1

 Municipiul Media este aezat n bazinul mijlociu al rului Trnava Mare, la o distan de 39 km de Sighioara i 41 km de Blaj. Cetatea sseasc din Mona se afl spre Agnita, la 10 Km de Media. La 18 km de Media se gsete staiunea balneoclimateric Bazna, atestat documentar din anul 1302. Distana din Media pn n municipiul, reedin de jude Sibiu msoar 55 km.Distanta de la Medias la satul Ighisul Nou, sat care apartine municipiului Medias este de 7 km.

ASEZARE GEOGRAFICA

Medias

COORDONATELE DE LOCALIZARE AL MUNICIPIULUI

46grade9`50`` latitudine nordica 24grade21`3``latitudine estica

SCURTA DESCRIERE

Supranumit si Orasul cetate, Mediasul se afla in inima tarii. Este o localitate pitoreasca. Orasul Medias are o vechime de peste 7 secole. Mediasul si imprejurimile sale sunt si astazi cunoscute pentru faima vinurilor, numit in vechime si Tara Vinului sau Weinland.

Centrul istoric al oraului Media, apare ca un muzeu n aer liber. Monumentele medievale din piaa castelului sunt unice n Transilvania.

In epoca romana pe teritoriul cetatii actuale a existat castrul roman Media.

Media n Harta Iosefin a Transilvaniei, 1769-1773

7

TEORIA DE EVOLUTIE

Conform opiniilor istoricului Ludwig Maurer si al economistului Karl Baucher, orasele au aparut ca urmare a necesitatilor de aparare ale oamenilor impotriva navalitorilor, cetatile fortificate devenind astfel nucleele viitoarelor orase. (TEORIA APARARII)

In perioada anilor 1490-1534, se construieste incinta fortificata, in jurul acestui nucleu dezvoltandu-se ulterior ceea ce acum inseamna orasul Medias. Aceasta incinta fortificata se construieste din nevoia de a se opune locuitorii orasului incursiunii turcesti din anul 1438, incursiune ce a devastat sudul Transilvaniei.

EVENIMENTE MAJORE DIN ISTORIA ORASULUI

Mileniul III .e.n. - Neoliticul mijlociu cele mai vechi urme de locuire a comunitatilor umane n zona Mediasului Ocupatia de catre romani numit ,,Per Medias adica orasul de la rascruce de drumuri Sec. XI-XIV - Stabilirea colonistilor sasi pe valea Trnavei 1267, 3 iunie prima mentiune documentara a Mediasului care, la nceputul veacului al XIII lea, era proprietatea lui Jula Magnus 1283 - Mediasul apare ntr-un document sub denumirea de villa Medgyes 1359 Medisul este numit pentru intaia oara oras civitas Megyes 1438 - Incursiune turceasca ce devasteaza sudul Transilvaniei ducnd la decaderea celor doua scaune, Medias si Seica 1490-1534 - Se construieste incinta fortificata, la lucrari contribuind si locuitorii satelor din cele doua scaune, Medias si Seica 1564 Mare incediu la Medias
9

1863 Introducerea iluminatului public stradal 1872 Inaugurarea garii din Medias 1902 - Se construieste un spital orasenesc cu 32 de paturi 1910 1912 construirea liceului Stephan Ludwig Roth 1919 - Ianuarie 8: Adunarea Nationala Saseasca, ntrunita la Medias, hotaraste aderarea sasilor din Transilvania la Marea Unire pe baza hotarrilor de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 1921 - Deschiderea fabricii de geamuri. Realizarea fabricii de vase emailate 1922 - Se pun bazele fabricii de sticlarie Vitrometan 1962 - Se construiete noul pod peste calea ferat

10

Pe teritoriul oraului au fost identificate, prin descoperiri fortuite, cercetri de suprafa i spturi sistematice, mai multe aezri rurale:

n punctul Gura Cmpului, cartier al oraului n partea sa

de nord-vest, pe malul Trnavei Mari, a fost cercetat, n anii 1975 i 1977, o aezare rural a crei suprafa a fost estimat la 8 ha. S-au descoperit resturile a zece locuine de suprafa i un atelier de redus i prelucrat fierul (fierrie). Potrivit observaiilor topografice, aezarea de la Gura Cmpului avea un plan ortogonal, cu o pia (forum) n centrul su i constituia un important vicus, n jurul cruia gravitau mai multe aezri, posibil i unele villae rusticae, semnalate prin celelalte descoperiri din aria oraului.

11

 n punctul Rora Mic, situat la vest de municipiu, s-au

descoperit fragmente ceramice de epoc roman. Alte materiale ceramice de epoc roman s-au descoperit n punctele: Baia de Nisip, Hientz i la ieirea din municipiu, pe partea stng a prului Ighiului, zon din care ar putea proveni i tezaurul menionat la Ighiul Nou, localitate ce aparine acum de municipiul Media.
12

MONUMENTE ISTORICE

Casa Schuller

Complexul Franciscan Turnul Aurarilor

Turnul Forkesch

Turnul Mariei

13

Turnul Croitorilor

STABILIREA STRUCTURII URBANE

Stabilirea structurii urbane consta in urmarirea urmatoarelor aspecte: cartiere, reteaua de transport in comun, schema dezvoltarii orasului. In opinia mea, tiparul aplicat orasului conform modelelor studiate este modelul stea. Pentru argumentarea acestei idei vine in ajutor imaginea:

14

Oraul Media este mpartit in 9 cartiere: Vitrometan-2,6 km Monei- 2,4 km Gura Cmpului- 2,1 km Gloria- 0,5 km Automecanica- 1,4 km Stadionului- 0,7 km Zona Central Dup Zid - 0,9 km Greweln- 0,6 km In ceea ce priveste transportul in comun in interiorul orasului, delimitam: -Trasee troleibuze : T1: Gura Campului-Gara-Automecanica T2: Gura Campului-Gara-Vitrometan T3: Automecanica-Gara-Vitrometan -Trasee autobuze: Kaufland-Vidraru-Gara-Gura Campului Vidraru-Gara-Gura Campului Milcov-Gara-Stadion Gura Campului-Gara-Mosnei

15

Clujului-Automecanica Automecanica-Piata-Gara-Mosnei
Se adauga traseele suburbane si interurbane: Piata-Gara-Ighisu Nou Autogara-Brateiu-Alma-Giacas Kromberg-Gura Campului -Trasee microbuz: Toamnei-Clujului-Gara-Vidraru Gravorilor-Gara-Stadionului-Greweln Stejarului-Oituz-Gara-Gura Campului

16

Traseele microbuzelor

Traseele autobuzelor

Tarseele trolebuzelor

STABILIREA TIPULUI FUNCIONAL

In orasul Medias se poate observa imbinarea mai multor functii:
1.

Functia industriala evolutia industriei contribuie la formarea oraselor. Geromed fabrica geamuri Vitrometan fabrica de geamuri Emailul produse emailate Automecanica Relee - cabluri Medimpact - incaltaminte Salconserv produse alimentare Armax Gaz Romgaz/Transgaz Kromberg&Schubert - cabluri

18

2. Functia turistica: barajul Ighisul Nou, satul Ighisul Nou 3. Functia de transport: rutier, feroviar 4. Functii culturale: Biblioteca Stephan Ludwig Roth; organizarea anuala a Festivalului Medieval, Casa de Cultura a Sindicatelor, care organizeaza periodic piese de teatru, intalniri cu scriitori,poeti renumiti in cadrul bibliotecii orasului. Putem vorbi despre un oras cu functii multiple. Orasul face eforturi in directia dezvoltarii invatamantului prin cele 8 licee, scoli generale, numeroase gradinite si cele 2 filiale ale Universitatilor Lucian Blaga din Sibiu si Alma Mater din Sibiu, respectiv Scoala Postliceala Dr.Balin.

19

Aceste functii se reflecta in organizarea oraselor, astfel: 1. Zona de locuinte si functiuni complexe: - cartierele imbinate cu zone industriale Exemplu: cartierul Vitrometan Transgaz/Romgaz/Geromed/Fabrica Vitrometan, Kromberg cartierul Automecanica- fabrica Automecanica, Dafora Locuinte induviduale: cartierul Mosnei Locuinte colective: restul cartierelor Daca amplasarea zonei industriale este corect realizata, se asigura localitatii o functionalitate normala, mentinandu-se un mediu ambiant echilibrat. 2. Zona centrala, imbina zona de locuinta, zona industriala (Emailul, Salconserv,Medimpact), zona verde Formata din spatii comerciale: magazinele Billa, Veritas Casa de Cultura a Sindicatelor Spital Municipal Medias, cabinete de medicina individuala Cinema Mediensis, hotel Traube, Continental 3. Zona de unitati industriale- periferiile orasului 4. Zona cu institutii: cartierul Vitrometan-Universitatea Lucian Blaga carierul Gloria Universitatea Alma Mater 5. Zona cailor de comunicatii zona centrala: Gara, Autogara 20 6. Zona din spatii verzi: cartierul Greweln parc amenajat pt agrement, Hotel Greweln, Restaurant Casa Ardeleana

ZONE PROTEJATE PATRIMONIU NATURAL

Barajul Ighis

Ferma 3 stejari

Helesteu Medias

21

PATRIMONIU CONSTRUIT

Conform Legii nr.5/2000, punctez urmatoarele valori ale patrimoniului construit: Cetatea sateasca cu biserica evanghelica Ighisul Nou Ansamblu urban fortificat, municipiul Medias Biserica evanghelica Sfanta Margareta cu fortificatii, municipiul Medias

22

STRUCTURA MUNICIPIULUI

Municipiul Media se nvecineaz:

-la sud cu comunele Valea Viilor i Mona
Cop?a Mic Bljel

Valea Lung Drlos

Brateiu

-la est cu comuna Mona, comuna Brateiu i comuna Drlos

- la nord cu comuna Drlos, comuna Bljel i comuna Valea Lunga - la vest cu comuna Bljel, comuna Trnava i Copa Mic i comuna Valea Viilor, Ighiu Nou

Trnava

Ighi?u Nou Mo?na

Valea Viilor

24

Oraul Media este mpartit in 9 cartiere: Vitrometan-2,6 km Monei- 2,4 km Gura Cmpului- 2,1 km Gloria- 0,5 km Automecanica- 1,4 km Stadionului- 0,7 km Zona Central Dup Zid - 0,9 km Greweln- 0,6 km

Zona de locuine 48.39% din intravilan Zona pentru instituii publice i servicii 7,71% Zona unitilor industriale i depozitare - 10,50%

Cartierul Vitrometan

25

ZONIFICAREA FUNCTIONALA
Suprafata teritoriu administrativ 6265 ha: Intravilanul oraului este reprezentat de 1622 ha(64 ha Ighisu Nou), iar extravilanul este de 4643 ha.

26

Zonificarea func? ional Legend :

*cartiere : Gura Cmpului Stadionului Greweln Dup Zid Centru Vitrometan Gloria Automecanica Mo?nei *drumuri : DN DJ CF *altele: ?coli, licee zon verde cimitir fabrici ap

27

CENTRUL ORASULUI
Cetatea Mediasului Zidurile batranei cetati, recladita Centrul vechi a mai fost folosit ca piat Loc de recreere Locul de intersectie a meridianului de 24218 longitudine estica cu paralela de 46107 latitudine nordic Culmea alpin a Fgrasului se poate vedea de aici, la o anumit nltime, dup fiecare ploaie

Evolutia

Centrului

Vechi

28

29

PUNCTE TARI/PUNCTE SLABE

Orasul a fost unul dintre cele mai dezvoltate din regiune Aducea in trecut o multime de comercianti si negustori Tezaurul cultural a fost bine conservat Monumente istorice numeroase Obiective turistice bine exploatate

30

Fabricile mari se inchid Populatia este in declin Forta de munca scade Rata criminalitatii creste - traficul cu droguri.

31

CIRCULATIA
n cadrul sistemului urban zonal, ca nod important de circulaie alctuit din drumuri i ci ferate, Municipiul Media este n relaie direct cu Municipiul Sibiu reedina de jude - cu oraul Blaj prin Copa Mic, cu oraul Sighioara prin Dumbrveni i cu oraele Tg. Mure i Turda prin Trnveni. Mediaul este strbtut de drumurile naionale i judeene:
1. DN 14 -este principala legatur a Municipiului Media cu capitala de

judet, Sibiu, mergend spre SV, dar si cu oraul Sighioara, mergnd spre SE. 2. DN 14A - aflat n partea de nord a oraului, este drumul de legtur cu oraul Trnveni 3. DJ 141 - prsind oraul prin partea de sud, acest drum face legtura ntre Media i comuna Mona. 4. DJ142A - iese din ora prin partea de NE , fcnd legtura ntre acesta i comuna Drlos.
Drumurile naionale sunt modernizate, n totalitate pe toi cei

258 km. Aceste drumuri situndu-se n clasele tehnice III i IV, avnd o stare tehnic considerat ca fiind bun. Drumurile judeene sunt de clas tehnic IV i V, avnd o stare tehnic considerat n general satisfctoare.

32

Magistrala de cale ferat 300 pe traseul Bucureti - Braov Episcopia Bihorului, traverseaz Municipul Media de la E SV. De asemenea CF 208 Sibiu Copa Mic Media se ramific din magistrala 200, Bucureti- Braov Ndlac.

33

n Municipiul Media ntalnim drumuri de categoria II, III i IV. Categoria II: os. Sibiului DN14 Categoria III: Str. Brateiului, Aurel Vlaicu, Horea, Hermann Oberth, GovoraDN 14 Str. Baznei, Nucului, Podului, Mihai Viteazu- DN 14A Str. Avram Iancu- DJ 141 Str. Stadionului- DJ 142A Categoria IV: Str.cu trafic redus.

os. Sibiului cat.II.

34

Str. Stadionului cat.III.

Categoria IV.
35

DEMOGRAFIA
Municipiul Media are o populaie total de 55.153 locuitor i o densitate de 881.55 loc./km.

36

STRUCTURA SOCIO-ECONOMICA

37

Dup ierarhizarea localitilor pe ranguri, Media este de RANG II. (municipiu de importan interjudeean). Acest rang se atribuie odat cu statutul de municipiu.
38

Conform Legii nr.351/2001, conditiile minime pentru ca o localitate sa primeasca rangul II: populatie: (25.000-70.000) 62.543 locuitori Judecatoria Medias, sedii de partide politice: Sediul PNL, PDL, PSD,UDMR educatie: scoli generale, licee, scoli postuniversitare si filiale a doua facultati din judetul Sibiu sanatate: Spitalul Municipal Medias, cabinete medicale individuale cultura: Casa de Cultura a Sindicatelor Medias, cinematograf Mediensis, Biblioteca Stephan Ludwig Roth, Muzeul Municipal Medias comert: piata agroalimentara, supermarketuri: Kaufland, Billa, Penny, Lidl turism: Vila Flora, Hotel Traube, Hotel Continental finante, banci: BT, BCR, Raiffeisen, BRD sport, agrement: Stadion Gaz Metan Medias, Scoala Sportiva Medias alimentare cu apa, canalizare: 95% posta, gara, autogara 39 ordine si securitate: Politia Municipala Medias

BIBLIOGRAFIE:
http://www.primariamedias.ro/portal/portal.nsf/All/9E5 D4FE0BD5373C8C22577A0002AB9AF/$FILE/2_ME MORIU%20GENERAL%20Medias%20%2017_02_2012[rev5-fin].pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Media%C8%99
http://www.mediasonline.ro/medias.html

tefan Ionescu Monumentele Medievale Media

Szocs Imola Anul IV Inginerie economica Grupa 3543

40