Monumente Din

Arhitectura Antica Si
medievala din localitate
 Monumente Antice

Arhitectura Geţilor: Geţii locuiau în aşezări, întărite de la natură, amplasate pe promontorii, protejate printr-o
linie sau cîteva de fortificaţii: şanţuri şi valuri din partea vulnerabilă, cu bastioane din pămînt la intrările pe teritoriul
cetăţilor. Se întîlnesc cetăţui cu linii de fortificare fără gol de acces pe teritoriul întărit. Geţii au creat un tip nou de
horodişti: cu fortificaţiile din valuri şi şanţ de forme circulare sau ovale, construite pe şes, locuri deschise sau amplasate
pe pante. Cetăţile cu fortificaţiile în semicerc erau construite pe marginea unor promontorii cu malurile abrupte, închizînd
accesul dinspre cîmp. Locuinţele geţilor erau de suprafaţă sau adîncite în sol, rectangulare în plan, de la care au rămas
doar podeaua lipită cu lut, pereţii din carcasă din pari, cu îngrădire din nuiele, lipite pe ambele păţi, au dispărut. În unele
cazuri s-au păstrat soclul pereţilor din piatră.
Arhitectura dacilor, ca expresie spaţial-volumetrică în mare parte a rămas necunoscută din cauza cuceririi părții
centrale a statului dac de către romani şi distrugerii clădirilor monumentale, de la care s-au păstrat doar părţile din sol.
Arhitectura părţilor spaţiale a clădirilor dacilor poate fi cunoscută în linii generale după imaginile în relief, incluse pe
construcţiile comemorative romane – Columna lui Traian din Roma şi Monumentul triumfal de la Adamclisi, unde sunt
reproduse episoadele importante ale cuceririi Daciei, cu reprezentarea locuinţelor, cetăţilor, sanctuarelor, podurilor,
castrelor romane. etc. Expresie a civilizaţiei evoluate a dacilor serveşte Marele sanctuar circular de la Sarmizegetusa
Regia, reproducerea în piatră a calendarului dacic, şi posibil, un observator astronomic. Asemenea sanctuare sînt larg
cunoscute în arealul locuit de geto-daci, dar sanctuarul-calendar din Grădiştea Muncelului se evidenţiază printr-o
realizare constructivă perfectă. Are un plan din două cercuri concentrice, şi o celulă în formă de potcoavă, amplasată în
centru, cu axa orientată nord-vest – sud-est. Are similitudini cu sanctuarul de la Butuceni, mai simplu, dar care este cu 3-
4 secole mai timpuriu.
 Arhitectura din „mileniul întunecat” corespunde perioadei migrării popoarelor.
Reapar cetăţile pe promontorii, circulare şi inelare în plan, amplasate în zona Nistrului. Erau mici
în dimensiuni, parte componentă a unor aşezări mari. Adîncirea locuinţelor în sol şi micşorarea
dimensiunilor lor se explică prin răcirea climei care a avut lor pe continentul european, cît şi prin
nesiguranţa care a pus amprenta pe viaţa locuitorilor aşezărilor aflate în cale deplasării
popoarelor migratoare.
 Fortificaţiile din piatră în Moldova medievală, amplasate la hotarele ţării, erau cetăţi de apărare, formînd o
centură, alcătuită din două frontiere distincte. La frontiera de vest se află Cetatea Neamţ, Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun
de la Suceava, cunoscute drept castele voievodale, construite în deceniul opt al secolului XIV, atribuite lui Petru Muşatinul.
La frontiera de est cetăţile sînt situate pe malul drept al Nistrului: Cetatea Hotin, Cetatea Albă, Soroca şi Tighina, iar la vest
– Cetatea de la Roman. Era folosită în calitate de cetate şi reşedinţa aristocratică de la Orheiul Vechi. Pentru toate cetăţile
nucleul vechi reprezintă castelele de dimensiuni mici, pătrate, romboidale în plan, cu parametrii interiori, în medie, în jur de
30 m, cu turnuri la colţuri. Dintre ele doar cetatea de scaun de la Suceava era de mai mari dimensiuni, cu turnuri la colţuri şi
la mijlocul laturilor. Aceste castele, odată cu apariţia artileriei au fost protejate de incinte exterioare cu bastioane pentru
amplasarea pieselor de artilerie, cele mai timpurii datînd pe la mijlocul secolului XV, amplasate la Cetatea Albă de „Stanciu
cel Bătrîn”. Cetatea construită integral în perioada domniei lui Ştefan cel Mare - Cetatea de la Roman, era un castel de
dimensiuni mai mari, construit concomitent cu bastionul pentru piesa de artilerie. Cetăţile Soroca şi Tighina nu au o datare
certă, analiza arhitecturii lor înclină spre o datare cu mult anterioară celei bazate pe surse istorice. Construcţia fortificaţiilor
încetează odată cu supunerea Moldovei Porţii Otomane.
 Alte monumente
antice
CREDITS: This presentation template was created by
Slidesgo, and includes icons by Flaticon, and
infographics & images by Freepik