Mineralul dolomit, CaMg(CO3)2 , carbonat de calciu si magneziu (54.

35%
CaCO3 si 45,65% MgCO3 a fost descoperit in anul 1791 de carte Dolomieux. Numirea
mineralului a fost extinsa apoi si asupra rocii. S-a constatat ca exista treceri de la
dolomite la calcare, prin amestec de dolomit si calcit in diferite proportii. Dolomitele se
prezinta de obicei sub forma de agregate de cristale granulare, poroase, rareori sub
forma de mase reniforme sferoidale, alveolare. Are culoarea alb-cenusie, uneori galbuie,
bruna sau verzuie, iar luciul este sticlos. Duritatea variaza intre 3.5 si 4, iar greutatea
specifica 2.85-2.95 g/cm3.

Utilizarea dolomitei
In functie de solicitări se produc şi se livrează diferite sorturi de dolomită
granulată şi măcinată folosite in următoarele domenii:
industria siderurgică
industria chimică
construcţii de drumuri
industria sticlei, sticlei colorate şi geamurilor
amendament agricol
supliment alimentar animale
construcţii finisări
roci ornamentale
industria ceramică, portelanului, etc.
Dolomita granulata de Voslobeni
Dolomita macinata de Delnita
Filer calcar dolomitic de Delnita
Dolomita granulata de Delnita

1
Tratarea cu dolomită a solurilor creşte randamentul culturilor cu 30%
3 Aug 2012
Stiri Bio
Efectele DEL-CA-MAG în productivitatea fermelor au fost testate până în prezent
de sute de fermieri care au observat creşteri vizibile în producţia vacilor de lapte şi la
greutatea puilor de carne. Un nou studiu arată că dolomitul de Delniţa, cunoscut sub
numele de DEL-CA-MAG, are efecte benefice şi asupra solurilor. “Studiul documentar
asupra zăcământului de dolomita de Ia Delniţa, judetul Harghita, în legatură cu
importanţa acesteia pentru agricultură” realizat de Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti arată
că folosirea dolomitei este o soluţie 100% naturală care poate fi utilizată pentru creşterea
productivităţii pentru o serie de culturi importante pentru economia României cum ar fi
pomii fructiferi, cartoful sau viţa de vie.
Potrivit studiului menţionat, folosirea dolomitului ca aport de calciu şi magneziu
pentru solurile cultivate cu plante conferă acestora rezistenţă Ia frângere şi cădere, prin
rolul esențial în dezvoltarea sistemului radicular şi al tulpinitor. Dolomita nu exercită
efecte fitotoxice asupra plantelor, chiar şi în cantităţi mai mari (fiind dealtfel considerat
ca singurul ion cu această insuşire) iar prin absenţa lui influenţeză negativ absorbția
ionilor fosforici şi a nitraţilor. “Mineralul menţine pectaţiile de calciu timp mai
indelungat în pulpa fructelor, asigurând acestora rezistenţă mai mare la păstrare şi
inducerea unor efecte pozitive în rezistenţa plantelor la atacul bolilor şi dăunătorilor” se
precizează în studiu

2
 .
Cercetătorii spun că dolomitul poate fi folosit pentru completarea necesarului de
magneziu, ca amendament pentru corectarea aciditatii solului, cu efecte mai bune decât
carbonatul de calciu, mai ales pentru cuturile care nu suportă exces de calciu, cum ar fi
cartoful, inul sau ţelina.

Fructele sunt mai sănătoase

Lipsa calciului în sol este vizibilă în special la măr, spun cercetătorii de la ICPA
Bucureşti. “Se consideră că fenomenul prăbuşirii, în procesul coacerii şi păstrării
fructelor, în depozit, manifestat prin pete punctiforme, de culoare maronie, este o
consecinţă a diminuării conţinutului de calciu în fructe”.
Aceeași părere o împărtășește și cultivatorul de fructe care a folosit DEL-CA-MAG
pentru prima dată anul trecut. Potrivit cultivatorului Gheorghe Ciocan din zona Oașului,
recolta de mere este surprinzătoare față de aștepările lor pentru anul acesta. “La noi în
zonă recolta este bună o dată la doi ani. Un an avem recoltă bună iar anul care urmează
abia dacă culegem câteva fructe. Anul acesta urma să fie un an cu producție slabă, dar
am fost surprins de cantitatea de mere care este cam cu 40 la sută mai mare decât în anii
în care productivitatea nu era nici 5 la sută.

3
 Gheorghe Ciocan nu s-a limitat la utilizarea DEL-CA-MAG numai pentru
culturile de măr. Acesta a utilizat DEL-CA-MAG și la pruni, piersici, roșii, salată, ceapă
și chiar la iarbă, care este mai verde și mai sănătoasă pentru animale. La pruni, anul
trecut era o creștere cu cel puțin 30 la sută mai mare deoarece prunele nu au căzut jos și
s-au copt cu cel puțin două săptămâni mai târziu decât ale vecinilor.
Aceștia și-au dat seama de efectele DELCAMAG prin comparație cu livezile
vecinilor. “Prima dată am folosit DELCAMAG la pruni și meri. Merele nu au cazut ca
altă dată și nici nu au mai avut petele negre din anii trecuți iar prunele s-au copt cu două
săptămâni mai târziu ca la vecini. Frunzele copacilor sunt mult mai închise iar când s-au
copt fructele acestea nu au căzut pe jos ca altă dată.
Cred că anula cesta am avut cam cu 40% mai multe prune decât era în aniii fără
producție spune domnul Gheorghe Ciocan.

Printre avantajele folosirii dolomitului se numără calitatea fructelor și legumelor,

dar și gustul lor. Aportul suplimentar de calciu și magneziu în sol determină creșterea
mai sănătoasă a acestora, fără să fie nevoie de alte îngrășăminte care modifică calitățile
naturale ale produselor. Persoana care a folosit DEL-CA-MAG încă de anul trecut nu a
folosit niciodata o altă formă de îngrășământ iar iar rezultatul nu a întârziat. “Fructele au
o dulceață aparte iar roșiile au gustul acela de altă dată” spune Gheorghe Ciocan.
Efectele deficienței de calciu și magneziu pentru culturi
O nutriţie deficitară în magneziu poate fi considerată când conţinutul acestui
element în substanţa uscată a frunzelor, prelevate în momentele diagnostice, se situează
sub O,15 % Mg. Conţinutul redus de magneziu mobil, cât şi reacţia acidă a solului,

4
asociată fiind cu un exces de potasiu mobil în soluţia solului sunt principalii factori
declanşatori ai carenţei de magneziu. Carența de Mg determină scăderea conţinutului de
clorofilă, manifestindu-se printr-o decolorare la frunzele din etajul inferior. Frunzele
capătă între nervuri o nuanţă verde deschis, evoluând spre gălbiu, ca în final să ajungă Ia
o culoare roşietică-purpurie, nervurile continuând să rămână verzi. Astfel se inhibă
sinteza proteinelor, dereglându-se metabolismul azotului şi ciclul acidului citric, prin
creşterea continutului de acid malic. Plantele sunt afectate, în final, prin întârzierea
parcuregerii fazelor de vegetaţie, rădicinile râmânând subţiri şi fragile.
“La vecini frunzele prunilor sunt mai galbene iar roșiile și gogoșarii sunt încă verzi când
ai noștri sunt deja copți. Am pus DELCAMAG și la ceapă. E mai închisă la culoare și s-
a copt mai repede. Și roșiile și ceapa au gust mai bun fără să adăugăm alt îngrășămât sal
să le stropim. Cel mai bine se văd efectele la iarbă și pomi” a precizat Gheorghe Ciocan.

Mai puține culturi afectate de dăunătoare

Formele de Mg accesibile plantelor sunt magneziul schimbabil şi cel solubil în
apă, ca urmare a acţiunii reciporce dintre plante-sol-şi îngrăşământ. Pe solurile deficitare
in magneziu amendarea se face cu dolomit, care este carbonat dublu de calciu și
magneziu, spun cercetătorii.“Scăderea capacității de producție a solurilor acide impune,
ca măsură primordială, corectarea reacției acide prin neutraliza reacția dăunătoare și
prin completarea rezervei de calciu și magneziu. Dintre materialele utilizate, ca
amendament, pentru corectarea acidității dăunătoare a solului, dolomitul s-a dovedit a fi
foarte eficientă, datorită conținutului ridicat în calciu, dar mai ales în magneziu” se
concluzionează în studiu. “Am observat la ceapă și usturoi. Anul acesta nicio insectă nu
5
le-a atacat spre deosebire de trecut când au mâncat jumatate din cultura de ceapă” ne-a
mai declarat Gheorghe Ciocan.
Dolomitul, recomandat pentru culturile de cartof
Efectele dolomitei s-au dovedit a fi benefice pentru creșterea productivității la
plantele mari consumatoare de magneziu cum ar fi: lucerna, lupinul, sfecla, tutunul,
trifoiul, tomatele, salata, iar dintre cele care răspund mai bine la aplicarea acestui
nutrient se numără ceapa, porumbul, cânepa, trifoiul, sfecla furajeră,tomatele și ridichea.
“Se poate atenționa faptul că pe terenurile pe care s-au aplicat amendamente calcaroase
pentru corectarea reacției acide a solului, cultura cartofului reacționează bine la
aplicarea produselor bogate în magneziu, aceasta deoarece prin creșterea cantității de
calciu în soluția solului are loc o reducere a capacității plantelor de a asimila magneziu.”

Adminsitrarea dolomitului se face o dată la 4 ani

La pomi fructiferi normali, Gheorghe Ciocan a folosit 2 kg iar la piersici mai mici
s-a pus 1 kg de DEL-CA-MAG. La legume, s-a calculat 1-1,5 tone la hectar. Totodată
S.C. Exploatarea Minieră Harghita S.A a mai vândut unui proprietar din zona Oașului
DEL-CA-MAG ce a fost utilizat pe o suprafață de 2,5 hectare de pruni. Deținătorul
livezii declară ca are o recoltă mai bogată, prunele s-au copt mai târziu frunzele au fost
mult mai verzi și este foarte mulțumit de produs. Cu mai multe detalii vom reveni în
numărul viitor.
6
 Totodată S.C. Exploatarea Minieră Harghita S.A a făcut în acest an mai multe
cercetări la un fermier în județul Bistrița pe pruni, meri caise și vie. Acesta declaă că
efectele sunt vizibile iar mai multe detalii vor fi oferite în numerele viitoare când
fructele vor fi coapte. De asemenea s-au făcut studii cu Stațiunea de Cercetări a
Cartofului din județul Harghita. Amănunte vor fi prezentate după culegerea recoltei.

DEL-CA-MAG: 100% natural - mai mult lapte, viţei mai sănătoşi, pui mai mari

Zootehnie,07 Dec 2011 - 14:00,43 comentarii

DEL-CA-MAG: un mineral 100% natural

Deţinătorii de ferme de vaci de lapte şi de viţei, dar şi de pui de carne, au acum la
îndemână un mineral 100% natural, cu efecte deosebite în exploatarea animalelor.
Aceasta pentru că România se poate lăuda cu singurul depozit de dolomită amorfă din
ţară
Este vorba despre dolomita aflată în zona Delniţa din Harghita, zăcământ aflat în
administrarea Exploatării Miniere Harghita.

7
Dolomita este un carbonat dublu de calciu şi magneziu. Particularitatea deosebită a
dolomitei de la Delniţa este faptul că, spre deosebire de varianta cristalină existentă în
alte zone, aceasta are o structură amorfă. Acest lucru se traduce printr-o legătură mult
mai slabă între ionii de calciu şi magneziu, lucru care favorizează procesele de dizolvare
în sucul gastric al animalelor şi asimilarea mult mai rapidă de către acestea.
Pornind de la această particularitate, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru
Creşterea Bovinelor Baloteşti (ICDCB Baloteşti) a desfăşurat un studiu comparativ pe
un lot experimental şi unul martor de vaci de lapte (timp de 11 luni) dar şi pe loturi de
viţei (pe o perioadă de 6 luni), pentru a vedea care sunt efectele dolomitei amorfe.

Efectele asupra vacilor de lapte

Pentru vacile aflate în perioada de lactaţie, calciul este un element foarte
important, ce trebuie suplimentat corespunzător, în cantităţi optime. După cum explică
doctor chimist Maria Serdaru, cercetător ştiinţific în cadrul ICDCB Baloteşti, pe
perioada de lactaţie, pentru sinteza laptelui, se preia calciu din oase.
În condiţiile în care alimentaţia nu furnizează o cantitate suficientă de calciu, atunci are
loc o depreciere a stării de sănătate a animalului şi apariţia febrei vitulere. Oferind
această sursă naturală, efectele negative au fost înlăturate şi, mai mult decât atât, s-a
constatat o îmbunătăţire a stării de sănătate a animalelor, în sensul că acestea au devenit
mult mai viguroase iar aspectul lor fizic, mult mai atractiv.
De asemenea, dezvoltarea embrionară a viţeilor a fost mult mai bună şi, mai ales,
au fost înlăturate fătările distocice (anormale) la juninci. Aceasta înseamnă că, dacă la
fătare viţeii sunt prea mari, vaca are probleme şi, de cele mai multe ori, este necesară o
intervenţie chirurgicală. Aceste probleme au dispărut în totalitate la vacile a căror hrană
a fost suplimentată cu dolomită amorfă.

Lapte mai mult şi mai gras

8
 În ceea ce priveşte producţia de lapte, după 11 luni de administrare a
suplimentului natural, lotul experimental s-a distanţat semnificativ faţă de lotul martor,
diferenţa de productivitate fiind de 1,5 litri de lapte în plus pe zi, pe cap de vacă furajată.
„În paralel, s-au efectuat teste de calitate a laptelui produs. S-a constatat astfel o creştere
a conţinutului de grăsime cu 0,5 grame la sută”, explică Maria Serdaru. Acest lucru se
traduce printr-o bonificaţie suplimentară a crescătorului de vaci de lapte.
O confirmare în acest sens vine din partea lui Manea Gabriel din Satu Mare,
deţinătorul unei ferme de 55 de vaci de lapte, care a utilizat dolomita amorfă în hrana
animalelor. După cum declară acesta, în urma efectelor benefice ale dolomitei amorfe de
la Exploatarea Minieră Harghita, a obţinut o creştere cu 7 bani la preţul de livrare a
laptelui, de la 1,38 lei/litru la 1,45 lei/litru, ca bonus de calitate superioară.

Viţei mai mari şi mai sănătoşi

La viţei, rezultatele studiului au fost la fel de surprinzătoare. Astfel, s-a constatat
faptul că, prin administrarea mineralului natural, s-a obţinut un spor de creştere cu 26%
mai mare decât la viţeii cărora li s-au furnizat calciu şi magneziu obişnuite. După cum
explică Maria Serdaru, acest lucru înseamnă un spor zilnic de 211 grame/cap, după 6
luni de suplimentare.
Un alt lucru surprinzător constatat la analize a fost legat de faptul că dolomita de
la Delniţa a favorizat metabolizarea fosforului din furaje, ceea ce este un lucru
extraordinar, având în vedere rolul acestuia.

Efecte benefice şi pentru puii de carne

Un studiu similar asupra efectelor dolomitei amorfe de la Delniţa a fost realizat şi
pe un lot de 600 de pui de carne, împărţiţi în lot martor şi lot experimental. Studiul a fost
realizat în cadrul Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Biologie şi
Nutriţie Animală Baloteşti.

9
 Rezultatele finale ale studiului arată că hrănirea puilor de carne cu dolomită
amorfă, ca sursă de calciu şi magneziu, modifică semnificativ greutăţile corporale,
acestea fiind mai mari cu 3,75% la vârsta de 14 zile, cu 4,01% la 28 de zile, respectiv
4,18% la 42 de zile.
Sporul mediu zilnic de creştere a fost mai mare cu 4,25% la lotul de pui furajat cu
dolomită amorfă. De asemenea, consumul specific (rata de conversie a furajului în spor)
a fost mai mic cu 5,71% la lotul de pui furajat cu dolomită amorfă, comparativ cu lotul
martor.
Mineralul este comercializat de Exploatarea Minieră Harghita sub
denumirea DEL-CA-MAG.

CONTACT
Comandaţi produsul la telefon: 0745.314.914
Informaţii la: 0744.101.287; 0724.264.482
Rezultatele studiilor pot fi consultate pe www.emharghita.ro

10
Va aflati aici: Home / Economie / Agricultura /
Dolomita face “să izvorască” laptele la vaci
noiembrie 29, 2011

Fermierii pot obţine mai mulţi bani din lapte, dacă hrănesc vacile cu dolomită
amorfă, se arată într-un comunicat al Exploatării Miniere Harghita (EMH), unicul
producător de filer calcar dolomitic din România.
Conform unui studiu realizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru
Creşterea Bovinelor Baloteşti (ICDCB Baloteşti), prin utilizarea dolomitei amorfe ca
sursă de calciu şi magneziu în alimentaţia bovinelor, cantitatea de lapte produsă de vaci
a crescut cu 1,5 litri în plus pe cap de vită furajată. Astfel, având în vedere că laptele
pleacă de la producători cu un preţ de 1,2 lei/litru, un fermier poate obţine, în plus, 657
de lei pentru fiecare cap de vită, reprezentând echivalentul producţiei suplimentare de
lapte (548 de litri pe cap de vacă de lapte).
„Dacă luăm exemplul unei ferme cu un efectiv de 600 de vite, din care 300 sunt
mulse şi care furnizează circa 6.000 de litri de lapte pe zi, efectele dolomitei amorfe ar
duce la creşterea volumului de lapte obţinut zilnic cu 7,5%, până la aproximativ 6.450
de litri. Doar această diferenţă cantitativă de lapte oferă un venit suplimentar zilnic de
540 lei. Dacă volumul de lapte produs se menţine constant pe perioada unui an, venitul
11
suplimentar al fermei ajunge la 197.100 lei (aproximativ 46.000 euro)”, a explicat Moise
Fluieraş, administrator la Exploatarea Minieră Harghita, companie ce deţine singurul
zăcământ de dolomită amorfă din Europa.
Dolomita amorfă este comercializată sub denumirea DEL-CA-MAG, iar efectele
benefice pe care le are asupra bovinelor nu se opresc doar la creşterea cantităţii de lapte.
„Un alt efect constatat în urma studiului este cel privind creşterea conţinutului de
grăsime în lapte cu 0,5%”, a spus şi dr. chimist Maria Serdaru, cercetător ştiinţific în
cadrul ICDCB.
„Pentru crescătorii de vaci de lapte acest aspect este unul extrem de important deorece
influenţează preţul cu care o fermă vinde laptele la procesator, laptele mai gras fiind şi
mai scump”, a mai spus Moise Fluieraş.
Conform comunicatului de presă, un fermier din Satu Mare, care deţine 55 de vaci
şi care a utilizat DEL-CA-MAG în hrana animalelor, a obţinut o creştere cu 7 bani la
preţul de livrare a laptelui, de la 1,38 lei/litru, la 1,45 lei/litru, ca bonus de calitate
superioară.
Consumul specific zilnic previzionat este de 176 grame de dolomită pe cap de vită
furajată. La un preţ de 1 leu/kg, costul anual se ridică la 65 lei pe cap de vită de lapte.
Studiul efectuat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor
Baloteşti (ICDCB Baloteşti), s-a desfăşurat pe o perioadă de 11 luni şi a fost efectuat pe
două loturi egale de vaci, a câte 25 capete/lot.
Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare, în primul semestru
al anului 2011, a fost de 438.433 tone. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică,
producţia de lapte de consum din primul semestru al acestui an comparativ cu aceeaşi
perioadă a anului 2010 a crescut cu 1.616 tone (+1,4%) până la 113.669 tone.
România deţine singurul depozit de dolomită amorfă din Europa, situat în zona
Delniţa-Harghita. Particularitatea deosebită a dolomitei de la Delniţa este aceea că, spre
deosebire de cea cristalină, aceasta are o legătură mult mai slabă între ionii de calciu şi

12
magneziu. Acest lucru favorizează descompunerea şi asimilarea mult mai rapidă în sucul
gastric al animalelor.
DEL-CA-MAG este denumirea sub care este comercializată dolomita amorfă
de la Delniţa de către Exploatarea Minieră Harghita (EMH).
EMH are sediul în municipiul Miercurea-Ciuc şi are ca obiectiv de activitate exploatarea
şi prepararea zăcămintelor de dolomită Voslobeni, Delniţa şi a zăcămintelor de andezit
de la Sâncrăieni, fiind unicul producător de filer calcar dolomitic din România. De
asemenea, societatea este principalul producător de dolomită măcinată folosită la
fabricarea îngrăşămintelor chimice (nitrocalcar).

13
Lista distribuitori DEL-CA-MAG-Articol scris de Catalina Soare in data de 16/03/2012

14
Legumele tratate cu calciu și magneziu nu sunt afectate de secetă și dăunatori
Articol scris de Redactie in data de 06/09/2012

Gospodarii din Satu Mare susțin că folosirea experimentală a DELCAMAG ca

îngrășământ natural pentru legumele de grădină a dat rezultate remarcabile în acest an
secetos. Potrivit acestora, prin utilizarea DELCAMAG (dolomită amorfă de Delnița) pe
parcelele de ceapă, roșii, morcovi, dovlecei, usturoi și altele, efectele secetei au fost
inexistente iar dăunătorii nu au făcut pagube considerabile, așa cum s-a întâmplat în alți
ani.
DELCAMAG (dolomită amorfă de Delnița) este un mineral unic în lume, care
conține o concentrație de peste 30% de calciu și peste 20 % magneziu, substanțe vitale
pentru sănătatea culturilor. Produsul lansat în urmă cu un an pe piață a fost folosit cu
succes de fermierii din toată țara pentru sporirea cantității de lapte la vaci și pentru
creșterea în greutate a puilor de carne. Acum, rezultatele DELCAMAG au fost observate
la zarzavaturile și legumele din grădină și sunt la îndemâna oricărui gospodar. Folosirea
dolomitei amorfe de Delnița, cunoscută sub denumirea de DELCAMAG, a avut
rezultate bune în primul an și spectaculoase în al doilea an de folosire. Roșiile, ceapa,
usturoiul, ardeii, dovleceii, morcovii, guliile, etc din grădinile unde a fost folosit
DELCAMAG (dolomită amorfă de Delnița) sunt mai sănătoase și mai mari. În
plus, dăunătorii nu au produs pagube, așa cum s-a întâmplat în alți ani.
Doamna Mihoc ne declară că pe terenul respectiv a fost porumb 70 de ani, în fiecare an
până la revoluție s-a pus gunoi de grajd. De la revoluție până în urmă cu șase ani s-au
pus îngrășăminte chimice iar de atunci încoace doamna Mihoc a avut o grădină de
zarzavat. În fiecare toamnă când ara a pus gunoi de grajd iar anul trecut în primăvară a
pus DELCAMAG (dolomită amorfă de Delnița). Anul trecut au fost foarte frumoase
legumele și zarzavaturile iar anul acesta cu mult mai spectaculoase în condiții de secetă.

15
 În timpul lunii iulie și august grădina nu a fost udată. Rezultatele sunt cu atât mai
surprinzătoare cu cât grădina pe care Maria Mihoc a cultivat legumele de câțiva ani a
folosit pentru plantarea culturilor de porumb și a fost tratată cu îngrășăminte chimice.
“Rezultatele au fost peste așteptările noastre, iar acum toți vecinii noștri folosesc
produsul” a mai declarat pentru Eco Ferma, doamna Maria Mihoc.
DELCAMAG creşte randamentul culturilor cu 30%
Efectele benefice ale dolomitei au fost evaluate de echipa de cercetători de la
Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia
Mediului – ICPA Bucureşti. Potrivit acestora, folosirea DELCAMAG (dolomită amorfă
de Delnița) creşte randamentul culturilor cu 30%. Studiul se referă la pomii fructiferi,
cartofii, viţa de vie, inul sau țelina.
“Studiul documentar asupra zăcământului de dolomită de Ia Delniţa, județul Harghita, în
legatură cu importanţa acesteia pentru agricultură” realizat de ICPA arată că folosirea
dolomitei este o soluţie 100% naturală care poate fi utilizată pentru creşterea
productivităţii pentru o serie de culturi importante pentru economia României cum ar fi
pomii fructiferi, cartoful sau viţa de vie. Potrivit studiului menţionat, folosirea
dolomitului ca aport de calciu şi magneziu pentru solurile cultivate cu plante conferă
acestora rezistenţă Ia frângere şi cădere, prin rolul esențial în dezvoltarea sistemului
radicular şi al tulpinilor. Dolomita nu exercită efecte fitotoxice asupra plantelor, chiar şi
în cantităţi mai mari (fiind dealtfel considerat ca singurul ion cu această însuşire) iar prin
absenţa lui influenţeză negativ absorbția ionilor fosforici şi a nitraţilor. “Mineralul
menţine pectaţiile de calciu timp mai îndelungat în pulpa fructelor, asigurând acestora
rezistenţă mai mare la păstrare şi inducerea unor efecte pozitive în rezistenţa plantelor la
atacul bolilor şi dăunătorilor” se precizează în studiu. Cercetătorii spun că dolomitul
poate fi folosit pentru completarea necesarului de magneziu, ca amendament pentru
corectarea acidității solului, cu efecte mai bune decât carbonatul de calciu, mai ales
pentru culturile care nu suportă exces de calciu, cum ar fi cartoful, inul sau ţelina.

16
Mai puține culturi afectate de dăunătoare
Formele de Mg accesibile plantelor sunt magneziul schimbabil şi cel solubil în
apă, ca urmare a acţiunii reciproce dintre plante-sol-şi îngrăşământ. Pe solurile deficitare
în magneziu, amendarea se face cu dolomit, care este carbonat dublu de calciu și
magneziu, spun cercetătorii. “Scăderea capacității de producție a solurilor acide impune,
ca măsură primordială, corectarea reacției acide prin neutralizarea reacției dăunătoare și
prin completarea rezervei de calciu și magneziu. Dintre materialele utilizate, ca
amendament, pentru corectarea acidității dăunătoare a solului, dolomitul s-a dovedit a fi
foarte eficientă, datorită conținutului ridicat în calciu, dar mai ales în magneziu” se
concluzionează în studiu. Același lucru îl susțin și fermierii care au folosit dolomită nu
numai pentru culturile mari, ci și în grădina proprie. “Rezultatele au fost vizibile de la an
la an. Am folosit DELCAMAG (dolomită amorfă de Delnița) pentru legumele din
grădină pentru că știam că este 100% natural. M-am gândit că nu are cum să dăuneze
culturilor. Dar nu m-am așteptat ca anul acesta, când toți vecinii s-au plâns de efectele
secetei ca grădina mea să aibă roade mai bune față de anul trecut” a declarat gospodarul
Gheorge Ciocan, din Satu Mare.
Recomandări pentru pomii fructiferi
La pomi fructiferi normali este recomandat ca fermierii să folosească între 2 si 3
kg de DEL-CA-MAG în funcție de cât de mare este pomul, iar pentru legume, cantitatea
recomandată este de 3 tone la hectar o dată la trei ani. Recomandat este toamna, dar se
poate pune în orice anotimp. Potrivit studiului ICPE, o nutriţie deficitară în magneziu
poate fi considerată când conţinutul acestui element în substanţa uscată a frunzelor,
prelevate în momentele diagnostice, se situează sub O,15 % Mg. Conţinutul redus de
magneziu mobil, cât şi reacţia acidă a solului, asociată fiind cu un exces de potasiu
mobil în soluţia solului sunt principalii factori declanşatori ai carenţei de magneziu.
Carența de Mg determină scăderea conţinutului de clorofilă, manifestindu-se printr-o
decolorare la frunzele din etajul inferior. Frunzele capătă între nervuri o nuanţă verde

17
deschis, evoluând spre gălbiu, ca în final să ajungă Ia o culoare roşietică-purpurie,
nervurile continuând să rămână verzi. Astfel se inhibă sinteza proteinelor, dereglându-se
metabolismul azotului şi ciclul acidului citric, prin creşterea conținutului de acid malic.
Plantele sunt afectate, în final, prin întârzierea parcurgerii fazelor de vegetaţie, rădăcinile
rămânând subţiri şi fragile.
“La vecini frunzele prunilor sunt mai galbene iar roșiile și gogoșarii sunt încă verzi când
ai noștri sunt deja copți. Frunzele de ceapă sunt mai închise la culoare și legumele s-au
copt mai repede. Și roșiile și ceapa au gust mai bun fără să adăugăm alt îngrășământ sau
să le stropim. Cel mai bine se văd efectele la iarbă și pomi” a mai precizat Maria Mihoc.

18