CUPRINS

Capitolul I. Istoricul 3 Capitolul II. Structura cetati...5 Capitolul III. Obiective turistice........7 Concluzii....9 Bibliografie ...10

Capitolul 1 Istoricul

Vzut de pe oseaua care asi!ur le!tura "ntre C#$pulun! i %ra ov& Cetatea '# nov ( construc)ia de*ensiv socotit +a doua vatr a '# novului,& do$in valea %#rsei& de pe cul$ea dealului "$pdurit& unde a *ost ridicat cu $ai bine de ase secole "n ur$. In partea superioara a -arii %arsei la circa 15 .$. sud/vest de %rasov& pe vec0iul dru$ co$ercial care le!a 1prin trecatoarea %ran2 batrana cetate de capitala de odinioara a -arii 'o$anesti Ca$pulun! 3uscel& se a*la orasul 'asnov& $entionat in docu$entele $edievale ca oras/tar!. Sapaturile ar0eolo!ice ne arata ca in epoca dacica& in ca$pia tarilor %arsei& incepand de la poalele $untilor %uce!i si 4iatra Craiului pana la Olt& dacii Cu$idavensis avand ca centru asezarea Cu$idava& $entionata si de !eo!ra*ul Claudius 4tolo$eus pe 0arta sa 4olis 5 cetate situata pe teritoriul a!ricol al orasului 'asnov la circa 500 $etri est de paraul %arsa. Cand 'o$anii au cucerit 6acia& a7un!and cu stapanirea lor in aceste parti& ei au construit alaturi de asezarea dacica Cu$idava& un castru in care au stationat dacii recrutati din localitatea si re!iunea Cu$idava& alcatuind o unitate de soldati au8iliari 1denu$ita 9Co0ors VI :ova Cu$idavensiu$ ;le8andriana92 atestata de o inscriptie in sec al III lea e.n. Cetatea 'asnov a *ost construita prin e*ortul colectiv al locuitorilor din aceasta asezare& a7utati de cei din co$unele invecinate& Cristian si Vulcan& intr/o perioada cand principala ocupatie a acestora era a!ricutura $otiv pentru care s/a nu$it +Cetate -araneasca,. 6enu$irea s/a $entinut de/a lun!ul veacurilor& deoarece 'asnovul a pastrat& c0iar in epoca de in*lorire a breslelor& un pronuntat caracter a!rar. Cetatile taranesti au *acut parte dint/un siste$ de aparare al localitatilor transilvanene e8puse invaziilor. ;colo unde asezarea era in ca$p desc0is au *ost

*orti*icate bisericile& acestea devenind adevarate cetati. In locurile unde con*i!uratia !eo!ra*ica a terenului o*erea obstacole naturale& acestea au *ost *orti*icate cu $ai $ult succes. <ste cazul oraselor 'asnov si 'upea. 4ri$a $entiune docu$entara despre Cetatea -araneasca a 'asnovului dateaza din anul 1335 cand& in ur$a unei noi navaliri a tatarilor in -ara %arsei& a *ost pustiit intre!ul tinut& cu e8ceptia Cetatii 'asnovului si a cetatii de pe dealul -a$pa de la %rasov. ;cestea *iind puternic *orti*icate& au rezistat atacurilor& salvand viata locuitorilor re*u!iati intre zidurile lor. Inceputurile zidirii ei au *ost stabilite de $a7oritatea istoricilor 1avandu/se in vedere te0nica constructiei2 la s*arsitul secolului al =III lea& sau incepuitul veacului al =IV lea. In nici un caz& construirea cetatii nu poate *i atribuita cavalerilor teutoni& cu$ !resit s/a a*ir$at de unii istorici& caci pe lan!a *aptul ca nu e8ista nici o $entiune docu$entara in acest sens& Cetatea 'asnovului prin pozitia ei !eo!ra*ica avea un rol de*ensiv in ti$p ce $isiunea cavalerilor teutoni a *ost o*ensiva si de aparare a !ranitelor. Cetatea nu are un stil ar0itectonic pretentios& ci unul si$plu& apropiat de constructia caselor obisnuite& adaptat cerintelor de *orti*icare. Ca $aterial au *ost intrebuintate piatra si cara$ida& inalti$ea zidurilor este de 5 $etri& iar lati$ea cea $ai $are o prezinta zidul sudic care ne*iind dublat ca celelalte ziduri& in unele locuri are un $etru si 7u$atate. >idurile& ca si turnurile& erau acoperite cu ti!la pentru a preveni incendiile provocate de asediatori. -raseul zidurilor este nere!ulat& din cauza terenului accidentat de la $ar!inea cul$ii dealului pe care il incon7oara& *apt care i$pri$a zidului cetatii pro*ilul unei $asive centuri zi$tate. Co$ple8ul ctatii cuprinde doua curti? una e8terioara& in *ata zidului estic al cetatii& $ar!inita de un zid *orti*icat si dotat cu un turn patrat si una interioara& incon7urata de zidurile si turnurile cetatii. >idurile cetatii& traseul si *or$a lor sunt per*ect adaptate obstacolelor naturale. 6in trei parti sud& vest si nord& zidurile sunt $ar!inite de pante abrupte de cca. 150 $ inalti$e& *oarte !reu de urcat.

4artea estica a cetatii era $ai vulnerabila din punct de vedere al obstacolelor naturale& deoarece avea *or$a de sa usor de trecut. 4entru a intarii capacitatea de aparare& cetatea prezinta in acest sector cele $ai puternice *orti*icatii. Verticalitatea pantelor sud/vest/nordice a *ost atat de in!enios *olosita de constructori& incat privite de la distanta& zidurile cetatii par niste prelun!iri *iresti ale pantelor de piatra. Cetatea -araneasca a 'asnovului a *ost capabila de/a lun!ul $ultor veacuri sa *aca *ata nu$eroaselor atacuri& ocrotind ti$p de peste 500 de ani viata si avutul locuitorilor din 'asnov si din co$unele invecinate. O sin!ura data& pe vre$ea principelui @abriel %atorA& in anul 1B1C& a *ost nevoita sa capituleze& din cauza lipsei de apa& deoarece trupele vra7$ase au interceptat dru$ul spre un izvor tainuit din a*ara cetatii& de unde se aprovizionau cei din cetate. 6ar& in $a7oritatea ti$pului cuprins intre anii 1335 si 1D50& cand a *ost parasita& cetatea a constituit a doua vatra a 'asnovului. 4entru a suplini lipsa unui izvor interior de ali$entare cu apa& 'asnovenii au sapat& intre anii 1BC3 / 1BE0 o *antana interioara. Cetatea a 9!azduit9 in anul 1B00 trupele lui 3i0ai Viteazu dupa in*ran!erea de la 3iraslau. ;st*el& zidurile cetatii alaturi de $uzeul ce se a*la in interiorul lor in prezent& o!lindesc viata zbuciu$ata a locuitorilor pe aceste plaiuri pe parcursul a peste 500 de ani.

Capitolul 2 Structura cetati Fn*atisarea cetii a cunoscut p#nG "n prezent nu$eroase $odi*icGri. I$a!inea conte$poranG totui pGstreazG ele$ente ar0itecturale care pot reconstitui istoria unei *orti*icaii care a rezistat cu succes asediilor la care a *ost supusG. -ipolo!ia cet ii ne este de$onstrat de di$ensiunile acesteia& apro8i$ativ 3500 $p ca supra*a GH $aterialele *olosite pentru ridicarea *orti*ica iilor au *ost piatra i cGr$ida le!ate prin $ortar si$plu& *orti*icaii "ncadrate de D turnuri patrulatere si unul poli!onal. Cetatea '# nov este alctuit dintr/o incint e8terioar ce este a$plasat "n *a)a zidului estic al cet)ii i este $r!init de un zid dotat cu un turn ptrat. >idurile din partea de S& V i : sunt $r!inite de pante abrupte ce au o "nl)i$e de 150 $. Curtea cet)ii are crri "n!uste din piatr& ce sunt lu$inate de *elinare prinse "n zidurile "nalte. ;ccesul in cetatea propriu/zis nu se *ace direct& ci printr/o incintG incon7uratG de un zid de piatrG& a*latG "n prezent in ruin& av#nd in e8tre$itatea de rGsrit un turn de plan dreptun!0iular& din care se pstreaz nu$ai parterul& iar din celelalte trei laturi& sud& vest& vest ( nord zidurile sunt *lancate de pante abrupte cu o "nl i$e de apro8i$ativ 150 $. >idurile dinspre vest ( nord si est erau apGrate de o !alerie continuG din C ante*orturi si 7 turnuri. ;ccesul "n cetate este cea $ai vec0e parte a cet ii& *iind construit nu$ai din piatrG& spre deosebire de cetatea propriu(zis unde "ntalni$ i cr$ida.

Capela Cetaii '#nov

I#nt#na Cetaii '#nov

Cetatea are douG curi? e8terioar si interioarG. In curtea e8terioar 1+curtea din *a a cetii+ sau +!rdina cetii,2& situatG "n partea esticG& erau adpostite vitele. Curtea e8terioar are o intrare pentru ar$a$ent i ali$ente& i o alta& pe sub turnul pGtrat& pentru vite. Fn incinta cetii 1curtea interioar2 erau csuele locuitorilor& care serveau ca adpost i c$ar "n ti$pul asediilor. Fncperile poart denu$iri pe care le re!si$ i la alte ceti GrGneti? 9a colii9& 9a preotului9& etc. 4e v#r*ul colinei a *ost construit o coal i "n anul 1B50 a *ost ridicatG o capela ale cGrei ziduri se $ai vGd i astzi. 6atorit nu$eroaselor invazii $ilitare& cetatea a *ost +a doua vatr a '#novului,. :ea7unsul principal al acestei aezri din cuprinsul cetii& l/a constituit $ultG vre$e& lipsa unui izvor de ali$entare cu apG. C#nd atacurile se prelun!eau& iar rezervele de apG esrau pe s*#rite& re*u!iaii din cetate ieeau noaptea pe poarta principal i aduceau apa de la un izvor tiut nu$ai de ei. 4entru o apGrare e*icient& pantele dealului cetii au *ost de*riate& iar acolo unde ascensiunea se putea *ace uor& au *ost spate anuri "n st#nc.

Curtea Cetaii '#nov

Capitolul 3 Obiective turistice

Fn prezent& turitii $ai pot vizita "n interiorul cet ii si $uzeul de art *eudal& "n care sunt e8puse ar$e& unelte& !alerii& $obilier de epocG& sta$pe& ar$uri& porturi speci*ice secolului& diverse *otocopii ale docu$entelor din acea vre$e. Fn $uzeu $ai sunt e8puse i cateva obiecte neobisnuite secolului nostru& i anu$e& o $asca de tortur i un 7u! care *olosea la transportarea prizonierilor. Fn casele ocupate de vec0ii locuitorii ai '#novului& cu secole in ur$& s/au a$ena7at buticuri de unde turitii pot ac0izi iona di*erite suveniruri& pietre se$i/ preioase& obiecte de art& cGri "n care sunt prezentate istoria si tradi ia locului& etc. Fn centrul cetii a $ai *ost a$ena7at i un bar/teras& unde turi tii se pot odi0ni dup lun!a pli$bare printre ruine. Obiective -uristice in zona 'asnov? Fn a*ar de cetatea '# nov& "n zon $ai pute)i vizita case sse ti& cu *ru$oasele lor por)i colorate& biserici sau un castru ro$an. 6ac sunte)i $ai aventuro i& *ace)i o pli$bare prin C0eile '# noavei.

Castrul roman

e la Cumi ava . ; ezarea dacic este a ezat pe teritoriul

a!ricol al ora ului '# nov& la apro8i$ativ 500 de $etri de r#ul %#rsa. Castrul ro$an descoperit aici a *ost construit la "nceputul stp#nirii ro$ane& pentru a suprave!0ea

cile de ptrundere peste $un)i "n Jara %#rsei. Cu$idava este a$intit "ntre Kora ele strlucite ale 6aciei, de ctre !eo!ra*ul Claudius 4tole$eu din ;le8andria. !estivalul "cvestru #i $ilele R%#novului are loc la "nceputul verii i este or!anizat de 4ri$ria '# novului& "n colaborare cu Consiliul Lude)ean %ra ov. ;u loc de*ilri ale clu arilor& de$onstra)ii cu trsuri i cai& dresa7& totul asezonat cu dansuri i c#ntece populare. Biserica "vang&elic' se a*l "n centrul '# novului. ; *ost construit "n secolul al =III/lea& iar picturile $urale dateaz din secolul al =VI/lea. Biserica Orto o(' cu ci$itirul eroilor. ; *ost construit "n 13DE i !zduie te un $ic $uzeu. C&eile R%#noavei. ;ici pute)i s *ace)i bun!ee/7u$pin!& cobor#ri "n rapel& s conduce)i un ;-V sau s v c)ra)i. Case s'se#ti vec&i. 4e $ulte dintre strzile '# novului ve)i "nt#lni case ce au o vec0i$e de 100/C00 de ani. ;ctivit)i) -uri tii ce doresc s viziteze cetatea vor r$#ne i$presiona)i de $iestria construc)iei acesteia& precu$ i de at$os*era $isterioas care plute te "n aer. Interiorul cet)ii& precu$ i $uzeul de art *eudal adpostesc o $ultitudine de ar$uri& unelte& ar$e i docu$ente. Fn $uzeul din cadrul cet)ii sunt e8puse de ase$enea i c#teva obiecte neobi nuite& printre care un 7u! i o $asc de tortur. ;cestea erau *olosite "n acea perioad pentru transportarea prizonierilor. Fn interiorul cet)ii au *ost a$ena7ate nu$eroase buticuri i $a!azine de unde se pot cu$pra suveniruri& obiecte de art sau pietre se$i/pre)ioase. 6e ase$enea pute)i ac0izi)iona i cr)i "n care sunt relatate in*or$a)ii despre istoria cet)ii. O alt activitate de$n de $en)ionat din cadrul Cet)ii '# nov se re*er la tirul cu arc& unde v pute)i e8ersa priceperea pe )intele de 0#rtie. 6up pli$barea lun! printre ruinele cet)ii& pute)i s v rela8a)i pe terasa a$ena7at "n cetate.

C*PI+O,U, Conclu.ii

Cetatea 'asnov este unul dintre cele $ai *ru$oase locuri construite de oa$eni in 'o$ania. C0iar daca popularitatea ei nu depaseste alte cetati sau castele care au bene*icial de o pro$ovare $ai a!resiva. 'asnovul este o cetate taraneasca si pastreaza parca $odestia si *ru$usetea si$pla a traditiei si a istoriei poporului ro$an& a poporului $ai de!raba decat a nobili$ii si a conducatorilor& a celor $ulti. 6incolo de $ostenirea pe care o reprezinta cetatea 'asnov aici poti vedea si lucrari $ai $ult sau $ai putin inspirate ale autoritatilor sau a altor oa$eni. :u poti sa nu te intrebi cu$ ar *i arata cetatea daca apartinea ;n!liei sau Irantei sau patri$oniului oricarei alte tari cu bani& idei si $ai ales respect pentru istorie. Oricu$ ar *i& Cetatea 'asnov e un loc pe care nu trebuie sa/l ratezi. O zona care trebuie vazuta in liniste& nu in !raba si $ai ales cu $ult respect.

Bibliografie

1. http://floarealbastra.clubromantic.ro/nr7/reportaj3.htm 2. http://tarabarsei.eu/cetatea-taraneasca-rasnov/ 3. http://eugenrogojan.wordpress.com/tag/cetate/ 4. http://floarealbastra.clubromantic.ro/nr7/reportaj3.htm . http://www.infoghidromania.com/cetatea!rasnov.html ". http://www.unceai.ro/obiectiv-turistic-cetatea-rasnov-#iduri-piatra-arta-feudala 7. http://www.euro-turism.ro/cetatea-rasnov-obiectiv-turistic-de-prim-rang/