Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe
locale, se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie. Daca bugetul local nu poate fi
adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile,
activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget
local, dar nu mai tarziu de 45 de zile de la data publicarii a Legii bugetului de stat in Monitorul
Oficial.
Consiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot secret, iar hotararile cu
caracter individual cu privire la persoane, vor fi luate intotdeauna prin vot secret, cu exceptia
situatiilor prevazute de lege.
Hotararile consiliului local se semneaza de catre presedintele sedintei respectiv, se
contrasemneaza, pentru legalitate, de secretar si se comunica primarului si prefectului de indata,
dar nu mai tarziu de 10 zile. Hotararile normative devin obligatii de la data aducerii lor la
cunostLegea stabileste anumite incompatibilitatii aratand ca anumiti consilieri, in anumite
situatii, trebuie sa se abtina de la deliberare si votare. Astfel, nu poate lua parte la deliberarea si
adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sotie, sot, afini sau rudele sale pana la
gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterii consiliului.
Hotararea consiliului local este prin excelenta act administrativ, ea putand avea caracter
normativ sau individual, cum se si mentioneaza expres in art. 49 din Legea administratiei publice
locale, cu toate consecintele ce decurg de aici, inclusiv in contenciosul administrativ, dar se pune
problema de a sti daca consiliul local nu emite sau incheie si alte categorii de acte juridice. Legea
anterioara a administratiei publice locale, calificand unitatile administrativ-teritoriale ca persoane
juridice, facea distinctie intre personalitatea lor juridica de drept privat si cea de drept public. 'Va
persoane juridice au in proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept
public sunt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local, potrivit Legii nr.
215/2001, republicata.
Rezulta din aceste dispozitii calitatea consiliului local si de organ al persoanei juridice de
drept privat, incheind actele specifice circuitului civil, respectiv calitatea sa de organ al
persoanei juridice de drept public, in virtutea careia emitea nu numai acte unilaterale, dar putea
incheia si contracte administrative.
Cum trebuie sa privim aceasta problema, prin prisma Legii administratiei publice locale
in vigoare, care retine, pentru unitatile administrativ-teritoriale, doar calitatea de persoana de
drept public:
'Comunele, orasele, municipiile si judetele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au
patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina' [art.21 din Legea nr. 215/2001, republicata].
Pe de alta parte, art. 21 precizeaza ca primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu
alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice, romane sau straine, precum si injustitie1.
Datele, in opinia noastra, nu s-au schimbat in ceea ce priveste consiliul local, de vreme ce
primarului ii sunt retinute numai sarcini de reprezentare, dimpotriva, noua reglementare ne ofera
argumente in plus pentru a sustine ca o 'hotarare' a consiliului local poate sa aiba si semnificatia
exprimarii acordului de vointa al persoanei juridice (unitatea administrativ-teritoriala) pentru
incheierea unui contract, cu osebire a unui contract administrativ, cu toate consecintele care
decurg de aici.
Alta este problema calitatii procesuale pasive in litigiile civile sau in litigiile de
contencios administrativ. De fiecare data cand actiunea vizeaza hotarari ale consiliului local,
existand si capete de cerere de ordin patrimonial, in litigiu, alaturi de consiliul local trebuie sa fie
chemat si primarul, care exercita functia de ordonator principal de credite, potrivit art. 63 pct.4
din Legea nr. 215/2001. republicata in anul 2007.
Legea sa precizeaza dreptul primarului de a incheia contracte, care sa fie supuse ulterior
aprobarii consiliului local, ceea ce inseamna ca manifestarea de vointa a persoanei juridice
(unitatea administrativ-teritoriala) se realizeaza prin primar, ca organ al acestei persoane,
contractul fiind incheiat sub conditie. Se intelege ca refuzul consiliului local de a adopta o
hotarare, ca si hotararea data cu incalcarea dispozitiilor imperative ale legii, pot fi atacate in fata
instantelor de contencios administrativ.
Raspunderea consilierilor
Potrivit art. 51 alin.(l) din Legea administratiei publice locale, in exercitarea
functiei, consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale, fiind ocrotiti de lege,
dar acest lucru nu inseamna ca ei si, apoi, consiliul in ansamblul sunt
iresponsabili. intr-un fel sau altul, toate reglementarile actuale din tarile
occidentale cuprind dispozitii prin care consacra o forma de raspundere
politica, disciplinara, penala sau materiala. De pilda, in Italia, este
reglementata si solutia motiunii de cenzura pentru primar si presedintele
consiliului provinciei2.
functionare a consiliului. Pe de alta parte, insa prin reglementarea din 2001, s-a introdus si
sanctiunea declararii vacante a locurilor consilierilor care au lipsit nemotivat de la sedintele de
constituire, mentinand, adevarat intr-o forma perfectionata sub aspectul garantiilor de legalitate,
sanctiunea suspendarii din functie a consilierului, solutii retinute, cu unele completari pe fondul
unei evidente perfectionari redactionale, de catre Legea nr. 215/2001, republicata in anul 2007.
Legea privind Statutul alesilor locali, dupa ce, intr-un capitol, se ocupa de 'protectia
legala a alesilor locali', in altul, de 'drepturile alesilor locali', se opreste si la 'raspunderea
alesilor locali'. Primul articol din acest ultim capitol vine, adevarat, nu pana la capat,
sa 'dezvolte' textul de principiu: 'Alesii locali raspund, dupa caz de fapt si se pronunta cu
privire la dizolvarea consiliului local. Hotararea instantei este definitiva si se comunica
prefectului.
Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in conditiile legii.
Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin
25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii
administrativ-teritoriale.
Cheltuielile pentru organizarea referendumului se suporta din bugetul local.
Referendumul local este organizat, in conditiile legii, de catre o comisie numita prin
ordin al prefectului, compusa dintr-un reprezentant al prefectului, cate un reprezentant al
primarului, al consiliului local si al consiliului judetean si un judecator de la judecatoria in a
carei jurisdictie se afla unitatea administrativ-teritoriala in cauza. Secretarul comisiei este
asigurat de institutia prefectului.
Referendumul este valabil, daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din
numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local inceteaza inainte de
termen, daca s-au pronuntat in acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al
voturilor valabil exprimate.
Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la
propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la
ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea
consiliului local sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului.
Pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, in absenta acestuia, secretarul
unitatii administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, orasului sau
municipiului, potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin, potrivit legii.
Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau din initiativa primarului, dupa
caz, comisii mixte formate din consilierii locali, functionari publici si alti specialisti, pe perioada
determinata. Componenta comisiilor mixte, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatii
acestora se stabilesc prin hotarari ale consiliilor locale. Sedintele comisiilor mixte sunt publice.