Sunteți pe pagina 1din 11

Stim cu totii ca omul este in proportie de aproximativ 70-80% apa, in functie de varsta ..

cu
cat imbatranim mai mult cu cat apa se reduce din noi. Astfel nevoia de hidratare este un
factor vital al supravietuirii iar specialistii recomanda consumul a minim 2 litri jumatate de
apa pe zi.
Pentru ca omul este foarte inventiv si are nevoie de diversitate si de noutate, in timp apa a
fost inlocuita treptat treptat de alte lichide mai multe sau mai putin asemanatoare. Astfel
prin diferite combinatii si experimente exploatand practic nevoia de hidratare s-a nascut o
adevarata industrie de zeci si sute de sortimente de bauturi racoritoare de toate culorile
si toate mirosurile si pentru toate varstele. Reclama agresiva si continutul in exces de
substante chimice au deturnat practic omul de la consumul de apa spre consumul de astfel
de cocktail-uri, care in loc sa potoleasca setea ele dezhidrateaza si imbolnavesc corpul .
Imi vin in minte celebrele sucuri Tec, care au aparut ca ciupercile imediat dupa revolutie.
Pentru cei care au prins acele vremuri si au apucat sa care sacosele cu sticle de plastic la
incarcat, nu pot sa va spun decat ca lichidele colorate si foarte dulci care ne incantau
simturile erau bombe de e-uri si aspartam. Dar din lipsa de altceva si mai ales din lipsa de
informatie si educatie in domeniu, tec-ul era visul romanului ingradit atatia ani de
socialism.
Din 1990 insa, odata cu sucurile Tec, au inceput sa-si fac aparitia in tara treptat treptat
marii jucatori de pe piata bauturilor racoritoare, iar vreme de ani buni romanul nostru a
devenit cel mai bun prieten al acestor bauturi. In ultima vreme insa odata cu o renastere
pe plan mondial, societatea a inceput sa traga semnale de alarma in privinta efectelor
consumului de astfel de lichide, iar oamenii au devenit mai responsabili mai atenti si mai
informati.
Intr-un articol publicat de reuters, un studiu facut pe 40.000 de oameni a scos la iveala
faptul ca americanii au redus consumul de bauturi carbogazoase cu un sfert in ultimii 9 ani.
Astfel prin tot felul de programe prin care s-a interzis vanzarea lor precum si a mancarii
fast-food in scoli sau imprejurul lor si prin campanii de educare si informare a oamenilor,
rezultatul s-a vazut in consumul scazut de zahar provenit din astfel de alimente in ultimii
ani.
Dar in timp ce lumea se trezeste sa vedem ce se intampla in magazinele din tara noastra.
Conform studiului facut de A.N.P.C.P.P.S asupra cantitatii de fructe prezente in bauturile
carbogazoase, precum si alti indicatori precum coloranti, e-uri, zaharuri si conservanti
situatie se prezinte astfel:
Continut de fruct
In ceea ce priveste continutul de fructe, sau mai corect spus de concentrat de fruct , marile
companii de profil folosesc acest aspect pentru a-si promova mai bine produsele. Doar

mentionarea faptului ca bautura respectiva contine un fruct sau pulpa de fruct sau orice
alta parte a fructului deja ii confera atribute deosebite chiar sanatoase, terapeutice.
Dar sa vedem cum se prezinta situatia din punct de vedere al studiului facut de
A.N.P.C.P.P.S.
Sortiment

Continut suc concentrat fruct (%)

Nestea Peach

min 0,1%

Adria flori de soc

0.10%

Nestea Ceai Verde

0.10%

Lipton Ice Tea cu aroma de piersica

0,10%

Lipton Ice Tea cu suc de lamaie

0,10%

Pepsi Twist Lemon

0,15%

Schweppes Mandarin

min 2%

Mirinda

4%

Frutti Fresh Tutti Frutti

min 4%

Frutti Fresh Pere

4%

Frutti Fresh Grapefruit

4%

Fanta Portocale

min 5%

Cico portocale

min 5%

Bautura racoritoare Carrefour suc de


portocale

min 5%

Puteti sa vedeti tot studiul aici


Este chiar amuzant cum nici o bautura nu depaseste pragul de speriat de 5% care de multe
ori este intarit cu acest min(minim), in ideea ca este posibil chiar probabil sa contina mult
mai mult, acesta fiind doar minimul. Oricum de departe cel mai tare min sta indreptul lui
Nestea Peach, min 0.1%.
Coloranti
Dar sa trecem mai departe . Dupa cum am vazut legatura dintre fructe si bauturile
carbogazoase este una destul de subreda, insa trebuie sa fie si ceva bun in ele de le
consuma atat lume cu atat placere. Asa ca sa trecem la capitolul 2. Coloranti. Cu siguranta
nu a-ti crezut ca sucurile au culoarea rosie , galbena sau verde de la cantitatea mare de
fructe prezente in ele ..dupa cum am vazut mai sus...! Nu, culoarea este data de niste
substante chimice numite coloranti care in marea lor majoritate s-a demonstrat ca sunt
deosebit de periculoase pentru sanatate.

Sa vedem ce spune studiul A.N.P.C.P.P.S. despre asta :


Denumire produs

Cod numeric

Denumire chimica colorant

Total

Mirinda

E 160 a, E 160 e Beta carotene, Beta apo 8 carotenal

Bautura racoritoare
Carrefour suc de
portocale

E 160 a, E 160 e Beta-caroten, Beta apo 8 - carotenal 2

Adria flori de so

E 160 a, E 13

beta-caroten si albastru patent V

Pepsi Twist Lemo

E 150

carame

Pepsi Max

E 150

carame

Fanta Portocale

E 160 a

Beta - caroten

Coca Cola E

150 d

caramel

Schweeps Mandarin

E 160 a

Beta caroten

Frutti Fresh
Grapefruit

E 163

Antocianine, concentrat de morcov si


sofrane

Tot studiu se poate vedea aici:


E un mister pentru mine de ce este nevoie de doi coloranti intr-o bautura ca sa-i dea
culoare. Sper ca nu se apuca acum sa faca combinatii de culori pentru a forma tot felul de
nuante. Oricum se pare ca mai toate sunt vopsite, dar sunt cateva care nu prezinta totusi
nici un colorant. Acestea ar fi , conform aceluiasi studiu: 7up, Lipton Ice Tea cu aroma de
piersica, Lipton Ice Tea cu suc de lamaie, Lipton Ice Tea cu ceai verde, Bio Cola si inca
cateva. Ma gandesc cum oare acest Lipton Ice Tea cu aroma de piersica, are culoarea
asemanatoare pierisicii cand nu are colorant si contine 0.10% concentrat de fruct...?
Dar sa continuam...
Conservanti
Pai dupa ce le-am pus fructe si le-am vopsit , acuma trebuie sa vedem si ce conservanti se
folosesc, doar bauturile carbogazoase trebuie sa reziste in still de Highlander pe rafturile
super si hyper si mega si mini si a altor altfel de marketuri.
Conform aceluiasi studiu situatia se prezinta astfel:
Producator
Romaqua Group Borsec

Sortiment
Cico portocale 2

Denumire
chimica

Cod
numeric

Benzoat de sodiu, E 211,


sorbat de potasiu E202

Total
2

S.C. Carrefour S.A

Bautura racoritoare
Benzoat de sodiu, E 211,
Carrefour suc de portocale sorbat de potasiu E202

European Drinks S.A

Adria flori de soc

Benzoat de sodiu, E 211,


sorbat de potasiu E202

European Drinks S.A

Frutti Fresh Grapefrui

Benzoat de sodiu, E 211,


sorbat de potasiu E202

Westtim Canning Corp


S.A

Pepsi Twist Lemon

Benzoat de sodiu E 211

Westtim Canning Corp S. Pepsi Ma

Citrat de sodiu

E331

Coca Cola HBC Romania Sprit


S.R.L.

Benzoat de sodiu E 211

Coca Cola HBC Romania Schweeps Kinley Toni


S.R.L.

Sorbat de potasiu E 202

Cum vedeti si la capitolul conservare stam destul de bine. Preferate am vazut ca sunt
substantele numite sorbat de potasiu si benzoat de sodiu. Sa vedem ce gasim despre ele.
Sorbat de potasiu
Nu ma prea pricep la chimie dar conform descrierii de pe o pagina de specialitate ... pare
un component chimic destul de periculos :
1. Identificarea produsului
Denumire INCI :Sorbat de potasiu
1.1 Utilizarea preparatului
Aplicabilitate : Conservant utilizat in industria alimentara
1.2 Identificarea pericolelor substantei/preparatului chimic periculos
Atentie Poate cauza iritatii ale tractului respirator, ale ochilor si pielii.
Potentiale efecte asupra sanatatii.
Ochii : Poate fi periculos, in urma contactului cu ochii (iritant)
Pielea : Poate fi periculos in urma contactului cu pielea (iritant). Inflamarea pielii se
manifesta
prin mancarime, exfoliere, inrosire si, uneori, prin aparitia basicilor.
Ingestie : Nu se cunosc efecte acute ale acestui produs datorita ingerarii.
Inhalare : Poate fi periculos in caz de inhalare, prin iritarea plamanilor

Efecte asupra mediului : Produsul nu este calificat ca si periculos pentru mediu conform
directivei 67/548/EC si amendamentelor sale. Utilizatorul este sfatuit sa lucreze in
conditii si sa evite contaminarea mediului.
Gasiti mai multe detalii aici :
Sa vedem si despre benzoatul de sodiu, informatii de pe acelasi site.
Benzoatul de sodiu
1. Denumire produs: Benzoatul de sodiu
1.1 Utilizarea substantei/preparatului chimic periculos
Utilizare : in industria cosmetica, alimentara
1.2 Identificarea pericolelor substan?ei/preparatului chimic periculos
Clasificarea si etichetarea se face in acord cu legislatia nationala : OUG 200/2000 si HG
451/2001
Indicarea pericolului : Xi
Fraze R
R36/37/38 : iritant pentru ochi , sistemul respirator si piele
Fraze S
S26 : in cazul contactului cu ochii, se spala imediat cu multa apa si se consulta un specialist.
S36 : a se purta echipament de protectie corespunzator.
Masuri de prim ajutor
4.1. Inhalare : duceti persoana la aer curat Daca nu respira a se face respiratie artificiala.
Daca respiratia este dificila dati-i oxigen.
4.2. La contactul cu pielea : spalati pielea imediat cu sapun si apa din abundenta.
4.3. La contactul cu ochii : clatiti cu apa din abundenta cel putin 15 min si consultati
medicul.
4.4. Ingestie : daca a inghitit a se spala imediat gura cu apa din abundenta.
No comment ..dar sa continuam .. defapt am unul singur... periculoase in contact cu pielea ,
cu ochii, in caz de ingestie, inhalare...si sunt aditivi alimentari ?????... deci in cazurile astea
sunt periculoase dar daca le bei cu o cola e in regula.
E-uri
Era absolut normal ca bunele prietene ale alimentelor procesate , e-urile sa fie prezente
pe lista noastra. Iar conform sursei care se afla la baza acestui articol lucrurile stau in felul
urmator:
Sortiment
Adria flori de soc

Denumire chimica

Cod numeric

Acid citric, ciclamat de E330, E 952, E951,

Total
11

sodiu, aspartam,
E950, E300, E414,
acesulfam de potasiu, E445, E160a, E131,
acid ascorbic, guma
E211, E20
arabica, guma de ester,
betacaroten, albastru
Patent V, benzoat de
sodiu, sorbat de potasi
Bautura racoritoare
Carrefour suc de
portocale

Acid citric, acid


E330, E300, E414,
ascorbic, guma
E445, E202, E211,
arabica, guma de ester, E160a, E160
sorbat de potasiu,
benzoat de sodiu,
beta-caroten, betaapo-8`-carotenal

Frutti Fresh Grapefrui Acid citric, polifosfat E330, E452(i), E414,


de sodiu, guma
E445, E410, E211,
arabica, guma de ester, E202, E16
guma Carruba,
benzoat de sodiu,
sorbat de potasiu,
antocian

Cico portocal

Acid citric, acid


ascorbic, citrat
trisodic, guma
Carruba, betacaroten, benzoat de
sodiu, sorbat de
potasiu

E330, E300, E331(iii), 8


E410, E160a, E211,
E202

Frutti Fresh Pere

Beta-caroten, acid
citric, guma arabica,
guma de ester, acid
ascorbic, benzoat de
sodiu, sorbat de
potasiu

E160a, E330, E414,


E445, E300, E211,
E20

Mirinda

Acid citric, sorbat de E330, E202, E300,


potasiu, acid ascorbic, E414, E160e, E160
guma arabica, betaapo-8`-carotenal,
beta-caroten

Pepsi Max

Caramel, aspartam,
acid fosforic, citrat de
sodiu, acid citric,
E150a, E951, E338,
E331, E330, E95
acesulfam de potasiu

Coca Cola Zero

Caramel, ciclamat de E150D, E952, E950,


sodiu, acesulfam de
E951, E338, E33
potasiu, aspartam,
acid fosforic, citrat de
sodiu

Coca Cola Ligh

Caramel, ciclamat de E150D, E952, E950,


sodiu, acesulfam de
E951, E338, E33
potasiu, acid fosforic,
acid citric

Mountain Dew

Acid citric, acid


E330, E300, E202,
ascorbic, sorbat de
E414, E160
potasiu, guma arabica,
beta-caroten

Coca Cola

Caramel, acid fosforic E150D, E338 2

Pepsi

Caramel, acid fosforic E150D, E338

Lista este destul de mare si un singur produs nu are nici un E si acela este Bio Cola. Sincer
nici nu stiam ca exista asa ceva.
Un singur amanunt totusi despre acidul fosforic care vad ca este ultra popular:
Dupa Grace Wysjak, profesor la Institutul de Sanatate Publica de la Harvard, pomparea
constanta a acidului (acid fosforic) in intregul corp duce la fenomene de decalcifiere
osoasa, care sunt foarte periculoase in zona soldului, la femeile in varsta. Dr. Dale Sandler
si echipa sa au demonstrat ca acidul fosforic in organism creste de 2 ori incidenta aparitiei
insuficientei renale, modifica functionarea normala a rinichilor si creste riscul aparitiei

pietrelor. Una sau mai multe doze din bauturile carbogazoase produc un dezechilibru
metabolic care se manifesta prin cresterea tensiunii, a greutatii, glicemiei si a
colesterolului, dupa inregistrarile obtinute in celebrul Studiu Framingham (Borton). Un asa
mare exces de calorii lichide inhiba necesitatea fireasca a copiilor de a se odihni, iar pe
termen lung, favorizeaza obezitatea.
..si asta ne aduce la ultimul punct din acest studiu si anume zaharuri.
Zaharuri
Se stie sau nu, bauturile carbogazoase contin cantitati foarte mari de zahar. Ca sa va faceti
o idee urmariti aceste fotoografii preluate de pe site-ul www.sugarstacks.com. Tineti cont
ca fiecare cub de zahar are cam 4 grame.

Dar sa vedem ce spune si studiul nostru facut de A.N.P.C.P.P.S.


Producator

Sortiment

Zaharuri

Zaharuri

Zaharuri

Zaharuri g/ 1l

g/100 ml
Coca Cola HBC
Romania S.R.L

13.50

g/500 ml

33.75

67.50

135.00

Quadrant Amroq Mountain 13.10


Beverages S.R.L. Dew

32.75

65.50

131.00

Quadrant Amroq Mirinda


Beverages S.R.L.

12.91

32.28

64.55

129.10

Schweeps 12.60
Bitter
Lemon

31.50

63.00

126.00

Coca Cola HBC


Romania S.R.L.

Fanta
Madness

g/250 ml

Quadrant Amroq 7up


Beverages S.R.L.

11.83

29.57

59.15

118.29

Quadrant Amroq Pepsi


Beverages S.R.L.

11.36

28.40

56.80

113.60

Coca Cola HBC


Romania S.R.L

Coca Cola 10.60

26.50

53.00

106.00

Coca Cola HBC


Romania S.R.L.

Fanta
10.30
Portocale

25.75

51.50

103.00

Exista si produse care nu contin deloc zaharuri, precum Bio Cola, Coca Cola Light, Coca
Cola Zero, Pepsi Max, insa acestea contin un indulcitor, aspartamul, ce pare fi mult mai
periculos decat zaharul.
Aspartamul a fost descoperit accidental in 1965, cand James Schlatter, chimist la
compania G.D. Searle, testa un medicament anti-ulcer.
Codul european pentru aspartam este E 951, si este "inrudit" cu E 950 (acesulfam K),
facand parte din categoria indulcitorilor chimici (artificiali).
Despre "beneficiile" folosirii aspartamului s-a scris foarte mult. Revista Nexus a acordat
acestui subiect o deosebita atentie: doua numere (din oct. - nov.1995 si dec.1995 ian.1996) au gazduit importante articole despre aspartam si ce se ascunde in spatele
afacerii.
Aspartamul este, de departe, cel mai periculos aditiv chimic de pe piata alimentara. Un
raport al FDA (Administratia Alimentelor si Medicamentelor din SUA) releva faptul ca
peste 75% din reactiile adverse reclamate de aditivii sintetici se datoreaza aspartamului!

Multe dintre aceste reactii sunt foarte serioase, printre acestea fiind prezenta chiar
moartea, dupa cum se releva intr-un raport al DHHS (Departamentul de Sanatate si
Servicii Umane) al SUA din 1994. Iata doar cateva din cele peste 90 de simptome
documentate in raport: spasme musculare, probleme de vedere, atacuri de panica, vorbire
ingreunata, tahicardie, palpitatii, pierderea memoriei, pierderea auzului, ameteli, dureri de
cap, dureri generalizate, depresie, oboseala accentuata, iritabilitate, insomnie, respiratie
ingreunata, etc.
Cercetatori care studiaza efectele aspartamului au aratat ca acesta declanseaza si
agraveaza urmatoarele boli cronice: tumori pe creier, scleroza multipla, epilepsie, boala
Parkinson, sindromul Alzheimer, retardare mintala, fibromialgie, diabet, etc.
Aspartamul este fabricat din trei substante chimice: acidul aspartic, fenilalanina si
metanol. In cartea "Prescription for Nutritional Healing", scrisa de James si Phyllis Balch,
aspartamul se afla pe lista denumita "otravuri chimice" Dar vom vorbi mai mult despre
aceasta dulce otrava care nu se afla numai in bauturile carbogazoase in alt articol.
Daca tot nu v-ati facut o idee clara asupra cantitatilor uriase de zahar care se gasesc in
bauturile carbogazoase si a efectelor devastatoare pe care le au asupra sanatatii, haideti
sa vedem impreuna ce se intampla in decurs de o ora cu o persoana care bea o cana de, sa
zicem Cola.
In primele 10 minute: 10 lingurite de zahar intra in sistemul tau. (100% din aportul zilnic
recomandat). Nu vomiti imediat din cauza excesului de dulce, deoarece acidul fosforic ii
taie aroma ajutand sistemul sa tina zaharul sub control.
20 minute: Nivelurile de zahar din sange cresc ametitor, provocand o explozie de
insulina. Ficatul raspunde la acest lucru prin transformarea oricarei bucati de zahar pe
care poate pune mana in grasime.( Si exista o multime de zahar disponibil in acest moment)
40 minute: Absorbtia cafeinei este completa. Pupilele ti se dilata, presiunea in sange se
ridica, iar ca raspuns ficatul arunca mai mult zahar in fluxul sanguin . Receptorii
adenozinei din creier sunt acum blocati si astfel se previne somnolenta.
45 minute: Corpul tau creste productia de dopamina stimuland centrele de placerea din
creier. Este fizic acelasi mod in care functioneaza si heroina.
60 minute: acidul fosforic leaga calciu, magneziu si zincul in intestinul inferior, oferind un
nou impuls metabolismul. Situatia este agravata si de dozele mari de
zahar si indulcitori artificiali si de asemenea si de cresterea excretiei urinare de calciu.
60 de minute: proprietatile diuretice ale cofeinei intra in joc. (te face sa urinezi.) In acest
moment poti fi sigur ca vei urina ,legatura de calciu, magneziu si zinc, care trebuia sa
ajunga la oasele tale, precum si alti electroliti de sodiu si apa.
60 minute: In timp ce avalansa din tine se retrage incepi sa ai o cadere de zahar.

Devi iritabil si / sau lent. Ai eliminat deasemenea acum si toata apa care era in Cola. Dar
nu inainte de a o infuza cu elemente nutritive valoroase corpul tau care ar fi
putut fi folosite pentru lucruri ca hidratarea sistemul tau sau de a construi oase si dinti
puternici.
Deci, asta este, o avalansa de distrugere intr-un singur pahar. Imaginati-va daca beti
aceasta zi dupa zi, saptamana dupa saptamana sau chiar de mai multe ori pe zi corpul
vostru este supus unui program de autodistrugere.
Sfatul de urmat este simplu, probabil cel mai simplu. Beti apa oameni buni, apa de izvor.
Daca nu aveti acces la un izvor nepoluat, beti apa din comert in care sa puneti o planta
vie..busuiocul este un exemplu bun. Cand corpului tau ii este sete, el stie exact ce vrea , stie
exact ce cere. Cere ce a fost proiectat sa primeasca. Nu uitati suntem 80% apa, nu Cola.
Surse:
http://www.sterachemicals.ro/materii_detalii.php?cod=4
http://www.sterachemicals.ro/images/pdf2/sorbat%20de%20potasiu.pdf
http://www.testecomparative.ro/uploads/news/studii/Studiu%20bauturi
%20racoritoare.pdf
testecomaprative.ro
http://www.sugarstacks.com/beverages.htm
http://www.formula-as.ro/2009/880/medicina-naturii-44/deshidratarea-11432 bauturile carbogazoase