el a luptat pentru clesrobirea n eamului
rnmânesc [. .. ] Cal ea ineli ca tă de el a fost urma tă ele
toţi lup tă. to rii de m ai t'irziu [ .. .] Acest m onu-
m Pnt este un simbol"26. La r îndul său, Avram
Imbroa ne, luînd cu vîn t ul î n num ele „A socia ţi ei Cul-
tura]e din Ba nat" , arăt a că: „Ţic hindeal face parte
din pleiada ele luptăt ori ai n eamului românesc
clin acel t imp: Petru Mai or, Gheorghe Şincai, Sa-
muil Micu, C. D. Loga, Paul Iorgov'lci, Moise Nicoară" 27 .
! n continua r'e. vorbitorul a r eleva t importanţc1 lupte i
pentru re d eş tepta re na ţi on ală des făşura tă d e Dimitrie
'fichindeal, subliniind faptul că „[ . . . J datorită lui şi a
ce l orlalţi luptă tori pentru binele n eamului [ ... ] am
tijuns noi cei ele astăzi să stăm liberi şi uniţi [ . .. ]" 28 .
Emanuil Bucuţa, luînd cuvîntul în num ele Minist erului
Ins trucţiunii Publice , spunea: „A du c un cuvînt mişcat
pentru bănăţeanul şi marele român Dimi trie Ţichinel e al.
Drumuri întregi de steaguri se în cru cişe ază spre acest
23 Vezi şi losif Vul can , o/l. cil „ p. 90 .
2~ lhiclc m . p . 78.
25 Ve zi c uvintăril e in „ Ves tul " , a n 111. Ti1nişon1·n . nr. 685 din 4 de-
ce mbri e 193 2. p. 1 - 4. nr . 686 din 6 clccc rnbri e 1932. p . 1 : nr. 690 din
1t dece mbri e 193 2 . p . 1; nr. 691 din 1::l clt cl'mbric 193 2 , p . 1 ; 692 din
14 dece mbri e 19:12. p . 1.
26 Cu\'inla rca dr . Aure l L e u c uţin , 1n „Vestul ", !1 11 111, Timi şo ar a, nr
69 1 din 13 dece mbrie 1932, p. 1.
21 Cuvint a rca dr . Avram Imbroane, în „ Ves tul ", n n lll. Timi şoa r a,
nr . 692 din 14 dece mbrie 1932, p. 1 - 2.
2 8 'Ibide m .
http://patrimoniu.gov.ro
11w numen t. Ţa ra într eagă s-a înfă ţi şat azi la acea s tă gra-
niţă, ţari:i pe c:are el o v isa [ , .. ]"29.
Pe adresa organizato rilor c-r ces tei serbf1ri au fost tr i-
mi se n umeroase t elegram e din partea Academi ei Ro-
mâne, car e a fost re pr eze nta tă d e profesorul Bogd an
Dui că, din p artea Adun ă rii D eputaţilor, a Minis terului
In strucţiunii P ublice, din p artea unor intelectuali şi frun-
t aşi politicj3D. Dimitrie Gus ti, ministr ul In s trucţiunii P u-
bli ce , în tel gram a t r imi să s ublinia faptul c ă Ţichind ea l
a fost „[ . .. l începă tor al cărturărie i româneş ti din Ba-_
nat l . . . ]"31.
Evenimentul p e t recut cu o jumăta te de veac în urm ă
a av ut drep t scop read uce rea la lumină a figurii unuia
dintre luptă torii p ~ntru em an ciparea na ţio n al ă şi cultu-
ral ă a rom â nilor . Modestul m onument d e pi a tră el e la
BedchePecu Mic re pr ezintă omagiul adu · de posterita te
aceluia ca re, p r in activita tea neobos ită p e ca re a d es fă ­
ş ura t-o, a co nt ribui t la r idicar ea culturală a n eamului
să u ş i la re d eş tepta rea naţi onală a r omânilor bănă ţeni.
Dup ă 210 ani d e la naş terea lui Dimitrie Ţichind eal , fi-
g ura ş i faptele sale au ră m as v ii în mem oria pos terităţii .
M an if es tăr ile din 4 d ecem brie 1932 de la Beciche recu
Mi c reprezin tă unul d intre cele m a i semnifica tive m o-
mente din activitatea de valorificc1 re a m oş te nirii n oastre
culturale .
2 0 Cu v int arc a cir . E1na11oil llu c u\ u i11 „Ves tul ", a n 1 l l , Ti111i ş oar w,
111-. 68(i din (i dccc n1brie 19:3:l. p . I . '
3o „ \'estul ". a 11 111. Timi ŞO lll' tl. 11r . G8:1 di11 1 clcce mbri c 19:32, p . l ;
111-. 685 tli11 4 dece mbri e 193 2. p . 4; 111-. 68 0 clin 6 rll\ce mbri c 193 2. p . 4.
31 T c lcg r a 111 a trimi să de Di111ilri c Gu s li , 111 „ Ve stul ", ::tn . lll, Ti111i ş o a ­
rn . III' . ()85 din 1[ clccc 111hri ~ 1\J:l:l . p . 4.
ANEXĂ
l'HOGHl\i\CU L SEHU1\HJJ.Oll JJ).; 1.1\ llEClCUEHECU J\'lll:
J. Sos irea şi 11lecurea oas11e plor:
l. Se rbăril e se vor el cs fii ş ur a elu111inici\ 4 d ecembrie 1932 între orc ic
8- 14 in c o111u 1w Bcc ich c rcc n M ic .
2 . Din gara Timi ş o ara v or pleca tre nuri spec ia le pîn i\ la Bcc ich cr ec u
i\ li c.
u. Pronrnma:
1. Ln ore le 8 se v n cc lc brn in bi se ri c a din B cc ich er ccu Mi c sfinln li-
tur g hi e ele că trec pi sc opti'I C ri g orc Co 1n ş a. Hăspun s uril c se vor d a de Soc ic -
l a te u co rnl ă „S pcr a n\.a" din Timişoar a s ub c ondu cer e a lui C . Ioanovi c i.
2. Dup ă litur ghi e v a J,'.)()rni „proces iune a " spre c imitir
::i. Din c imilii' c on vo iul v n porni spre piaţa nndc e ste i· idi c at monu-
mc n tu I.
4 . S finţire a 111011u111c 11tului o va sftvir ş i c p . Gr . C omş a. Ră spun s uril e
se vor da de d tlrc „Corul Ca tc dr nl " din Ca r a n se beş. „Corurile mi x te" -
d irij a te de Fil a re t Ba rbu .
În inch e ic rc se va c iula „Pui ele lei ''.
lOSlF \IELC.EANU,
in l'ro Ţlchlndeal, in „ Ves tul " , au III,
Thnl şonru, nr. 679 din 26 noiembrie 1932,
11· 1.
 UN MONUMENT BRAŞOVEAN AL LUPTEI PENTRU UNITATE NAŢIONALĂ­
SEMNIFICAŢII, ISTORIC ŞI DESTIN
p rin~re monum entele unui oraş cu veehi tradiţii is-
tonce cum este Braşovul , există unul, cel de la Ba rto-
!omeu, cu o încărcătură de simboluri şi semnificaţii apa rte
mtre m?num en~ele luptei românilor pentru întregirea
n~~mulrn, dar ş1 cu un destin sinuos în scurger ea vre-
mu .
Monumentul este di spus aproximativ în centrul zonei
î1:1 car e s-a des fă şurat bătăli a Braşovului (octombrie 1916)
Ş l pe locul exact al unuia din cele mai dramatice si sîn-
geroase epi soa? e ale epopeii care începuse în Ca rpaţi
(august 1916) ş 1 avea s ă se sfîrses că la Alba Iulia în acel
luminos 1 Decembri e 1918. · mult o bătăli e între infanteri a română si a rtile ria dus mană
Bătăli a Braş o vului a r eprezentat o ultimă încerca re,
îndîrjită ş i e r o i c ă , a trupelor române de a opri înainta r ea
tr upelor germane ş i austro-ungare spre tre căto ril e Car-
paţilor de curbură car e trebuiau a p ă ra te cu orice pre ţ.
Împotriva arma tei român~, care se avîntase vitej eşte
pes te Ca rp a ţi pentru eliber a rea fr aţil or lor din Transil-
vania ş i împlinirea visului secular d e unire a acestei p ro-
vincii ro mân eş ti cu ţara , inamicul concentrase forţe nu-
m eroase ş i de cea mai bună calitate: Arm ata 9 germ a nă
com and a tă de vestitul general F alkenhayn şi Arma ta 1
a us tro-ungară co m a nd a tă de gener alul von A rz. Ina mi-
cul, superi or num eric, în în zes tra re şi în exp e ri e nţă de
război, plănui a , după d e păş irea destul d ~ greoaie a Mun-
ţilo r P e rşani, fie învăluirea trupelor r omâne în Ţa ra
Bîrsei ş i ocupa rea trecă to ril or din C a rpaţi înainte de a
putea fi a pă rate de a rm a ta român ă, fi e exercita rea unei
pres iuni frontale, m asive şi r apide, astfel ca s ă a jun gă
în tre cători odată cu unită ţile române şi apoi să le treacă
fără dificulta te 1. Se mi za pe efectul, 'e xager at de ina mic,
al bătăli ei de la P erş ani ş i pe dificultăţil e n aturale d e
orga nizare a un ei linii de re zi s tenţă în interiorul depr e-
siunii Bîrse i cu fr ontul sp re nord-vest. R ezis tenţa orga-
ni za tă însă de Armata 2 română pe alinia mentul Sîm-
petru-Braşov-Zărneş ti , n eaştepta tă, foa rte h o tărîtă ş i de
. dura tă , a compromis t otal pl anul strategic germ an , a
permis re tragerea orga niza tă pe crestele Carpaţilor şi
pregă tirea unei rezis tenţe de lungă durată , în condiţii
naturale mult favorabile apărării şi în fortificaţ iile
dinainte pregă tite pe vechea fronti eră .
Bătăli a de la Braş o v, piePdută de trupele r omâne în
condi ţii de infer ioritate tactică , numerică ş i m ai ales teh-
nică , este în cele din urmă o înfrîngere glorioasă pentru
că inami cul n u şi-a putut r ealiza intenţia de a învălui ş i
nimici arm aţa română în Ţa ra Bîrsei. Chia r d acă a cu-
ceri t Braşo vul şi a „eliber•at" întt·eaga Transilva ni e, el
nu şi-a înde plinit obiectivul strategic, .nu a putut închid e
trecătorile în s pa tele luptă torilor r omâni ş i nu a putu t
cap t,ura1Ar mata 2 română.
În cad rul aces to r acţiuni de luptă , a lături de alte
fapte de j ertfă şi e roi sm, s-a petrecut şi dramaticul epi-
sod de la Ba rtolome u.
Inamicul înainta concentric spre Braşov cu trei mari
uni tăţi : Divizia 51 honvezi dinspre Făgăraş , Divizia 187
germ ană dinspre Feldioar a şi Divizia 89 germ ană dinsw e
1 Const. Kiri\.c scu , I storia râ zboiu/1.1i pcnlr1.1 î ntregirea R om â niei
1916 - 191 9, E diţ.ia a ll- a , vol. I , E dil.ur a Ca se i şcoa l clor , Bu cureş ti , 1927,
p . 327.
2 „R omâ ni a in războiul mondi al ", v ol. II, Bu cureş ti , 1936, p. 619 .
72
http://patrimoniu.gov.ro
IOAN VLAD - - -
Sf. Gheorgh e2 . în partel'd, de nord-vest a orasului Brasov
linia frontului e r a ţinută de Di vizia 51 honve'zi cu un ~e­
gim ent la Zărneşti, o brigadă la Rîş nov, o alta precum
ş i artile ria la Ghimbav, şi aripa dreaptă a Diviziei 187.
Trupele române se apărau în aceeaşi zonă cu unităţi ale
diviziilor 3 şi 4 infanteri e ca re încep eau s ă sosească de
pe frontul de sudJ.
În zilele de 24 sept.(7 oct. - 25 sept./8 oct . 1916 pe
t oa tă linia frontului s-a d es fă ş u ra t o bătăli e îndîrjită în-
tre românii h o tărîţi s ă aper e cu or ice pr e ţ ora ş ul ş i tru-
pele a ustro-unga re şi ge rm ane cotropitoa re. A fost mai
- fo a rte num eroase şi uşor de utili zat În aceas tă zonă des-
chi s ă , n e tedă a Ţării Bîrsei. „Cu tot focul puternic al mitra-
lierelor inamice şi artileriei sal e - se spune în jurnalul de
operaţii al Regimentului 28 infanteri e - valurile noastre
înaintează admirabil. Inamicul e gonit din poziţie . Urmă­
rirea lui nu se fa ce că ci o altă. linie de arme automate
deschide fo cul, iar artileria lui execu tă trageri de oprire
atît în faţa valurilor, dt şi în spate'ie lor"4 .
Curajul si dîrze nia ostasilor români stîrnesc chi ar si
ad miraţi a i1~ a mi cului. Rep~rterul ge rm a n conse mnează :
„Artileria grea (germ ană - n .n.) e xecută un tir de ba-
raj care, cu o s inistră precizie tro zneş te în rîndurile ro-
mâne şti . Linia de atac se încurcă, se rupe, ş ov ăie . Se re-
trag? Ba nu! Mitralierele împrnaşcă de mii de ori moar-
tea în şirurile lor, dar ei se adună, atacă din nou, în-
drăzne ţi, vite ji, Bnwo, românul e! Germanul stie să cin-
stească eroismul. Dar, totuşi, războiul e răz b~i! Mai re-
pede mugesc tunurile, tot mai viu v îjîie ghiulelele . ..
explodează acum chiar în rîndur'ile de atac ale români -
lor . . . Focul arti:leriei germane îi cuprinde actLm cu pu-
tere de n eînvins din toate părţil e . . . Încă de două ori
porneşte la asalt infanteria romcînă cu un eroism vrednic
de admiraţie , în amîndouă rîndurile zadarnic"5 . Eroismul
şi cu ra jul admirabil. al aces tor luptători se dove deau la
î111ă lţimea ·tJrad i ţiilor glod oase ale acestor melea-
guri româneş ti. Tot 1aJci , cu m ai mul t de trei secole în
urm ă, la 1603 şi 1611 , domnitorul muntea n Radu Ş erban
o bţinea două st rălucite victo rii împotriva o ş tiril o r ma-
ghia re conduse de Moise Sekely - m ort pe cî mpul de
lup tă ş i , respectiv, Gabrie1 Bath or y.
O companie din Regime ntul 24 infa nte ri e „Tecuci", ocu-
pînd dispoziti v de luptă pe taluzul căii fer ate în dreapta
gării Bartolomeu ş i tra nsformînd la.cest taluz într-o ade-
văr a tă tr anş ee, primise misiunea să opreasc ă înaintar ea
ina micului din sp l'e Stupini şi s ă a pere intrarea în oraş pe
st ră zile care se interse ctau aici. în stînga gărrii Bar tolo-
meu , între gară şi dealul Sprenghi era dispus în ap ă ra re
d e taşa m entul comandat d e căpitanul Cristescu Sava, cu-
prinzînd o jumătate de companie. Cei aprox imativ 250 de
mili tari în a rm aţi cu puş ti şi o sin gur ă mitrali e r ă , înş iraţi
pe m ai mult d 300 m, au ţinut pe loc de la dista nţă un
ina mi c superior ca re nu s-a putut apr opia şi nu a putut
3 lbidc 111 .
4 Arhi va Mini sterului A părării Na \.ionalc , fond 1049 /1, fil ele 69- 76 .
5 F r . Will y F rcrk , S iegcs: ug durch Rumiinicn , Le ipzi g, 1917, 101-
1 10.

Tra n şeea mor\.ii - o im ng in c cn rc tc-nl'ioariî (d up ă C. l<i rj\.cscu . / sloria
ră z b o iului p enlrn î 11lrer; irea .României. n li\ ia n JJ-n , voi. .1 )
s tră punge a pă r c:i rea dîr z ă timp de aproape două zile. A
fost o lup tă apr i gă în care o · taş ii ro mâni îşi consum a ră
ap ronp e toa tă muni ţi a6 .
Prin urm a re, com a nd a ntul Bri găzii 200 h onvezi, colo-
11 lul F a rkaş Vin cze, în noaptea el e 24- 25 sept./ 7- 8 oct .,
o rdonă ca în zorii zilei poziţia românească el e la gara Bar-
to}omeu s ă fi.c n er aic a tacată el e în.trea R egiment ul 305
comandat el e vicecolon elul H a nsmanin oer K aroly, cu două
bataHo an e în linia întîi si unul în lini a a doua îna intînd
pe a mbel e părţi ale căii ·ferate Ghimbav-Braşov 7 . U n alt
batali on u rma să ocupe dealul St e j ăriş şi s ă a igu re a r.ip 1
l reaptă a brigă zii i ar două b a talioan e form au r ezerva bri-
găzii. Brigada dis pun ea ş i el e o g rupar e de a rtHeri cu o
forţă con · i derabilă (18 tun uri el e cîmp, 22 t unu ri el
100 mm, 6 tunuri g rele, 4 tun uri cu ţ vi lungi ş i 2 tunu ri
de 210 rnm)B ca re prim eşte mis iun e1a s ă b a tă in sistent, chi a r
în zorii zilei, zo na gă rii B ar tolomeu . Şi toate aces te forţe
împotriva unei companii ş i jum ătate, cu o s ing ur ă mitn1-
l i e ră ş i cu muniţi a pc s fîr ş it e!
În cursul n opţii el e 7 spre 8 noiembri e, că pi tanul Cri s-
tescu , dat fiind presiunea in ami cului di n a jun , noile pre-
gătiri p e care le simte ş i pie rd erile sale, hotără şte s ă se
r'e t r ag ă cl in fu,ţa puhoiului inami c. Prin a ea tă r etrage re
s ubită în decursul nopţii, aripa s tîngă a lini i de tră ă­
to ri înş iraţi de-a lungul căii fer a te în dreapta g ării Bar-
tolom eu a răm as d escop e ri tă şi n ea vi zată.
Inamicu l, ca re tr·e cuse linia fera tă folosindu-se de î n-
tunericul nopţii, î n sectorul răma s liber, a s tr ecura t gru-
pu~ de mitraliere al batalionului 3 d in Reg imentul 305 î n
un a din magaziil e gă rii Ba rtolom eu aşezîndu-se într-un
crea m spre flancul stîng al liniei de tră găto ri ro mâni. In
spatele liniei el e trăgăto ri se fu ri ş e ază s o ld a ţi ai a c elui aş i
ba,taJion îna rm aţi cu g rena de9:
1n zorii zil i com pania ro mână s-a trezit d eo dată cl in
flan c ş i un fo c u c i g ător de mitrali-ere. P to at ă linia fron-
tului încep e b ombard am entul a rt ilerie i in a mice.
In doar cîtcva minute, sub ţă cănitul sinistru al mitra-
lierelor, şi-a,u găs i t moartea cei m ai mulţi dintr a părătod .
Cei rămaşi în viaţă au încercat să se r e tragă spre or aş dur
au fost întîmpinaţi la primii p aş i cu grenad e. Din întreg
efectivul companiei n-a scă pa t nic:i unul cu viaţă . Lu a ţi
prin su rprind r e şi înce rcuiţi , toţi au fost ucişi în mod
barb ar clin flanc ş i de la s pate . S-a tras în răniţi , în toţi
cei care m ai m i şca u o mîn ă sau u n picior. N-a fost cruţ a t
nici un rănit, încălcîndu-se astfel cel mai elem entar simţ
6 „Gazc ln Tra n s ilvanie i " 111" 14 5, 146 din 192·1.
7 I storicul au lenlic a l reoc up ării B r aşov ului . D escrierea euenimenlelor
p e baza noli/elor oficioase.
(r aport inl ocm il de un grup ele of iţeri din D iv izia 51 h onvez i ş i publi c at
î n „Bra ssoi Lapok", r elu at ş i tr a dus l n „ Gazeta Trans ilva nie i ", nr. 10
clin 26 ian ./ 8 fcbrunric . 1917.
8 Jbidcm .
9 Jbidc m .
http://patrimoniu.gov.ro
uma n ş i toate u zanţel e juridice de război. A ceas tă proce-
d ură· nu este accid e nta lă la agreso rii ge rm a ni ş i au tro-
ungari. O recunoaşte şi o mărturi seş te cu cinism chia r co-
mandantul trupelor germ ane din T ran silvani a : „Soldaţilor
noştri n'U prea le place să facă mulţi prizoniE'ri!"10 .
. Imedia t după lupt,ă, un ofiţer in a mic a fotog rafi at li -
ni a de trăgători ro mân i căzuţi. O im agin e ca re t e înf i-
oară ! R epor ter ul germ a n consemn ează : „Compania moarli1.
zace ac'Um în ţărîna clin marginea. drum'Ul'Ui . Om l îng ă.
om, sta'U acolo, aşa C'Um au căz'Ut în ziua l'Uplei, S'l.I b fo c'Ul
năprazni c al mitralierelor, C'U expresia celei m ai grozav e
spaime pe fe ţe'le lor galben e ca ceam ş i C'U m'Îinile ·î ntinse,
ca ş i cum ar fi vrut să se apere de năpas ta ·e-.;;i întindea
ghiare'le spre e i" 1 ·~. T ot atunci in a micul a m ai fă cu t ş i
ciuda.ta co ns tatar·e că la mitrali erii români căz uti nu s-a
găsit n ici u n cartu ş 1 2. Luptaseră şi rezis taseră pî;1ă la ul-
tim ul glon te.
Fostul c imilir :il eroilor de l a Bar lol omc u
Un r marcabil ist1oric al ră zboiului nos tru p e ntru în-
tregirea neamului spun ea că: „E o mişe lie a 'UCicle o trupă
înconjura.tă, care, clupă toate legile ră.z boiului, trebi1ie
făcută prizonieră"13.
Aces t ac t de cru zim e, pe care-l un oaşte ş i ina micul
în descri erea lupt i el la Bar tolom eu14, a fo st fără în-
doi1a lă un act id e ră zbunare p en t ru rezis t enţa d două zile
p e ca re au s us tinuţ-o ernii români căzuti si t eme rea că
a dve rsaru~, ca r~ le întîrzia înJa,intar ea sp1:e tr cători, es te
în num ăr mult m ai mare decît era în realitate.
A cţi uni} de luptă au continua t p e r es tul frontului, p c
dealur ile dinspre vest si nord-vest ale orasului si în ca r-
tie rele ace t uia în tot cup rinsul zilei el e 8 'octombri e. Ro-
mânii ap r-ezi ta t ener gic p e dealuri1e Straje, Stej ări ş,
Sprenghi , în Schei şi Bra ;ovuJ vecl1i, au cont raatacat î n
trei rîndu ri şi a bia la ora 18. inamicul ş i-a putut face in-
trarea în Braşov. După datele in a micului, p a rţi a le şi a-
cestea , românii au m ai pierdut, 'p e lîngă cei 250 el la Bar-
tolomeu , p es te 1000 el e oam ni morţi şi răniţi şi trei ofi-
ţeri şi 600 de so ld aţi prizo11i eri în luptele din inter iorul
oraş ului Br aşov 1s .
Locul masacrului de la Bartolomeu a fo t, p e bună
drepta te, supranumi t „tranşeea morţiî", „frontul morţi­
l or" sa u „baia de sîn ae de la Bartolorneu" iar sadismul
duşmanului va v esti ceea ce se \Ila p etTece în oei doi ani
de ocup aţie g rm ană în România.
JO E rik v on Fn lk c nh ay n , Campan ia A rm a /ei a 9-a împo triva româ-
nilor .~ i ruş ilo r 1916' / 17, Buc urcş li , 19:37,
p. 80
l1 K. R ossncr , M ii cler Armee Fa ikenh a un r;er1en cler R umiinen , Berlin ,
1917 (npud Co nst . I<iri\.cscu , op. cil „ p. :3;J8)
12 „ Gnzcta Trans il van ici ", nr . 14 5 d in 1921
13 Co n st. K iriţcs ·u , op. cil ., p . 338
14 I storicu l aulenlic al reocupări i Braşo vului „ .
15 Ibi dc m
73
 Actul de c rnis m. si sacrificiu s uprem al e roilor clin
T ra nse ca mortii d e i'a Bartolome u", căzuţi pînă la unul
];e n t n~ apărare~1 ali ei s trăbun e, a fos t cin ·tit şi cî ntat el e
pi ebt a r ecunos â toa re a unui n ea m învingă tor, unit în
România într g it ă .
Pc loc ul luptei, la 7 iulie 1921 , s-au în.aug urat fVI-onu-
m <.> ntul si cimitirvl eroilor ele Za Bartol01neu c::i „WC' el<.>
p ios pe l ~rlna} pentru toţi, care ştiil să ?-Pr<.>ciez~ ş i si'i
cinstească .?er lfo neprihănită a mucenicilor tl7itlt n ram
SC'ăpai prin jerlfa lor clin Zanţ11ril e robi e i'.' 1 ~ . . .
Initiativa si oncl ucerca co nstru ·ţ1 c 1 a u a,parţ1 nu t
unui ~mele inimă, p ricepvt şi energic", că pitanul I. Iorga,
~ j utat cu dăru ire 1 popula ţia româneas~ă a oraşului , _el e
i nst itutiilc publi ce si p a rLic ul arc. Acest ofiţe r rnod e.- t, pnn -
t r- m'uncă înclelu r;cr·:ită
h ,
mi11ălo1
.....
a ă si
'
a ne voioasă, a că,., u -
tat ş i ap oi a trans portat rămăşiţe l e e ro ilor români rn -
n ropaţi p c cl e·:iluril - ş i şes uril e Tării Bî rsei, a ·1clunal m a-
~ ri ale si a co ns truit n1on u111 ntul ş i c.irn itiru.l cu lo c el e
ves nică 'od ihn ă ero il or nec1J11ului.
· imilirul a stăzi dis pă ru t, a fost r idicat cu m ultă tru -
d ă pes le ni v Iul că ii fe rate p c o lungime d 2 ~0 111 . El
1
i\ lo1111111 t· 11l11I de la B :1rlo lonw 11 - Brns ov, :r idi ca l ini\i a·1 în111ijluc 11I 111 111i
to inplt· x 111".111u111c nlal
cuprind ea 18 morminte comun e în ze ·trate cu _PL C ·c fr~ ­
m oasc si cu cr·u ci clin fi e r. Dintre ele, 13 morminte co nţi ­
n eau osemin tele .' l 456 de ' roi iar 5 morminte er a u l ă sat-c' în Zupl ele ele Za Braşov" da t el e „Reuniu nea muz i c~dă ro-
goal p ~ nlru primirea osemin te lor găsi~e clar în că n -- m â nă" din Lugo j. Ma nif •s tăril e artisti ce a u început cu
t r a n p orta,t î n cim itir. (Cr deam că ac ţwn -a de _mutar:c prem ie rea filmului „E'vo caţiuni eroice1", film ca re r me-
s-a te rmin at în. pe rioad a următo a re ş i , a ·tfel , în_ fma l ~ c_r - mora :i rtfa lui Vla icu, cele m ai miş cătoa re ~110 111c nt c clir~~
mitirul a cuprin · osem intel · a a proa pe 650 e roi r omam). Juplele de la Jiu, faptele aene ralului Dragalma, „lupta 91
î ntr i e rnu rămăsitel c căp itanului Cris tescu S·1va, ale di s trug.crea co mpani e i de sac rificiu el e la Gara Ba rtol o-
a l Lor şia,se ofiţe ri n ec~noscuţi şi ale sold aţilor celor z cc meu'" si al t acte d e eroism ale românilor în ră z b oi ul pen-
r g imc n bc ca re a u lupt a t în bătăli a Braşovului (2, 6, 10, tru întrcg ir a n earnului 19. S -'a,, continuat a poi cu co nce r-
15 21 24 35 45, 46 s i 61 infa nte ri e) 17 . tul s usţinut el e corul condus de Ion Vidu ş i o di ze rt a ţi e
' M~nu1~1e n,tul, păs tnt în. forma iniţială, e ra ·ituut î n cl espr·c virtuţile os tăş eş ti şi p atriotice ale ,a rmate i român e.
ln Brasovul a njlor care au urmat, populaţia, so ci e tăţil e
mijlocul cimitirului. P c un pi·e des tal masiv, î nalt de 3 ~11 ?
•s te fi xctt u11 v ultur cioplit din piatră - s imbolul g lorie i culturale ~ i a rtistice autoritătile au dovedit perma.nent un
1 ' ) I

te rn . Monum e ntul e încadra t el e ·opt obuze mari el e pia-
tră lega te, într e .e le , cu 'J an ţuri de fi er. P e l at~ra fr:on_tală
a pi cl es ta.lului se <:l flă in · c ripţia : „Nu vă.rsaţi Za.crirni pe
mormintele Eroilor, ci mai curîncl sl ăv iţi-i în cîntece a.şa
cei faima numelui Zor să răm'î.nă ecou prin legencle v ea-
curi'lor".
F es tivita tea de dez velire a monumentului a fos t g ran-
d ioasă. Au p a rticipat suv·cra nii Români ei, autorităţil e ci-
vil e şi militare locale , gărzi de onoa re cu drapele de luptă
r eprez ntîn.d 15 r egimente, corul co ndus de Ion Vidu de la
Lugo j, preşedinta Soci etăţii „Monum nte~or ~roilor" -
s oţia generalului Dragalin u, ·eroul de la Jiu ~t un fo~rtc
num eros public braşovea n . A dura.t două o r e. S-au ţmut
c uvînt ări în fl ăcă•rate si e moţionante despre e rois mul lup-
tătorilor p entru Ron~ânia î ntreg ită . P refectul jud e ţului
Brasov V. Ma t eseu se aclre ·a a ·tfel prim1arului : „Dom-
ntl.'Z~ p1'.imar, încrecli1~ţînclu-vă acest monument şi ac:st ci-
mitir, care cuprincle 456 <>roi români, sînge c~in singeZ:_
nostru, suflete clin sufletele noastre, am convingerea ca
rw veţi l ăsa să crea.scă iarba., sem să se a,~terne cleasupra
lor praful uitării .. .111 s. Prima rul Braş ovului, luînclu-le
în primi re, se a n ga j ează solemn de a le păstr a cu s finţ e ni e.
Cu prilejul aces te i să rbă to ri a roiJ.or la Bra ş ov, în
s ara zil id e joi 7 iuli 1921, la T ea trul N aţio nal clin o raş,
a avut loc un „f<.>stival pentru preamărir ea eroilor căzuţi
lu Gaze l a Trn11silva11i c i" , nr . 1.4 5 din 192 1
11 lb idc 111
is „ Gnzcln Tran s ilv a ni e i" . nr . 1~. 7 din 192 1
J9 „Ga z·la Transilv a ni e i". nr . 14 5 din 1 92 1
a d evă rat cult pentru eroii n ea mului căz uţi aici în. luptele
a nului 1916. P riodic, cu ocazia s ărbătorilor na ţion a.lc , a
a nive rs ărilor de 27 augus t sau 8 octombri e se org'<rni zau
ce remonii cu totul ci cose bi te în cinstea eroilor, mai întîi
pc Dealu1L Spfa'ii (azi St e jări ş ), la bise d oile de p e Tocile,
s i din Brasovul vechi und e se afla u numeroase morminte
~d e eroilor' români din 1916 ia r mai tîrz iu la monum e ntul
de la Bartolom eu . P a rticipa u a ut orităţil e civil e şi militar e,
toate t rupel clin garnizo a nă, oci e tăţile culturale cu dra-
p ele, ~coliJ e ş i mulţi, mulţi br aşove ni. Se ros teau cuvîn-
tări înălţătoar e , avînta te, se dăd ea u o norurile milita re
e roilor, se depuneau multe flori pe morminte. Reuniun ea
F ern Uor Române din Braş·ov şi -a fă cut un r ·e num c clin
g rij q s p ec i a lă p e ntru înarijirea mormintelor, p ntru orga-
niza rea ace ·tor co me moră ri, p entru îng rijirea orfanilor ş i
pe ntru cons truirea celor două monumente braşove ne de-
di ca te eroilor războiului p entru întreg irea n amului.
A ceas tă tradiţie frumo as ă p ntru a p ărarea p erso nali-
tăţii prestig iului ş i măT e ţi e i monum entului el e la Ba rtolo-
111 -u trebuie co ntinuată si azi în cadrul a cţiunilor ca re se
d esfăşoară p e nLru buna ~o n servar şi între buinţare ~ mo-
num e ntelo r' corn mora tiv . Cimitirul roilor, în acţ wn a
de m ode rni za re a şosel e i din a propie re, a dis părut iar
o emintele au fos t muta te într-un lăcaş al cimitirului el e
pc Tocile. Cum, în p e rsp ectiva con truirii unui p asa j p s te
sa u ub calea ferată în apropie r ea 111011.u mentului , s .iar pre-
judicia această mărturi· puternic evo a toa re a jertfei ş i
s piritului el e sacrificiu al e roilor n am ului clin 1916, edi-
lii Brasovului trebuie să ap ere ş i să s p orească pînă la va-
lorile i;1iţiale s imboluril , pres tigiul şi măreţia Monumen-
t u.lui ele Za Bartolomeu .

http://patrimoniu.gov.ro
 DIN ISTORIA ARHITECTURII

INTRODUCERE ÎN ARHITECTURA COMPARATĂ (III)

Modelarea proceselor de tipologizare

GHEORGHE CUillNSCHI-\!OUONA

Evol u ţ i a arhitecturii ca proces de tipologizare diul natural cu sursele sale d e m a teriale, nivelul d e d ez-
voltare a l forţelo.r el e prod u cţi e (al tehnicii co n st ru c ţ iil o r) ,
oţ~u.n ea de tip nu e.~te ~nteme i ată pe . ~ce i aş_i par~1me­
Nt n toate dome n11le 111 ca re se u t1hzeaza. D intre
111
ca racterul orînduirii, întreaga s uprast ructură, in s t i t u ţii ş i
id ei print re care un loc important îl ocup ă co ncepţiil e es-
toate acce p ţiunil e dare se d au noţ iunii de t ip în teo ri a tetice, reprezintă cond iţio n ăr ile exte rne ale pr-occs ului d e
dife ritelor domenii ale c un oaşter ii am r eţ inut acea acce p- iipologi zare. CondiţionMil e intern - sînt r epr ez ntate d e
ti un e ca r convine în cea mai înaltă m ă ură stiin\e lor acţiu n ea l egităţilor inten1.e ale fenom enuluj , rela-
~rhi tecturii , confor m căreia tipul ·e ste privi t ca ~n obiec t ţ iil o,r d e in teroond i ţi ona r e dintre funcţiun e , st ructură
exempla r , r e preze ntativ pen trn o cla să sau catego rie de con s t ru ctivă şi pl asti că. Laturile obiective a le pro esului
obi ecte. Evoluţia a rhitecturii re pr ez in tă un a mplu , mul - d e ti pologizare sînt r zultntul acţ iunii tu t u ror a c s tor co n-
1iplu ş i. com plex proces de tipologiza re, de co nstituire a diţionări; latur ile subiec ti ve se d a t01· ea ză acţ iunii compo-
unor t ipuri, rezultat al un e i tre ptate ac umu lări d e in- ne ntelor s ubi ctive ale v i eţ ii sociale şi modului în care
s u ş iri , atingînd p eri odic momente d e plenitudine tipolo- arhi tect ul inte rpre tează c e r in ţel e s oci e tăţii prin pri s m ·~
g i că. U nor asem enea mom ente, de vîrf, ale evo lu ţ i ei tipo- prop r iei sale indi v i d u a li tăţ i crea toa re. Proces ul el e tipo-
Jogi ce l e te propri e p r · i s t e nţa un or tipuri s pecifi ce, log izare este marcat d e un şir n î ntrer up t el e i nv e nţii te h-
d ifuzi unea a.cestora, pe ntru ca apoi d es făşurar ea î n co n- n ice şi in ovaţii artistice care, în ese nţă, sînt l "Cm sec in ţ a
tinuare a evo luţi e i să g nereze alt ac umul ări sa u pi er- efo r t ului a rhitectului în direc ţ i a descoperirii ş i utili ză rii
d eri el e î n s u ş iri ca re modifică ta bloul (echilibrul) t ipolo- J ~g i tăţiilor obiective aJ.e f e nom en ului . Ar fi greş i t în s ă
g ic, co nducînd la cristali zarea un or t ipuri noi. Totoclcttă. să se înţe leagă că a rhi tect u ra . c el zvoltă de la : in e ş i că
între tipw·ile a rhi tec turale care c o există sa u se succed în a.r·hi tectului îi r·e vine doar să descoper e şi să ·3 pli cc n i şte
timp apar r el aţii gen etice ş i evolutive, ele însele c ăp~1 - l eg i tăţi o biective, s ă va lorifice ni şte val e nţe i nelu ·e în
tînd ca litatea de s ursă, e m i ţător sau r ceptor; asemenea
r e l a ţii inte rtipale condu c la int e rf e r e nţ e, sinteze integ ni-
toa.re , r epli ci crea toare .
P rocesului obiectiv, r eal , de tipologizare, care r e pre-
z i ntă în s ăşi e vo lu ţia fe nom nul ui d e ar hit ec t ur ă, îi co-
re p un d e î n dom e ni ul is tori ei a rhitecturii ca şt iinţă, ~ H
„is toric sec und ă", un demers m etodologic d e tipologi-
zar e, el e de tec tar a co ns tituirilor tipologice, el e defin ir
a t ipurilor. Aş a cum am mai a rătat, aces t d emers, ca re
ar e cir pt ţel recon s tituirea volu ţi ei obi ctive a a.rhit cc-
t uri i , r epr ez i ntă un act d e creaţi e t e oreti c ă, r ela tiv d e s in e
s tătător, d es f ăş u rat în cadru l un or disciplin e cu care1ctcr
inte rpretativ (istoria a rhit cturii, critica de a rh i te tură,
co mparatis mul) , o zo n ă în care p oncl er e'El. s ubi ect i v i t ăţi i
~· s t e co n s i s t e ntă .

Lat urile obiect ive şi subiec ti ve ale proces u lui de tipo-

Jogizare
Cond i ţionăril e ş i leaităţile procesu lui real d e tipolo -
g izar e sînt ele ale fe nomenului d arhit ctură în suşi . Me-

I'c11l.r11 co mparali s m , 11101fo larca a11arc ca o 111e lod:I de c1•1·cc lare a

procese lor ele l ipol o ffizm·e <·are 11cnnit e Sl.ahilirca a sccn d•m!••i ş i dcscl'11d1·11-
t.ci tipulu i a l1is c a mo1lcl ş i , 111 haza l'l'ţi 11 e rii elcmcnlelor l'O ns la11lc al e
o hi ec t c lor :qi:ute ne nle la a cc ln ş i I ip , s:I se ev illeupez e lnls:IJ11 1·ih• lor
Ol'Î!Jina le, indi v idua le .

l . CONSTA TTNOPOT. (11YZ/\NT!ON. ISTANRU T.) . per io,1cln

b i zan tin ă l ir Zil'. B iSCr ic:i S f. i\ lnr ia Pamrnaka ri s to s (sec. a l X I 11 - len ).
Pc11 L1·u ana li za unor p r occ . c k galc de ev oluţia ar hitec turii b iz::inli1 1c li111 -
pur ii ş i medi i am nks ca moclc l li pul in cru <.:c g rcnc:1 ln sc ri să, r:1 111n s in
v i goare ş i in p r r ioadH nrhilcc l11 1·i i bi zn nli nc lirzii. Monu111rnl11 l st· insc ri c
JW dep li n in sd1ema p c c are o r e pr ez in tă n1ocl c lu l nles ş i , l oloda l f1. dc(. i nc
une le lri\si\ Luri incliv idnnl c c nm a r fi acope rirea bra\.c lo1· c ru c ii c u bo l ~i
de in tcr scc p c, ceea cc face mai s ubt i lu ş i m a i rn finat;1 s lru c l u rn p c ca re
se r i dică cupola.

75

http://patrimoniu.gov.ro
.,

îns uşi procesul ohiectiv d - ti polog iza re. C r ea ţia a1rhiLectu- 2 . :1. ltOl\1 1\ , di na stia a nl o n innă. P a nth c onul. T e mp lul Luluror zei-
lor , 1·slc nc oper il c u o c 11 po li't cu diarnc lrul de 4 :3 ,2 111 r cze mat[t pc un zi d
ra lă o cupă o p oz iţi inte rme di a ră între cr ea ţi a a rti s ti c ă p cri na: lr al opn c 1" alizal clinlr- o suprapunere de a rce şi climi nu al l a bază
unde pr ed omin ă ele m ntele subiective ş i creaţia ş tiinţi­ p rin ni şe c ircu la re ş i drc p[un ghiularc ln }J la n di sp use în allcr n anţă . He-
fi c ă und e pr e d o mină e.le me ntele obiectiv . pli c il e P:i 11thco n11lu i (111 a usol cul lui JJ iocl ctian us ele l a Spalnlum , mau so-
le ul lui Gn lcriu s ele la T h cssalo11ikc, mau soleu l lmpă ră lesc i E le n a de la
Homa ). ra\i\ ele prulolip sl nl mai moctcs lc a dimen s iuni ; 'i n schimb , cu
Tipul reprezintă î nsăşi s tructura obiec tului ele arhi- cxccp\ia t·on s lru ·\ ic i de la Spal a l u m , nu z id uril e s lr ă pun sc ele fcr cs lrc,
tectură l n tin1p cc J'anlh con ul , p e ntru a 1111 se r e d uce rcz islc n\ a s islc mului ele sus-
~ in erc :i i cupo le i, cs le lumin al pri n lr-o deschider e cc ulrali\.

N a ş te r ea şi d zvoJtar.eu tipu rilor a rhitec turale se des-

fă ş oe,r ă în ordinea acţiunii un.or contradicţii ex te rn , din- · truc t u ră c onstruc tivă şi xpresie plas tic ă definitorie p en-
tre a rhitectură ca fenom n ş i mediul fizic şi social ·a re îi tru tipul însuş i. EchiUbrul tipologic instaura t, m arcat prin
dă naş t er e, cî t ş i al unor c ontra d i cţii inte rn e d in tre com- dura bilita tea în. timp a tipului cons titui t, es te îns ă r ela-
p on ntele f nom nului î nsu şi - func ţiun ea , s tructura con - tiv ; ·c n as co ntradicţii noi r fl -ctînd c rinţel de d ez-
structivă .;i expres ia plas tică - r zultat al acţi uni i legi- volt a re a tipului, se con t ur ează un proces de restructu-
tăţilor inte rne ale fe nom enului. Contradi cţiil e intern sînt ra,r e ca re, la rîndul s ău , ge ner eaz ă noi c ris t a lizări tipo-
co ndiţionat d c le x te rne. Funcţiunea, structu1icl con ·- loa ice .
tructi vă ş i expresia pl as tic ă sînt lega te direct de a numite Cu acest prilej ne-a m a propiat de elucidarea a ceea
co m.pone nte ale exist nţe i şi conş tiinţ e i s ociale şi tind sfi c poa te r prez nta o abordrc\re s truc turalis tă în istoria
răs pundă la so licită ril e ac sto ra în mod independ e nt, ceea a rhjtect urii . Cons iderînd forma r. laţiilor de inte rcondi-
cc produce un ci cala j în ce a ce p.riv· ş te s tadiul lor de ţ.ion a r dintr fun cţiune , cons !Jl:u cţi e şi pla tic ă , drept
dezvoltare. Mănun c hiul de contndic ţii dintre la.turil ~ s Lru c Lur ă a fen ome nului n e însc ri m în. d efiniţia stru c-
co ns titutive ale a rhitecturii ·este dominat de o contra di c ţi e Lurii ca un tot format din elem ente solidare, fiecare clin-
fund am e nt a l ă dintr latu ra pl as ti că de p o pa rt !:,ii la tu- lre ele clepinzîncl ele toate celelalte sau ca totalitate a le-
rile fun c ţi·onaJ ă si onstru tivă l - cea laltă . D - ş i ma ril qităţilo·r a unui obiect sau a unui proces. Izolarea sau
etap .a~e evoluţi ei arhitecturale sînt m ar cate d prog r su l extrag -rea, din. n evoi de s tudiu, din cadrul unui proces
tehnicii constructive, latura pl· s ti că, 1 ga tă de dom e niul evo lu ti v ct unui t ip, definit dup ă crit riul unităţii dintre
id ologiei şi al ar tei, purtăt oar e a m sajului es t tico-id o-
logic 1a l a rhitecturii, tinde să-şi subordoneze celelalte com -
pon ente: funcţiunea ş i structura co ns tructivă. Contradic-
ţ iile int rne ale fenome nul ui de arhitec tur ă, dintre fun c ţi ­
une, s truc tură co ns tru c tivă ş i expresie plas ti ă, r eprezintf1
însusi motorul el zvoltării fe nom en.ului.
ln cursul proces ului contradictoriu al con tituirilor
tip ologice, prin efec tul acumulării de invenţii t hnic şi
ino v aţii artistice, se a junge la o rezolvare a c ontradi c ţi ­
ilor în sensul in s tală rii unei unităţi între funcţiun , stru c-
tură c o ns truc tivă şi expresie plas tică , ceea, ce echiva-
lează cu naşterea unui tip, ca moment de apogeu al un i
evoluţii. Oda tă un tip arhitectural cons tituit, el se dez-
voltă, în limitele cronologice în. care îşi păstrează o re-
lativă stabilitate, după legităţi propr ii rezulta te din s truc-
tura (form a , aspectul, caracterul) relaţiilor între func ţiune,

76
http://patrimoniu.gov.ro
 D e: r:J ş 1mn·c a proccsulni ti c lipolofllzm·e pr in :J cumul:iri ş i sallm·i
i11locnirea unor formul o Upolo!1i ce cu all.ele prc lindo ad eseori penlrn s l.u-
dinl :ll'es l.ui 11roces rec111·uc1·ca cou co mil.e nl:I san s ucces i\1:1 la cile\la mod ele
adecvat e .
l'aul.ll eonul din Homa (117 - 1:!5) co11s liluic mo1ncnl.ul tle \l iri' al unui
)ll'Ocrs tle lipolo!1i zare a \l ind s m·se le s al e d.e 11:ă1· lat e în C\lolu ţ i a cou-
Sll'll c!i e i de l.i11 tholos do fa c i uni e!1eeo-anal:oliaml in ca re cupola se ridi d i
dirccl pe z iduril e pcrirne lral e, iar Slahilil.alea edifi c iului se realizeazll
----- ..., „ „ .
4„ 5. ROM/\, dinas ti a co 11 s ta 11Li11i a n ă. Ma uso le ul Cons t a n li c i, fjica
lui Consta 11Lin , dcs Li nat i n i ţia l îm p ărat ulu i lnsuş i , dev ine sur sa u ne i l n-
tre gi dczvoll ăr i ulter ioa re, cee a cc j ustil'i cii c onsidera re a sa ca m odel pen t ru
ana li zarea şi def in irea unui Ş ir ele m o11 umentc ri d ica te ln p r ov inc iil e or ien-
tale a le i mp er iului l n vremea d inasti il or co n stan lini a n ă ş i thc odos i a nă ,
apo i ln p er ioad a pre biz a n li n ă ş i biza utini't ti mp urie, cla r ş i ln Occ iden t
incepind c u p rcro in a ni cul ş i l nchc in cl c u Hcn a ş t e r ea .
6, 7.11.0MA, cl inast in lmpi:\ r a \.il or Severi. Un ni mpll ac um clin g r ăd i n i le
Ju i Licin iu s (sec. a l 111-lca) . aşa-n u m i t ul „Te mplu a l Minervei Med ica"
rep rez i ntă un a lt ca p de scr ie . A ic i, re zisten\.a pr in m asă a zidul ui p u r t ă ­
tor ele c u pol ă es te l11 l o c u i t~1 ele r e z i s tenţa prin for mă a zid ului per ime tr al
alcăt ui t d intr-o î n l ă n ţu i r e ele cxeclrc. Docume n te gra fice păst r a te a ratil.
că stabi lit atea acestei stru c turi era to tu ş i , cel pu ţ. î n în tr-o f ază ullcrioarf1
ele c x i s tc1 1(.ă a mo nument ului , as igur atii ele î n c ăpe ri bo lLi te care cl in tre i
părţi p rel ua u imp in ger il c cu po le i, cl in cc a de n p itt ra p a r te aces t rol fi in d
lncleplin it ele do i c on t rafor \ i urin ş i .
co m ponentel func ţ i onală, cons tr u c tivă şi plas tică, al r -
lativ.ei sa~e s ta bilităţi şi al valorii sale de model, repre-
zi ntă o abord ar e s pecifi c s tr uct u r ali s tă . Lu area în con-
siderare a fe nomenului de continuă r es tru cturare tipolo-
gică p erm.ite de păş i r.ea a n i s toricităţii s tructuralismulu i
dînd abordării st ructuraliste un caâ:1,cte r gen e ti c.
7 tipu ri. Astf 1 1'ocuinţele uni sau plurifamiliale sau cel
'I'
'l' o abordarea cea m ai cor·ec tă a p roblem.ei tipologizării în ar-
0 G
http://patrimoniu.gov.ro
prin nrns i\l il.alea a ces lora. Î n schimb , mausol eul Cousl:rnl ei tlin Ilomu
(324- 321i) pt·eluiuil ca J1la11 tipul de tholos grece ·c, clas ic Ş i elenl s li c, lu
cal'e z itlul Jllll'im e tral al cell e i es le duhla t i n interior de o colonatht c ircu-
lan1 iar ln exterior il e o 11lero mă , 1·c prez i11U\ un sall 111 e\lolupe, un iucc1m t
tle seri c; s111·e deose bire il e 111·cc11rso rii s:1 i, il e fa c l. urt1lrilili c ă , 11 0 111t· u prima
om·i'1 i n iSlfll'ia arhil.cc l.urii co lo nada in l.c ri o ară a mau soleului Co 11s laule i
s uporl:I o cupol:I (m1 diame lrnl ti c 19 m) al e că re i im11inf1 cri sînl Jlrelm;l.e
de colaternlnl in elar !Jolli t e ilind1·ic ş i tle z i1l11J 1w1·imc lral mu s i\I .
Tipologizarea la ni velul fun cţiunilor, structurilor co n-'
structive ş i a expresiei plastice
Din motive de stu diu procesul el tipologizare poate
să fi e lu at în considerare sepiira t în cadru l celor tr.e i com-
ponente con titu tive ale fenom enului (la tu rile funcţi o­
na l ă, constructivă ş i plastică ) , privit·e ca s tru cturi, prin
faptul că repr zintă expr.esia legităţil or unor procese. Se
pot d efin.i , în consecinţă, t ipuri funcţional (programe d e
arhi t ect ură) , tipu ri structu rale şi tipuri plastice. Tip u -
rile funcţionale oferă o m are varietate de pPog rame sp e-
cifice. P ntru a ne ref.eri la cele mai cunoscute, pirami-
dele egiptene, templele p eripteire grieceş ti, a mfiteatrele şi
termele roman e, oaptelele, catedralele ş i primăriile me-
dievale, p ala te!le Renaşt erii , locuinţele colective, clăd i ­
rile de birouri (zgîrie-nori), edificii d mare cap acitate
destinate adunărilor p ublice, sp ectacolelor ş i s portului
r epr ez i ntă tipuri d e prograh1e sp ecifice unor s ocietăţi
dif rite. În cadru l fiecărui program proc su l ele t ipologi-
zare se difere nţiază conducînd l a cris1JaJizarea a nu meroase
colective grupate în blocuri, căminele p entru stud enţi sau
bătrîni, hotelurile, toate reprez i ntă variate tipu r i din ca-
drul progr amului de lo cuire. Tipurile s tru cturial sînt r e-
pr zcntate de sistem ul trilitic, cel al zidărie i d r ziste n-
ţă, al schele tului el e l emn, pila,tră sau b ebo n. Tipologiile
plast ice dife ră după modalităţi! - el e aplicare a procedee-
l or de co mpo ziţie car , în fon.el , r epr ezintă sis t me el e or-
ga nizar e a funcţiunilor ş i a s tructurilor constructive. Dar
hi tectură este aceea de a privi procesul d ezvoltări i în mod
unitar, la nivelul sintezei organice care l·eagă la turile
funcţion ală , constructivă şi pl astică ale arhitectur ii.
Procesul de tipologizare în arhitectură are o anumită
asemă na re cu procesul de tipologizare în litera tură. In-
to cmai ca în liter atură, unde ge ner alul s·e ex primă prin
tipuri individualizate, tot aşia şi în creaţi a a rhitec turală ,
generalul, r.eprez·entat de n atura funcţiunilor ş i ele mo-
d alităţil e tehnice el e edifica re, îşi găseş t e întruchipar a
în r ealizări pmfund clifepenţi ate din punctul d v eder e al
expr siei plastice. Templele clorice ale p erioadei clasice
gr.eceşti, chia,r dacă am lua în cons iderare numai creaţiile
77

8. Slrucluri de li p ce ntral din nrhilCcl ura prcb iznnl i11:'i şi biznnlinii
limpuri c : 1. ESHA' , Sy r ia . B ise ri ca S I' . Ghc.orghc (5 15). 2. CONSTANT I-
NOPO i „ niscr ica S l'- \ii Sc r g ios ~ i Back h os (527 - 5:17). :J. BOSHA'. Sy ri n .
Calcdrn li\ (512). 'I. H.\ VENNA. Cape la pa1Min:1 S:i11 \/ il a ie (525 - 547).
5. CONSTANTlNOl OL. Bapl,vslc riul J\y ia Sop hi a. G. J\ I EJJ I OLi\NU~ I.
Capr la pnlali11:i Snn Lore n zo ('125 - 1,15 sa u inain lc de 5:38 ; r cco n sl ruil ă
In tre 157 1 şi 15 9 1).
al'hitectului Iotinos cum . înt Parth nanul şi Hephaiste-
jonul din Athena sau templul lui Apollo Epikourios din
Bassai, avî11d aceeaşi funcţie (ele oult) şi aoeeaşi s tructură
cons tructivă ( tdlitică ) , se ev i denţiază printr-o expresie
pla s tică puternic individua li zată. In arhitectura •vului m e-
diu european prog;ramul co nsiliului comunal, chiar· clacă
am lua în consid erare numai clădiri] de acest fel clin
oraş el e Italiei, capătă o tratare dife r enţiată cum es t
c a a palatelor comunale clin Flore nţa , S ie nna sa u Bres-
cia. In arhitectura contemporană clin Român ia, le pildă ,
acel eaşi progra m cum sînt cel al palatului politico-ad-
ministra tiv sau ce.l al clubului sindicatelor au fo s t în-
truchipate în imagini plastice dife re nţi a te de r em a rca-
bilă originalitate. Locul p ca r îl ocupă în a rhitectura
co nte mporană tipi za rea ş i industrializa rea co ns tru cţiilm·,
multiplicarea industria lă a unui prototip pretind
includ erea şi a acestui asp ct în cerce tarea proc selor de
tipologizare. Tb n ele fund am entale ale comparatismului
sînt p c deplin aplicabile şi arhitecturii tipiza te.
1n concluzie, istoria arhitecturii este istori a co ns titui-
rilor tipologic , a înlocuirii unor tipuri prin alt 1 , con-
diţion a tă d e acţiun ea mecliului natural şi social, el e schim-
bar ea cerinţelor m a teriale şi spiritu le ale soc ie tă ţii şi
d scop rirea continuă a unor aspecte noi lega te ele ac-
ţiun ea legităţilor int'erne ale f nomenului care lasă cîmp
larg inve ntivităţii t hnice şi inovaţi ei ar tistice. Preocu-
par ea comparatismului pentru proble11)e de geneză ş i fi-
liaţi e a arhitecturii fac .ca procesul constituirilor tipolo-
gice să fie un a dintre t em ele principale ale sale. S si-
zînd pr ezenţa unor constanţe, a tît în cadrul unor procese
evolutive cît şi în structurarea di\rer selor tipuri arhi-
tecturale, compar atismul evid enţia ză deosebiril , aspec-
tele originale care caracteri z ază şi difer enţi ază arhitec-
tura diverselor zon e geografic , popoare, şcoli sau cu-
rente. Dezvăluire a formulărilor originale apărute p fop.-
dul unor tipolog ii comune, rezultat al acelor aş i surse,
al influ enţe.lor el.i r cte şi indirecte, al pa ral .lis m lor is-
torice şi anistorice reprezintă una dintre tem e1e fund a-
m ental ale comparatismului.
7.S
http://patrimoniu.gov.ro
3
A u:11iza proces ului evolull v
:11 e cllri ci 11l11i el e lip cc nh·al in
vari:mtn •• dupllt'ihus m111·ls", ·111
pe1·ioade le fll'«'hiznnl.iml ~ i hiz:in-
tiui\ limpmie, prcl1111le lum·ea l n
considerare, co ncoml1c111:1, n do11i1
model e : mau sol e ul Co11sl:111l.lcl si
lti mplul iUl11en1e l J\l e cli ca. M:111s1;.
leul <.:o ns lanli e l fumlze:1z:I schema
unei colon:ule lnl crloare purlll•
loarc de cupol:l iiH:on]urnl:1de1111
muhula cm: l.cmplul J\'I inm·vc l Mc•-
dlc·a ofor:I s ll'l1 c 1111·11-11ucle11 11
uou:i l'omu1 , poli loba 1.:1. În a sa
„A1·chite l11ra hlzantina e rum:1·
nlca " (rn:l!)) , Golzlo ca lUlc:'\ ca1w·
lu palatlmi Sa u \/ lini e din llaven- 0
un ca 1111 lcn1111lu al l\Unervel J\il'-
clita prins de 1111 zici exte1·ior.
Sohqiile de tl11 duplitdlm s murls
varlaz:"i 111 fnnl'tlc de forma s lm c-
1.uril-1111 cl e11 ş i a cc lc~ I innilullo:1·
re: f•e;1 int cr ionr:i. oclo!fo1u1hi, c·u
Jtalru. ş :1 se sau 011t lobi , cea ex le·
rlonnl p:'1lral:l, cwl.0!1onahl, cva·
drilolml:l S:lll CÎl'l'llfanl , ln11 c1.lr1-
nhul din punci de vede1'«' s lall1·
dnp:I ar e la ş l prin ci lpiu .
Modelarea ca procede u de studiere a tipurilor
Procesele de tipologizare şi tipurile a rhitec turale în-
sele pot fi studiate cu a jutorul mod e lării, metodă de
construire a modelelor şi de inv es tigaţi e cu aj u torul lor
a obiectelor cunoaşteri i. Conceptul ele mod el este utili-
zat în teoriile de specialitate după două d i recţii seman-
tice. Astf 1, poate fi folosit în sens de exe mpla ritate, a
ceea c' se preia, se v e hi c ulează, a ce a ce are au toritate
după anumite criterii dat'~. Cea el e a doua clirectie se-
mantică . priv şte modelul ca r ezultat al unui pro~es de
abstracti zare a fenomen ului r al şi el e constituire a unei
matrici. care se regă · eş te într-un şir de serii tipologice.
In >acest se ns, modelul unui obiect sa u al unei se rii tipo-
logice est echivale nt cu structura acestora întrucît r e-
p r ezintă totalitatea relaţii1 or i nterd e, ale obi ctului sau
sistemului .
Din trc sensurile p care le implică ac · as tă dire cţi e
se m antică noţiunii el e, mod el vom r e ţin e ca adecvată
cercetării noas tre î nţelegerea modelului ca un obiect, pro-
ces sau s istem. r eal sau o imagin e teo r e tică a acestora
(dcscrier , sc h emă, repre1zentar · ) cu a jutorul căro r a pot
fi s ludia te fe-nom ne ase rnănăto,are. Obi1ectul rnod elă1rii
poat.e fi co ncr et sau abstract, exist e nt sau proiecta t. fo,
domeniul proiectării el e arhitectură, con trucţii ingine,..
r-cş ti (poduri, b ara je, h ale, construcţii< d nave), r·eali -
za rea unei m achete-mod el pe rmit simula rea tuturor pro-
ceselor tegat de executarea şi comportamentul în ex-
ploatar e a obiectului r espectiv. Pentru r uşita inves ti-
gaţiei prin modelare, mod elul şi obi ectul mod lat trebuie
să fie relativ izomorfe (prin izo morfis m înţel gîndu-se
chival nţa, egalita tea, id entita tea), deoar ece un izomor-
fism absolut nu se poate obţin decît într două obiecte
abstracte (de pildă, o figură geom etrică şi reprezentarea
ei mate m a tică ) . Intre două sistem izomorfe, fi ecar din-
tre siste me poate fi folosit în funcţie el obiectivele cer-
cetării drept mod elul celu ilalt. In cazul unui portr t, mo-
delul este, reprezentat de persoana portr e ti za tă; în ca-
zul unei fotografii, mod elul sie imaginea fotografică .
D ac ă obiectul inve s ti ga ţi ei sînt monument le Romei an-
tice, g ravurile şi releveele lui G. B . Piran esi pot înd -
plini funcţi a el e model; dacă obiectul investigaţi i îl
constituie opera lui Piranesi, ele pildă, sub aspectul ve-
ridicităţii imaginilor sau al exactităţii măsurătorilor efec-
tuate, funcţia el mod el o îndeplinesc monumentele Ro-
mei.
 Vo<•a!ia arhit,l'!' turii anne-
11c ş ti ~i !1COrf1it•n1• JH'llll'U tipul
polilohat i'ixat, dt• templul i\li111•r-
\/Ci J\fcdit·a este c\'identii. lli scri1·a
din Zora\/01· (li!I. "'l tic 11n!l:1 E!1-
vanl (fiG2 -[}7'i) 11:1rn s:I aihft
11rotoli11 in vcstihnlul villl'i lui
Jladria1111s de la Tivoli sau in
mhil(•t·tura t1•11111h1l11i Miner vei
1!1•11ica. JHse1·i1·a din A ni (îi!I. r.)
~ i hi sl'l'it•a din hind (l'i!I· fi) r!•pr1·-
zi111;1 \' al'Îanh~ t•t• a(•t•c• a !:i i lt•rn:"i.
Utilizarea inten s iv:! în arhi-
l1•!'111ra J\rnwnll•i ~i (i1•or11it•i a
ti1111lui 11olilohat. dar într-o q1oc:"1
liri.ie in raport 1·11 nni catul itali!'.
tc nq1ltrl J\line1· v1•i J\fo!lil'lt , poah•
Sll!lt'ra ideea c·t• a ccast.c"'1 forrnnl;l. 2
d1q1ă r11111 SllS!ino .1. StrZ~' !IO\l'-
" ld. s-a r li 11:ls!·11t in Ori1•nt„
St1·11 cl,111·il c (l ll doui'1 „ co,ii "
pot he neîit·ia 11e de plin d e apr1•-
t'ir1·ca liieutft !Ic 1·flt1·1• (lolzio
]H' ivind San \/ilaie din Havenun.
1111111:.i t·:l stnu·lura inlt•rio:.di
:11lo11t:"t formula l'\':t1ll'ilohul11i.
Uu11:1 att.'laşi 111odt•I r11 San Vitali•
se de sf:l~oar:I ]ll'tH'esn I 1'11pri111leri i
unui nucl e u aidoma hise1·icii lui
S:ll'ldz. un cv adriloh înscris în-
1r-11n contur exterior ci1·c11lar de
c:i1 1·e 11n amhul:u•1·u inelm· 1leli-
mitat dt• 11n zid t·ir!•ular l'rz11llincl
1·ompozi!ia hi s Pricii din Jiana.
Jliserica 1·011tc111po1·an:I Z vartno!:
din Ec111iadzin parc a îi o r e 111it.':1
:t hi sc1·icii din Jiana a\•ind insi'1 o 5
s ti·u1·tunl construl'livi"t mai elani
a nucleului c1•11tral.
Studie rea tipurilor a rhitecturale se poa te fac î n. ba- O. tru c turi dl' Lip ce ntr a t i11 arhilcdura ar 111 ca n ă ş i ge or g i ană
(secole le \ ' li - X I): l. ZOHAV A H. 2. i\Nf. 3. ll U ' U . 4. HANA. 5.
za unui mod el ca re poate fi o clăd ire concr e tă, r prezen- TEKOH. Biserica lui Sa rkiz .6, ZV/\HTNOC.
t a tivă sub asp ect tipolog ic, sa u o sc he mă geome trică a
sa care s ă orn i tă tră să turile individuale atipice. O treaptă similar e din Valea Mo ravei. Emil Lăzărescu7, la rîndul
s up erio a ră a mod e lării sub asp ectul compl ex it ăţii repre- să u , r consideră cronolog.ia în. cadrul fa miliei de monu-
z intă studiul unor d esfă ş urări evolutive pe baza unui mo- m e nte olteano-morave acordînd priodta te monumentelor
del care constitui e un proces evolutiv specific. În. a rnîndouă s îrbe ş ti. Aceas tă dis pută ara t ă că an aliza tipolog ic ă cu
cazurile, t ma mod e lării devine fi e un. tip ilustrat prin - a jutorul mod lării trebuie coroborată cu inform aţii de
tr-unu l sau mai multe monumente, fi e un proces, în cazul na tură istorică.
rec urgerii la un. model abstract, între model ş i ob iect ul sau Monument le din a rupul olt -a no-morav sînt ed ifica te
proces ul mod ela t trebui să existe o relativă id entitate. Ce r- în. limite crorno'logice foarte strîmte. R eco nstituirea
ce tarea cu ajuLorul mod elelor a un.or monum ente sau volu- u n.ei ev'Ol uţii de lungă durată este desiguir m ai
ţii marcate prin n eclari Lăţi tipologice provoca te de inadve r- co mpli ca tă . Studiul priocesului d tipolog izare cu
tenţe stilistice a lt erări sa u dis trugeri, prin datări a pocrife a jutorul mod elă'rii poate da un. răspuns şi la clarificarea
sau prin absenţa totală a d ată rilor devine un puterni c in- unor ase men ea d es făşurări evolutive. in asem en ea ca-
strurn e n t de inves ti ga ţi e în. istoria a rhitecturii, in strument zu ri poa te fi lua t, de pildă , ca m odel, p entru cerce-
care, în_ esen ţă, a p arţine oompa ratis mului. ta rea un e i evoluţii , un mo num ent care a re calitatea de
prototip sau, dimp o trivă , se poa te lua în considerare ca
Modelarea ca demers intuitiv in istoria arhitecturii. mod el un tip evoluat care ar fi în mă sură să pun[1 cu
ln orice istorie a a rhitec turii, în mod intuitiv, cîte- pregna nţă în evid enţă acumula rea de carac~erist i ci r ea-
o d a tă explicita t în. anumite limite, s-a folos it ş i se fo- liza te de a ntecedentele ale, În. aces t din urmă caz, rezul-
loseş te metoda mod e l ării, în sen sul că analiza uno r ma- tatul ce rcetării ie s te un fel de i bo rie inversată. Î n. ca-
nif s tă.r·i oon creite, sp dfice, se face, în. toate caz u rile, zul studierii unor p rocese caracterizate prin succesive
prin prisma asemuirii aces tora cu tipul a rhitectural lua t restructu rări tipologice poa te să a pară ca fiind ra ţională,
ca model , prin sesizarea ase mănărilor ş i ab a terilor faţă p entru studiul unor asem en ea voluţii, utilizar'e'1 ca m o-
de iaces ta. G. Balş1 ş i V. Vătăşianu2 au a naliza t aspectele d el a cîtorva tipuri care reprezintă momentele d vîrf
go tice clin arhitectura Moldove i luînd în con sid e ra re, ca ale un ei s uccesiuni de etape. De exemplu, p entru cer-
ref rinţă , mod ele central-europene sau tran s ilvane. N. ceta rea e voluţi i de la tholosul egeeo-micen eean pîn. ă la
Ghika-Bud eş ti3 a analizat întreaga evoluţi e a arhit cturii P antheo n. şi mausoleul Constanti ei din Roma p a re să fie
de cult din Ţara Homânească prin_ prism a cîtorva mod ele judicio asă o modela r e care să ia în con siderar rn a1 m-
oferite rl 0 tipurile Cozia, Argeş, Dealu şi alt l e. Con- tîi tipul primar ş i apoi unul int rmediar cum ar fi tho-
iderînd bise ricile triloba te din Valea Moravei în. care losul elen , clasic sau elenistic. Pentru an alizarea evolu-
cupola naosului se ridi că prin intermediul a p a tru pila ş tri ţi e i d e la m egaronul troian ş i miceneean la Parthenon
alipiţi zidurilor laterale, G. Balş4 a considerat acest tip se impune reţinerea unui model interm ediar reprezen-
ca rezultat al apropierii de perimetrul zidurilor exte- tat de. tipul tholos în ipostaza unui templu grecesc, ho-
rioare a pilelor liber e ale unui tip în cruce g reacă în.- m e ric sau arhaic. R ecurger ea la modelare şi mod ele poa te
scrisă , lărg it cu abside la teral . Din aces t tip „sîrbesc", rămîne un d m ers ascuns în laboratorul propriu al isto-
G. Balş deriva grupul de monumente olteneş ti de la Vo- ricului de arhitectură sau poate fi explicitat ca atare ş i
d iţa , Tisman a şi Cozia . Cunoscutul c ercetător al arhi- utilizat ca demonstraţie în reconstituirea evoluţiei isto-
tecturii bizantine, G . Millet5 , a preluat această teză. in rice sau e vid e nţi e r e a caracterului specific al un.or tipuri.
schimb, V. Vătăşianu6, luînd ca model sistemul de ri-
di ca~e a cupolei prin ill!termediul a patru pile p e care
Crista1izarea şi evoluţia tipului în cruce greacă în
socoate că îl descoperă pentru prima oară la biserica Vo- arhitectura bizantină ca studiu de caz.
diţa II, r eluat într-o formulă închegată la biserica Mă­ Profund conserva toare sub raportul utilizării tipurilor
năstirii Cozia, îl consideră ursa dezvioltării arhitecturii de locuinţe, comune, r eluate încă din p erioada elenistică,

79

http://patrimoniu.gov.ro
 10. J\ Tonu11wnle medi eva le d e lip ce ntral din Arm e ni a ş i Georg ia ,
de plan p oliloba l, g rupale dup ă c rite riul co1npli c:l rii form e i a ces tuia .
sau al prngramului p ala tin, evid nt in pira t el vechile
ville impe rial ale antichităţii tîrzii, is toria Cl rhitccturii
bizantine s id ntifică ca proces volutiv cu istoria edi-
fi ciului el e cult. Ne propun em, în calitate el e s tudiu el e
caz, ca, r ecurgînd la m tocl ologia m od l ă rii , să a n a li z ăm
n a„ t r a şi evoluţia unuia dintre tipuril cele m a i r e-
pr zenta tivc ale a rhitecturii biza ntin m dii (8 43- 1204) :
tipul î n cruce greacă înscd ăB. Ţinînd sca m a d s ucce-
sivcl as pecte el r s tructurar car e s-au m anifes ta t în
cursul ace t i evoluţii (fă ră a alte ra ca rac teri s ticil fun-
dam ' ntalc ale tipului), es t justifica t el a lua în con-
sicl rC:.l r c cî tcva m odele ca r reprezintă ipos taze s ucc sive
ale el zvoltă rii tipului. Se poa te, to toda tă , recurge la un
mod 1-scHc,mă car e să re ţină trăs ăturile fund a m entale
ale aces tor ipostaze, cu r olul unor cons tante si ă d fi-
nească cu a jutorul acestor a tr pt le evolu'.ţi ci tipului.
Mod lul-s hemă al tipului în cruce arcacă îns cri s ă cer -
"' ' dau a şa-numit le „temple ale fo cului" din Ira nul Sa. a-
11. Monumc11lr mr di c valr ( bnplis l rii) de lip ·cnlral clin llnlia :
l . ALBENGA. 2. NOVAI A . :l . AHSAGO. ii . J.JMI N I':.
80
http://patrimoniu.gov.ro
c ta t la nivelul unei s cţiuni o ri zontale , d ă ap a r nţa
un ei s tru cturi bas ilical e cu trei n av e care a suf ri t o
pute rni c ă contra cţi e î n sen s lon gitudinal, apropiindu-se
el e form a unui pătra t . D e fa pt, es te vorba de un s p aţiu
el plan pătra t în interiorul căr ui a e.s te introdu ă o truc-
tură cu p atru pil sa u coloan e ca r su s li n p a tru bolti ci-
lindric , braţe le un ei cruci g receş ti. , cl ~asupra căro1:a se
ridică o cupolă , upra înălţa tă de o turlă . R ezultă, la ni ve-
lul planului şi al bolţil or , o împărţire în nou ă compar -
tim ente: cel din m ifl oc, m a i amplu, a că rui axă ve rti-
cală m a rch az ă compoziţia entra lă a s paţiului, p a lru
co rnpartim nte r e prez n tînd braţ 1 cru cii , ş i pa tru om-
p artim en t în colţuri acop rite cu b olţi el e .in tersecţ i e,
cilinclre ·au prin cupole cî t co d a tă supraînălţate de turle.
Od a tă îna rma ţi cu acest model e p oa t face o in v s-
ti ga ţi asupra anteceden telor tipului. Cele m ai vechi par
a fi canton a te în p eri oada de sfîrsit a anti hităti i cla-
s ice ş i în timpul anti chităţii tîrzii.. I mpres ia unei m ari
similitudini cu m odelul al s, sub asp ctul pla nului îl
nid. Di spoziţia spaţi a lă a aces to r t mple es te îns ă clife-
 rită d cea a bis1e.ricilor în cr uce g reacă înscrisă întrucît
ambulac rul din jurul spa ţiului încununat cu cupolă es te
boltit cu cilindri dispu ş i cu generatoarele paralele la
contu rul zidurilor exterioare. Totu ş i, ideea pr e lu ării ş i
re modelării aces tui tip, în sensul schimbării mod ului de
acoperi re a a mbulacrului , nu poate să fie xclusă. Ar-
hit ctu ra cr şti nă din M sopotamia s tăpînită de cătr
Imperiul Sasan ici a preluat ş i alte t ip uri local cum ar
fi cel a l bisericii cu u nica navă di spusf1 transv rsal cl up ă
mod elul lo c uinţ e i popular e sa u al u nor s paţii palatine.
O co n s trucţie clin ca trul roman ele la Mu rni eh clin (.'
Syria (180) , care poate să fi fos t un templu sau un
prc1 ctoriu111, o sa l ă ci au di - nţ - a lui Al Muncii r de la
Se rgiopolis ( Rusâ fă ) , situată în afara zidului cetăţii (560) ,
cea dintîi r curgînd l a p ·:i. tru coloane r idicate p e pie- „,
destaluri, cea de a doua, la pile cruciforme, corespund
mod elului ale concurînd la calitat a el e arh -tip al mo-
n umentelor în cru ce g r acă înscrisă. D rivatc, probabil,
din a rh etipurile semna1atc, dar înrudite şi cu templele
i ranienc d Cctre SC deoseb esc prin schimbar a Ori entării
bolţilor cilindrice ·1le a mbulacrului, bi e rica „extra mu-
ros" clin S rgiopolis şi bi serica din El Anclerin (ca re r -
prezintă un tip „redus" ) d eţin toate caracteristicile mo-
delului. în cru ce g reacă înscri · ă. Exe mpl le de m a i s us
vid c nţi ază contribuţia provinciilor orientale la elabo-
rare~ aces tui tip , esenţ i al p entru arhit ctura bi zantină
m cl ic.
Dintre cmtecedentele t ipului în cruce g r eacă însc ri să
cca mai înc h ega tă fili eră es te cca armen ască. Ca o ma -
n ifes tare ·1 opo z iţiei f'tţă ele Imp riul Rom an şi cel Part, 12 , 1:3, J.I . ST1\ N T INO l 'O I „ (BlZ AN T I O N . l ST:\ NH
a rm enii u adoptat creştini s m ul ca reli gie ci s tat în Bi seri c a sr. Sol'in (527 - 5:1·1) r cpr rz inltl o J'C::t li znrc .,i n n l'nra Sl' r i il or „. n
anul 301 , d clanşîndu-s cu acest prile j proce ·ul. ci zvol- e levaţ i e ~ i spnţiu , l'll cons liluie 1·czu lla lul .ridi că rii une i c upol e ·u d in mc-
Lrul ele 33 111 cl ensuprn navei cc 11lrn lc :1 une i bn si li c i care pre i a 111 lin ii
tării un ei arhitecturi ecle iastioc d mar interes. E s te gen era le p lanul Bns ili cii lui Ma scnliu s. H ă ma să fără r 1 li că in arhil cc-
acceptată ideea că basilica timpuri e a rm enească ci rivă Lur a b i zn n li n ă. clar inriur ind pulerni c p rocesul ci· cc ul rnl i znrc n i spa-
clin edificiil el e cult păgîn, de fa ctură b asili ca lă, ex cu- \ iului bns ili cn l sr. So l'in a cunosc ul. in sc him b, cîlcvn r eplici impor-
tate d in pi a tră , ridica te p un s tyloba t în alt cu g rad e ne, Lnnlc 1n n1·hilrcl ura olo ma ni:\ ele ciupi:\ ci:\ clcr c a Con slanl.inopolului .
avînd factu ra unei b asilici el e tip o rie ntal, în sen sul că
n avele sînt aco pe r i.te cu bolţi. Expre ·ia tipică a un ei ase-
m enea s tructuri este basilica clin Ereruik (sec. al IV-1 -.a).
R,eoo ns trucţi a ba ilicii d in T eko t· (sec. al IV-lca), la gra-
niţa dintre secol l al V-lea şi al VI-lea , de ja pute rnic
contractată în cnsul lungimii (avînd în inte rior numai
patr u reaz m e) ca o b asilică cu cupolă, o apropi e, în
moci categoric, de nrodelul bisericii în cru ce gr eacă î n-
scri să. Nu se ş ti e cu precizie d acă acop erir ea se re,aliza
cu ajutorul unei s tructuri el e lemn d tip y erdik, d acă o
nsem en a tructură a fos t r eprodusă în piatră sau d acă
s-a r curs la o calotă. Bise ricile construite în al patru-
lea deceniu al se ol ului al VII-1 a, clin Ecrn.i'adzin (Va -
gcu·fapait), Bagavan ş i Mr n, deşii păs kează o uşoară ·:i.lun-

Marea , 1Im· apal'enh1 v:u-i e tat e a e di-

liclilo1· de li11 ce ntn1I 1·e p1·ez i11t:i 1·ezul-
f.atul unor variante co mllinato1·ii a elf.or-
--@---
va îiflUl'i neomc tri ce : in cazul 111101· cili·
ficii cu o s inu11r:'i coaj:'i 1lin r11·1111ai·ca rc-
lurilă l'Cz111taf:l 1li11 forma ş i num:irnl
nişelor in jurnl unui s papu ce ntral
a co11erit cu o c1q1ol:'i ; i n cazul e1liliciilor
cu do11 1'i ,co] i" din forma ce lo I' do111'i
s trn c tnl'i , de ce rc, 11:1trat , ocfO!Jon , cva-
dl"iloliat , 11oliloh. Se1·iil e a ces tor solul.ii
s11ncreaz1'i 1•xi s lcn1.a unol' le!fif:ili p.-O(ll'ii
co1·c 111111z:Hoarn îiec:'\1·e i fipolor1ii , iar
procesul de ti11oloniz:u·e însuşi apal'e ca
1111 s is t1•m care se auioreulcnz:i i n scn ·ul o 20
e:1 include virtunl toate v:u-ianlcle 11os i-
llllc din cal'e arhitcc t11lui nu-i r1iminc
dccit s:'i alea11:1.

81

http://patrimoniu.gov.ro
 Î 11 arllitct·,•11·a hiza111i11;1 H11qnrl'it• ~" t·o11111rpaz:1
uu p1·ort•s de lipolo!1izare iu c dil t·o11sli111l di11 <·u11topi·
r ea s pa!i11l11i lras iliC'al 1:11 s p:qiul de ti11 ce11tral t·t•ca 1·c
v n iluc·c la l'l'blalizarna lipului lras ili„ii cu t· upol it.
O· 10
gire b as ili cală, deţin toa te caracteri ·ticile tipului în cruce
greacă înscri să. In felul aces ta, arhitc;ctura ar m enească
a reali zat, în cadrul un ei. s ingu re etape, trecerea de la
bas ilica cu cupolă la o basilică c ruciform ă cu cupolă
ca re e ·te echi val ent ă cu tipul în cruc g t- aca m scn sa,
situîndu-sc în r îndul celor mai a propia ţi p recursori ai
aces tui tip, definitivat în arhit ectura bi za ntin ă abia la
sfîrşitul secolului al IX -lea. Trebui s mnala t, de asem e-
nea, ă oricare din tre m onwne ntel ci ta te ar putea în-·
locui m odelul teore tic în cruce cr reacă ales. Biserica din
Odzun (Uzunlar), d a tabilă în secolele VI- VII, se cal-
chiază p este planul vechilor basilici avînd aceleaşi ca -
racteris ti ci cum a r fi îng ustimea nav lor la ter ale în r a-
p ort cu n ava ce ntra lă (co ndiţi o na tă, probabil, el e nece-
~ita t ea preluă rii împinge rilor bolţii cilindrice), pr ez enţa
unor galerii laterale deschi e, un pr sb y te rium înscri ·
în. oontu1rul r ectangula r al n10 nume ntului. Dea.suprn a
pa tru r eazeme dintre cele şase , î ng roşa te în aces t scop,
se ridic ă o cupolă, ia r tronsoan le corespun ză toare ei
din navel e later ale sînt boltite i n sens tra nsversal. În
felul acesta , în interiorul basilicii s înscrie o s tructură
I>c nlrn a :rnaliza evolupa arllit.ec l.nrii diu a~a-1111mila „11erioaM1 a
auifm· lnlhuri" (G02 - IM·:l) moilelul hrrnizat. 1le lrans i'ormarea has ili cii Sî.
J1·i11a tliu Co11 ·ta11li11opo l i ulr-o lras ili c:'i 1'11 c npol it r t1111ilw valahii ptrnlrn a
deîlu i cara c t.erul bas ili cii din Dere A~ i ~i a c1ilei de la î\l yl'a (Demre) ,
ambele tliu As ia .l\I i că , î rt cme hl'aţel e ile nonl ~i de s uii ale cm cii ·e 11eh·ec
JICSl.e !lalel'iile co lat crnl e. l'e nlm t'c le lall c m1u111111e nl e Jn'is lrate, toate
:1111·oximaliv iu 11u111:'i1· de IO, dcv i111• operr111l:'i alc!l e.-ca ca model a lipului
cb o.______.__ o
__,1
21
82
http://patrimoniu.gov.ro
15. ME L{ !AM Lrl o\: ( H E I{ YEM L ii(). Ori e n s , C i l ici a . I rnpl' riuJ H o111 a n
de H iisă ril . JJ as iii ca , co n s Lr:uiL ă înLrc anii '171 ~ i 404 , r c pr cz irtL ă prima
tc nLaLi vă el en ridi c a de a s u pr a une i s Lru c Luri bn s il icn ll' a un e i c up o le ic-
gn Lc, p c 11 Lnr a murea ac \ium•a liL11r g icil , ele prcs b y L1Tit11 11.
Hi. A Li\ I f.\ l\ IANASTIHl (ALA I [AN K L ISS I. KOD.IA i\:A LESS I) .
O ri e ns , l ss:iuri ::t, Tmpcriu l Ho m a n o- 13i zo n l i n . Bi se r ica 111 i:i niis liri i (sec.,
V - V l ) Lro11 s onală pc n l nr n prim i p a r ·i:i o c u po l ă s u s pnu ti\ el e pnl r u a rce
di spu se c r11 c il' or111 e ra aco pc riLă ele fn pL c 11 Lav:i nc p la lc ele le u111 c u l' x -
ce pp a Lronso nului ce nlra i nc opcril c u o c up o l ă clin acl' i :.t~ i n r:.t ll' ri n l.
1 7. P.II LL IP P J (i"JL!B E I Jll ) , Mace donia . T1npc riul Ho nrn110-Bi-
za nli11 . B a s ili ca B (c. 540) a r c prc 7.r 11 Lal o Le 11La liv i:\ m• rc 11 ~ iL ă de ricli cnr c
n un e i c up o le dea su pra n avl' i cc nLrni e pr ii l>u ş iL c ! n c ur s ul cxccu\i l' i .
c ru c iformă. Da ta rea monumentului, o bas ilică cr ucifor-
mă cu cup olă,
es te n s i gur ă, r idicîndu- e p roblema d acă
este monumentelor în rucc areac ă semnala te
a nte rio a r ă
şi , în co n secinţă, a r re prezen ta o ve ri gă în procesul evo-
luti v de la bas ilic ă la bis rica în cruce g rea că în scri să
sau d acă este p o te rioa ră aces tora. În acest din urm ă
caz, ma i curînd decît o r ccrud sdcnţă a tipului bas ilical
cruciform cu cup o lă, ea po'1te să a p a ră ca o v rig ă de le-
g ătură î ntre tipul în cruce gr eac ă î n s cri s ă ş i acel tip
în care ;r azem ele su ţinătoa11e ale cupolei ·-au a pro-·
pia t ş i s-a u alipit zidurilor laterale cren erînd o sa l ă
a c op erit ă cu cupolă, tip ilustr a t de m onum entele
de la Talin ş i P tg ni. 1n dis cuţia, ele fă ş ur ată de-a
lung ul a pes te sase decenii, la ca re au luat pa rte
J. Strzygows ki, 'v. Vătăşianu, R. Krautheim er, C.
Mango s-au emis a tît opinii dup ă care un rnl
hotărîto r în ela borarea unor tipuri de a rhite ctur ă
bi zanti n ă l-ar fi :juca t expe ri enţa s iri ană , ia r arhitec-
t.ura Arm en iei s-a r fi limita t la un rol de intermedia r, cît
şi oprnn după car e Arm enia a r fi cons tituit unul dintre
centrele cr eatoar e ca re a trans mis a rhitecturii occiden-
l n cl'nte !l•·eac:'i l nscr is:"1, co ns la11li11opolila11, cu duci uave , i ulru cîl î n
toate cazuril e se co nt,nreaz:'i o evo lul.i e cm·e co ndu ce c:l lre realizarea a ces tui
0
ti p. Î nlrc 1u·cs by teri11m , colalera l e ş i uarthex se î nscrie o s lm c lur:'i crn ci-
fol' m ii , cilco 1lalit 1·u hraţ.e ena le, dlntl compoziţi e i naos ului 1111 ca ra ct.er
11e1·fcct ce ulri c. J\fos ivclc de z ill:'i ri e care s usţi u ci lindrii hraţ. e lor c rnc ii
i ucc p s:'i i'i e trc11l:it 11erîOl'ate, co ns til.11i111l11-se 1rntrn reaze me lihere, h'atate
l u c hi11 ile 1•oloan e ş i palrn co1111i:ut.imente i 11lre brn!.ele crncii aco11ci·ite cu
1101 p sau cupol e.
:,!J . D E HE A Ş T , A s ia Mi c ă , L y cia . O s lru ctur ă cru c il'onn :"t cu cu pol ii
es Lc inLegr:iLă înlr- o s Lru c Lur{1 ba s ili c al ă (sec. a l VlfI- ica s au n i JX- icn)
dup ă rnodc·iul S L Ir in a r cc on s lru ile , cl a r ln ba zn une i c on cc p\ii iu i ţia k.
23
cD o~---'----'
10
 o
20 cf~::.ll:EI~
~ · ·. 0 A~ •. 1 , ~
I

1 e \
r:~:"C>.:~.::c'.J":::. c:r:::::::a::::::z:i ~
i,.
rn .,·.· ;I::• ., .·.:·."::::;:r.
20. GORTYN1\ , 1\'l:i-

I I„... ~;;, ·„ •••···· ţt '.

w~;.: j~';c•.•.q~
cc do ni n , Cr c ln . Impe -
r iul Ho111:ino-D izn nli11 .
B iscr icn JT ag ios Tilos
·:::.::.o:.::::.o · .c r -::::.::u::-.::.::u::_. (s l' . sec . u l V l-lca) n : -
z ulLii clin ·inlcg rnrca ll - '. CJ.:. ; :

I l .• ~li
D

~
Jl~i sl n1clmi bnsilicnlc
c u una cru <.: il' orrnrt <.: LI
c u po l ă .
• CTJ . u •

18 L~· 1:··. ..... ....._

1 9. EPI IESUS (EP llESOS. S l"': l. \.U K) , As i:ina , As in . Imperiul Ho-
mn110-B izc111Li n . Bas ili ca cu c up o l ă rc wllal rt din rcco nslru c \.i:i (sec . al o 10
VJ-len) :l naY clor eal.Cclrn lc.i Sf. Mnrin.

19

18 . CONS TA NT JNOPOL (BYZJ\ N -

o 20
T lO N, l STANBUL) , lmpcriul Homano-Bi-
z:111lin . D isr ri ca sr. Irina , co ns lruili'i in
a nul 534, Lr nnsformnlil inlrc :in ii 5 64 ş i
!\ 75 1n bn s ili că cu c upoli:i , pi'islrcazi'i l a ni ve-
lul parlcrului carac lcruJ unui sp a\iu bnsi-
lical , i::ir l a nivc·1111 gn leriil or sr nn şlc un
spn\.iu cru c il'orrn a"k căr ui brn\ e lalcral c
sc petrec pcslc cu laler nlc ]Jîn:'i înUln cs c
z iduri I' cx lcrioarc. Ace nsli'i sulu\ ic poa Le
s:I fi e lu nlă ca mode l p e ntru a na li za :i ll or
basilic i lrnn sl' ormalc in l.>asili c i c u c upoli'i
C' lilll este sr. Mnria din Ep hcs us S:lll a un or
co nslru c \ ii ex nouo cum cs lc !Ji sc ri c n Ha-
gios Tilos clin Gorl y n::i.

A rhilcc lurn e1101:il lui Jus l.i11ia11 elahoreaz;'\ o s l.ru i: lnnl . tanclm·d 1:0111- unor pendenli vi. U tilizarea aces t.ei s lrn ct m·i 11ermite h'ausformarea un or
JHIS:'\ clinlr-o cupoUt sus j.i11111;1d e 1rntru al'ce se mii:ircul;u·e prin inlennecliul has ilici in has ili c i cruciforme 1:11 cu pol;I deschizind drnm că ire :1parllia
unor tipuri noi , oriţ1i11ale. •

tale o s camă de tipologii fundamentale, a rhit ctura Ar- sensul lungimii pare să fi av~t loc în cazul bisericii de
meni ei clin s colul al VII-lca situîndu-se în fruntea ar- pe rîul Ilissos d e lîngă Athena (sf. sec. al V-lea), re-
hitecturii din. Europa ~i Orientul Apropht. Luîndu-se în lua t la biserica din Meriemlik din Cilicia (471- 494) unel e
consid e rar e fili a ţiile siriană şi arm n ectscă nu trebuie omise se sold eaz ă cu prăbuşirea clădirii. Amîndouă aces te ten-
nici fili a ţi a egeeo-cons tantinop olitană şi răsunetul aces- tative, ca şi altele care vor urma, r eprez in tă o forţare
teia în arhitectura mi,c roa i ati că. a structurii basilical fără să se ajungă la crear a unui
Contemporan cu procesul evolutiv al naşterii b.ise- sp a ţiu organic. Biserica mănăstirii (sec. V- VI) de la Ala-
ncu m cruc g reacă d esfă şurat în cadrul arhitecturii ar- h an Manastir (Alahanclissi, K:od ja K alessi), trons ona tă
men eşti, p rocesul evolutiv din arhitectura bi zantină, parcă, ca plan şi d i spoziţie a reazem lor, pentru a fi aco-
ege o-constantinopolitană, este el parte d e modelul r ea- perită cu o s tructură de bolţi cilindrice şi o cupolă ele
lizat la Tekor. O tentativă ele ridicare a unei cupole zidări e, era de fapt acop e1·ită cu tavane plate ş i o cu-
deasupra unei structuri bas ilicale care se contractă în polă de lemn .

22 25
22. MYn/\ (OEM HE ), As ia Mi -
cu. B isc ri cn SI' . N ico lae (sec . V JJI -
L"-) ]J icrdc bra\.cle cru c ii de norei Ş i
de sud , l 11 1p in gc ril c cup ole i ln nccs lc
cl ircc \ii Jiincl prclu n lc de colaLern le lc
suprapu se de g::d crii .
2:3. J\NCYH A (ANCUHA , J\N-
GOH A, AN KAHJ\) , As in Mi ci\. B i-
seri ca SI'. Clcmrnl (c on s lr. l n sec.
VI - V JJ , r cco nslr. î n sec. ::il I X-lca),
az i cli sp iirută , înscri a între narLhe x,
co la Lcral c ş i IJrcsb y Lcriu rn o c upol ă
su s \.inuli't de pnlru br a-\.c c i lin drice.
24.. N JCAE \ (JZNIK), As in Mi-
că. B iscri en Koime s is (sec. V T- VIJ)
rcprcz inli't finaliz a rea proces ului ele
t r n nsformnr c n bnsi"I ic i i cu c up o l ă
în bn s il i că cn1 c il'ol'ln ă cu c upol ă 1n
cn rc nnva prin cip nli:i ca p ă l ă in pro-
ic c \ ic ş i . pa ~iu form a unc i cru c i grc-
ccs li lnscri sc .
. 25. TlIESSALO N Jl<.E (SALO-
N IC) , Grcc in , Bi seri ca S f. So fi a (I nc.
sec . nl V l'lI- lca ) r cpr z inl ă m omen -
tul cinel p crfornrca ma sivel or el e
z i dăr i e su s pn ătonrc nlc c upol ei gc -
nerc::i zi'i un p l an cu c in c i n ave, con -
stituind prem iza cca mni apropi ată
a lipului !n cru ce gr acil ·in scri să
o 10
i _ _ _ _ l_ _ _ j

cu cin ci nnvc .

83

http://patrimoniu.gov.ro
 26. CON TANTI.NO-
POi. (BYZJ\NTION . lS-
TANHUL). Biserica 111ă­ ·· ·· · · · ·· ~- - 1i·-· 11 ··„11~lir · · ·„·- ··
nf1sliri i c onslru i le do ··· ·· · ···~····
.
.._..tl... .. !rli!J .......
:
:11
: :
...
Konslanlinos Lips . nmi-
rnl nl fiolei (908) , c unos-
culă sub nume le ele F e-
nari Jsa Cam i, rc prczinlă
cel 11rni vechi exemp lu
păs lrn l ele biseri că în cruce
grcaci\ Jnscrisi:i cu patru
coloane. c inci cupole ~i
:::::·:n?-··· · · ·: f : : : : .~:
cinci nave. În a11ul 1281
i s-n a lipil dilrc suci o i \. .:1 .
ca pc lti funcrnri\ a fn111ilici
l'nl c ol ogi lor .
::::::::::ii~,r:;:„„-,,~A~~~~:.-:~:~

ii~ :. .'•
,I:: l ··:(

~ ..... .... ·.„

'„. ::~~-:.:i·~: 1.::: .a~

J~
.: :Ii•ţ :· · ··-·c:~l~.:
~ i:
:·.„„..
: „.· 27. CONSTANT I N0-
1 OL (BYZANT ION .
ISTANBUL). perioada .
b iza11lină 111cdic. Jlonfi bi- 1
se rici in cruce g r cncă în- ;··... _
,...-;
scr i să c u ci nci nave apnr -
\.inind mi:inf1slirii Panlo -
~::-.-.1•r····„„„".<:-t•:»~.~:·

··..•..·· ·.. ....

_
cr::tlor , nnlcrioarc dom -
11ici lui Ema nuel Ko111nc-
11os (1.143 - 1180) ci nci co-
Jnlcrnl c lc adincc11le a u fosl
: , : 1:i::t.:::
···· -· ·1
-··
a·-· · -·
..·.·::,·::;::;.:·.· .: :::::.·. .:::: .....·.; ..
lransformnlc 'i nlr- o cape l ă
funerari:\ . l{cc onsli lui ren
silua\ ic i :111lcrion rc aces-
o..____ _ s cSJ tei inlcrvcn\ii (arh . ' ar -
cisa Ionescu) .
10

Un moment important în realizarea unei basilici cu go ra, Ankara) databile în secolele VIII- IX. în interiorul
cupolă îl constituie reconstrucţia din anul 564 a basilicii navei lor central , puternic contractate în sen ·ul lun-
Sf. Irina clin Constantinopol, cîncl în structura basilicală gimii ~i aduse la caract rul unui spaţiu el e tip central,
se integrează sis temul de ridicare a cupolei p patru se introduc şi cele două ctrce laterale clin cele patru care
arc cili?clrice, două cîte două cu generatoarele dispuse susţin cupola, cola teralele şi n a rthexul formînd un a m-
P rp nd1cula r, element esential C!'l tipului în cruce crreacă bulacru în jurul spaţiului central.
î nscri să. La sfîrşitul s coluÎui al VI-1 a, bise rica t-oHeca- O a treia treaptă reprezentată ele bisericile Koime ·is
tompylai (Hetapoliani) d pe in ·ula Paros si biserica (sec. VI- VII) clin Nicaea (Iznik) ş i Sf. Sofia clin Thes-
Sf. Titos din Gortyna de pc ins ula Creta sî nt ' concepute salonike (înc. sec. al VIII-lea) constă în intercalarea în-
ca o sinteză între o str uctură ba ilicală care p ermite tre colaterale, pre ·b y terium ş i eso narthex a unei s truc-
o lectură facilă a c 101· trei nav e si o s tructură cruci- turi în cruce greacă înscrisă încununate ele o cupolă.
f?1~mă de t~pul Apostolcionului din' Constantinopol, rca- Incă la biserica Sf. Sofia clin The ·salonike începe pro-
li zmdu-sc, m ambel cazuri, o cruce înscri s ă cu brnţul cesul el e p edora1·e a celor pa tru m a d masive de zidă­
estic mai alungit. rie car sus ţin cupola. Treptat, din acea s tă perfora re,
Fără repercusiuni filiative, dar inter santă pe ntru
structura de plan şi s paţială e ·te bi serica Sf. David din
:rn, 2!1 bis TI I ESS/\ 1.0N I I< E (SALON IC). Grecia , pl'rioarla bizn nlină
Thessalonike (sf. sec. al V-lea). Spre el os -bire de con- lirZil'. Biserica S f. i\poslo li (sec. X ll 1- X I V).
tinuitatea s p a ţială, caracteris tică 1:fontru tipul în cruce
greacă ales ca mod e l, în cazul bise ricii Sf. David crucect i
înscri să este d elimita tă prin ziduri plin formîndu-sC' 29
în colţuri p atru încăperi izolate.
Pa ul hotărîto r de la basilica cu cupolă la basi lica
cruciformă cu cupolă, pr misa tipului în cruce greacă
înscrisă, se rcaliz ază în perioada dintr anii 602 si 84 3
den umită „a a nilor întunecaţi" din cauza caracterului
tragic al evenimentelor cît .,i ·t sărăci e i vestigiilor. ro-
nologia nesigură a puţinelo r monumente păstrate sau
cunoscute din documente pretinde eşa l-onarea lor d up ă
criteriul unei ordine bazate pc logica structurală, admi-
ţînd că unele edificii, dc~i mai recente, constituie re-
luări ale unor tipuri dispărute. Basilica cu cup ol ă din
Der Aşi (sec. VII-VIII) apare ca un clescend nt al ba-
silicii Sf. Irina din Constantinopol în felul în care aceas-
ta a fos t recons truită în an ul 564. În timp cc la nivelul
parterului p aţiul monumentului păstrează un caracter
basilical cu trei nave, la nivelul gal riilor SE) constituie
o s tructură cruciformă, braţele transve rsale ale crucii
sprijinindu-se p e conturul exterior al zidurilor.
Treapta următoare es te reprezentată d basilicile din
Myra (Demre) şi Sf. Clement din Ankura (Ancyra, An-

84

http://patrimoniu.gov.ro
 Ccrcc1areu 1111111111 i n r ru c1• !jreat•1'\ inscrl s:'\, dominan t l n perioa-
da arhl1 ec lurll hizan11n e me1lli j34:1 - 1204). sn11crea z1'\ ul cuerea cn model
n un e i sc heme care re prez ln lll com11011e11111 lundamen1nltt a tipului: un s pa-
t lu l n cru ce 11rencă r u 11111ru hn1t e C!falc, sns tit1111oare al e c1q1o le i, eu
11111ru coloane libere ş i i n căp e 1· i hol1ile ln col!m·ll e dinh·e lll'll!ele nuc ii.
1'1'\~ 11·i 11du -. e ca o con s 1an1ă . a ce us 111 schem ii permll e decnn tarea deose bi-
r il or indhrltJual e nl e mo nume n1.c lo r cum ar fi . lu ca zul ce lor cu c inc i na ve,
modul de r ezo l vare ni co la1 eral e lor 11·a1al e, ri lt• oda tă , ca ni ş l.e 11al erll 1les-
1·hi sc. ni 1111r1hoxului , c l1 eo da1 ă de dublat. a 11ozip c l sc1'\rllor tic a ccr s c11 1re
11a ler il sau , lndilerenl de nunu'\ rul n a ve lor, tl e tec lnren unor dife re n ţ h•ri
11rhd nd conlinuitnl en s pa p nUt Iuire 111·es h311ei·ium juhs ltl1\ şi _ 11us l.ophoril)
ş i s p1f!lul c·rnl' ii'Or m elt >:< I :a co perirea l ne1'\ perllor d i n col111n le!fnhl ş i de
evenltrnla lor ex primm·ll l n cx leri o r 11ri11 iJ1tenne dinl lnrl elor , aDjJa.llud
solu11n de volume a s1m!lnlui ce n1ral .
~lomen111l des1lv lrş iril 1i1111lul l u crn l'e !Jrea ci\ l nsc rl sa"1 110111.e li con -
·ldernt cons tiluiren n 11ah'u 1·ea ze me de forma unor coloan e ca re 1m1etl c
1111ul euz11 cura c l.erul lrns ili cul al s 11aţlul11l , impăr!.ire 11 s 11 l u lre l na ve,
uaosul fiind 11erce11111 ca1111 s papu uul1ar.
28 . CO STA N T IN O l' OL LS ( HYZ.'\ N T lO l , ISTi\NB f.) , perioada
m e di c. Biseri ca l\ iy rc la io n (B11 d ru 111 Cumi ) . n e cropo l ă ::i ra mil ie i
bi za n tin ă
lui Hom:rnos Lc kapc nos ( 9 20 - 94 ~ ) i11 a u g urc::azii, l11 a r h ilcc lu rn biza n-
tină tipu l in cru ce g re a că c u lrc i navl' dc vc ni l ulterio r lipul ce l m::i i ră sp l n ­
dil 111 zo na de i nflu c n\ ă a nrhilccl urii bi za nlinc .
la bis ricile Attik ş i K al enderhanc C.a mi din Cons tanti-
nopol v or r ezulta în.că o p e r eh de col~ te rale. în aşa
f 1 încît, î n. plan, ac s te monu m ntc dau unpres1a Wl.or
b asilici cruciforme cu cupola cu cinci nave. Prem izele cris-
tali z ării tipulu i în cr uc g reacă înscri ă er a u cons titui te.
S con sid e ră în g n ral că cea m a i v eche m anifes-
tar e a tipu l ui î n. cruce g reacă înscris ă , ca prod us cons-
t a ntinopolitan cores punzător a rhitectu rii biza ntin m e-
di i (843- 1204), este re pre ze n ta tă de Nea Ekklesi~ con-
s trui tă de către V asil al II-lca în incinta Ma rel ui Pala t
cons tuntinopolitan , cunos cută p e bază d d scrie ri. Tot-
od a tă, exis tă prezumţia că pa tru din cele cinci cul?_ol
e rau uşe z a te deasu pra braţelor crucii, . monu_m entul . ţ un~
de riva t, de fa pt, cl in tipul Apos tole10nului v r rnu lui
30 . T i IESSA LO I K E(. A LON IC). G r ec ia , Pl' rioa d a bi za ntin ii lir z ie.
B isc r icu S f. l":c n LC'Î ·i11 u (>l'C. X iii ).
http://patrimoniu.gov.ro
,,,;:.:;Ef,~:•, ;~}:~,~":;~
29 bis
o 5
fo Clll'sul pe1·ioade l hi zantlnc ti rz ii evo lu!in lipului l u cruce 111·eacă
l u ·cri s11 se des li'işo 1 m1 l n se ns ul re du cerii dim ens iunilor, 111inil1111ri z1'1 ril
fo1·mclor, 111'is lril unui echllihru al compoz l pe i de pinu, s pa pu ş i \'Olume
printr-o s tabilizare a s ilt1 e1c i rezullal.e din cv idc111ie1·ca dina111 ic1'1 a vo lu·
mulni s pa!inlul lu crn ce 11 rea c1'1 l11scrl s1'1 ş i , l u al.' c l aşl 11mp, 11riu 11·ccc1·ea
cupolelor din collurile dinlrc hra1.clc cru c ii in ca11e te lc a mbulacrului.
Ius tiniun , cons tituind în rap ort cu bi erica Sa n. Ma rco
d in Vene ţi a o ve rig ă interm ed i ară .
Cel m ui v echi monum ent bizantin păs tra t î n c ruce
g r eacă îns cri să es te biserica mănă s tirii, ctitori a lu i Kon-
s tantinos Lips (908), cunos cută sub numele de F erra ri Isa
Ca mi. Monu m e ntel în cruce g r acă î ns cri s ă apa r evi-
dent ca o d rivaţi e din b asilicile cruciforme cu cupol ă
cu cinci n ave al e tap ei a nt rioar d dezvolta r . D ose-
bi r a con s tă în r n u nţa r a la dimen iunil m a ri al spa-
ţiilor , exclud r ea m a tron elor şi î nlocuirea supo rţ ilor m a-
sivi ai cupolei prin s tîlpi de secţiu n e redus ă sau co-
loa n . Cu cît va ex cepţii , m onum ent le car e apa rţin ti-
pului cons tantinopolitun î n. cruce g rea că în s crisă au cinci
n av , cele d o uă n ave extr m fiind tran sfo rm a te ulte-
r ior î n gale rii de ·chisc. Acope rirea încăp rilor din col ţ
se r eal iz ază cu bolţi cilindrice, în cruc sau cupole
supraînă lţa te cîteod a tă de turle. Ace t tip de m onument,
în cruce grea că îns cris ă, p oate fi lua t ca mod el a tît p n-
tru a naliza tradiţi ei constan tin opolitan e cî t ş i p en tru cer-
c tarea arhitectu rii r use din secol le X- XII und ap a r
bisc r-ici uri aşe ca re d p ăşesc prin dim nsiuni şi m asivi-
ta te gra ţi oasel e s tructuri con s ta ntin opolitan cu p a tru
coloa ne şi cinci cupole, p ă s trînd î nsă aceeaşi formulă
sp a ţială. Tipul în cruc gr acă co nstantinop olitan cu t r i
nave reprez nta t d b ise rica Myr laion (Bud r um Cami)
d in a nii 920- 9-14 va el ev ni în · him b tipul cel mai răs­
pîndit a tî t în a rhitectura p op oar lor b alcanice cî t şi în
arhitectura rusă din secol~l X III-XV. În lum ina cer-
c tărilor noast r s ur ·ele şi filiaţ iile acestui tip în Bal-
can i tr bui reconsiderate . În ce a cc pri veşte arhi t "c-
tu ra din. Ro mânia, tipu l în cr uce greacă , întotdeau n 'i cu
tr i nav , d ebu tează la m ij locu l - o lu lui al XIV-lca cu
biserica Sf. Nicolae Domnesc d la Curtea de Arg 'Ş
fiind r luat în cur u l secolelor XIV- XVI la Hîrtcş ti,
Biserica Mi tropol i i ş i Bis rica Domneas c ă din. Tîrgo-
vis t s i biser ica Sf. Dumitru din Craiova . In ceea ce pri-
ves te b is rica Sf. Nicolae Domn SC d la Curt a de Ar-
g Ş, deos biril sale importa nte faţă d modelul cons l'm-
t inopolita n pretind a i se căuta sur ele în alte zone ale
lu mii b iza ntine. Investiga ţia noas tră privind tipul în cruc
0 rcacă în · cri s ă p rin int rm cdiul mod elului al s se opreş­
te aic i.
In. cc, a cc privcşt tud ierca unor proc s evolu tive
în vederea r cons tit ui rii u nor fili aţii , unor procese d e
85
 31. DAP IINT, Grecia, per ioada h iznnlinii me d ic. I<atoliko nul miinii s-
tir.ii Dnphni (1080). Naosul acoperit c u o c upolii sp ri jiniltl pc opt rc nzC111L'.

tipologiza re e pot lua ca model alte procese evolutiv

perfect lucid ate ş i cunoscute. Astfel, de pild ă , proc . ul
trecerii de la ba silică, la basilica cruciformă cu cupolă
şi la biserica în cruce gr acă înscrisă şi , în final, la bi-
serica-sală cu cupolă, pus în evid nţă d e evoluţi a arh i-
tecturii armen eş ti din secolul al VII-lea, poate fi Juat
ca model pentru studier ea altor procese volutiv simi-
lare. Un asem n ea proces es te ilustrat de monum entele
me ·semvrite unde se pot decela cu precizie tipu ei le de
b asilică cruciformă cu cupolă, de bi serica în cruce g reacă
însc risă şi de bi serica -sa lă cu cupolă. Acelaşi mod el evo-
lutiv poa te fi aplica t la studi er ea şcolii morave a arh itec-
t urii sîrb eşti atît de importante pentru elucidarea sur-
selor grupului de monumente olteneşti Vodiţa II - Tis-
mana - Cozia. Prezenţa unor monum ente cu nao ·ul în
cruce g r eacă înscrisă cu braţele la ter ale continu ate prin
abside cl e cro şa te , preceda t, cîteodată, ele un pronaos so-
luţionat, ş i aces ta, în cruce greacă în crisă (tip întîh1it în
Armenia la Talin , în secolul al VH-lea, şi în România ln
Snagov, în secolul al XVI-1 a)· ilustrat prin biser ica d in
Ljubostinja (1378- 1388) sau Manasia (1407-1418) cît şi
prez nţa unor mon umente de pla n trilobat cu cupola r idi-
ca tă p c p atru pilaştr i , i lustrat de b iserica Lazarica cli n
Krusevac (1374- 1378 ) sugerează un proces s imil a r cu
cel petrecut în arhitectura Arm ni ei, de apropiere ş i ali-
pire a stîlpilor liberi, s u s ţi nători ai cupolei, la zid ur ile
la terale.
În felul acesta, entuziasmu l m a ni fes tat de noi cu pri-
î n Clll'Sul liCl'l oaile l blzanlinc me clii st- p1·01ln cll u11 i'e11omc11 c:ll'e se
lejul unor lucrări de început cînd am fi dorit de a gă i poal e def ini , în haza a co luia ~ I 1110111ll al s 11a1.111iul l u cl'u ce !l•·ea <·:'\ il1s1·r i să,
pe t eritoriul României o . evol u ţi e i ncl e pc:nd e ntă ş i con- prin <lc dublm·ca <•c lor 1rn1t·n 1·ea zcurn ş i ali11h·ea lor la conlurnl z icllll'ilo r
tinuă de la tipul treflat al bisericii de la Niculiţel la naosului 1'Cz11il.i 11d opt reazeme in chip 1le pila ş tri sau col oane :ulosal e, de
biserica mănă stiri i Cozia, de la tipul „r ed us" în cruce la care, pr in i11l crnlll1ll11I unor trompe de col! , se tt·ccc la cupola , de o bi ce i
mai l:u·!I:'\ dcc it i n eaznl biseri c il or i11 m·ucc !Jre:ll':"t i nse1·isti. Cy l'il l\faU!JO
gr a că înscrisă ele la Dinoge tia la tipu l complex de la con s ide1·t1 1·1'\ l11 s 1'\ ş l scopul utilizăr i i trom11clor a Ios l. ohp11 e1·ea unor des-
Curtea de Argeş şi a detecta toa te e tapele intermedia re chid eri urni m a r i. Tre bui e remarca t t.o todal:'\ 1•:'\ d eş i Jll'Ol'l'Snl 1t·cc1•rii de
ale unor asemen ea evoluţii ced ează tendinţei de a accepta la s11:1!iul i n ('l'll Ce !Jl'ea 1·:'\ i 11scJ'i s:l la s pat.iul ho l tll. cn o 1· u11o l ă l'i11i cah'\
o int rpr tare conform căr e ia fi eca re dintre aceste mo- pe un oclO!JOll (es te vol'ha de di SJlOzlpu ce lor opl. rea ze me) 1i:11·e 11c 1leplin
01·11 :111i că, 1.o ln ~ i ex is l:l o le111lin!:"1 a cc1·ce lJ1riim· mai 1·ece nl c de a al1·llm i
n um ente a pa r ţi n unor tipologii utilizate în cu rsul anti- a cea s l.:l fol'mul:l i11fln1m! e i lipului clabor:il i n al'hil ec 1.111·a armcan:l ~ I !1cor-
chităţi i tîrzii ~i al evului m diu tim pu riu în cadrul arhi~ !lian:l la bi se1·i ea JJ.l v:1ri din j\[chc la la 5!10 - GIM· ş i la hi. eri ca llr ipsime
tecturii romano-bizantine (bizantin e timpurii) şi bi zan- din Ec mi a dz iu la 1;111. î n ic lul a ces t.a se realizeaz:l trecerna el e la n aosul
tine medii, înscriindu-se în felul acesta pe l ini i fi lia- i u că „ tl'Onsoua l" ele ce le pa lrn coloan e la 1111 s 11alf11 uni c.

tive care se desfăşoară pe o arie mult mai largă decît

35

·._·r...„-:..-„.·„Ti
+-
„.„..JL+ · ~t ·.t-+- I
: : : .
; :

li... .!Jl „ .

.~T „ „ „. -~-::.'_"··~ : ...: . ::: .. „ 'f :

j;
! :

33. ZENOB IA (Z IN/\ B) , Oric ns. Syl'i a. l n ler iol' ul p!'ac lo ri ul u i (sec.
al V l-lcn) in cl u de o sll'u c lur:l ccnll'::tl tt de lip ul u nl' i cru c i g l' CCt'Ş li i11scrisl'.

34 . SERGIO! OL IS (l{UŞĂFĂ) , 01' ie ns , J\lleso po la111 ia , J111 pc1·iul

Homano-Bizanlin. Bas il ic a cxlra muros (569 - 586), bă nui lft a Ji Josl o
sa l ă de nudicn\.c, p nr c s:"t -ş i da l orczc solu \ia sa de l i p cc nl nil dr l' iVii l'ii
d in tipolo g ia Lc mplcl or irnn ien c inchin a lc Jocu l ui. Monumcnlu l se s it11-
cazii printre ce i m a i f ide l i prccu1·sori ni Lipu l ui in cru ce g !'c a că î n sc ri să .

35. EL A DEHlN , O!'icns , yria , Imper iul Homano-B izanlin. B i-

ser ica cru c iform ii (se . al V I-l ea) repl'CZ i nl ă un Lip ln Cl'UCC g reacă în-
scr i să n e cl csăvî r ş il datoril ă al ipirii di 1·rdc a prcsbylcriului l a spa \.iul
acoperit cu c upol ă.

33

86

http://patrimoniu.gov.ro
 32. A RTA, Gr ec ia , peri oa da b i za nli n ă ti r zic B ise r ica P a ri •o ri lissa
(. f. sec. nl X lll-1 •a ). Ce le opt c olon ne a dosa te z id uri lor se r • pc l ă supra-
p use pc Lre i r eg istru.

u r ba ne de diverse tipuri, orice progra m de a rhitectură,

orice sistem con tructiv , orice procedeu el comp oziţi
111 'rgî nel de la compun r -a u no r ansa mbluri pînă la ele-
me nto de m orfologie şi v ocabular arhitectural. In toa te
cazur ile m o lelar a pe rmite decanta r a l eg ităţil o r t ipu-
l u i ce rce ta t , ·urp ri nele rea tructu rii sale de baz ă. Eviel n-
ţi ·rea aces tor con sta nte face p os i bilă în acelaşi timp des-
p rind rea unor dif re nţ ieri pur tă toa re ale specificului
şi origina lită ţii . Cp mpar area unor -tape cron ologice ale
dezvoltă rii arhit d ural cu a jutornl unui m odel p rm ite
o reco ns titui re m ai r iguroa ·ă a proce ului evolutiv el
tipologiza r . Î n felul ac s ta, compa ra ti smul îşi aduc con-
tribuţi a la alcă tui rea istoriei arhitecturii naţ i onale şi
un ive rsale.

D eş i succes l1111 011 c1·onolo!f ic1i a I rci I I11111·i funtlamental o - bas i I ica
cu c1111oh'i, has ili ca c1·nc lformi1 cu c1111ol:'i. bi sc1·i ca î111·ru ce !frea c:'i înscri s:'i -
pare s:i li ros t perfoc l. demo11s trnti1 din 111111c l11l d.c ve dere al deriv:ll'li
dlnlr-1111111 inlr-allul , lrebnie lnahl în cons idtll'Hl'll o scam:l de [iliapi 1rnra-
lcl e ce le i. bi zanlin e: cca m·iental:'i, (iraniami, s i1·ia11i"1, armcucasc:'i) ş i cca
9rcccascii-egeea111'i care se s il.111'azt1 in as1•en1le1qa procesului analizat.
teritor iul ţă ri i ·a u ch ia r r egiu nile învecina te d la nor-
d ul ş i s ud ul Du nă rii .
Dom niul inve · tig a ţ i i p t'in m e todologia mod elări i
ste n li m ita t 1o. Obiect al mod elăr ii pot deven i s tructu ri
1 JJAL~ , ; „ B iseri c il e lui Ş Lda 11 cel l\ ln re, 111 „Uul c li1tu l Co mis iuni i
:\ lo11u111e nLe lor Js l or icc" . X VJ 1l / t 925; B ise r ic il e ş i 111fi 11ils li ri lc 111ol clo-
w 11 cş l i cl in veflcul a l x v r- Jea, î n „B ul c lin ul Com is iun ii lonume nlcl or
ls lori cc '', lfl / l.9 28.
2 VĂT ĂŞ l /\ N , \' ., Is tor ia ar te i fe u da le 111 \il ril e ro n1 il nc, vol. I
lJ 11 c ureş li , 1959.
3 .lll KA- B UI EŞ T I. N. E vo lu ~ i a a rh itec t urii în Mun te ni a ş i Olt -
n in, l - IV ln „ l:l ulc li 11ul Com is iunii Monume n te lor Istor ice ", 192? , 1930 ,
10:12 . 19:36 .
~ B A L Ş, G ., O v i z i t ă l a c ilcva bi seri c i cli n orb ia, B u e urcş li , 1912 .
5 J\t .I LLET. G., Cozia ul lcs cg liscs se r bcs ele la Mo rnva , în „JVIclan -
g"s ol'l'e rls :\ N. Io r ga ", Par is, 1933 .
G V A TĂŞ !ANU , V. , op . c it. , p . 194 .
7 L A ZĂHESC U, E„ Da l a zidirii Coz iei ln „S. C. I.A .," IX , 19G2.
s Te ma nn ~ Lc rii ş i cvo lu\.ie i lip ului in cr uce g re a că î nscr is[t cu toate
i rnpli c a~ iil c ge ne li cc ~ i e vo luti ve es te pc l ar g l ra l n lă î n : C UH LNSCHI
\'OHO A, G l lliOHG tlE, Is to ri a uni ve rs a l ă a nrlt ilcc lurii , v oi. Ill a fl a t
sub Lipnr .
9 Allc slucl ii ele cnz s inl a bor clalc p rin inlcr mc d iul iluslra \ iil or ş i
le ge ndelor lor .
Jo Aut orul preze n tului mnlcri a l n recurs cu pr il ejul cursului ele ARHJ -

li I'
Arhitec tura armenea ·c;I din
ecole lc V - VJI ilus treaz:i un
!:
= f.') =
!!
o!t::
pro1•es de tipolo!flzarc c:irc, 11l c-
c l11d de la lipul bas ili cal, s:'iriml
c ta11a ha s ili c ll cu cnpo l;'i conduce
!I i
= t>: ::.::: =°?,'""
la cons litnlrea has ili cii cm c iîor- ::,, li
me cn c1111ol:i care dc pne t.oal.c - !}=::(:):::
::
cara c tcri s li c il c ti11nlui in crn cc
!Jrea c:1 î nsm·is:i co11h1111llnd11-sc cu :: ::!:
a ces ta. l'arnl el :irc loc ci·is lali-
znrea t11111l11i tic bism·i c:i-sal:"1 cn
cupol:'i r1•znllat 1l din alipirea 1·c11- 1
zemclor lihcrc :ti c basili c ii crn ci- 4
form c cn 1·11110Hi ln ziduril e late- 3
ral e. 2

3G. 1. A "" l'A HAK, sec. a l V- lea.

2. E HE H ll(, sec. n i V-le a . 3.
TE KO L {, l3 as il icu lu i Sa rchi z,
sec. IV -V. 4. ODZU ( UZUN-
LA R), sec. V J- V II. 5. MRE ,
639 - 640. 6. EC MIADZ I , b ise- 6
ri ca Gay n nc, 6:JO. 7. TA L IN, 5 10 o 10 20
sec. Vl f. 8 .PT GN T, sec. Vl.

87

http://patrimoniu.gov.ro
 o.._____,10
Analiza con11rnratis l:1 a co.ns tltuil'ii ş i tlczvolt:'irii tipului de ca: tcl
ln s lilnl llenaştel'ii din Trnns ll vanla (sec. XVI-XV11) se 1·enlizcaz:I în
mod eficient in haza invcs ti!J:i!.ic i rncutc cu ajutoml unui mo1lel-schemr1
reprezenUIHI pairu corplll'i de clădire tli s pusc 11erimetral în jnrnl unei Clll'ţi
interioare avifl(] căire ex terior ln co l!ul'i tm·mu·i 1leîor mt1 păi ram , c irculară
·au 1lc 1i:ui;I. Co ns iderarea unui a:emenea model 11er111itc s tahilirna dei·i·
v ării ace tuia din ca s tele !ll'CI'e1rn ccnti stc ·au renascenli s le 1.im1111rii ,
născute s ponlau sau dezvollal.c u1 cl:111e (ca. telele il e la l~ :'inăra ş ş i Gherla),
TECTU H A COMPA R AT A, p rc claL l a ln sliL11Lul de A rhilccLuri'i, 'ln a pli -
carea rn ·Loclolo g il' i rnoclcl il rii pcn lru c la rifi cn rrn sa u cv iclcn\i e rea unor
aspcc le ::t'l c is Loric i nrhilcc Lurii clin Ro1m1ni:i lc«nlc ele: ra .porluril · ge ne-
tice ş i •voluli\'C lnlrc nrhiLCc L11ra locui1q c i pop ul a re ş i a rJ1iLrcL 11r:i ele
locuin(.c bo i c rrş Li ş i dornneşLi ; analiza nrhilcc lurii lo c uin~ei nob ili:irc clin
Ţnrn Rom~ncascii, în b aza mocir le lor ofcriLc de pnl a LeJe hrin c o ve 11 c~ li ,
plnă l n e poca c'l as icis nrnlui ; a11aliza evolu\.ic i nrhilcc lurii nob iliare în
stilul Hcnnşlcr ii clin Trn ns il vnnja prin recur ger e a Ja o succes iun e ele 1110-
38
88
http://patrimoniu.gov.ro
cris talizarea ti1mlul clns ic semnalat rc1nezcnlat tlc cas telele de la A!Jhircş ,
j\fo1licşulAul'ÎI, Iernut ş i 1•ehi tlcri val.e, î:1r:1 cmte interioar:I, 1le la Ce tatea
de llalt:I, Sinmi c lău ş şi Deva (J\C:l!Jil:l Cm·ia).
37, 38. 1. FAGARA~ (sec. XIV - XVI). 2 . .ClEl'tLA (1540 - 154 1) .
3. iVTED'IE~ V AUH IT (d 11pft 16:ltJ) . 4. JEHN UT (16 51). 5. CETATEA
DE BALTA .( 161 5 - 1624) . 6. SÎNM l C LĂ UŞ (1663 - 167 3).
dele r cpreze nL a lc de pro gramele cc Lil \il or de 111unlc , cns lclclor-cc lnlc şi
cas Lc le lor-vi ll ii ; nrn1li za nrhil cc llll'ii eclcs iaslicc clin Tam Homflnea că
şi Moldova prin r a porlnrca la modele din nrhilcc lura allor \ări ş i au l ol1-
Lonc ; n11 nl i zn cvo lu~i e i Lip ol ogic i urbane clin l om,i nin, prin n1por la rca
ln c ilcva modele l'undamenlalc .
b g uril c grafi ce cxpli calc prin lege ne! ·le 8, 9, 10, 11, 3 G sin t pre-
luate din lu crarea: A . V. KUZNECOV, T c ktonika ş i J;ons truk cija ccn-
Lriccskill zclnnij, Moskvn , 19 51.
10 ·6
 HESU:UE
A cote des r clations gcncUq11 cs, Jcs rclalion s cvolulivcs, rcc o11sliluant
Jcs fii iation s, constituent l ' 11 n des themcs fonda mcnlnux du comparatisme.
L 'cvolution ele l 'archik cturc rcpresenle un processus dial cc liquc de la
' dcmarchc typologiqu c, d'clnboration des types, la nolion ele typc clanl
«omprisc dans l 'ncccption cl'un cxcmpla irc represc ntatif d'unc classe ou
d 'une categoric (cl'une familie) d 'objcts. Au processus recl , objcctif de l a
dcmarche typolo g iqu c corrcspond dans l 'hisloirc ele l 'architccturc, compte
t enu de son statut d ',,hisloirc sccondairc", unc dem nrch c me1l1odologiqu c
de decantn gc des fnils lypolo g iqu cs ct de cIMinilion des l y pcs . Les cu les
objcctifs et subjcelifs ele l a clc mnrchc typolo giquc sonl detc rmincs par
! 'impact des conditions cx lcricurcs el p ar Jcs lois fondam c ntalcs du ph e-
nomcnc cl'architecturc lui-m cmc.
La crcalion architectura le occ upe une posilion inl crm cdiairc c ntrc-
la crcation artistiquc , ou prcdomine ln composanlc subj ec lin~, e l ln crcn-
tion scicntifique, ou c'cst la co mp osantc objectivc qt1i pr(:domine.
Un typc arch itec tural un c fois c onstitue sous l 'cfl'cl de l 'ncc11111 ul nlio n
des Lr ails specH iqu es, c ux-mcmcs l 'aboulissc 111cnt d ' un c scrie cl'invcntion s
tr cllniqu cs el d 'innovntions nrt istiqucs, ii se clevcl oppc suivnnt ses prn-
prcs loi s, qui resultcnt de l a slru c turc (form e , cn ract crc, aspect) des r c la-
tions cntrc l a fonction , ln solution constru c livr e l ce ll e arlistiquc , slruc-
turc qui dCfinit Ic type Jui-m cmc. Le t ypc rl'presc nlc la struclure de l 'ob-
jet ct l 'evolution typolog iqu c conslilu c un processus c onlinu de r cs truc -
turation. Pour Jcs bcs oins de l a rcch cr ch c, la demnrclw typolo giqu c pcut
Ctre prise cn considerntion scparcmcnt clnns le cn drc des lroi s compos:rn-
tcs du phenomcnc , qui r cp rc sc ntc nl cl les-m crnes des str ucturcs, c n lanl
qu e l'cxpress ion ele !curs proprcs l ois. Cepcndanl , ln mnnil\ re ln plu s co r-
r cete d 'abordcr Ies problemcs de chiLc-rm i na li 011 Lypol ogiqu c cla ns Ic el o ma i ne
de l'architecture est celle c onsista nt }\ cxn 111i11cr h: proccss us ele deve loppe-
mcnt en tant qu'unite au nivcn u de ln sy nlh esc fonci ere e nlrc Ies troi s
composantes . En nrchilccturc co mm c cn lillcrnl11rc, ·1c genera l , r cprcsc nle
dans le cas \)rcsc nt pnr la n nlurc des fon ction s et des mod alites tcchniqn cs
ele realisation , trouvc son cx prcss ion da ns des ocu vr c profondemc nt diffc-
r cntcs sous Ic r a pport de l 'cxpress ion plastiquc.
Les dem:nch cs typolo giqu cs ct Ies typcs d 'a rch ilec turc pcuvcnl c lrc
etudics nu moycn de la methodolo gic appropricc nux r cch crch cs d 'a rchi-
t ec turc comparee . Le modele peut Clrc un objet ou un processus reci , ou
bic n unc irna gc theoriqu e de ceu x-c i (clcsc riplion , schemn , represc ntation) ,
r clativcmc nt isomorph c , par l 'inlerm6clia irc dcsq ucls 011 pc ut eluclicr des
objcts ct clc s process u s si 111 iln ires. A u cas ou l 'o bjct es t un edifice c ncorc
http://patrimoniu.gov.ro
dans sa ph asc ele c onccplion. le modl'lc est rc•.prcse11tc par le projcl (picccs
•' rnphiqn cs, 111aq11 ett c), sur la basc cluqul'l onest. a mtlmc d 'eluclicr lous
Ies nspcc ls !ies:\ la renlisntion de l 'objl't l't it son compor tc mc11l ulleri c1.1r .
Le moclclagc , cn tanl quc dc111nrch c intu'iliH , est prcsc nl cl:1ns toul
traile cl 'histoirc ele l'archilec l1.1rL'. T.c.s rcprcsc nlnnls c'Jnssi([UL' ele l 'histoirc
dc. l 'nrchi lccture roumaim: - C. Dn l ş, N. Ghikn-Buclc~Li. \' . ViiLăşinnu ,
Gr igore Ioncsc1.1 - onl , r n s1· si lunnl sur unc posilion c ompnrulislc , 111ais
non ex plic il cc lhcoriqu c mL·11t. , rnpp orlc cliffcrl'nl s t ypcs 011 cvolulions ty-
po giqu cs :1 cil's modek s (111on11111e 11L s 011 sc he rnns) si tu cs clnn s le chnmp
cl'nelion des grnnds courn11ls ele l'archil cc turc uni vrrsc ll c , ou cla11s l 'n rchi-
Lec lurn cl1· s pays voisi ns , 01.1 cucon: da ns Ic ca dre d1• l 'nrchil cc lurc roumainc.
Le ch oix ou la c onslru c lion clu mod ele , dc ma rch c initi alc ele la melhoclo-
log ic du moclc'J ngc. L'n ron ction dL•s aspccts qui rc st c nl :1 cc lni rc ir, pc u t
porter sur 1111 arc il etypc· 011 sur un typ1' cvoluc , i1 moin s qu ' il ne reco1.1n:,
en ronct i011 du cho ix cili 111odc l1•. :) unc rcch crchc ax ec sur un sens chrono-
Jogiqu1· asn•.nclnnl ou' dcscc 11dn11l : 1·11fin. dans k cns ele l 'a na l ysc ele
proc1•ss11 s se clcrouln nt da.ns le te111ps . ,\ 1n1.1lliplcs phasL' S de rcco nslr uc lion,
Ic choi x succl'Ss iJ d'un ccrln in 1101r1brc de mode'Jcs pourrn s 'imposc r . Un
exemp le d 'Cludc de grand inl crl!t us l Ic cns de l a nai ssa ncc d du clcvclop-
pcmt:nl du t ypc ele 111om11111·nt :1 rroix grccquc in sc rilc. Scs prcm isscs, ap-
pnru c.s d uranl l n peri oele fin a le dL: I 'a ntiquitc classiqu c , ou d11ra nt l'a n-
tiqui tc Lnrdivc da ns Ies a rchil1•cluri' s roma inc (sa lk s cl 'n ucli l:i1cc. templcs)
ct iranic nn e {Ies „t e mpl CS ele fc•11'"). onl e le Sllivi cs ele r(:a]i sa lions parnl-
]cJCS sur le plan historiqur ou simJilc mc nl annlo g iqu c c n Syric, Arrncnie
e l da ns la zonl' egcomecl il crrnncc nnc . avant ln cristnllisa lion du type da ns
l 'a rch .ilect ure !Jyza ntiuc. d 'o t1 ii r css ort quc cc l ypc 11 'cs l pns orig in airc
ele Co nslantinopl e . D'a utrc p art. le t ypc co ns lantinopo·1 itnin a pparnil
co mmc un produil nalurcl de I '(Jvolution ele l a basi liqu c c lassiquc vers Jn
basi JiC)ll C CI'll Ciforrn c el CO Upolc , Cjlli SC tr:rnsforrn e pc u U pcu Cll str ncturC a
croix grccquc inscrile. A !cur l our, l'ecolc constrtnlinopolil n inc ct Ies
autrL'S cco lcs byza nlines onl diffu s(: cc typc dans l cs Ba]lrnns ct c n
Hussil'. oii ii co nn a ilrn des „repliqu es crcatriccs".
Le do111ninc cl 'a pplicn lion de ln methodolo gie du moclcl age es t r cp rc-
scnte p ar Ic proccssus evol11Li f ioul cnlicr ele l 'archilccturc universc llc.
Le modela gc , c n iantc quc cle march c comp a rati ste, pe r mel a l 'arch i Le c-
tu1·c comparec ele clechiffrcr lcs l ois co nsl:mtcs ele l 'evolulion l ypolo giqu c
ct , t\ parlir de 1'\ , de mellre c n ev iclc ncc Ies nspccts ori g inaux, spec ifiqucs
des rnn nifc slalion s co ncr etcs . Du memc, ii pcrmet :\ l ' h isloirc de l 'a rch itcc-
turc d 'ecl aircr et ele r cco nslitu cr le proccssu s de cr ention t ypolo g iqu e

CARTE DESPRE „UN TRATAT DE SPERANJĂ"
a debulul si:i u l' dil ori a J, islori e ul ele
I . -' a rt ă A ndrl' i Pu lcol og se In c unwl ă sl't
::ibor clr zl' o Lemă a că r(' i clil"i c ull a ll' nu co n stă
n um a i în pu\.in ii l a lca d a l ' l or ş i slucliil or de
rc fcrin\. ă (accas l a poa le co nslilu i, ln unc ie
c::iz ur.i. chi ar un ava nL::ij pc nlru au t ori ) c il
mai ales l n faptu l că dcsc il'ra rrn c i impli că
un l ar g cv:rnl ai de raporLări cc pres upun lc-
me ini ca s l ăpl 11ir c a dale l o r une i epoci . Ş i
nccsL lu cru nu cs Lc c ilu s i de pu\in u şor deoa-
rece earlca sa, PICTURA E XTE IUOAHA
D I N TAH/\ HOMÂNE/\SCĂ. se rcfc r ă ln un a
din p~r i oacklc ele lrn n z i·\.ic din a rl a veche ro-
m â n ească m a i pu\in abo rd ată de isl oric ii ele
a rlă si a 1111111c ac·c a a veacur ilor XV III-XI X.
Deş i ' ia pr irn n vedere c ilil oruJ cs Lc Lc nLaL să
con sidere a ceas tă ca rlc clrcp l o re lu are a mai
vechiului s Lucliu al lui A ndre i Pănoiu („P ic-
tura vo li v:I clin 1orclul Olle ni c i", apă rul ă ln
1968). ca se clovc clc ş Lc î n să a fi o lu crare ori-
g in a l ii ca re cl czv ollă pc coorclonall' proprii
unc ie ide i cc a par doar schiţ ate in s Lucliul
su s-a rni nli L. Un ghi ul de veder e p c ca r e ni -l
propune A ndrei Pa lc olo g arc la ba ză criterii
icon ol og ice ş i v i zează o amp l ă sec ţiun e prjn
:1rla trn c i perioade s ilunlii în v re mea unui ev
m e diu pc cal c de a se slin gc. Es lc momc nLul
unor imporlnnlc prefaceri nu numai l n slru c-
lur n s o c i cLăţi i rom :'.m cş li , ci ş i ln idcolo g in
c i . III mc nl a lilă \. il e. ier arhiil e. moral a ş i î n-
t reaga sc ară de va lori cc domina se r ă nccas Lă
soc ieta'll' Limp de 11rni mnllc vca ·uri. Dimen-
s iunil e nccsLci trnn sl a \ii că tre modern se 1·c-
s i111t în î ntr aga n rl ă (şi cullur ă) romfrn cască
ş i . desig u1· ş i î n nccca a Tă rii Ro m ftn cş li .
J' ic lura nccs tc i peri oade alcs lă direc ţii car e
\in deja ele ono uii g lndirc, de „un no u um ao is m "
r nco rclat, snu clcsc inzind, clin nsp ir a\.iil n a \.io-
nnk şi soc ia l e a le ep oc ii . Ial ă p c nlru cc lu -
l'l'nrca pc cnr c o pr zc nl ă 111 ch ea mă fa o l ec tură
ntcnlă cu alit mai mull c u ci l dil'ic uJL i\ţ il c
r ecunoscuLc pc care l e ridi că a bordarea µccsLci
)JCri oa dc, din pnn ctnl de vedere a l islori c ului
ele arLă, nu nu ntras plnă acum prea mullc
co nclc ic în tr-o tcnlalivă s u sţ inuLă ele desc i-
fr a r e a fen o me nului a rli sli c a fcr e nL. S tru c tu -
ra L ciupii o l o g icil cc urmilreştc desfăş ur a rea
ele la inform aţ i a i s tori co- clocum e nl n r ă, minu -
\ ios c ule asă ş i s·h' c l a tă . pî n ă l a va l oril e sc-
mnnlit:e, dc mcr sii'I a n nlili c scoa le în cv icl c n\ ă
pnr li c 11l arită \il c l em a li c , ico no gra fice ş i pl as-
1 i<'L' a le acestei ori ' in a l c m a niCcs Liiri ele a rt ă
ca re <'S lc pic tu ra 1T111rn 'lă c· s t crionr ă clin Tam
Ho 11 1:lnr~1scă. A lri butul ele or i g in al se ju s lifi că
ponlc în pr imul r i nei prin fap tul (s u b lini a t
de n lll'cl ş i ele a ulor ) că pi clura r rspccLivă nu
rs Le o rcpl i că. p(·sLc \'encuri, a pil'Lu rii cx Lc-
rioarc 111 0.lcl ovc 11 cş li cl in vcncul a l XV L- ll'n,
deş i rn idee e le pol fi nsoc inlc. Cel e pcs lc 200
ele 1no1111111(• n Le cl in O ilc nia Ş i M1111 Lcnia car e
rna i pi:\slrcnzil ş i aslăz i p icluri cxlcrionre (cv i-
dcnl , n11111 il ruJ lor n fo s t 1rn1I L ma i marc) dc mon-
s t1·enză clt .nu cs l c \'Or!Jn ele prczc n\ e l nllmpl ă­
Loa rc, c i ele un vc rilab il p r ogra111 cc ţinc el e
rca lilă \. il e Li111p11lui ş i loc11l11i , rca l iLăţi pc
care a ut orul Ic iclcntifi c[t ş i Ic aşnzri, l'ircsc ,
la orig inea nrnplului 1'l'no111c n pi c lur:iJ ele ca r •
SC OCll pll.
Spre deosebire ele ce i (pu\.ini l a n um ă r )
care s-au ocupat a n lcrior ele stu di cr cn p ic turi -
lor m u rale exteri oa r e d in Tnra Homâncască
- fi e chi ar ş i ta n gc .nţi a l - An dre i Pa lcol og
o er ă în lu crm·ca sa cril criil c unor judecă ţi ele
90
RECENZII• INFORMAŢII
l.on rc l a a111bi n 11\ a a rli s li că n ven c uril or XV ll[
ş i X TX, Lolodnt:'i c i p1111• în c irc11l a p c 1111111Cl'OU-
sc 11u111(• ele rn cş [ (:ri 7.u g r a\' i <·a 1·1· n u 111 cr:ll .
zec il o r dl\ mon11111t'11l l' n'ispincl ilc as l:lz i in
1111 L's le l nsi\ numai un imporl a nL op c il inl' or-
cx Lcrioare 1111111l t• 1w ş li di n vcnc uril c XVIII Ş i
v::i loarc solid c on ccpulc ş i bazale pc dale a clcs
in c clilc cc v ăde sc proCunzimc n an a li zt' i ş i li
p c rmil să pună î n discuţie punc lc cil' vc clr rc
noi ş i intcrprc L ă ri sc rn a nLi cc ori g in a le. Au-
torul impli c:1 i n anali za sa importanLc si sc m-
nifi ca'Livc momc nlc cul Lur a l c clin \'C~curil c
XV Tll ş i X IX, momente cc an avul ec ouri
nota bil e as upra ar Le i 111 general ş i asu pra pi c-
Luri i cx terion re în spec ia l . D intr·c a ces tea u 11
l oc i111lJO rl an L li de ţin e impa c LuJ c u liter a tura
populară . c u acel e „ ·ă r\ i ele \n ţ.e l c p c i11 ne"
a l e poporului r om :î n ca re a u cunosc uL o l n r "ă
r ăspindirc ln Loa le ]Jrovinc iil e romlln cş li ş i
car e ni c i, în V a l ahia , n11 fost fc rme nLnl unu i
u11i vt'!'S pla s li c cu to lul a p a rlc. J\ l ă luri de
accslca slnt i mplica l e, firesc , asp ir a ţi il e ş i
m c nL a lil ă ţil c cullnr a lc („clim a lul mc nl a l "
clup ă cum c ilcază a utorul ) cvc nimc nle ş i fa plc
'ţinlnd ele is toria l oc ului . tr a cli\ii ş i ob ice iuri ,
idea luri e li ce ş i mor a'lc n lc vre mii Ş i , m1 ln
ulli11111l 1·incl . r ca lilă \ill' po liLi cc ş i socia l e n lc
Til rii l o m :l n eş ti din peri oada r es p ec tiv ă. Acesl
an sa 1111.Jlu eo mpl cx de fa c t ori ideolo g ic i i mpli -
ca ţi în tl:nrnli cn pi clurii l's le1·ionrc clin zo na
rcspl'c li v:I ii clc lc rmin :1 p a ul o r să o co ns ider e
ca un veritabil „tralnl ele spc ran\.ii" tocmai
claloril il va lor ii snl c ele rncsn j ş i p ulc rii invo-
ca l on rc a Le me lor ilu slr a lc.
U n loc a pnrtc cs Lc r czcn ·nL c lil or ilor ,
ncc i co m a nclilari t:C a parţin In nccas lă v r e m e
p ă L11ril o r ele mijloc a le soc i c l ă \. ii mccl i.cva l c
rom C111 cş li - vi'itn fi de pl a i , lo gofeţi , mo ş ne ni,
mi e i ho ieri ele 'ţa r ă, obşli să t 'Ş li etc. - ca re
a lcs l l'1 1111 num a i rolul importanl pc car e aceş­
tia încep s:l- 1 j once III soc iC'tatca vre mii , ci ş i
ni ve lul ele cullrn·i'i ş i de g us t p c ca r e l-au al in s
oclali\ c u veacul ~11 X VIII-l ca ş i cel urmă Lor .
lma g inil c ş i Lc mcl.,e SinL csprcs in acestui gn sl ,
a prcfcrin\ c l or acele i ca Legorii soc ia l e cc va
lua l ocul marii boi er imi ş i n i domn ie i - m a-
ri i co m a ndita ri ele od ini oară.
Ca pit olul dcsli Ha l zugr avilor c on slituic o
fo a r lc pre \ ioasil s ur să ele docu mc nt nrc priv i-
http://patrimoniu.gov.ro
în l'c h ipc sa u pc rnmilii . ln i11fr11111u sc \arl'a
zo na su d-carpn Li cil.
l'iclurn cx lerioarll clin Tura R :J 11!lî11eascli
n1n \ ii (dl' s pre cpot:i'i. despre 1no 1111111c n Le. nll'Ş­
Lc ri , a lcli c rc, c om a ncliln ri ele.) c i ş i o tc rnc i-
ni c:'i p lc clon ri e l n ra voa rt·a co n s ide r ă ri i p ic Lurii
xi,· ca o parte imp o rl n nLă a lnlrq( ii c r cnţ. ii
pln sli cc r o 1m\ n cş li clin p<a·i oadn ele s l'ir ş i l n
ev ului m e diu . Ea nu L's l c „o an exă ", un adaos
sccunclnr l a „ marca pi c lur ă" inle ri oa r ă a vcn-
c urilor prccc clc ntc, c i se impli că , prin note le
s::i lc s pec ifice, ln a mplul fe n ome n pla s ti c pc
ca r e 11 r e prez int ă pictura \'t•ch c ro m il n enscă.
Pl cclcnză pentru n ecast ă n fi r m n \.ic hogatn ico-
n ogra fi c care c onsliLui c sursa L c nrnlic ă a rc-
prczc nlă rilor (fil ozo fi , s i bi Ic, tnţ.cl c pţ. i , pr oo-
ro ·i ş i proor oc i\ e, p crson njc liv reş ti , mu ce ni c i,
s fin ţ i diver ş i , scen e clin c ic lul cri stolo g ie ş . n.)
l n ca re se aclnu gă im ag ini inspirate clin li -
tcr a Lur a p op ul ară (cărţil e populare ) sau nu -
m eroa se le portre te de un ş oca nt r cn Hs m ca re
i mprim ă pi c lurilor nol a ele veridi c, de a ute n-
ti c. una din trăsăLuril e mnjorc a l o pi ctu rii
clin vre mea respec tivă. Zu g r av ii accsLc i. peri oa-
de slnt co i care ad uc plnă că lrc zorii epocii
moderne trncliţin une i picluri cc a dat , timp
de mn i mullc \'en curi , a cl cvă ra te ca pocloprro
a le nrte i m e di eva l e rom ilncş li. Clim atul a rli s-
li c a l veacurilor X\/ Irl ( inccpin cl cu a doua
j um i'iLa l c) ş i X IX reprez intă a m b i anţa din
ca r e s<' vo r desprinde primii noş tri „pict ori"
- ace i „zugr a,· i de sub ţ ire" cum Sint cunoscuţi
! n liter a tura de spcc inlit alc - ln lu c r ările că­
ror a vo m ma i cli slin gc încă osc il a ţ. iil c î ntre
zu g rn v ş i pictor , persis Lcnţcl c g u s tului p cnLru
l1i er a li c, clar şi te nt aţia către noile formul e
pl as licc orcr ile ele tclrni ca nouă a pi cturii ele
şeval et.
ConC i g nra \ia a UL ele c ompl exă a epoci i
ofer ă a uLorului cadrul pr ielni c pe ntru qa fo-
dnjul argumentel or sale , lu cr area c on s tiluin d
o pl c clon ri c pe n tru rcconsi lcrarcn acestei im-
portanlc ma nifcs Lă ri a a rtelOl' pl as li cc i·om ft-
ncş li . Întrcg ili'i c u un u t il repertoriu a l monu -
mentel or cc co nţin pic Lnri exterioa re (ln Tara
R omfmcnscă ), prec um ş i cu un in dice ico no-
g r af ic deoseb it de util p e nLru ccrcc l ăr il c v ii-
toare. T'iclura exlerioart1 din Ţara Ri m ânească
clobindcş l c ş i va loarea une i s ur se de informa re
iconografică do primă importanţă p e ntru pi ct ur a
mur ală rom ~1 n cască din veacu r il e XV III-X IX.
VICTOll SIMION
DOUA VESTIGII ANTICE DIN REPUBLICA POPULARA SOCIALISTA ALBANIA
D
ii~ cele ma_i vechi ti~npuri, Yalea rî~lui Shk~1111~in (situală
m A lban ia centrala) a fost unul dmtrc pnncrpal ele dru-
muri ce lega u litora lul adriatic de zona ce ntrală a Peninsul e i
Balca nice.
Condiţii l e naturale prielnice un e i lesni cioase l egă turi a u
făcut ca p e tra seul Durres-Pogradec-Ohr id-Sa Ion ic-Consta nti-
nopol, precum şi p e ramificaţi a prin c ip a l ă a sa (KaYaja actua-
lă , pînă în antica Apo ll onia), să apară şi să funq inneze mul te
secole un drum de mare îns e mnătate pentru dezYol ta rea l egă­
turilor între zonele ma i s us-am intite, drum a cărui isto ri e se
l eagă de celebra Via Egnatia.
S-ar părea că pe Ya lea Shkumbinului a fiinţat principala
arte ră de l egăt ură între a şeză ril e ilire condamnate, d a t o rită
izolării lor geografice, unei prea lente de zvoltări eco nornic o-
soc ial e. Treptat însă, odată cu dezvolta rea co lonii lor greceşti
de pe litoralul Mării Adriatice, se aj unge Ia o penet raţ i e s ln-
tornică a produselor ca litativ superioare, proY enind din ora-
şe l e adriatice şi aceasta concomitent cu achiziţio11ar e a de
către negustorii g rec i a celor mai valoroa se produse indigcM
(vinuri , ul eiuri , blănuri ş i pi ei).
In prima perioadă a epocii fi e rului (sec. X -V I î. e .n.) p c
ambele \:ărmuri a le Shkumbinului apar întîile fortificaţii ilire,
dova dă incontestabilă că artera de comunica ţ i e ce şe rpuia p c
ambele maluri ale rîului se afla sub controlul popula\.i ei locale .
Astfel de aşezări întărite s-a u identificat la Shkembi- Shenlli ,
la Bodin şi la Lloshan. Poziţia geografică a celei clintii, ele
exemplu, oferea localnicilor, în afară de posibilitatea unei
eficient e defensiv e, înl es nită de înăl\:imea fortifica\:i ei, ş i
putinţa de a \;ine sub observaţie întreaga vale a rîului.
La sfîrşitul perioadei amintite, în contextul disparj\.i ei
lente a societă'ţii primitive şi n aşterii celei sc lavagiste, zona
Iliriei Centrale dev ine r ăs cruc e a un or imp orta nte drumuri
comerciale care porneau din colon iil e g r eceşt i el e pe litoralul
adriatic încl reptîndu- se către unele z one de interior, i nacces i-
bil e producătorului însuşi. Astfel, produ se le de olărie a le co lo-
niilor luau drumul aşezăril o r întări te ilire sau ajungea u ma i
departe, spre sud ş i est. La fel , obiectele de podoabă ş i armele .
Din interiorul p eninsulei veneau către litoral amfore cu ul e-
iuri vestite, piei ş i blănuri de pre \:, toate aceslea bu curîndu-sc
de aprecierea cetă'~. e nilor metropol ei.
Cu timpul , centrele întăr ite ele pc va !ea Shkumbinului se
dezvoltă ş i dev in oraşe, lucru constatat ş i cu prilejul săp ă­
turilor de la Shkembi-Shenlli unde a par ziduri ma s iv e el e
piatră , producţia meşteş ugăreascii d est inată comer!:ului se
div ers ifică, meşteş ug urile ocupînd un loc important în rînclul
îndeletnicirilor locale . Aceasta o dovedesc fragmentele de
ce ra mică ş i monedele descop erite pe t eritoriul acest or centre
populate, primele atestînd relaţiil e cu coloniile ele pe litoralul
ilir, celela lte - provenind din Durrahium şi Macedonia - fiind
dovada negoţ ului practicat cu prov inciile înc o njurătoa r e.
în secolele următoa re, III- II î. e. n „ corner\ ul cu Mace-
donia este limitat, în vreme ce sporeşte ponderea schimburilor
comerciale cu Ap ollonia ş i Durrahium . Drumul a servit, el e
asemenea , c o me rţului acestor două colonii cu reg iuni mai înde-
p ă rtate cum era, ele pildă , Macedoni a .
Despre imp ortanţa politică ş i strateg ică a drumului vo r-
besc cu priso s in ţă izvoarele vremii. Astfel, în 335 î .e .n.
Alexandru Maceclon asediază oraşul ilir P elion (azi , Selca e
Poshtme). Glaukos, regele taulanţ il or, venit în a jutorul ora-
ş ului, foloseşte drumul de pe valea Shkumb inului.
http://patrimoniu.gov.ro
MARIUS oomrnscu - - --
Romanii, realizînd imp o rta nţa st rate g i că a acestei artere,
insta l ea ză garnizoane .în punctele-ch eit• al e acesteia. P e a ici
trece în 199 î. e. n . consu lul Su lpiciu s care, dup ă cucerirea
P eli onului , se întoa rce la Apollonin , iar .în 170 î .e. n. Appius
Claudiu s t rece în fruntea leg iunil or sp re litoralul ilir .
D e fapt , ro.m anii refac drumul pe toată lung imea lui între
168- 146 î. e. n „ construind p oduri p este cursuri le de a pă ,
uneori chi ar rnodificîndu-i tra seul atunci cîncl topomeLr ii
imp eriali găsea u so lu\ii optime un or dificultă\i deoseb ite.
Urmele acestor îrnb un ătă\. iri se vă d ş i nstăzi în zon a rnu11-
toasă dint re Miraka ş i Qukes. În regiunil e de şes drumul era
acoperit cu p i ctri ş, în vreme ce în zonele muntoase au fost
fo los ite bl oc uri de piatră , înălţ"irnil e abrupte fiind clrpă ş ite
prin serp entin e.
L a începutul seco lului II e. n. drumul este înzestrat cu
sta ţ;ii necesa re schimbării at ela jelor, ca ş i cu un ele Jocuri de
popas unde că l ătoru l ost enit putea mînca ş i dormi.
La mijlocul secolului I î.e.n „ drumul era p omenit sub
numele de drnmul Kallllaria (clupă cl enum.irea mun\,ilor pe
care-i străbătea) , iar ceYa mai tîrziu, la sfîrş itul ace lui aşi
secol, era cunoscut sub den umirea el e Via Egnalia.
*
* *
în anul G27 î. e .n„ na v igatori corciro-corinteni întemeiau
pe tărmul răsăritean a l Mării Adriatice colonia Dyrahion
(numită , de asemenea, Epidamnos). Centru urlJa n el e maximă
irnportan! ă al litoralului ilir, Dyrahion a cun oscut secole de-a
rîndul o prosp eritate eco nomică stabi l ă gra\ ie unei abund ente
produc~ii m eşteşu gă reşt i , ca ş i nego \ ului ce atrăgea în schim-
buri r ec iproc ava nta joase triburi le ilire înv ec in ate . Primele
secole a le erei noastre găsesc litoralul adriatic sub int'lu e nţ a
dominatoare a Homei imp erial e. Cu toa1e acestea , fostele colo-
nii greceşti î ş i men\:i n importanţa eco n o mică ş i p o litică ante-
rio a ră. Exemp lul cel mai concludent ni-l oferă în s u ş i străv e­
chiul Dyrahion (Dyrrach ium, în versiune l ati n ă), ridicat la
rangu l de ca pit a lă a provinciei Noului Ep ir, oraş în care pulsa
o bogaUt via!ă eco nomică şi cultura l ă.
N e vom oc up a în r înclurile cc urmea ză de unul dintre mo-
numentele arhitectonice cele ma i reprezentative a le urbei,
ş i a nume de amfiteatru l clin zona sa s udic ă .
Sursa i sto rică în ca re se pomeneşte p entru înlîia oară
despre amfiteatru este Historia de vita ei ges tis Scanderbegi ,
Epirolarwn principis, editată la Roma în 1510, op e ră de mare
îns e mn ătate na·! i o n a l ă pentru albanezi , aparţ,inîncl umanistu-
lui ita lian de origin e a lban ez ă Marin Barleti. Se pare că a mfi-
teatrul a ex istat pînă în a nul 1501 , an în care o r aş ul Durres a
fost di stru s de cuceritorii otomani. Distrugerii i-a picat victi-
m[t , fir eşte, ş i edifi c iul la care ne referim.
Primele înc e r că ri de a r edescoperi monumentul dat ea ză
ele la început ul secolului a l XX-iea . Singurele urme materiale
atcstînd prezeir\a amfiteatrului a u fost în să eronat datate ca
provenind dintr- o construcţie bizantină din secolele VI- VII.
Prez enţa a mfiteatrn 1u i a fost determinată cu certitudine abi a
după a nul 1966, cî ncT săp ăturile a rheolog ice a u dat la iv ea lă
ma i întîi treptele ş i coridoarele de acces în edificiu, apoi
capela biz antină din secolul al VI-lea aflată în incintă ş i , în
fine, prima jum ăta te a arenei . P entru ca să păturil e să poată
progresa a fost nec esa ră di slocarea cl ădirilor actua lului oraş
construite deasupra locului p e care se afl a anticul a mfiteatru .
Lucrările sînt în curs de de sfă ş urare .
91
 lmn gini parţiale al e amfiteatrului ele la Durrcs.
Monumentul este unic în Albania . D e formă e lipsoidală
(126/106 m pc axe), el putea adăposti circa 15 000- 20 OOO de
spectatori, fiind, astfel, unul di ntrc cele mai mari a le antich i-
tăţi i . S-a stabilit că amfiteatrul ele la Dyrrachium a fost con-
struit între anii 117- 138 şi a fost destinat cu predilecţie lup-
telor de gladiatori . Mărturie aceste i afirmaţ ii îi stă basorelie-
ful descoperit în vecinătatea uneia din intrările în amfiteatru,
actua lmente adăpostit în Muzeul de Arheologie din Durres şi
ca re îniăPşca ză scene de luptă din arenă . Soluţiile tehnice
adoptate în caz ul ridicării acestui edificiu sînt asemănătoare
celor folosite pe întreg teritoriul ilir în secolul a l II-lea la con-
struc(.ii de atare propor\.ii. Amfiteatrul era construit pe două
nivele. Cercetătorii presupun că ar fi existat şi un a l treilea
niv el, la a cărui r idica re a fost folosit în mod predominant
lemnul. Ungh iul de înclina\,ie a l scă rilor este de 32 de grade.
Cărămizi l e folosite provin din ateli erele meşterilor loca lnici.
Prezintă , de asemenea, interes siglele ep igrafice conservate
http://patrimoniu.gov.ro
pe p e re~ii interiori ai tunelelor de acces, precum şi i scă litura,
încă nedescifrată, de pe una din cărămiz il e capelei.
Referindu-ne în continuare la capela mai sus-amintită
m erită să subliniem faptul că elementele ei decorative, inte-
r ioare şi exterioare, dovedesc fără putinţă de tăgadă aparte-
nenţa teritoriului adriatic a l Albaniei de astăzi la lumea bizan-
tină. Mozaicul mural, di strus în mare parte ca urmare a acţ iu­
nii factorilor naturali, inscripţiile greceşti ce încadrează figu-
rile sfi nţilor , ca şi fresca ce împodobea a ltădată tavanul lăc a­
şu lui , distrusă şi ea în cvasitota litate, toate acestea, rea lizate
în pură manieră bizantină, vin să ateste influenta culturii
ecleziastice răsăriten e, ca şi disponibilităţile şi permeabili-
tatea artei medievale alba neze. Pentru cel care ar vrea să stu-
dieze istoria artelor figurative din Albania, întîlnirea cu unele
elemente a le arte i bisericeşti bizantine, întîlnire prilejuită de
cercetarea capelei bizantine din incinta amfiteatrului din
Durres, este ele o maximă importanţă.
 INDex
cuprinzînd titlurile studiilor şi articolelor apărute în „Monumente istorice şi de artă", în anii 1979-1985

CI-Jnur A VICTOJI
• Doc umente 'privind :H.: Livita te a Com is iunii 1r1 onumc nlclor i ·torice
J\NTONESCU D IN U dc \.inulc ele Fili a l a Arhive lor Stalu lui Dolj , nr. 2/1982, p . 64.
• Su i· cer la in s aspee ls de 1'areh i Lec lurc geto-dace de 1'c nscmbl c ele Cll lŢESCU L UC IAN
Popeşt i, 11r. 1/1979, p. 102.
• C onsicl c rnţii istori ce asuprn forli[i ca~ iil or l\[olcl ovc i. Priv ire spe -
• AJ'hilcclura sanctun r elor patrulatere cla ce . Comen t ari i şi pr opu- c ia li\ nsuprn sec olnlui a l XV I-i e a , nr. 1/1981 , p. 45.
neri. m. 1/1980, p . 69. • Ccii\ţ.c ni - irnport n nt ce ntru polili c ş i cullural nl r ormaţ. iunii
1\ NTONESCU PETRE s lnl al c ro111 f1 11 c~ li di i~ sr.colul a l X lll-lc n co ndu se de vo iev odul Sc ncslau,
• Un breviar de arhitectură rom f1 ncască. Cap. I. Ordine ş i orclo- nr . 1 / 1983 . p. 32 .
nan\ c , m. 2/19 79, p. 80. ClUCEi\NU RADU
AH. l CESCU ANDRE I • Pa l ntnl Gh icn T i. Cr rccta rr istori c:''\ ş i a rh eo lo g ică , nr. 1/1980,
• Ocro l irca ş i valm·ificarcn pnlrimoniulu i eul I urnl. Dn l oric ş Li in - p. 56.
ţ.if i dt ş i ce l ă \:c nească, nr . 2/1979, p. 3. • Vezi Male i D. Mi rcea, nr. 1/1983, p. 38 .
AVRAM ALEXANDH U COMŞA EUGEN
• Cîlcva cons ideraţ ii cu priv ire l n b a zili cile sc urte clin baz inul • Date pri vind aşezăr il e ilc ololicc clin judc \:ul Dîmbov i ţa, nr: 1/1981,
Ilîrlibaciului şi zona Sibiului, nr . 2/1981 , p. 64. p . 20.
CONSTANTINESCU ILIE
B
• Tczaur11 I medieval de la Vc rbiţ. a (jucle \.ul Dol:j) , nr. 1/1980, p. 52.
l:lALŞ STEPAN COHNEA LUCJA .
• Rczu llatcl c cercetă rilor l n Biserica Sf. Gh eor gh e d in Bu cureş ti, • Expozi~ia „Rea li zăr i urban isti ce bihore ne în a nii socialismului",
nr. 2/1981, p. 83 . nr. 2/1979, p. 89.
• Casn domnc~1scii de la Putna. Istoricul proi cctulni do restaurare, COROIU IRINA
111'. 2/1982, p. 11. • _C ..loja , „Se nsuri şi valori regăsit e" , nr. 1/1981, p. 94.
BALTAG G . CORVATESC U ADRIAN
• Locuinţe, ateliere şi instala ţ ii ele foc din secolele lV-VllI în • Casn Brăiloiu din Vădeni, nr . 1/1982, p. 44 .
.aşezarea ele la Sighişoara-Dea lul Viilor , lll'. 2/1982, p. 44. COSMA GHEORGHE
BERCIU DUMITRU • Pri ma sinlezii a istoric i artel or româneşti, nr . 1/1983 , p . 93.
• Centenaru l naşt erii lui Vasile P:lrvan, m. 2/1982, p. 41 . CREŢEANU HADU
.BITIHI MARIA • Sur l 'arcl1ilcct11rc vcrna culaire irlanda isc, nr . 1/1979, p. 115.
•vezi Cârciumaru Marin , nr. 1/1980, p . 3. • Zugravi din jude ţ.ul Vll cca, nr. 2/1980, p. 88.
BICIU DESDEMONA, • Portretu l 11nui boier romftn l a Mă năstirea Xcnofon de l a Munte le
• vezi Ciuccanu Hadu, nr. 1/1980, p. 56. Athos, nr. 2/1983, p . 75.
J30DEA MIHAELA
CRISTACHE-PANAIT IOA NA
• V:lloarc in pe isajul urban a l Gherlei , nr. l /1984, p . 27.
:BOGDAN-CĂTĂNICIU IOANA
• Dccoraţ. i a scu lptată a monumc nLclor istorice din lemn din jude-
ţul Cluj, nr. 1/1980, p. 42.
• Consideraţii privind zona arheologic:'\ Trotismis , nr. 2/1984, p. 45.
BRATILOVEANU GHEORGI-lb • Consideraţii privind tipologin monume ntelor istorice de lemn
(sec. XVII-XIX) , nr. 1/1981, p. 57.
• Casa Late ş Eugenia, un monumc11t de arh i l.cc turii populară cimpu-
lun gcanii, nr. 1/1982, p. 78. • Locul monumentelor ele cu lt din lemn nlc judeţului Mureş ln
ansamblul arhite cturii populare româneşti, nr. 2/1981, p. 72 .
.DTIĂCĂCESCU CRISTIAN,
• Monumentu l lui Horea din Albac, nr. 2/1982, p. 74.
• vezi Taloş Cornel, nr. 2/1982, p. 39.
• O lu crare mai puţin cunoscu t ă n nrhitcc lului Horia Crea ngă, • Tipuri sociale şi aspecte de critică socială ln pictura monumente-
11r. 2/1982, p. 61. lor de lemn din centrul şi vestul ţării, nr. 1/1984, p. 54 .
BERENDEI MAHGEL • Valori de cultură şi artă ce evocă răscoala condusă de Horea,
Cloşca şi Crişan, nr. 2/1984.
• Trei monumente feudale din Dolj, conservarea şi punerea )or ln
"Valoare , nr. 2/1981, p. 47. • Valenţele istorice şi artistice ale bisericilor de lemn din judeţul
Cluj, propuse pc lista monumentelor, nr. 2/1985, p. 32.
• Dou:"t reşedinţe rural e din Dolj - conlribu\.ill la studiul cvolu-
ţ. ici arhitecturii in secolul al XVIII-i ea , nr. l/1982, p. 59. CRUCERU PLORICA
• Vezi Duicu Sori n Sebastian, nr . 2/1984, p. 75. • Monumentele Dobrogei, nr. 1/1981, p. 11.
BTIUDTU M. CURINSCHI-VORONA GHEORGHE
• A5pccte nlc eiviliza\:ic i paleol itice surprinse in aşezarea de la • Arhitcclura contemporană în context istoric urban , nr . 2/1979,
Cotu Miculinţi-Girla Marc (jucle\:ul Botoşani), nr. 1/1983, p. 78. p. 37.
BUCUR COHNEL • De l a restaurarea urbanistică l a creaţ i a urbanistică cu caracter
• A Valuablc Complex of Vcniacul nr Arch ilcclurc : Lh c Buckcl Mills specific , nr . 2/1983 , p. 6.
on thc Rudăria \Vatcrs (thc Almaj Vnlley - Banat), nr. 1/1979, p. 91, • Introducere in arhilcc lura c omparată (1), nr. 1/1984, p. 81.
DUIMESTHUC FLORIN • Gc~ncza nrhitccturilor monumentale (II), nr. 2/1984, p . 79.
• Pal1·u tipuri ele casc c onstruite la Iaşi ln secolul al XIX-i ea , nr. • Din istoria arhilecturii. Introducere in arhitectura compa rată,
2/1983, p . 87 . (Jll). Modelarea , procese lor de tipolo giznrc, nr . 2/1985 . p. 75 .

c D
CANTACUZINO I. GH. DEAC MIRCEA
• Date arheologice asupra unor vestigii medievale clin zona cen - • Sculptura monumentalii romi\nească, sensu ri şi semnificaţii so-
trală a oraşulu i Tlrgovişlc, nr. 2/1981, p. 35. c iale , nr. 1 /1981, p. 3.
CANTEMlH CAHMEN • 2:1August1944, propulsor al artei monumentale , nr. 1/1984, p. 8.
• Oraşul Caracal. Contribuţii ln cunoaşterea patrimoniului arhitec- • Monnmcntclc victoriei (9 Mai 1945-9 Mai 1985), nr. 1/1985, p. 3.
tural de la finele secolul ui a l XIX- iea, nr. 2/1981 , p. 58. DEBIE C. N.
CĂLINESCU CH ISTIAN • ~liri noi despre casa Hagi Prodan, nr. 2/1981, p. 29.
• Consolidarea, conscrvnrna şi valorificarea complexului arheolo- DEREH PETEH
gic Sarmizcgctusa-Grădiştea Muncelului. O acţiune ln plină des f ăşurare, • Rezervaţii l e orăşeneşti , muzee a le construcţiei urbane, nr. 1 /
nr. 1/1982, )). 13. 1982, p. 80.
CĂL lNESCU MAHIUS • Expoziţia „ Tradiţii ele construcţie urbană", nr. 2/1982, p. 87.
• Vezi Dcrcr Pelcr, nr. 1/1983, p. 92. • Slatina - tradiţii de construcţie urbană, nr. 1/1983, p. 92.
• Hczervaţia orăşenească „Calea Moşilor". Ipoteză de studiu, nr.
CĂRĂBlŞ VASILE
• l\i!orilo, pivele şi ferăstra i e l e din Ollcnia in Sl'co lul a l XIX-Jcn, 2/1983, p. 104.
• Patrimoniul clădit- componentă a avuţiei naţ. ionale. Spre o
nr. 2/1982 , p. 77.
calitate superioară ln sistematizarea localitiiţilor urbane . Partea I. Con-
CÂRCIUMARU MARIN textul prccx islent , nr. 2/1985, p. 13.
• Cele Hrni vechi pictlll'i rupes tre pale olitice din Romftnia, nr. 1 /
1980, p. 3. DIACONESCU PETRU
• Vezi Cantacuzino I. Gh„ nr. 2/ t984 , p. 35.
CHERCIU ION
• Arhitectura tradiţionnlii din Tnra Vrancei. Casa ţărănească, nr. DlMlTRIU O.
• Consolidarea, resta ur are a şi r e modelarea unu i e dificiu din zona
2/1982, p . 67.
Lipsca nilor , nr. 1/1984, p. 11.
• Arhitectura tradiţională din zona Vrancei, nr. 1/1983, p. 65.
• Monumente de arhitectură populnră clin zona Panciului, nr. 2/ DOBJANSCHI ANA
1985, p. 42 . • Un climat nou de artă in epoca lui Vasile Lupu , nr. 1/1984, p. 30.

93

http://patrimoniu.gov.ro
 DOBRESCU MARIUS II
• Două vestigii antice din Republica Popu l ară S ociali stă Albania,
nr. 2/1985, p. 91. HALUK SEZGIN
DR ~GĂNOIU MIHAELA • L'architccturc vernacul a irc ct Ies problcmcs q11 'clle prcscnll"
• Vezi Mih a lcu l\lihail , nr . 1/1980, p. 64 . dcvaut Ies conclitions ele la vie moderne, nr . 1/1979, p . 39.
• Vez i Mihalcu Mihail, nr . 2/1982, }J . 82. HARET RADU
DRĂGOESCU I. ION • Vir gini a Haret Andrcescu, nr . 2/1982, p . 65.
• Construcţii tr ad iţ.ionale din or aşul Buftea, nr . 1/198 3, p . 94. HOINĂRESCU CĂLIN
DRĂG UŢ VASILE • Tradiţi e ş i influ e nţe la casa Hagi Prodan, nr . 2/198 1, p. 32.
• Une form e representa tive de l'architec turc vcrnaculaire : Ie s • A nsarnbl11I cultura l „N icolae Iorga " clin Vălenii de Munte, nr. 2/'
fortifi cations popula ires du moyen âge, nr . 1/1979, p. 60 1984„ p. 5.
• Valoare ş i semnificaţie i stori că ş i a rti s ti că la Ostrov, nr . 2/1982, • Ctit oriile cantacuzinc din Pra hova - premisă fundam ent am ai
p. 15. arhitec turii briucovcncşti, nr. 1/1985 , p. 53
DUICu SORIN SEBASTIAN
• Vez i Con stantinescu llic, nr . 1/1980. p . 52. I
• Vez i Berendei Marcel, nr . 2/1981 , p. 47 . ICI-H M DOHINEL
• Vez i Bcrcndc i Marcel , nr. 1/1982, p. 59.
• Mo numente de n rhitcctu r ă popul a ră din jude ţul Bncă u , nr . 2/ l 98 1,.
• Casa Romanescu , edificiu reprezen t a ti v a l Cra iovei secolului al }J . 76 .
XIX-iea, nr . 2/1984, p. 75.
• Tr e i monument e medievale din lem n din ju ck \.ul Bacă u , nr . 2f'
1.985, p . 47.
l GNAT MAR IA
E. DE WITTE • „ Reşedinţe voievodale pc teritoriul ţării ", nr . 1/ 1984 , p. 91.
• Vezi Tcrfvc A „ nr . 2/1981 , p. 51. IONE SC U CORNELIU
• Consideraţii asupra arhilcclurii ş i urbanismului oraşului Tirgo-·
viştc in a doua jum ăt a te a veacului a l XIV-iea, nr. 2/1983, p. 65.
·~ • Complexul istori c ş i ele arhitectură Stc lca din zona ce ntra l ă a muni-
FABINI HEHJ\IANN cipiului Tirgovişte , nr . 1/1985, p . 30
• Criterii de aprecie re ş i posibilită\. i de valorifica re a arhitec turii IONESCU GHTGORE
din secolul al XIX-iea şi de la lnce putul seC'olului al XX- iea in Sibiu , • An rlre Lccomtc du Nouy ct la rcs tuuralion de monu mc nls histor i-
nr. 2/1980 , p. 43. ques de H.o um a nit', nr . ·t /1979, p. 107.
• P robl eme lega te de r estaurarea B ise ri c ii Negre di.n Br aş ov , nr . 2/ • Evo lu\.ia co n ce pţiilor privind necesitatea c onservării ş i reslaurăr i h
1981, p. 4.4 . monumentelor isto ri ce, nr . 2/ 1979, p. 29.
• Păs tr area optimă a p a trimoniului de mon u me nte de piatră , nr. 2/ • O nouă cu rte despre arhitec tură : „Tir govi5Le, monumente istorice
1982, p. 34. Şi de ar tă " ele Cr. Mo iscscu, nr . 1/ 1981, p. 9:1.
F ILIP CORNE i U • Trei pc r sona lil ă\. i de scamă ale arhilcc lur ii rom f1n eş li , nr. 2/ 1981„
• Arhitectura urba n ă boloşcnc a n ă n secolului al X IX-l cn în Jumi11 a }). 11.
acţiuuii ele ev ide nţii a p a trim oniului cultur al na \.ional, nr . 2/ 1980, p. 58 . IONESCU HUXANDHA
FLORESCU ADR JAN • Cons ide r aţ ii privind decoraţia case i Hngi Proda n, m. 2/1981, p. 40>
• Aspec te noi privind f o rtifi caţ iil e Lr nco-gc l o-dace, din a doua jumă­ IOH.DĂCf-IESCU EUGEN
tate a mileniului I î.c.n„ descoperite i n J\ lold ova , m . 1/1980, p . 11. • L u c rările ele Lra nsta p e a monumentel or Schitul Ma ic ilor ş i Olnrh
FLORESCU J\IARILENA din B u cureş ti, nr. l /1983, p. 17.
• Conlribu\.ia ce rcetă rilor ele l a Cinclcş li şi Minăslioara-Fitioncşli • Trnnsla\.in case i memorial e „A nt on Pann " clin oraş ul Rim nictt
(judeţu l Vrancea) la cunoaşterea islorir i s tr ăvec hi (milenii le li - I i.c.11.) Vîlccn, nr . 2/1983, p . 17.
a zonelor situ at e l a curbur a Ca rp aţ. il o r Hăsărilcni, nr . 1/1981, p. 26. l SPIH M ll-1 /\ 1
F LORESCU IOANA • Aspccls ele l 'ai·c hitcct urc vern ncnl a ire cn Molduv ic au debut ele·
• O casă veche din Tirgu J iu , nr. 1/1980, p. 76 l 'cpoquc m odcrm:, nr . 1/ 1979, p. 79.
FLORESCU RADU • Casc de tîrgovc ţi bu c ureş tene ş i a rhitectura ele „l oisir " in praguli
• Expres iv itatea monumcnlcl or ruin a lc , nr. 1/1981, 1). Sfi. secolului al XIX-lca, nr. 2/1980, p. 25.
FRUCIITER EUGEN • Un dosar de „rcstn urarc" din 1859, nr . 2/1980, p. 76.
• Vezi M ih ăcsc u Gabriel, nr . 1/1980, p. :17 • Loc ui11 ţc fc11dalc şi casc ele tlrgovc ţ. i 'i n Mol dova secolului at
XV III-iea , nr. 2/198 1, p. 55.
G • Considerat.ii as upr a deco r a ţi e i arhilccturii din Moldova (secolele
XVI -XVll) , nr. 1/1983, p. 40.
GÂŢEIU MON JCA • Obscrvaţ. ii a supra arhitecturii populare din Mo ldova. Pc mar gincâi
• lnse nm arc despre o cl.it or ic cantac u z in enscă necu no sc uL ă, nr. 1 / unui repertoriu , nr . 2/ 1985, p . 2U.
1981, p. 55. ISTUDOH ION
GHEORGHIU ADRJAN • Cerce tăr i ele hllmralor cfccluale asupra piclnri i murah; din Lurl~b
• E11Sc mblcs d 'a rchitectu r c populaire roum a ine, nr. 1/1979, p. 13 . Biser ic ii clomncş li de la C11rlca de Argeş, nr . 2/ UJ82, p . :~2.
GlURESCU C. D INU J
• Pa lrirn on iul •u·hitcc tonic ş i co nslrU c\.iilc ornşc· l or , nr . 2/1980 , p. 4.
GOGA NICOLAE .JlNG/\ C/\HMEN
• U n m onument ele arhitect ur ă u rba n ă cl in Sl ali na de la fine le seco- • Propuner i pcnlru rca liztt rca unui mode l de cerceta re urbanistică ,
lului al XIX-iea, m-. 2/1985, p. 64. nr. 1/1982, p. 84.
:JO.TA CONSTA 1TI
9RĂD1NARU VIHG TL • Despre arhilecturn urban?t tradiţională, nr. 2/ 1980, p . 7.
• Mo nurncntn l lui D imitrie Tichinclea l ele l a Becieher cc u Mic, nr. • Dale st ili stice ale arhitec turii ţărăneş ti, nr . 2/1984·, p . 50 .
2/1985, P -' 69 .
GRECEANU EUGEN IA
• A rhitectura c i vil ă a ora şului Botoşa ni în veac ul al XIX-lea,
111'. 2/1980 , }J. 47. KAILA PAN U
• Tehni că ş i măi es lri c lu arhilcc lurn de le mn n juclc~ului llune doarn, • T he Cr isis nnd So htlion s în Fi nn ish Vcrnacul nr Archilccturc, nr .
nr. 1/1983, p. 59. 1/1979, p. 55 .
• · Patriciatul ş i monumentele de a rlli lccl ur ă urbană cl in Boloşani ş i KEI TESZ-BADHUS ANDREI
Pileşti îna in te ele 1800, nr . 1/1985, p. 74 • P iclurn mura li:\ a unor monumc nlc di n Sib iu , nr . l / l982, p . 49.
KIŢULESCU THEODOR.A
GRECEANU RADU
• Lo cui nţ. a Lracliţion a l ă ca document istor ic, nr. 2/ 1984, p. 60.
• N icol ae lorgn ş i Com isiunea monumenlcl or islo ri ec, nr . 2/1981,
p. 3 .
L
GRIGOHESCU ION
• Un compcndi11 ele istori c a Homfin ic i })1·in monume nte, nr. 1/1984, LAM.BESCU GAl:!HTEL
p. 9:!. • Vez i Szc kcly Zoltn n. nr . 2/1980, p. 70.
GROZDEA MIF CEA LANEVSCH I GHEOHGHE
• Rea li ză ri î n arla 111onu111 e 11Ln .l ă co ntc mporan[t a Rom~11ic i , nr . 2/ • Cons i deraţ ii privind secess ionu l i n Araci în co ntextul urbanist icii
1979, p. 10. secol u lui al XIX-iea, nr. 2/1890, p. 69.
GSCH..'vVEND MAX • P r op unere de integrare tn ciren ilul pulJHc a două monumente din
Ar aci, m. 1/1982, p. 70.
• L'archilccture vcrn ncu la irc; Possibilitcs ct moyc115 cl 'inlegralion
L AZAHOV lCI GHEOHGUE
dans l 'environncn 1enl des co nstructions conlcmpornincs, nr. 1 /1979, p. 26.
• Pa rţa, un monument preistoric, nr. 1/ 1982, p. 31.
GUBOGLU MIJIAIL LOŞON'f I AUREL
• Pc rna r giuea voJu mu J11i „Mon11mcnt c arhitec tonice ol omanc cliq • Croni ca casLelului medi eval Iln nrry din Bo nţ idn , ju deţu l Cluj,
Romţm i a ş i U nga ri a ", nr . 2/1982, p. 92. nr. 1/1981 , p. 67.
GUY VIOR ICA
• Discu\i i pc mar J iHcn cclcc li sm 11Iui în arhilcct ur a secol ului a l MAIEH H.ADU OCTAV IA
X IX-iea, nr. 2/1980, p. 15. • „Arhitectura tărăn enscft şi cleme nte le c i decorati ve in vestu l ţă ri i" ,
111'. 1/1980, p . 95.

94

http://patrimoniu.gov.ro
 NIEDERMA TEH PAUL
• Geneza oraşul ui S i gh işo a r a, nr. 2/1979.
-MAl<SUTOVJCl GELCU • Cu pr iv ire ln planul de p a rce lare nl centl'lllui istori c cluj ea n, rir.
• „Monumente istorice hi sc ri ccş li clin Eparhia Oraclici", nr. 1/1981, 2/1 982, p . 6:1 .
p. 95.
MANFRED l<OLLEH
' • Co n s idera ţii privind n·stanrarcn Bisericii Fi li a le clin SL. Gco r gc n
pc Ma Lli g, nr . 2/19&1 , p . 93 . OPREA PETRE
o
MAHCU .ANGHE L • Istoricu l unui monume nt pub li c bucureşLean. nr . 2/1979, p. 79 .
• „Arhilcclura c iv il i\ nutc nli ci\. Im agini . St udiu , Exper imen t ", • G ru puri le sta tu a re ele l a casele banului Dimitrie Ghica , nr . l /1982,
nr. 2 / 1984, p. 92. p. 51.
MA HCU M.AHlA • E le mente de decorare a Pa l atului mitropoli tan clin Crn iovn, nr. 2/
• Vi la MaLi lcln clin J-luc urcş li - o loc11in\ă „[in du sicck ", nr . 2/ 1983, p. 102.
1983 , p . 90. • P icturi mura le d:n ctteva case bu cu reşte n e. nr. 2/1985, p. 59.
MTHAESCU GABHIEL • Vezi N icol ne Goga, nr. 2/1985 , p. 64.
• Cilc porţi avea Tirgoviştca? C ontri buţii l n c un onştcrca t opogr a fi c i OPRIŞ IOAN
islor icc a oraşului rncclicva l , nr. 1/1980, p. 37 . • Com is iunea monu111cntclor istorice ş i ocr olircn patrimoniului cul -
• Vezi Ca nt acu zino I. Gh., nr. 2/1984, p. 35. tur al în jud eţ ul Mur eş. nr . 1/1982, p. 86.
Jl llf-IĂJLESCU LIDIA BRĂNCEANU • Despre evol uţia co ncepte lor ele co nserva re ş i r stnurnrc a monu -
• H.omfmii lui C u za- Vodă (proiect ele monument), nr . 1/1983. p. 95 me ntelor istori ce, nr. 1/1983, p. 7.
• De mer suril e lui V. A . Urcchia pentru ridi ca rea statuii lui Mi r on • Alexa n d ru L npc datu ş i monumc nLclc istori ce, nr . 1/1984, p . 60.
·Costi n , nr. 2/198·1, p. 72 .
MATE I D . MIRCEA l'
• P rin c ipalele probleme şi r cznllale ale ccr cr.ti:irii nrh eolo gice n Case i
Domnes li ele l a Mă n ăst ire a Putna , nr. 1/198:1 , p. 38. PALEOLOG ANDRE I
MEDET~E ANU 1-IOHIA • Citcva nr gumr.nle in favoarea c onse r vă rii ş i r cs taudirii unor pi c-
• Per spec ti vă nouă asupra piclurii din biser ica rom fu1ii Lipova t uri mural e ex terioare in Tnra Românească, nr . 1/1983 , p. 8-1 .
o(j udc \.nl Arad) , nr. l/1981 , p . 83 . PALE OLOG MAl-U \
• Ar adul ln secolul a l XVIII-Ien , pc baza c onscripţie i s trriz il or clin • Cilcvn observaţii cu pri v ire l n ocrot irea ş i va lor ificn rcn g răd inil or
.nn ul 1783. nr. 1 /1982, p. 53 . istori ce, nr . 2/1980. p. 74 .
MEDELEŢ HOD ICA PANAIT I. PANA IT
• An sambluri ale arhilcctnrii scccss ion î n Timişoa r a l a s fîr şitu l seco- • Casc, co nace ş i p a la te vechi rmml neşti (ele Cor ina N icolescu) , nr. 2/
lului al XIX-lca ş i înce putul secolului a l XX-lca, nr. 2/1980, p. 67. 197 9, p. 92.
MEHCER ER IC • Vinci Tcpcş ş i cc l nlca B u cureşt il o r , nr . l/1980, p. 32.
• Th e Stu dy of Vcrnn cnl ar Architcc tnrc in E n gl and. nr . 1 /1979, p. 73. • Profesorul uni ver sit ar doct or docent Ion Ion aşc u , nr. 1/1 980, p. 80.
• Vcr na cul a r Archilccl urc in England , nr. 1/1979 , p. 114. • D in a mica oper e i c titori ceşt i a epoc ii lui Mate i Basarab, nr. 1/
JIT ll-lAL CU Mlf-IAIL 1983, p. 56 .
• Va rul ş i tehnolo giile lega le de prcpanirc·a ş i ulili zn rca lui in r eco- • Aspec te pr iv ind procesul de urban iza re n l ocalilăţii Ciiliirnşi (sec.
mandările erminiilor şi practica cl in pictm·a mur a l ă m ed i eva l ă române ască, XV IJI- X IX) , nr. 2/1983 , p. 77 .
.nr. 1/ 1980, p . 64. PANAITESCU .\ .
• Prepa r a re a şi utiliz area c inntrului in „c:\r \.ilc" ele pic Luri'.1 rom â- • Vez i Rădul escu A. V., nr. 2/1979, p. 27.
~1cş li (erminii) ş i în practica pictorilor med iev al i rorn frni. nr. 2/1982. p. 82. P.ANTURU IOAN
MlTREA VASILE • U ltimul foişor ele Joc al Cap itale i, ur . 2/1985, p. 52.
• Contribu\'ja secolului a l X lX-l ca l n ddinirca ca dru lu i urba n con- PAVEL ANGIIE L
icmpornn a l Clujului , nr. 2/ 1980, p . 35. • U n periodi c de spec ia litate clin R . S. Slove ni a (Iugosl a via) , nr. 1/
MODORAN C ONSTANŢA 1984, p. 94
• Pa latul Ghi ca Tei - Rczn ltntclc lu crririlor de r es taurare, nr . 1/ • Novgoroclul ş i monumentele sale, nr. 1/1985, p.
1980, p . 63 . • Va l orificarea monumentelor în activitatea c nllnral-c du ca tivă des-
.MOI-JANU DAN f ăşur ată de mu zee, nr . 1/1985, p . 8.
• Cltcvn dale despr e a c tivitatea Comisiunii monumentelor istorice, PA VLOVITCH ŞT.
:nr. 1/1981, p. 62. • Le parc cthnogrnphiquc - Le Marais cl 'O bccl, nr. 1/1979, p. 84
• Pictura nrnra l ă a Bisericii domneşt i din Curt ea ele Argeş, in lumin a POPESCU RICA
uoilor ce rcetă ri e fectu ate ln turl a n a osului, nr. 2/1982. p . 23 . • Cîlcva cleme nte ele f actură gotică descoperile l a Curţile domneşt i
.MOISESCU CRISTIAN Vaslui , nr. 1/1981 , p. 50 .
e A avut pronaosul Coziei un nivel super ior?, nr . 1/1982, p. 40. PAPOJU LTZICA
• Ansamblul monum e ntal Codren i de pc Yn len Most i ştc i (judc\.nl • Co nse rvar ea monume ntel or ist ori ce ln R. P. Polon tt, nr. 2/1979,
•Călăraşi) , nr . 2/1983, p. 71. p . 90.
• A VTl-n Adunare ge n e r a lă a T.C.O.M.0.S. , Rostok, 1984, nr . 2/ PATR ULIUS HADU
198·1, p. 93 . • Geor ge Malei Ca n tacuz ino . nr . 1/1982, p . 89.
• P rocedee Lcllni cc , mnlcr inl c şi m eş te ri co nstru ctori romfini in ev ul PĂNOIU ANDREI
mediu , nr. l /1985, p . 25 . • D in oper a de or ga nizare n1rală ş i ele s iste m atiza rea teritoriului
MOUTSOPULOS N . C. ln secolul al X IX-l ca, 'nr . 1 / 1982, p. 62.
• No ţiun ea ş i limite le a rhit ec turii lrncli~ionnlc in Grec ia, nr . 1/ PETRESCU PAU L
1980, p. 82. • Romaninn Va ri n nl or a n .Agc old Eu ropea n Form of Vcrnacular
Archilcc Lurc: the Fa rm sLend wiU1 fortific ci E nclosurc, nr. 1/1979, p . 44 .
MUCEN IC CEZARA
• Tracl ilic ş i moclrrn itatc în arhitectur a popul ară clin judeţul Bacău ,
• Arhitccturn urb a nă ro1m'u1 ească in nu c t11.·cşlii secolului ul X IX-
nr-. 2/1979, p . 51.
~ca , nr. 2/ L980, p. 22 .
POPA RADU
.MULŢESCU ALEXANDRU • O r ·şcdin~i:i fcu d a l ă clin secolele XI-XII l a Slnnicol a u de Be iu ş.
• \'cz i Mulţcscu Maria , nr. 2/1980, p . 60. Contrilrn\ii ln istori a B ihorului medieval , nr. 2/1984, p . 21.
• \'cz i. Mul\ escu Maria , nr. 1/1981, p . 71 . POP ILIA N G .
MU L'.['ESCLi MARJA • Rea li ză ri in domeni ul ce r ce tării arheolo gice clin Oltenia , nr . 2/1979,
• C'impulun g Muscel. Hcpcre arhitect ur a le înscri so in cr onica seco- p. 23.
l ului a l XlX-lca , nr. 2/1980, p. GO. POR'fEANU ALEXANDRU
• Date n oi privind cî tcvn monumente ele arhite c turi\ clin ju tc ţul • Monumentala unire de la 1 Decembrie 1918, nr. 2/1983, p. 3
Ar geş , nr. 1/1984 , p . 7 1. • U n om de cultură - Oni sifor Ghi bu ş i monumentele istorice ,
nr . 2/1984, p. 64.
N PUŞCA Ş U N. NICOLAE
• Mă rturii ele civilizalic şi ele urban iza re mc clieva rn descoperite.
NEACSU GHEOHGI-IE ln vat ra i sto ri că a laşilor, nr . 2/1983, p. 2.
• · 90 de an i de l a crea rea Pa rtidului Soc ial Democrat a l Muncitori lor PUŞCAŞ U VOICA MARIA
<l in Hom:'tn ia. Sed ii , casc ş i locuri lega te de co nstituirea ş i activitatea Parli- • vezi N. N . Puş caşu , nr. 2/1983, p. 20.
<lului Soc ia l De mocrat a l Munc itorilor clin Ro mfm ia, nr. 1/1983 . p. 3 .
NEAMTU UN DlNA n
• Un important mo nume nt nco-go Lic in Cluj -Napoca - P al atul
ROMÂ N ANDRĂS
Szc k y, nr. 2/1980 , p. 40 .
• La clefinition du ch arnp national des rn onu mcnts popula ires de
• Vezi Strimbu Mih ae la, nr . 2/1981, p . 89.
Hon gric, nr . 1/1979, p. 76.
• P i rrţa Libertăţii clin Cluj-Napoca - stuclin ele culoar e , nr. 1/1982,
HĂDULESCU A LE X ANDHU
p . 74.
• vezi Mat.ei D. Mircea, nr . 1/1983, p. 38.
NIC.AM. RĂDULESCU A. V .
• Vezi Popili an G., nr . 2/1979, p . 23. • Muzeul de istoric n aţ ion a l ă ş i arhe ologic Constanţa, nr . 2/1979,
N ICULAESCU MIHAI, p. 27.
• Citcvn monume nte istor ice clin Tîrgoviştc ! n contextul siste m a- • Rc mc mbcr Trapaci T r a ia ni , nr. 2/ 1979, p. 75 .
tizării urbm1c ele l a sfi r ş itul sccoluhti ni X lX-lca ş i înce putul sec olului nl • Ame n a j ăril e muzea le, ce ntre pol ari zatoare alo activităţi i cultural-
XX-iea , nr. 2/1981, p . 62. c clu cativc, nr . 2/1983 , p. 109.

95

http://patrimoniu.gov.ro
RĂDULESCU N. NICOLAE STOICA GEOHGETA
• Arta ln cpoca lui Vas ile Lupu (de Ana Dohjanschi ş i Victor Simion) • T hc Invcs t igat ion , Prcser valion and Jntcgrnlion ol' Vcr1wcu lnr"
nr. 2/1979, p. 93. Monuments and Archit cc LUr:!l Pi les in l\omanin , nr . 1/HJ79 , p . 4.
• Meridiane artistice , nr. 2/1979, p. 93. • Qu'csl-cc qu c l 'ar chitcc ture vern ac ulair c?, nr . l /197 9 , p . 11 3.
RĂU R OMEO • Proble me a ctu a le a le c on se r văr ii ş i va lorifi c ării nrhilcc turii tra -
• Cca de-a doua Biena l ă Mond i a lă de Arhit ec tur ă, Inler arch'8 '.1, di~ion a l c popul are, nr. 12 /1979, p. 17.
de la Sofia, nr. 2/1983, p . 111. • A dou a ses iune ele lu cră ri a Co mitetul ui Int e rn aţ i o n a l pentru
ROTMA N LIVJU Arhitec tură Vcrnncul a r ă - P lovdi v, nr . 1 /1980, p . 95 .
• Dire cţ ii ln modernizarea Bu c ure ştilor în a dou a jumftlate a sec o- STOJCESCU NICOLAE
lului a l X IX-lc a . Proiecte ş i reali zări , nr . 2/1980, p. 20. • vezi Gâţ.c iu Mon ica; nr . 1 /198 1, p . 55.
RUŞINARU-A NCU 'fA E LlSABETA • Cu lt ur a ş i a rta in v re mea clo nllliCi lui Ma le i Basarnb, nr . 2/l982 r
• Despre două culc din jud e ţul Do lj, nr. 2/1979 , p. 77 . p. 51.
• A rhitec tura urban ă a secolului al X JX-lca, nr. 2 /1979, p . 90 . SZE KEL Y ZOLTAN
• Dovezi de necontestat a le cx i s l e nţ.c i nn11limil cn arc a poporului • Constru c ţii reprczc ntntive de secol X IX in muni c ipiul s r . Gheor-·
român , nlc une i c iviliz a ţii superioare, nr . 1/1980, p. 92. ghc ş i in or aşu l Tir gu Secuiesc, nr. 2/1980, p . 70.
• Pc mar ginea lu crăr ilor S ec ţie i a V III-a a Scs iuni'i ş tiin~ifi cc
„Continuitntc mulLJmil cnar i\", Cluj -Napoca, 1980, lll'. 2/1980, p . 96. ş
• Locuri ş i case din Bucureş ti lega te de activitatea Par tidului Ş EN DREA EUGEN
Comunist Rom ân , nr. 1/1981, p. 9. • Obiective istorice din munic ipiul Ba că u intra te ln c v icle n~ a Ofi -
• Din nou despre p atrim on iul arhilcctural , m. 1 /1981 , p. 93 . ci ului jude ţea n pe ntru patrimo11inl cullura l naţion a l, nr. 1 /1982, p. 75 .
• P c marginea Sesiunii anua le ele r a poarte de arheo logic, nr . 1 /1981,
p. 96.
• P e ma:r ginca Scs iu nii „Con Li1rnilatc mullimil cm1ri"1 ", 11 r . 2/l 981 , T
p. 96. T A I OS CORNEL
• Silu a ~i n pre zcn l:'i ş i ele perspectivă priviud conscrvnrca ş i r cs Lnu- • Vest igii a le h anu lui Z l ăta ri , nr. 1/1980, p . 48.
rarca monume nte lor (1), nr. 1/1982, p. (3) ; 11, nr . 2/1982, p. 3. • Unele aspec te priv ind cv icl c nţ. a, co nservarea, restaura rea ş i îmbo -
• Cu priv ire la Colocv iul con sacrat monume nt el or de a rhi tectur ă , găţir e a patrimoniului arhitec tur a l bn c ur eşt c an, nr . 2/1982 , p. 89.
nr. 1/1982, p. 91 . TEODO RE SCU AUREL
• „Vnl ori a le patrimoniului cult ural naţion a l ", m. 1/1 982, p. 96. • Rct:onstru cţ i a ca pului de pod construit ele Apoll odo r clin Damn sc
• ScsiUnca ş tii n\. il'ică „Cont inuita t e mu lli m il enan1", Cluj -Na poca, l a DrolJeta-Turnu Severin , nr. 2/1981, p. 14.
1982, nr . 2/1982, p. 87. • Monume ntul de pc in sula Ostrov. Ce r ce t ă ri de a rliileclu r ă , nr. 21'
• O m a nifest ar e ştii nţifi c ă pres ti g i oasă: Artă ş i istori c . Im ag inca- 1982, p. 17.
clocumcnt ln c i vili zaţ i a r omilncnscă , nr. 1 /1983, p. 91. • Lu cr ă ri ele conse r va r e, r es taurare ş i amcna :j nrc ln nnsamblul brln-·
• Obiec te de n rtă d ecorativă l n o casă monumr nt ele arhitecturi\ cove 11esc clin Hlmn icu Sărat, nr . 1 /1983, p . 25.
din Craiova, nr . 2 /1983, p. 99. TEODOHE SC U Z. VIRGlLJU
• In sc mn ăr i de la şedi nţ a de lu cru n Comisie i centr ale n patrimoniu- • Contri bu ~i a pict orului Pau l Mol da ln r es t a ura rea unor monumente·
lui cultur a l n aţ ioll a l (april ie 1983), nr. 2/1983 , p . 111. islori t:c, nr. 1/1984, p. 64.
• „Ar ta rom â nea scă ln secolul a l X VIll-l ea", nr . 1/1984, p. 92. • Pre oc up ă ril e lui V. A. Urcchi a ln vcdcre n prop ăş irii artei sta tu are
• A X IX -a Sesiu ne a nu n l ă de rnponrte privind l'cz ull alc k ce rcet ă­ Jn HolllCtnin, nr . 2/1984, p. 68.
rilor nrhc olog ice clin an ul 1984, nr . 1 /1985, p. 91. T EODOS l U ANA TOL IE
• Ar la go ti că 1n Rom '1 n ia (de Vnsile D r ăg uţ) , nr . 2/1979 , p . 91.
s T E HFVE A.
• A na li za pro d use l or comercial e hidrol'obizanlc, nr. 2/198 1, p . 51.
SANDU TOMAŞEV SCI-Jl ANCA
• Cnsa Economu clin B u cureşti , nr . 1/1.98,l, p. 76. TUG EAHU LIANA
SĂBĂU NICOLAE • Pro [il at ur a ş i sculptura clccora li vă ele r e n nş tc r e ele la caste lul
• Castelul I la ller din Coplea n , nr . 2/ 1983, p. 80. d in G ri ş, ru" 2/1980, p. 81.
e Gherl a . Aspecte istorico-n rli sli cc ale dezv olt ă rii oraş ului , TOD() S s. l<l NGA
nr. 1/1 984, p. 18. • f'orli fi că ril c mc d icv nl e l u sud-es tu l Tl' n nsilv an ic i, nr. 1/198,1,
SARAFOLEAN GA VRJL Ă ]J' 50.
• L ocuri de lupt ă ş i victorii (40 de a ni ele la rev oluţia de eliber a r e
socia l ă ş i n aţ ion a l ă, a ntifascistă şi n ntiimpcriali slii) nr . 1/1984, p. 3.
• vezi Pavel, Anghe l , 11!'. 1/1085, p . 8.
SAFTOIU ELEDOR TO CA DECEBAL
• P robleme de structuri impu se de lu cr ăr il e de r id ica re n monu- • „Arg u111 c11L ", nr . 2 / UJ84, p . 95.
mentului Ostrov, 111'. 2/1982, p. 21.
SĂSĂHMA N GH. u
• Arhit ectură ş i istori c, la Cluj- Nnpoca, m. 2/ 1981 , p. 92. UH SU VlOHl CA
SEllESTYEN GH. • Va l or ifi cn ren m 11 zn ală n unui monu rnc nt istori c bă i 111ărcan ,
• Nou despre vechi , nr. 2/1982, p . 91. nr. 1 /1982, p . 76.
• Unele cetăţi a le Ba na lului ş i desene le lui L. F. Mars ig li , nr .
1/1 984, p . 41. V
• Despre sLru cL urn portalu ril or go li ec clin l{o mfmia , nr . 2/1984.
p . 43 VLAD IOAN
SIMION VICTOH • Un mo nn me 11t br aşovea n a·1 lupte i pcnlru unitate n a nonnlii . „
• vez i Dobj a nsclii Ana , nr . 1/1081 , p. 30. scm nil'i ca lii , ist or ic ş i des tin , nr. 2/ 1985 , p . 72.
• D in nou despre A rnot n, nr. 2/198,1, p . 62 . VELESCU OL I VEH
SIMlONESCU GI-lEORGllE • Cons i clcr:l'ţ ii p riv ind s isle mali zn l'ca Bucureş ti. lor la s fir ş ilul seco-
• Consi dcrnlii r efer it oar e l a da ta rea n1011u111cnlului de lc 1m1 cl in lulu i a l XIX-lca, nr. 2/1980 , p. 18.
comuna Lelcasca, judelul Olt, m . 1 /1985, p. 82. • Sarcofagu l Domniţe i Bă l aşa de Io n Georgescu , Co ntri b u ~ ii docu-
SIJ\1 IONESCU PETRE me nt ar e, nr. l /1981, p . 79.
• vez i Simi oncscu Gheor ghe, m" l /1985, p. 82. VOICULESCU SANDA
SINIGAL IA TEREZA • Gri gor e Ionescu „Al'hi tccl nrn pc ter ito riul Homânie i de-a lun gul
• Cva r ta lul „Î nvo irii ", reper pe11 L1·11 studiul m:lli lecturii bu t: ur cş ­ veacu rilor" , 111' . 2/1982, p. 90 .
t cnc de l a s r l.rş i tul secolului nl X lX-Jca. 111" 2/1980, p. 33. • Stabilirea liste i de monu mente ele a rhit ec tură. Propuner e de
STR ÎMJ3U M lllAELA me t odo log ie, nr . 1/1983, p . 74 .
• Prc ocupilri de integr ar e volu met ri ci\ a a rh itecturii secolu lu i a l
X IX -l ca ln Clu j- Napoca , nr . 2/1980. p. ::J8. z
• Cons icler a \,ii privind nrhit ccl111·n cas tclu lni Ba nff y cl in Bon\.icla ZAMOHA D AN
jud eţul Clu j, n r . 1/198 1, p. 80 . . • Casa „ [uliu Za 1111c" din Ca pit a l ă, nr . 2/ 1983, p. 96.
e Pr op unere de va lor ificare a cur\ilor clin ce ntrul is tori c nl or n-
şului Cluj -Nn pocn , nr . 2 /198 1, p. 89 . * * *•
• vez i Nea mfll Undin n, 111" :l f'l082 , p . 74.. Lucră ri de co nservare şi punere în vn loa rc a monume ntelor d e
SION A. c ultur ă dl:Ctualc l n anul 1983, nl'. 1 /1981, p. 90.
• In cinta ro mano-b i zanti n ă de la 1-Ji stri a !n lumin a ultime lor cer-
cetări , nr. 1/1980, p. 19 . * * *
Cetat ea dacică d e la Coste ş ti .Scu rtă privire asupra s ist emu lui d e • Lu cr :'\ ri de co nser va re şi punere 'i n va loa re a monume ntelor de
culturii e rcc tuntc ln anu l 198 1, nr . 1/1985, p. 90
construcţi e, nr . 2/1985. p . 3.
STĂNCIOIU RODICA * * *
e Loc uin ~a arhitect ului L. L . Lipizcr clin Bucur cş l.i , 11.1". 1(1 98,4, • Va loril'icarca pnlrimoniului cultur a l naţ.iona l - at itudine şi
p . 78. responsa bilitate rcvoluUon nrc . nr . 2/198·1 , p . 3.

96

http://patrimoniu.gov.ro
 SUMAR • SOMMAIRE • SUMMARY • COJJJ:P>t<AHHE
STU DII ŞI COl\IUNICĂRI
3 - A . SION , Cetatea cln c i că ele l a Costeş ti. Scurtă privire asupra siste-
mului ele co n s ttu e ţi c • La fortc rcssc d ace de C o s teş ti . Brei a pc r~'. U
sur son systcmc ele co nstruclion • Thc Cos teş ti Dnc ian fortrcss .
A brici survcy of the buildin g systcm • - ,ll;a1rnticKa11 11pc-
n OCTh H3 Ko cl'ei uTax. K paTHHJ;I. o6aop CTfJOHTCJl bH Oi-t CHCTCMbl.
13 • P e t er D ERE H , P a trimoniul clădit - c o111pon e 11tă a nv u\i c i n aţ io­
n a le • Ll' p a trimoine bil li - c leme nt com posa nt ele ln rich cssc
n a tionnl c • Th c built p a trimo11 y - a component of thc n a fion a l
wea llh • - CTp OHTCJl bHhtit KCTOfHI4 C3 H11.lt 4JOHA - lf aCTh H a 1~11-
o naJI1>11 o r o 6o r a TcTaa . O rt .l BbCme m!OM Ka'JCCTne c 11 crnMaT H3at11n1
rpa}.ICIHIX MCCTHOCTe tl.
26 Mihai 1SPIR , Observaţii nsuprn arhitecturii popu l ar e din Mo l-
dova . Pc marginea unui r e pertoriu • Obscrvations sur l 'a rchitec-
turc popul a irc ele l a Mol clav ic . E n m ar gc cl ' un rcperloirc • Rc-
marks on thc Moldavian folk a rhilcc lurc • - H e HOTOp hle
3aMC'IaHH11 o n apo].1 110 Jl: a px11Te11Typ c n M OJTAa111111 .
32 - Joana CH I STACll E-PANA lT , \' a l<'nţc le istori ce şi nrlisticc nlc
bi seri c ilor ele le mn cljn judeţul Cluj, propu se pc li s t a monume nte-
lor e \' n leurs hi sloriC[U l'S e l a rti StiC[UCS Cil'S egliSl'S C il bois du
d cpartc mc nl ele Cluj , proposces pour e lassc me nt eo11 1111c monu -
rnc nls historiqm·s • Thc hislori ca l ancl a rti s tie va lul'S or lh e woo-
dcn churchcs from Cluj County propose cl as monume nts • (il c1'0-
pwiec111<1e H xyAO>KCCTIJ C llCllll OCTl1 l\CfJ CllllllllJ,!X 1.1c p11nelt y c31~ a
KJTym, m1mo,re u1-rax n cn11cKe n a MA'l'llHK On .
42 - Ion CHERCIU, Arhite ctura populară clin zona P a nc i ului • L'ar-
ch ilcclu rc popu lairc ele la zone ele P a nc iu • T hc fo lk a rc h itce-
lurc of thc Panciu re gion • H apop,Ha H a px11Tc 11·ryp a :1011!>1
n a utJy .
47 - Dorine i 1C Hll\1 , Tre i monume nte m e clicva le ele le mn clin judeţ ul
Bacău • Trois monumc nl s meclit'!vaux c n bois du clep a rlc mr nt ele
Bacău • Thrcc wooclc n mcdiacva l monume nts of Bacău Count y •
Tp111 cpeAn eneKO Bb!e ACpe eRHHbte n aMATHl1K a y eaAa BaHay .
52 Ioan PANT HU, Ultimul foi şo r ele foc a l Cnpilalei • Le dcrnier
ch â le au a fe u de l a Capitale e Thc las l wa lc h tOWl'r of lhc Capi-
t a l • fl OCJTCAll a H nomap 11 AH 11aJia11•ia CTOJJ llll.lbl .
55 - Doina BOHO~. Mihaela BODEA, Aspecte lega le ele conservarea
une i sculpturi ln piatră • Aspc c ts cn rapport avcc l a conscrva-
tion ci 'unc scu l ptur c cn picrrc • Aspccts conccr n ing lhe conscrvalion
ol a stone scu l pture • J-l e 1w1•opi,ie acne111'bl 11o u cepna1.1111111 Aepc-
DIIHHoR CKYJibnTYfJhl ·
http://patrimoniu.gov.ro
PA TR D IONIU
59 - Petre OPREA , Pi c turi mur a le din c itc va casc bucureş te n e • Pein-
tures murnlcs ele quc lques nrn iso ns ele B uca r cst • Mural paint-
in gs from severa! Buch a r est h o uses • CTc1111 a11 m111uom1cb HcHO-
TOp bLX Gyxap ec1'CHHX :JAa1111J.1:.
64 - N icolae GOGA, Petrr OPHEA . U n m onume nt ele a rhitec tură ur-
b a n ă clin Slatin a de la fin e le seco lului n i XIX-i ea • U n monu -
ment cl ' a r chilccl urc urb a ine ele Sla tin a ele ln fin du X l X" s iecle
• An urba n a r chilect urc monument of Sla tin a a l the encl of thc
X IX-th ce nlur y • ll a MA1'H HK ropOACHott apXHTCKTYP hl' r opop,a
CnaT11Ha Ho111.1a X IX oc11a
69 - Virgil GRĂDINARU , Monume ntul l ui Dimitr ie Ti chindc al de
l a Bcc ich cr ccu Mic • Le monume nt ele Dimitrie T ichindeal ele
Bccichcrccu Mic • The monume nt of Dimitrie Tichinclcal from
Becicherecu Mic • fl aMnTHHH ,ll;HMl11'p1110 IJ,111111HP,HJ1y n Bc'IHHe-
pm1y M1111 .
72 - Ioa n VL AD, U n m onume nt l.Jra şovc an al lupte i pentru unitatea
naţion a l ă e n 111 011u111c nt ele Bra ş ov dedic a la lulle ponr ! ' unite
na liona le • A Braşov monu mc nl de di catc d to t he fi ght for n a-
lion a l unit y • l! aM 11 T11(.{H noci, n~e11 6op1>0 1>1 aa 11 a1.(1101-1a J1b 11 oe
1•n1111 CTBO B r o p ol\c Bpa 111 o n.
DIN ISTORI/\ All ll lTECTURll
75 - Gh. CURINSCHI-VOHONA , lnlroclucer c ln arhitectura comparata .
(lll ) Mode lan'a procese lor de tipo log iza r c • lnlrncluclion dans
Ic dom a ine de I 'ar ch ilee lure comparcc. (li!) Le mocle la gc, etude
des processus de clete rmin a lion typolo g iquc • lnlroduction to
thc comparative archilccturc. (III) Moclclling of lhe t y pologica l
icle nlifica tion processes • Mo}.leJI111pona1rne np o 1.1eccoa apxHTe K-
TYfHI OJ.I: T111111aa1.111 H.
CHONIC I, R ECENZII, INI<' ORMAŢII
90 • Andrei Palcol o g, Cart e d espre „un tratat d e speranţă" ( Vi ctor
SIMION)
91 Mar ius DOBRESCU , Două vesti gii antice clin 11.e publi ca Popu-
lară Socialistă Albania
93 * * * Jndcxul cuprinzlnd tillurilc studiilor Şi articole l or apărute
tn „ Monumente istorice şi de artă" tn anii 1979 - 1985
 2 -198~
MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARTi .

I •

http://patrimoniu.gov.ro