UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE

DIN TÂRGU MUREŞ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii: Masterat Administrație Publică și Politici Europene

LUCRARE DE PRACTICĂ

Coordonator ştiinţific:
Prof. univ. dr. Lucreția DOGARU
Absolvent:
Székely Zoltán

TÂRGU MUREŞ
2021
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE
DIN TÂRGU MUREŞ
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii: Masterat Administrație Publică și Politici Europene

PRIMĂRIA COMUNEI CIUGUD

Coordonator ştiinţific:
Prof. univ. dr. Lucreția DOGARU
Absolvent:
Székely Zoltán

TÂRGU MUREŞ
2021

2
 CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………..4
CIUGUD – COMUNA DIN INIMA TRANSILVANIEI………………..5
COMUNA ÎN PREZENT............................................................................7
COMUNA CIUGUD SAU VISUL ROMÂNESC DEVENIT
REALITATE………………………………………………………...……12
ANALIZAREA SITE-UL PRIMĂRIEI...................................................16
STUDIU DE CAZ........................................................................................22

Concluzii.......................................................................................................23

Bibliografie...................................................................................................24

3
 INTRODUCERE

Ciugud, este o comună care arată mai bine decât majoritatea orașelor din țară, datorită
administrației din comună.
În urmă cu 20 de ani, bugetul comunei Ciugud din judeţul Alba abia ajungea pentru
plata salariilor celor câţiva angajaţi. Anul trecut, investitorii care au afaceri acolo au plătit
taxe şi impozite locale de 2,5 milioane de lei. Între cele două etape, la Ciugud au fost
investite 30 de milioane de euro, fonduri europene, în asfalt, reţeaua de apă, de canalizare şi
cea electrică.
Ciugud este doar normalitatea care ar trebui să se regăsească în fiecare sat din
România. Este normalitatea pe care o merită fiecare român. Iar această normalitate se
construiește doar dacă crezi în comunitatea ta.

4
 CIUGUD – COMUNA DIN INIMA TRANSILVANIEI

Așezată în Podișul Transilvaniei, pe culoarul Alba Iulia – Turda – Cluj, Comuna

Ciugud este locul în care tradiția se îmbina armonios cu modernismul. Ciugudul se
învecinează la nord cu comunele Sântimbru și Berghin, la sud cu localitatea Oarda de Jos
(municipiul Alba Iulia), la vest cu municipiul Alba Iulia, la est cu comuna Daia Romana. Ca
unitate administrativ-teritorială Ciugud este o comună de gradul III, cu o populație calculată
la ultimul recensământ ca fiind de 3048 de locuitori. Are în componență 6 sate: Ciugud,
Limba, Șeușa, Drâmbar, Teleac și Hăpria. Satul de centru, Ciugud, este situat la o distanță de
9 kilometri față de municipiul Alba Iulia.
Forma de relief predominanta este cea de deal propice pentru pășunat, pentru cultura
viței de vie și a pomilor fructiferi. Zona de luncă întâlnim în apropierea râului Mureș, zona
propice culturilor agricole, în special a cartofului, legumelor, zarzavaturilor, plantelor
tehnice, etc. Exceptând satul Hăpria, restul satelor aparținătoare comunei Ciugud sunt
riverane Râului Mureș.
Pe teritoriul comunei Ciugud sunt semnalate urme de locuire umană încă din neolitic,
în mai multe puncte, fie prin locuințe de tip bordei, fie prin unelte de piatră șlefuită (în special
topoare). Cercetările arheologice din anii 1978-1987 au scos la iveală una din cele mai mari
așezări fortificate „halstattiene” de pe teritoriul României din prima epocă a fierului așezată
în raza satului Teleac (în punctul Gruset si Harburi) pe o suprafață de peste 20 de hectare si
locuita încă din secolul XI-VII î.e.n.
Teritoriul comunei a continuat să fie locuit și în perioada dacică, în ceea a stăpânirii
romane, fiind dovedite așezări din acele perioade în siturile arheologice „Varar” din satul
Limba și „Morărești” din satul Hăpria.
Numele comunei apare de-a lungul istoriei în documente importante cum ar fi cele
două scrisori trimise de către episcopul Atanasie Anghel către Împăratul Leopold I. Conform
acestora, străbunicul lui Atanasie Anghel ar fi fost un anume Truncus Popa Mojszi, sârb venit
în Ardeal din Banatul stăpânit atunci de Imperiul Otoman, care s-a așezat în Poiana (cea din
județul Hunedoara), el și urmașii săi păstorind aici și în satele învecinate, extinzându-se apoi
spre Alba Iulia. Aici, în 1686, viitorul Vlădică își cumpără o casă, în timp ce frații săi s-au
stabilit în Ciugud.

5
 Satul Ciugud este atestat documentar pentru prima data în anul 1264 printr-un act al
Episcopiei Catolice Oradea. Celelalte sate sunt atestate documentar după cum urmează: Satul
Drâmbar în anul 1315, Satul Șeușa în anul 1332, Satul Limba în anul 1339, Satul Hăpria în
anul 1520. Satul Teleac apare ca stat de sine stătător după Al Doilea Război Mondial adică în
anul 1949.
În urma săpăturilor arheologice recente, la Ciugud s-au descoperit numeroase obiecte
precum și rămășite ale unor foste așezări din prima epocă a fierului. Aceste descoperiri
demonstrează continuitatea civilizației pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri.
Locuitorii satelor în Evul Mediu erau șerbi (iobagi) pe domeniul Mânăstirii romano–catolice
din Alba-Iulia până în anul 1852, când în Marele Principat al Transilvaniei era desființată
șerbia (iobăgia) Locuitorii acestor sate au fost martori și participanți ai unor evenimente
importante în istoria României: Răscoala iobagilor sași și români din 1277 împotriva
episcopatului de Alba; Unirea din anul 1600 sub Mihai Viteazul; Răscoala lui Horea, Cloșca
și Crișan din 1784, Revoluția din 1848 din Transilvania și Marea Unire din 1 Decembrie
1918.

6
 COMUNA ÎN PREZENT

Cu dreptunghiuri de gazon verde la porţi şi acoperişuri de aceeaşi nuanţă, cu drumuri

asfaltate şi corespunzător marcate... chiar și între parcelele agricole, locul pare, privit de sus,
decupat din landurile bavareze. Dar nu e. Este Ciugudul Albei.
Prin 2000, bucata aceasta de ţară rămânea deseori în noroaie şi-n beznă. Cu vreo
70.000 de lei în buget, abia îşi permitea gaz pentru dispensar şi sobele şcolilor. 2600 de
suflete trăiau cu confortul în visuri şi atât.
Ca orice sat românesc nu avea apă, era o comună îmbătrânită, cu oameni fără prea
multe speranţe. Cu şcolile dărăpănate, cu căminele culturale praf, fără viaţă culturală, fără
prea multă viaţă sportivă. Veniturile proprii ale comunei Ciugud erau, transformate în euro
acum, 15.000 de euro.
Era perioada de preaderare europeană. România se pregătea pentru masa bogaţilor. Se
făceau calcule, cursuri, planuri.

În 2005, când au apărut primele fonduri de pre-aderare în România, funcţionarii

Ciugudului au întocmit câteva proiecte mărunte. Au fost acceptate şi plătite. Primul proiect a
însemat dotarea primăriei cu computere şi softuri care să le uşureaze planificarea viitoare.
Autorităţile comunale şi-au dat seama că banii europeni nu-s utopie. Că nu depind de
Guvern, de Putere şi nici de Opoziţie. Au prins curaj şi-au început să-i caute în proiecte
diverse, imperios necesare pentru comunitate.
În primul an al României în Uniunea Europeană, când sute de primării abia
descopereau definiţia fondurilor nerambursabile, Ciugudului îi era aprobat cel mai mare
proiect din istoria comunei: şapte milioane şi jumătate de euro pentru asfaltarea drumurilor,
47 de kilometri de reţea de canalizare şi 45 de kilometri de reţea de apă curentă, potabilă.
În spatele tuturor lucrurilor stau oamenii. De 15 ani, 14 tineri se ocupă strict de
accesarea banilor europeni. Gândesc proiectele, le aşează pe hârtie şi aduc banii. Se zice că au
aproape 100% rată de succes.

7
 În 2013, de exemplu, Ciugudul a fost liderul României în atragerea fondurilor
europene. Şi-au rămas în top: astăzi, comuna are peste 70 de proiecte avizate şi 30 de
milioane de euro încasate.
În Ciugud au fost amenajate şi staţii de autobuz inteligente. Locuitorii au un panou
electronic unde pot să vadă cât timp mai este până când autobuzul ajunge aici în staţie şi au
chiar şi automate de bilete.
Ciugudul şi-a asfaltat până şi drumurile agricole. Au fost primele din ţară! Sunt 30 de
kilometri care leagă trei comune, şapte sate şi deservesc 2500 de hectare de teren şi 15 ferme.
Iar localnicii au priceput că bunăstarea rămâne, doar dacă-i tratată cu respect.
Astăzi, comuna nu face anticameră la Judeţ şi nu cere pomană la Guvernul României.
Trăieşte din proiecte viabile şi îi e bine. De ceva vreme a făcut chiar o aroganţă: şi-a iluminat
uliţele satelor cu energie verde produsă de panouri solare şi o micro-centrala eoliană.
Este un parteneriat între comuna Ciugud şi Politehnica Timişoara, un proiect de un
milion de euro finanţat de către Guvernul Norvegiei.
Viaţa-n Cigud e similară unui oraş european civilizat. Place şi atrage. Din 2600 de
locuitori în anul 2000, comuna a ajuns la 3200. Mulţi nou-veniţi sunt foşti orăşeni.
Povestea creşte şi merge mai departe. Autorităţile lucrează la un pod care va scurta
drumul ciugudenilor spre Alba-Iulia.
Primăria a amenjat şi o zonă industrială, unde s-au investit zece milioane de euro şi au
fost înfiinţate peste o mie de locuri de muncă. Din afacerile derulate aici primăria câştigă
anual două milioane şi jumătate de lei.
Şi pentru că le este tuturor bine, la Ciugud, pe străzi, este internet WI-FI. Gratuit,
desigur!

Ciugud, comuna din județul Alba cu cea mai mare absorbţie de fonduri europene din
România, este singura din mediul rural, din ţară, în care oamenii îşi pot plăti taxele şi
impozitele locale la automate de tip ''self-pay'', amplasate în magazinele din toate cele şase
sate componente1.
În anul 2019 când a fost implementat în comună, în România doar o altă
administraţie locală din România - Primăria Sectorului 4 Bucureşti - mai oferă această

1
https://www.hotnews.ro/

8
facilitate.
Este un serviciu pe care administraţia publică locală, a vrut să ofere cetăţeanului.
Practic, a fost prima primărie de comună din ţară şi a doua după Primăria Sectorului 4 din
Bucureşti care a implementat acest sistem.
Încă din 2010, administraţia locală de aici a fost prima care a implementat sistemul de
plată electronică a datoriilor către primărie, printr-o finanţare europeană.
De la începutul anului 2019 administrația publică locală a lansat campania "O
primărie fără hârtii, o primărie aproape de cetățeni” - care propunea să ofere oamenilor
posibilitatea de a obține on-line toate actele de care au nevoie, iar hârtia să fie înlocuită de
administrarea electronică a documentelor. Primarul a susținut că a încercat să aplice această
rețetă încă din anul2018, dar s-a izbit, în unele situaţii, de lipsa de înţelegere a unor instituţii
ale statului cu care colaborează, iar în alte situaţii, de lipsă de viziune sau de cadru legislativ
nearmonizat2. La ora actuală, în Primăria Ciugud, undeva la 60% dintre angajaţi au semnătură
electronică.
Toate casele au grupuri sanitare, drumurile sunt asfaltate, conexiunea la Internet în
zonele publice este liberă, iar curentul electric de iluminare urbană se realizează, în mod
inteligent, prin intermediul unui sistem eolian și al panourilor solare.
De îndată ce ajungi la Ciugud, ai impresia că ești într-o comună din străinătate,
deoarece toate drumurile sunt pavate, trotuarele sunt curate, spațiile verzi sunt îngrijite. Dacă
nu ai auzi limba româna ai crede că ești undeva în Elveția sau Germania. Ordinea germană
este vizibilă pe aleile și străzile comunei, la fel ca și în curțile oamenilor care se ocupă de
casele lor, ca și cum ar fi într-o competiție si a dovedi care este cel mai merituos membru al
comunei”3.

2
https://www.digi24.ro/stiri/economie/bani-afaceri/ciugud
3
https://www.cotidianul.ro/

9
COMUNA CIUGUD SAU VISUL ROMÂNESC DEVENIT REALITATE

10
11
 Veniturile proprii ale comunei Ciugud au crescut din 2000 şi până în prezent cu aproape
3.000%, ajungând de la 70.000 de lei la aproape un milion de euro.
Acum, în zona de dezvoltare economică se află aproximativ 35 de investitori, care oferă
peste 700 de locuri de muncă. Administraţia locală a extins zona şi vrea să atragă alte investiţii,
oferind utilităţi până la poarta companiei, iluminat, drumuri asfaltate, iar în viitor construieşte o
grădiniţă modernă chiar în zona industrială, pentru copii angajaţilor de acolo.
Printre companiile de aici se numără un depozit logistic de electrice, o firmă care
produce kebab pe care îl exportă în Franţa şi o companie din industria automotive care fabrică
instalaţiile electrice pentru automobilele Porsche Cayenne sau Volkswagen Touareg.

Cele mai interesante investiții în comună

Comuna Ciugud, împreună cu Berghin şi Daia Română, a fost printre primele din ţară care, cu
fonduri europene, au asfaltat peste 20 de kilometri de drumuri de câmp. Ulterior, Cigudul a
accesat alte fonduri, astfel încât reţeaua de drumuri de câmp care brăzdează terenurile agricole
din zonă, denumită şi „Transalpina de Ciugud” datorită spectaculozităţii şoselei care urcă şi
coboară o serie de dealuri, a ajuns la peste 30 de kilometri.
Cea mai inedită investiţie realizată de administraţia din Ciugud cu fonduri europene
rămâne însă pista de biciclete, cu o lungime de câţiva kilometri, care traversează o parte din
comună. De altfel, pista e prima dintr-o comună, făcută printr-un proiect european, şi se doreşte
dezvoltarea proiectului, pentru a fi construită o pistă de biciclete care să lege comuna de
municipiul Alba Iulia.
Comuna şi-a înfiinţat servicii proprii de canalizare şi de întreţinere a drumurilor, spaţiilor
verzi şi deszăpezire, fiind singura din judeţ care a făcut acest lucru.
La Ciugud există acum, printr-o investiţie privată, cel mai modern club de golf din sud-
estul Europei, acesta fiind inaugurat în anul 2017, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Resortul Theodora Golf Club are o suprafaţă de 62 de hectare, din care peste 56 de hectare sunt
alocate terenului de golf cu 18 parcursuri, în lungime totală de 6.518 metri. La design-ul său şi-
au adus aportul cei mai titrați specialiști externi, care au creat aceste parcursuri unice, finalizate
cu cel mai lung parcurs din Europa- par 6- 735 m4.

4
https://www.libertatea.ro/

12
Proiecte în derulare și de viitor

Unul dintre cele mai interesante proiecte realizate cu fonduri europene pe acest
exercițiu financiar este cel care vizează folosirea de energie verde pentru alimentarea a două
clădiri și două stații de încărcare pentru mașinile electrice.
Locuitorii comunei vor avea o parcare care va fi acoperită cu panouri fotovoltaice,
unde vor exista două stații de încărcare pentru mașinile electrice, care vor fi puse gratuit la
dispoziția celor care doresc. Primăria are deja un autoturism electric, iar în comunitate sunt
încă două. Proiectul este aprobat, funcționarii publici de la achiziții fac procedurile pentru
atribuirea contractului de execuție. Panourile fotovoltaice vor asigura iluminatul pentru toată
zona în care se află primăria, pentru primărie și școală.

Un alt proiect ambițios aflat în derulare este cel care vizează iluminatul inteligent.
Iluminatul inteligent este un proiect integrat pe toată comuna. Ținta potrivit unui responsabil
de comunicare în Primăria Ciugud. este ca toată comuna să aibă iluminat inteligent, adică
sisteme care consumă puțin, să fie toate rețelele îngropate, să dispară cablurile de pe stâlpi,
stâlpii să fie înlocuiți”

Un alt proiect aflat în implementare vizează transformarea râului Mureș într-o zonă de
agrement și o atracție turistică.
Toate aceste proiecte fac parte dintr-un concept nou, ”smart Village” care însemnă o
comunitate care se dezvoltă inteligent folosindu-și resursele locale, implementând soluții
tehnologice ca să-și reducă costurile, dar păstrând în același timp identitatea rurală. Conceptul
cuprinde patru piloni. Primul este administrația locală inteligentă și cei de la Ciugud au făcut
deja stații automate de plată a taxelor și impozitelor locale în fiecare sat. Cetățeanul nu mai
vine la ghișeu și se duce și plătește cu ajutorul unui card la acel automat. Al doilea pilon este
cetățean inteligent, prin care au transformat școala din localitate în una smart, apoi protejarea
inteligentă a mediului înconjurător, prin ceea ce au implementat deja cu panouri fotovoltaice,
iluminat inteligent, mașini electrice, și al patrulea pilon este dezvoltarea inteligentă a satului
românesc”5

5
Pentru HotNews.ro Dan Lungu, responsabil comunicare Primăria Ciugud.

13
Conducătorul UAT-ului

Primarul comunei Ciugud este dl Gheorghe Damian, a fost ales pentru prima dată în
această funcție în anul 2000.
Anul trecut edilul comunei Ciugud (județul Alba), Gheorghe Damian, a obținut cel de-al
șaselea mandat consecutiv de primar, obținând cu trei procente mai mult decât în urmă cu patru
ani, respectiv 88% din voturile exprimate.
În anul 2000, când a fost ales primar, veniturile erau de 70 000 lei și a moștenit o
datorie de circa 300 000 lei. Nu putea să plătească nici măcar salariile la Primărie, nu avea
bani pentru gaz în școli. Veniturile Ciugud-ului au crescut de la 16 000 euro în 2000, la
aproape un milion de euro, în prezent, ceea ce înseamnă aproximativ 9000 de euro pe cap de
locuitor.
Primarul comunei Ciugud dl Gheorghe Damian, a terminat Facultatea de Științe din
Alba Iulia, este președintele al filialei județene Alba a Asociației Comunelor din România.

14
 ANALIZAREA SITE-UL PRIMĂRIEI,

Accesând site-ul Primăriei, putem constata o abordare modernă, demnă secolului

XXI.

Pe prima pagină găsim „Cuvântul primarului”

Dragi prieteni,

Vă mulțumesc pentru că ați accesat pagina de internet a Primăriei Comunei Ciugud. Mediul
on-line ne permite să fim la un click distanță de dumneavoastră și încercăm să vă oferim prin
acest site servicii publice digitale care să vă ajute să economisiți timp prețios.
Chiar dacă suntem una dintre administrațiile locale din România care a făcut pași extrem de
importanți în digitalizarea serviciilor publice, îndrăgim în continuare interacțiunea umană:
caldă, emoționantă și cu sentimente curate.
Iată de ce vă lansăm cu drag invitația de a vizita Comuna Ciugud, de a veni în inima
Transilvaniei. Iubim satul românesc și de aceea luptăm în fiecare zi pentru a demonstra că
se poate face performanță administrativă și în zona rurală.

15
Promovăm valorile europene, dar nu uităm tradițiile, obiceiurile, portul și cântul
strămoșesc. Ele sunt zestrea cea mai de preț a neamului nostru. Avem obligația să o păstrăm
și să o predăm mai departe copiilor noștri, învățându-i de ce trebuie să ne respectăm tradițiile
și să ne iubim satul românesc.
Respectăm identitatea rurală, dar am dezvoltat comuna noastră cu fonduri europene astfel
încât Ciugudul este astăzi promotorul conceptul „Smart Village”. Investim în educație și
vrem să demonstrăm că școala de la țară are viitor, astfel încât am creat prima școală
„smart” din mediul rural din România.
Despre noi se spune de multe ori „Ciugud to be true” ca și când tot ceea ce vei vedea aici
este prea frumos să fie adevărat pentru o comună românească. Cu riscul de a repeta obsesiv,
vă spunem că la Ciugud este doar NORMALITATEA care ar trebui să se regăsească în
fiecare sat din România. Este normalitatea pe care o merită fiecare român. Iar această
normalitate se construiește doar dacă crezi în comunitatea ta, în oamenii care, la rândul lor, au
avut încredere în tine să îi reprezinți. De aici, alături de o echipă de oameni profesioniști, poți
începe să visezi, iar apoi prin muncă și seriozitate să transformi visele în realitate.
Noi, echipa administrativă a Comunei Ciugud, am arătat că se poate și suntem mereu deschiși
să împărtășim din lucrurile bune pe care le-am făcut, dar și să învățăm din alte exemple
pozitive. Vă așteptăm să ne scrieți, să ne contactați sau să ne vizitați direct la Ciugud.
Promitem că vom fi gazde faine, așa cum sunt toți ardelenii.

Cu gânduri alese,
Gheorghe Damian
Primarul Comunei Ciugud

Pe adresa www.primariaciugud.ro , găsim următoarele informații:

1. Descoperă Ciugud

16
2. Primăria

3. Consiliul local

17
4. Primăria Online - aici găsim căteva informații foarte utile despre digitalizarea
primăriei, de expl:

5. Informații publice

18
6. Investește în Ciugud

7. Alegeri

8. Monitorul Oficial Local

19
9. Contact – unde orice cetățean poate trimite mesajul său către administrația locală.

20
 STUDIU DE CAZ

Cum se face școală „la țară”, în Ciugud pe timpul pandemiei

Școala din Ciugud, revoluționează sistemul de învățământ al României. Unitatea a

fost dotată cu un sistem inteligent de acces în clădire care permite recunoașterea facială a
elevilor și profesorilor. Sistemul ia temperatura celor care intră în școală și-i semnalează pe
cei care nu poartă mască de protecție. În plus, un alt software va detecta nivelul de dioxid de
carbon și va anunţa când trebuie aerisită clasa 6.
În locul portarului cu temometrul în mână care le dă „bună dimineața” copiilor la
intrare, la Școala gimnazială din comuna Ciugud, elevii vor fi întâmpinați de un robot.
Triajul epidemiologic la intrarea în școală se face cu ajutorul unui dispozitiv smart.
Dacă cel care intră nu poartă mască, este imediat detectat. Aparatul confirmă „Temperatură
normală” apoi se poate intra în școală.
Iar misiunea robotului nu se încheie aici. Tot el va fi şi cel care va striga primul
catalogul, iar în cazul vreunui elev absent, directorul şcolii va fi anunţat imediat.
Școala din Ciugud înseamnă două lucruri: o strictă organizare și inteligență artificială.
Este pregătită să primească elevii în condiții de maximă siguranță. De exemplu, fiecare elev
are pe banca sa un ghid clar despre ceea ce înseamnă Covid-19 și cum ar trebui să se
comporte în timpul orelor de curs. De asemenea, pentru a se menține mereu în clasă un aer
proaspăt, a fost implementat, în premieră națională, un sistem bazat pe inteligență artificială
care arată nivelul de dioxid de carbon, temperatura și nivelul de luminozitate.
Elevii și profesorii au renunțat la cretă în urmă cu un an și tot de atunci învață pe table
inteligente.
Nici clasicele laboratoarele de biologie, chimie sau istorie nu mai există. Toate s-au
transpus acum în realitate virtuală.

6
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie

21
 Ce spun copii, părinții și dascălii despre școala lor7:

„E o mare diferență față de celelalte școli! Mă bucur foarte mult că m-am mutat aici”, spune
Denisa, elevă.

„Având în vedere că au niște condiții super-mega-extra, așa, ca să înțeleagă toată lumea, mie
îmi convine, ca să zic așa, și sunt mult mai liniștită, din toate punctele de vedere. Am adus și
băiețelul, că pe fetiță am transferat-o anul trecut, în iarnă. Seamănă cu cele de afară”, spune
un părinte.

„Am învățat împreună, totul a fost ceva nou la noi în școală, dintr-odată aveau acces la tot”,
arată Maria Simion, directoarea școlii din Ciugud.

Școala are în jur de 130 de elevi, care nici nu și-ar dori acum să meargă în altă parte.
Potrivit site-ului primăriei, lucrările de transformare a școlii de țară în școală smart au costat
un milion de euro: jumătate bani europeni și jumătate bani din bugetul local.
Deși pare greu de crezut, toate acestea se întâmplă într-o școală din mediul rural din
România.

7
Idem

22
 Concluzii

Comuna Ciugud a fost premiată în anul 2019, în cadrul unei gale organizată de
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, fiind singura comună din
România care a primit această distincţie pentru integritate şi performanţa administrativă.
Echipa Primăriei Ciugud a câştigat şi premiul de popularitate, comuna fiind votată de cei mai
mulţi dintre participanţii la gală şi clasându-se astfel în faţa unor municipii mari din România.
Trebuie felicitați cei din cadrul Primăriei Ciugud pentru munca depusă în
implementarea unor soluţii şi aplicaţi moderne care să îmbunătăţească activitatea, dar şi
pentru modul în care au înţeles că trebuie să fie transparenţi şi apropiaţi de cetăţeni.
Ceea ce se întâmplă la Ciugud este datorită unei echipe de profesionişti care şi-a pus
toată priceperea şi sufletul în slujba comunităţii pentru interesul cetăţeanului.
Comuna Ciugud este un loc în România care a păcălit timpul, luând-o înainte cu,
poate, zeci de ani. Un spațiu în care îți pierzi reperele naționale obișnuite și îți pui
întrebarea cum de este posibil.

23
 Bibliografie

https://www.hotnews.ro/
https://www.digi24.ro/stiri/economie/bani-afaceri/ciugud
https://www.cotidianul.ro/
https://www.libertatea.ro/
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie

24