Manualul Profesorului de Istorie

,,Manualul profesorului de Istorie” Prof.
Zidaru Ionuţ
,,MANUALUL PROFESORULUI DE
ISTORIE”
,,Fişe de lucru”
,,Auxiliar didactic”
Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel
2014
1
,,Manualul profesorului de Istorie” Prof. Zidaru Ionuţ
Fişa de lucru Nr. 1 ,,Popoare şi spaţii istorice din Antichitate”cls. a-IX-a
1. Completează tabelul de mai jos cu zonele geografice unde s-au format popoarele
din Antichitate:
sumerienii egiptenii amoriţii evreii akkadienii
2. Argumentează, de ce Mesopotamia, a găzduit un aşa număr mare de civilizaţii.
3. Formulează două motive care stau la baza afirmaţiei: istoria începe cu sumerienii.
4. Precizează două popoare care s-au format în Antichitate pe continentul Europa.
5. Redactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone în care s-a format un
popor în Antichitate.
2
1. Completează tabelul de mai jos cu apele de-a lungul cărora s-au format popoarele
din Antichitate:
sumerienii egiptenii evreii tracii grecii
2. Argumentaţi sintagma ,,Egiptul este un dar al Nilului”.
3. Formulează o asemănare şi o deosebire cu privire la formarea popoarelor

sumerian şi egiptean.
4. Precizează două popoare care s-au format pe teritoriul Mesopotamiei.
popor în Europa.
3
1. Completează tabelul de mai jos cu popoarele care s-au format în mileniile

respective:
Mileniul IV i Hr. Mileniul IV i Hr. Mileniul II i Hr. Mileniul I i Hr. Mileniul I i Hr.
2. Formulează o asemanare şi o seosebire cu privire la formarea popoarelor grec şi

roman.
3. Menţionează două realizări ale poporului sumerian pentru cultura antichităţii.
4. Precizaţi popoarele care au realizat primele scrierii ale antichităţii.
5. Redactează un afiş pentru promovarea turistică a Egiptului Antic.
Fişa de lucru Nr. 4 ,,Popoare şi spaţii istorice din Antichitate” cls. a-IX-a
1. Completează tabelul de mai jos cu originea popoarelor Orientului Antic:
4
sumerienii egiptenii evreii grecii romanii
2. Definiţi termenul de ziggurat.
3. Formulaţi câte un enunţ cu următori termeni istorici: piramidă, ziggurat,

politeişti, monoteism.
4. Argumentaţi cum au contribuit sumerienii şi egiptenii la cultura şi civilizaţia

umanităţi.
5. Menţionaţi o deosebire şi o asemănare între poporul evreu şi poporul egiptean.
Forme de organizare politică în antichitate cls. a-IX-a
Fişa de lucru Nr. 1
1. Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

5
,,Şi au mai zis lui Faraon: Noi am venit ca să locuim o vreme aici în ţara, pentru
că nu mai este păşune pentru oile robilor tăi şi este o mare foamete în ţara
Canaanului; îngăduie doar robilor tăi să locuiască în ţinuturile Gosen. Faraon a
zis lui Iosif: Tatăl tău şi fraţii tăi au venit la tine. Ţara Egiptului este deschisă
înaintea ta; aşează pe tatăl tău şi pe fraţii tăi în cea mai bună parte a ţării. Să
locuiască în ţinutul Gosen, şi dacă găseşti printre ei oameni destoinici, pune-i în
fruntea turmelor mele.”
(Evreii in Egipt)
,,Peste Egipt s-a ridicat un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif. Atunici
Egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie. Le-au facut viaţa amară
prin lucrări grele de lut şi cărămizi prin tot felul de lucrări de pe câmp, şi în toate
muncile acestea pe cari au sa le facă, erau fară nici un pic de milă.”
a. Identificaţi, pe baza textului, motivele venirii evreilor în Egipt.

b. Comparaţi atitudinea faraonului faţă de evrei în timpul lui Iosif şi după ei.
c. Descrieţi,viaţa evreilor înainte şi în timul robiei egiptene.
d. Menţionaţi, numele celui sub care evreii părăsesc Egiptul.
e. Precizaţi, ce s-a întâmplat cu evreii după ce părăsesc Egiptul.
6
1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
,,Din pricina contactului liber şi direct dintre om şi Dumnezeu în monoteismul

evreiesc, concepţia evreilor cu privire la regalitate se deosebea de cea a
pagânilor. Pagânii atribuiau regelui lor o descendenţă divină. Regele evreilor
răspundea în faţa legii pentru faptele sale penale şi comportamentul său moral şi
religios, ca oricare cetaţean de rând. Nu existau legii speciale, nici excepţii
anume pentru regele evreilor.”
(Monarhia la evrei)
a. Identificaţi, pe baza textului, forma de guvernare a statului evreu.

b. Precizaţi, pe baza textului, care este deosebirea dintre regalitatea la pagâni şi
cea a evreilor.
c. Ce înţelegeţi prin monoteism.
d. Ce fel de conducere au avut evreii înainte de monarhie.
1. Analizaţi textul şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
7
,,A ars Casa Domnului, casa împăratului şi toate casele Ierusalimului; a pus foc
tuturor caselor cari aveau vreo însemnatate oarecare. Toată oştirea Haldeilor,
care era cu capetenia strajerilor, a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.
Haldeii au sfărâmat stâlpii de arama din Casa Domnului, temeliile, marea de
aramă care era în Casa Domnului, şi au dus arama în Babilon.” (Distrugerea
Ierusalimului)
a. Precizaţi, evenimentul prezentat în text.

b. Cine a descris acest eveniment.
c. Prezentaţi, pe baza textului, cum au cucerit haldeii Ierusalimul.
1. Argumentaţi sintagama ,,Egiptul este un dar al Nilului”

2. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:
,,Eu sunt fiul vostru, pe care l-au născut cele două braţe ale voastre. Voi m-aţi
făcut suveran. Viaţa, sănătate, forţa, peste tot pământul. Imi îndeplinesc menirea
în pace. Nu-mi las inima să se odihnească, tot căutând ce este util şi bun pentru
8
sanctuarele voastre. Eu le înzestrez prin înalte decrete cu oameni, terenuri,

animale, corabii.”
a. Identificaţi principala îndatorire a faraonului, aşa cum reiese din text.

b. Numiţi câteva îndatoriri ale faraonului faţă de zei.
c. Precizaţi, un faraon din perioada Regatului Nou care a realizat o reforma
religioasă. În ce constă această reformă religioasă.
d. Numiţi, două atribuţii ale faraonului în plan politic şi religios.
6. Completează tabelul de mai jos cu zonele geografice unde s-au format popoarele
din Antichitate:
9
sumerienii egiptenii amoriţii evreii akkadienii
7. Argumentează, de ce Mesopotamia, a găzduit un aşa număr mare de civilizaţii.
8. Formulează două motive care stau la baza afirmaţiei: istoria începe cu sumerienii.
9. Precizează două popoare care s-au format în Antichitate pe continentul Europa.
popor în Antichitate.
6. Completează tabelul de mai jos cu apele de-a lungul cărora s-au format popoarele
din Antichitate:
sumerienii egiptenii evreii tracii grecii
10
7. Argumentaţi sintagma ,,Egiptul este un dar al Nilului”.
8. Formulează o asemănare şi o deosebire cu privire la formarea popoarelor

sumerian şi egiptean.
9. Precizează două popoare care s-au format pe teritoriul Mesopotamiei.
popor în Europa.
1 Completează tabelul de mai jos cu originea popoarelor Orientului Antic:
sumerienii egiptenii evreii grecii romanii
2 Definiţi termenul de ziggurat.
11
3 Formulaţi câte un enunţ cu următori termeni istorici: piramidă, ziggurat,

politeişti, monoteism.
4 Argumentaţi cum au contribuit sumerienii şi egiptenii la cultura şi civilizaţia

umanităti.
5 Menţionaţi o deosebire şi o asemănare între poporul evreu şi poporul egiptean.
1. Definiţi următorii termeni istorici: monarhie, politeism, monoteism, piramidă.

2. Prezentaţi statul egiptean în perioada Regatului Nou.
3. Cum s-a format statul egiptean.
4. Care au fost premisele formării statului egiptean.
12
5. Prezentaţi monarhia iudaică în timpul lui Saul şi David.
,,Forme de organizare politică în antichitate Sparta şi Atena” cls. a-IX-a
1. Urmăriţi harta şi încercaţi să identificaţi cele mai importante oraşe stat din Grecia
Antică.
13
,,Forme de organizare politică în antichitate Sparta si Atena” cls. a-IX-a
1. Citiţi cu atenţie sursele istorice şi identificaţi clasele sociale din Grecia Antică şi
drepturile acestora.
14
,,Spartani formau clasa stăpânilor, bucurându-se de toate drepturile, socotindu-

se egali între ei. Fiecare familie spartană primea în folosinţă, din partea statului,
câte un lot de pământ egal în suprafaţă, muncit de hiloţi, care nu putea fi
înstrăinat. În lipsa urmaşilor, lotul revenea statului.”
,,Hiloţii proveneau din populaţia cucerită şi aparţineau statului, care avea drept
de viaţă şi de moarte asupra lor. Nu puteau fi vânduţi, se puteau casători,
dispuneau de o gosodărie proprie, fiind obligaţi la plata unei părţi din produse de
pe lotul muncit. Participau la războaie, construind fortificaţii şi transportând
arme şi bagaje.”
,,Parecii proveneau din populaţia liberă şi locuiau într-o zonă situată în jurul
oraşului. Aveau proprietăţi individuale, se ocupau cu meşteşugurile şi comerţul
şi, deşi plăteau impozite, nu aveau drepturi politice.”
,,Forme de organizare politică în antichitate Sparta şi Atena” cls. a-IX-a
15
1. Completaţi tabelul de mai jos cu instituţiile statului spartan după funcţia

pe care o îndeplineşte.
Atribuţii militare, Adunarea tuturor Instituţie de Tribunalul suprem

juridice şi cetăţenilor care se control care format din 28 de
religioase ţinea in piaţa supraveghea persoane care
publică şi hotăra în respectarea legilor judeca procesele.
probleme de şi activitatea
interes comun. publică.
2. Definiţi următoarele noţiuni: apella, gerusia, colonizare.
DEMOCRAȚIA ATENIANĂ, CLS. A-IX-A
FIȘĂ DE LUCRU NR. 1
1. Citiţi cu atentie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
A. „Licurg a statornicit legi, diferite de cele în vigoare în celelalte cetăți

grecești(...) a interzis cetățenilor liberi să strângă averi, impunându-le o singură
16
preocupare: asigurarea libertății orașelor. Obligația ca toți spartanii să

contribuie în mod egal pentru hrana lor, ca și aceea de a trăi în comun i-a făcut
să nu dorească bani pentru un trai îmbelșugat. Nici îmbrăcămintea lor nu
necesita cheltuieli mari, podoaba unui spartan nefiind veștmintele luxoase, ci
vigoarea trupului.Viața în comun îi dispensa de a strânge averi”
(Xenofon, Statul spartan, Statul atenian)
B. „Avem o constituție care nu imită legile vecinilor,ci mai degrabă noi înșine
suntem un exemplu(...). În raporturile cu comunitatea și în privința suspiciunii
reciproce în activitatea zilnică ne manifestăm liber activitatea(...) Ne facem fără
să ne supărăm interesele particulare, nu călcăm legile când chibzuim treburile
publice, mai ales din respect pentru legi, dând ascultare și oamenilor care sunt în
orice împrejurare la conducere, și legilor, atât acelora care sunt promulgate, spre
a veni în ajutorul oamenilor oamenilor păgubiți, cât și legilor care nu sunt scrise,
dar care comportă totuși un respect unanim consimțit(...). Astfel noi deschidem
cetatea tuturor și nu există învățătură sau spectacol de la care să oprim pe cineva
să ia parte”.
(Tucidide, Războiul peloponeziac)
 Selectați, din sursa A, două dintre obligațiile spartanilor.

 Menționați, pe baza sursei B, două dintre ideile care definesc democrația.
 Menționați doi dintre reformatorii atenieni, precizând reforme ale acestora
(secolele VI-V î.Hr.).
DEMOCRAȚIA ATENIANĂ, CLS. A-IX-A
FIȘĂ DE LUCRU NR. 2
2. Citiţi cu atentie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
,,Avem o Constituţie care nu ia nimic din legile altora, ba mai degrabă, în loc să-i
imităm pe alţii, noi le suntem pildă. Se numeşte democraţie, pentru că orânduirea
acestora nu este în interesul celor puţini, ci în al celor mulţi. În neînţelegerile
dintre particulari, legea este egală pentru toţi. Cât priveşte dregătoriile, pe
fiecare dintre noi il preţuim pentru îndeletnicirile obşteşti, potrivit meritului care
i-a făcut faima. Omul nevoiaş nu este împiedicat, prin aceea că nu are un nume
17
vestit, de a înfăptui vreun bine cetăţii.... Ba chiar, unii dintre cei a căror
îndeletnicire de căpetenie e munca se pricep totuşi destul de bine să cârmuiască
cetatea. Numai noi îl socotim pe bărbatul fără activitate obştească nu un om
puternic, ci doar un om nefolositor.”
(Tucidide, Războiul peloponeziac)
a. Stabiliţi, pe baza textului principalele trăsături ale democraţiei ateniene.
b. Argumentaţi, dacă regimul democraţiei ateniene este asemănător cu regimurile
democratice actuale.
c. Menţionaţi de ce democraţia ateniană nu este o democraţie completă.
Educaţia în lumea greacă, Fişa de lucru, Cls. a-IX-a
Educaţia la spartani
În statul spartan copilul aparţinea familiei numai până la vârsta de 7 ani; după
care un spartan era total la dispoziţia statului până la vârsta de 60 de ani. Educaţia
spartană consta în exerciţii fizice dure şi antrenament militar, urmărindu-se să i se
formeze copilului sau tânărului un desăvârşit spirit de disciplină, de supunere oarbă,
precum şi capacitatea de a suporta cele mai absurde privaţiuni fizice: umblând desculţi şi
cu capul ras, mâncând mizerabil şi insuficient, dormind pe o saltea de trestie şi adeseori
fiind biciuiţi numai pentru a se deprinde să suporte durerea. În rest, o instrucţie
intelectuală absolut minimă (şi de care foarte probabil că nu toţi copiii beneficiau); scris-
citit, eventual câteva noţiuni elementare de aritmetică şi de muzică militară. Fetele
primeau şi ele o instructie pre-militară: alergări, marşuri, luptă, aruncarea discului şi a
suliţei.
18
Educaţia la atenieni
Cu totul diferită era educaţia copiilor şi a tinerilor în Atena. Tatăl dispunea de
educaţia copiilor până la vârsta de 18 ani. Mamele, secondate uneori de sclavele casei, se
îngrijeau de creşterea lor. La vârsta de 7 ani începeau şcoala. La Atena, dar nu şi în alte
părţi ale lumii greceşti, legile prevedeau obligaţia statului de a se ocupa de instrucţiunea
copiilor ca de o esenţială problemă civică. Dar aici, chiar dacă n-ar fi obligaţi părinţii să-
şi dea copiii la şcoală, această obligativitate deriva dintr-un obicei. Fapt este ca încă de la
începutul secolului al V-lea î.Hr. puţini ţărani din statul atenian mai rămăseseră
analfabeţi. Statul atenian suporta cheltuielile şcolare numai pentru copiii orfani de război.
Părinţii îşi trimiteau copiii la şcoala particulară, singura formă existentă, ţinută de un învăţător.
Acesta le preda- în casa lui sau sub porticele oraşului – noţiuni de scris-citit, de aritmetică şi de
muzică, timp de cinci, şase sau şapte ani; nu mai mult pentru că după vârsta de 14 ani educaţia
fizică lua aproape complet locul educaţiei intelectuale. Elevii scriau pe tăbliţe cerate (în epoca
elenistică – pe foi de papirus) texte literare şi elemente de aritmetică, limitate la cele patru
operaţiuni (tabla înmulţirii exista încă din timpul lui Pitagora). Locul principal în programa
şcolară îl deţineau poeţii Solon, Hesiod şi, în primul rând, Homer, pentru că aceştia puteau
influenţa asupra formării morale şi politice a viitorului cetăţean. Studiul muzicii corale şi
instrumentale (lira înaintea tuturor, dar şi harpa sau flautul) dezvoltau în tineri simţul auto-
controlului, al moderaţiei, al măsurii şi, prin formaţia corală, de pildă, al participării la viaţa
colectivităţii. Imnurile şi cântecele dedicate zeilor, eroilor sau învingătorilor la Jocurile Olimpice
contribuiau de asemenea la formarea şi cultivarea sentimentelor cetăţeneşti. Iar educaţia fizică le
fortifica corpul în vederea fie a îndeplinirii îndatoririlor militare, fie a oricărei alte activităţi din
viaţa civilă, mai ales manuale. Cei ce dispun de mijloace îşi continuau studiile la şcolile sofiştilor
şi ale retorilor. Această unică formă de învăţământ superior avea un scop eminamente practic: să-i
înveţe pe tineri arta elocinţei şi tehnica convingerii publicului printr-un bine studiat sistem şi un
întreg arsenal de argumente şi de formulări abile. Aceasta era un lucru indispensabil celui care se
pregătea pentru viaţa politică sau pentru activitatea din tribunale. În schimb, alte discipline nu
erau considerate indispensabile: celebrul profesor de retorică Isocrate (436-338 î.Hr.) susţinea că,
de exemplu, geometria, astronomia sau ştiinţele naturale n-au nici o valoare educativă, întrucât nu
au nici un efect asupra vieţii practice, sociale, şi nici asupra destinului oamenilor; dimpotrivă,
forma filozofică de învăţământ are prin excelenţă acest caracter practic, întrucât dă tânărului
pregatirea şi îi formează capacitatea de a judeca şi de a-i conduce pe ceilalţi. Toate aceste forme
de învăţământ erau rezervate numai băieţilor; educaţia fetelor, care se făcea exclusiv în
familie, se reducea la gospodărie, la tors şi la ţesut. Abia mai târziu, în perioada
elenistică, femeia va putea primi o oarecare cultură. În epoca clasică, o femeie care ar fi
urmărit să-şi facă o educaţie culturală şi artistică ar fi fost bănuită că este de o moralitate
foarte dubioasă.
19
Regatul Dac, cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr.1
1. Priviţi harta de mai jos şi identificaţi triburile geto-dace şi teritoriul locuit de

aceştia.
20
2. Ce aflăm despre geto-daci din izvoarele istorice scrise? Care sunt primele
marturii despre geto-daci.
A. ,,Înainte de a ajunge la Istru, Dariu supune mai întâi pe geţi care se cred
nemuritori, căci tracii care au în stăpânirea lor Salmydessos şi care locuiesc la
miazănoapte de Apollonia şi de oraşul Mesambria i s-au închinat lui Darius fără
nici un fel de împotrivire. Geţii însă, care luaseră hotărârea nesăbuită de a-l
înfrunta, au fost robiţi pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre
traci. “ (Herodot, Istorii)
B. “…dacii au aceeaşi limbă ca şi geţii…”; “Geţii sunt cei care se întind spre Pont şi
spre răsărit, dacii cei care locuiesc în partea opusă…” (Strabon, Geografia)
“Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniţi mai sus, cum îşi spun ei şi cum le zic
romanii, măcar că ştiu prea bine că unii dintre greci îi numesc geţi, fie pe drept,
fie pe nedrept. Căci eu îmi dau bine seama că geţii locuiesc dincolo de Haemus
(Balcani) de-a lungul Istrului”. (Cassius Dio, Istoria romană)
Fişa de lucru Nr.2
21
1. Citiţi textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
“Decebal era priceput în ale războiului şi iscusit la faptă, ştiind când să năvălească şi
când să se retragă la timp, meşter a întinde curse, viteaz în luptă, ştiind a se folosi cu
pricepere de o victorie şi a scăpa cu bine dintr-o înfrângere”.
(Cassius Dio, Istoria romană)
a. Ce calităţi ale regelui dac menţionează autorul?
b.. Explică atenţia pe care autorul o acordă felului în care Decebal ştia să poarte un
război.
c. Încearcă să scrii o continuare a acestui text, în care să povesteşti despre războaiele

purtate de Decebal cu Traian.

,,Geţii sunt cei mai viteji şi drepţi dintre traci. Iată cum se cred nemuritori geţii. Ei cred
că nu mor şi că acel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis. Tot la al
cincilea an, ei trimit la Zalmoxis un sol, tras la sorţi, cu porunca să-I facă cunoscute
lucrurile de care, de fiecare dată, au nevoie. Unii dintre ei primesc porunca să ţină trei
suliţe cu vârful în sus, iar alţii apucă de mâini şi picioare pe cel ce urmează să fie trimis
la Zalmoxis şi, ridicându-l în sus, îl aruncă în suliţe. Dacă, străpuns de suliţe, acesta
moare, geţii socot că zeul lor este binevoitor.”
a. Cum îi descrie Herodot pe geţii.
b. Cum înţelegeau geţii conceptul de nemurire.
c. Precizaţi zeul suprem al geto-dacilor.
Fişa de lucru Nr.3
22
“Burebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său, a ridicat pe oamenii aceştia
ticăloşiţi de nesfârşitele războaie şi i-a îndreptat prin abstinenţă, sobrietate şi ascultare
de porunci, aşa încât în câţiva ani a întemeiat o mare stăpânire şi a supus geţilor cea
mai mare parte a populaţiilor vecine; ba a ajuns să fie temut şi de romani”. (Strabon,
Geografia)
a. Cum il descrie Strabon pe Burebista.
b. Cum a pus Burebista bazele statului dac.

,,Daco-geţii erau organizaţi în triburi şi uniuni de triburi. Triburile erau formate din
maimulte familii. Conducerea triburilor era deţinută de tarabostes (pileati), şefi politici şi
militari care formau aristocraţia. O altă clasa socială era cea a oamenilor de rând, comati
(capillati). Dezvoltarea societăţii dacice şi ameninţarea romană i-au determinat pe daci să
se unească pentru a-şi forma un stat propriu. Astfel, regatul dac a fost întemeiat în secolul
I î.Hr., de Burebista. Dupa moartea acestuia (44 î.Hr.), statul s-a fărâmiţat.”
a. Cum erau organizaţi geto-dacii.

b. Care erau clasele sociale.
c. Menţionaţi motivele care i-au deterinat pe geto-daci să se unească.
Schiţa lecţiei
23
1. Premisele apariţiei statului dac
- aria de locuire: spaţiul carpato-dunărean
- unificarea triburilor: religie şi limbă comună, dezvoltare economică, stratificare socială,

pericole externe
2. Statul dac condus de Burebista (82-44 î.Hr.)
- Burebista: cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia
- ajunge rege în jurul anului 80 î.Hr.
- consolidarea statului în plan intern
- punctul central al puterii sale militare şi politice este Sarmizegetusa Regia
- extinderea teritoriului statului
- societatea este structurată: aristocraţie (tarabostes) şi oameni de rând (comati)
- economia se bazează pe producţia obştilor săteşti formate din oameni liberi
3. Regatul lui Decebal (87-106)
- intern: dezvoltare economică, consolidarea centrului politico-religios
- regatul nu mai are întinderea din timpul lui Burebista
- extern: războaie cu Imperiul Roman – 87, 88; pacea din 89:
- Dacia devine regat clientelar
- războaiele din 101-102, 105-106; pacea din 102:
- cucerirea Daciei
- romanizare, etnogeneză
Cine au fost daco-geţii? Cu ce populaţii se învecinau?
24
 În epoca antică, locuitorii teritoriului de astăzi al românilor au

fost dacii, numiţi astfel de romani, în timp ce grecii le spuneau geţi.
 Printre populaţiile vecine dacilor s-au numărat celţii, sciţii,

bastarnii germanici, grecii.
 Pe litoralul Mării Negre, grecii au întemeiat oraşe ale căror

urme pot fi văzute şi azi: Histria, Tomis (azi, Constanţa), Callatis (azi, Mangalia).
 De la greci, dacii au învăţat să folosească roata olarului,

moneda, scrierea cu alfabet grecesc.
 Mai târziu, au utilizat alfabetul latin, preluat de la romani.


Care era modul de viaţă al daco-geţilor?
 Ocupaţiile dacilor au fost agricultura, meşteşugurile şi comerţul.

Ei cultivau grâu, orz, mei, legume, creşteau animale, albine, practicau olăritul şi
metalurgia.
 Majoritatea caselor oamenilor de rând erau construite din lemn,

pe fundaţii de piatră, cu una sau două camere, acoperite cu ţiglă, şindrilă sau cu paie.
 Cetăţile dacilor (numite dava) erau de obicei construite în locuri

înalte, greu de cucerit, pe vârfurile dealurilor sau ale munţilor stâncoşi, fiind apărate cu
ziduri din piatră.
Care era religia daco-geţilor?
 Dacii se rugau mai multor zei, deci aveau o credinţă politeistă.

 Principalul zeu adorat era Zalmoxis, divinitate a Pământului.
 În sanctuarele din Munţii Orăştiei , de la cetatea Sarmizegetusa,
slujea marele preot.
Cum erau organizaţi daco-geţii?
 Daco-geţii erau organizaţi în triburi şi uniuni de triburi.

Triburile erau formate din mai multe familii.
 Conducerea triburilor era deţinută de tarabostes (pileati),

şefi politici şi militari care formau aristocraţia.
 O altă clasa socială era cea a oamenilor de rând, comati

(capillati).
 Dezvoltarea societăţii dacice şi ameninţarea romană i-au determinat pe daci să se

unească pentru a-şi forma un stat propriu. Astfel, regatul dac a fost întemeiat în
secolul I î.Hr., de Burebista. Dupa moartea acestuia (44 î.Hr.), statul s-a fărâmiţat.
25
GRUPA nr.1
1. Realizaţi un ciorchine plecând de la tema Spiritualitatea geto-dacilor
2. Fisa de lucru
“Se spune ca un get pe numele Zalmoxis ar fi sclavul lui Pitagora şi că ar fi deprins de la acesta
cunoştinţe astronomice, iar o altă parte ar fi deprins-o de la egipteni, căci cutreierările aceea a
26
sale l-ar fi dus acolo(…) Mai întâi, s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după şi
primit numele de zeu, petrecându-şi viaţa într-o peşteră.”
STRABON, Geographia
a) Stabiliţi rolul pe care l-a deţinut Zalmoxis în spiritualitatea geto-dacilor
b) Numiţi alte două zeităti din panteonul geto-dac
c) Cine a fost cel mai renumit slujitor al cultului zalmoxian?
GRUPA nr 2
1. Prezentaţi politica interna a lui Burebista.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Enumeraţi teritoriile supuse de Burebista prin forţă.
_____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
3. Numiti 5 cetăţi din complexul de fortificaţii din Munţii Oraştiei.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Fişa de lucru
“Boerebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său a ridicat pe oamenii aceştia, ticălosiţi de
nesfârşitele războaie, i-a îndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât în
caţiva ani a întemeiat o mare stăpânire ţi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile
vecine; ba a ajuns să fie temut chiar de romani.”
27
a) Notaţi anii domniei lui Burebista
b) Care a fost rolul preotului Deceneu în timpul domniei lui Burebista
c) Notaţi semnificaţia numelui Burebista
Roma Antica, Cls. a-IX-a
1. Analizând textul despre aşezarea Romei şi imaginea alăturată stabiliţi

următoarele:
28
a. Poziţia geografică a Romei.

b. Condiţiile natural ale zonei deamplasare a cetăţii eterne.
,,Nu fără rost şi temei zeii şi oamenii au ales aceste tărâmuri pentru întemeierea
oraşului, aceste coline denude respire un aer atât de curat, atât ,de sănătos, un fluviu
atât de binefăcător pe care seaduc roadele ţărilor de la mijlocul pământului, unde se fac
transporturile pe corăbile maritime; un oraş în vecinătatea mării, bucurându-se de toate
foloasele, nefiind nici prea apropiat de mare, ca să fie ameninţat de primejdia năvălirii
străinilor ce vin cu flotele lor. Un oraş ce se află în mijlocul regiunilor Italiei, un loc
creat parcă anume ca să fie prielnic pentru creşterea oraşului.”
1. Identificaţi structura societăţii romane pe baza textului şi a imaginii de mai jos.
29
,,Societatea romană era împărţită în patricieni sau cetăţeni singurii care se bucurau de
drepturi politice şi participau la conducerea oraşului. Aceştia erau marii proprietari de
pământ, uniţi în câteva familii – gentes. Patricieni constituiau aristocraţia socială
constituită pe baza originii. Plebea, reprezenta restul populaţiei libere, care nu aveau
origine nobilă, nu aparţineau unui gens, fiind lipsiţi de drepturi politice şi erau originari
din alte cetăţi.

1. Completaţi tabelul de mai jos cu instituţiile republici tinând cont de atribuţiile acestora.
compus tot din 300 de patricieni Erau extraordinare, ordinare şi Decideau în probleme
30
(patres = şefii clanurilor şi foştii populare. Formate din consului, religioase, pacea şi
consuli) la care mai târziu li se vor pretori, cenzori, cvestori, edili şi războiul, alegeau
adăuga şi plebei. Lua acum tribuni plebei. tribunii, chestorii şi edilii.
hotărârile în cele mai importante
probleme de stat şi consilia
activitatea tuturor magistraţilor
(senatus consultum).
Avea atribuţii în finanţe, consuli (consules). Aleşi pe timp de Comiţiile curiate şi

administraţie, religie politică un an dintre patricieni, ei deţineau comiţiile centuriate din
externă. puterea supremă în stat. Ei timpul, regalităţii au fost
comandau armata, convocau şi menţinute. Însă comiţiile
prezidau senatul şi comiţiile şi curiate şi-au pierdut mai
judecau în ultimă instanţă târziu importanţa, multe
procesele cele mai însemnate. din atribuţii trecând
Purtau toga cu marginile roşii şi asupra senatului şi
erau escortaţi de o gardă formată comiţiilor centuriate. În
din 12 lictori care duceau pe umeri timpul republicii au fost
un mănunchi de nuiele şi o secure create adunările pe
(fasciile), simbolul puterii triburi ale plebeilor,
supreme. La expirarea termenului comiţiile tribute. La
magistraturii, consulii puteau fi început, acestea alegeau
traşi la răspundere pentru faptele pe magistraţii plebeilor –
lor, dacă ele erau socotite abuzive. tribunii. Mai târziu, când
plebeii au obţinut
drepturi egale cu
patricienii, hotărârile
comiţiilor numite
plebiscite, au luat
caracterul de legi
obligatorii pentru întreg
poporul roman.

1. Diagrama Venn. Realizaţi o comparaţie între Roma regală şi Republica romană..
31
a regala ma republic a
Rom Ro na
1. Folosind harta de mai jos, urmăriţi desfăşurarea războaielor pentru cucerirea

bazinului Marii Mediterane şi rezolvaţi următoarele cerinţe:
a. Identificaţi întinderea statului roman la sfârşitul acestor războaie.
32
b. Cum vă explicaţi susccesul acestor cuceriri?

33
Primul triumvirat: Caesar, Crassus, Pompei

Citiți cu atenție textul de mai jos:
„ Caesar (...) s-a prezentat la alegerile de consul și a fost ales (...) împreună cu
Calpurnius Bibulus. Îndată ce a luat în primire slujba de consul, a început să aducă în fața
poporului proiecte de legi potrivite nu cu un consul, ci cu un tribun al plebei foarte
îndrăzneț, care propune, pe placul mulțimii, votarea de colonii sau împărțirea de
pământuri. (De aceea), în Senat, nobilimea se împotrivea proiectelor sale. Caesar, care de
mult timp urmărea un prilej de ceartă, strigând și zicând că Senatul, cu nemăsurata-i
îngâmfare și răutate, îl silește să coboare în mijlocul mulțimii, a dat fuga și acum în
adunarea poporului. Și având de-o parte pe Crassus, iar de cealaltă pe Pompei, Caesar i-a
întrebat pe aceștia dacă îi încredințau legile.(...)Ei într-adevăr, îi făgăduiau ajutor, iar
nobilii s-au mâniat, spunând că aceasta nu era potrivită nici cu respectul ce li se cuvenea,
nici cu cinstea ce trebuia arătată Senatului, dar poporului i-a plăcut.”
(Plutarh, Vieți paralele)
Pornind de la acest text, răspundeți la următoarele întrebări:
1. Menționați, pe baza textului, modul în care putea fi ocupată funcția de consul.

2. Menționați, pe baza textului, două cauze ale împotrivirii nobilimii față de politica
lui Caesar.
3. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele din text.
4. Prezentați o altă magistratură a Republicii romane, în afara celor precizate în text.
5. Prezentați un alt eveniment istoric, în afara celor menționate în text, desfășurat
în perioada crizei Republicii romane.
34
1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele din listă
astfel încât să obţineţi un text corect istoric:
,,După ce a organizat în sec. al IV lea o excelentă armată a cărei unitate de bază

este legiunea, Roma cucereşte Italia în sec. al III lea. Ea îşi desăvârşeşte atunci
organizarea guvernării sale fondată pe adunările de cetăţeni, Comiţiile, o
ierarhie de......................... aleşi de........................care asigură
continitatea........................şi din care fac parte reprezentanţii marilor familii.
După tradiţie, în 494 î. Hr. Plebea s-a retras pe Aventin. Ea a obţinut astfel
crearea instituţiei magistraţilor plebei. Aceşti.......................ai plebei, aveau
puteri extrem de întinse.”
Lista termeni: magistrat, Republică, Senat, tribun, plebeu.
Principatul lui Augustus, cls. a-IX-a
35
1. Analizaţi cauzele care au dus la sfârşitul Republicii romane. Credeţi că regimul

republican ar mai fi putut continua?
2. Completaţi spaţiile libere cu titlurile pe viaţă pe care le primeşte Octavianus:
a................................, şeful religiei romane.
b................................., adică măritul, slăvitul, cu care până atunci doar zeii erau
denumiţi.
c................................., comandant suprem al armatei.
d.................................., părinte al patriei.
e...................................., primul dintre senatori.
3. Numiţi reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare pentru salvarea

unităţii Imperiului Roman.
Principatul lui Augustus, cls. a-IX-a
36
1. Ordonaţi cronologic următoarele evenimente istorice:

a. Principatul.
b. Republica.
c. Prăbuşirea Imperiului Roman de Apus.
d. Edictul de la Milano.
2. Menţionaţi o asemănare şi o deosebire între Republica Romană şi Imperiul

Roman (Principatul).
3. Citiţi, cu atenţie, următoarea sursă istorică şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
,,Lepidus sfătui poporul să-l aleagă pe Caesar dictator şi se grăbi sa-i confere el
însuşi această demnitate, încălcând datinile străbune. Caesar luă dictatura în
primire de îndată ce intră în Roma. Afară de faptul că avea la dispoziţie întreaga
putere armată, îşi însuşi în parte şi puterea legislativă civilă, pe care i-au
conferit-o acei membri ai Senatului care nu părăsiseră Capitala.”
a. Menţionaţi, din text, o instituţie a Republicii romane.
b. Precizaţi, din text, o magistratură a Republicii romane.
c. Precizaţi, o asemănare între Republica romană şi Principat.
,,Moştenirea culturală a Antichităţii” cls. a-IX-a

37
1. Priviţi harta şi identificaţi principalele civilizaţii ale omenirii. Ce mostenire au

lăsat omenirii aceste civilizaţii ale Orientului Antic? Ce înţelegeţi prin moştenire
culturală.
2. Ce tipuri de scriere au apărut în Orientul Antic? Mai cunoaşteţi şi alte creaţii

materiale, artistice şi literare ale popoarelor din Orientul Antic?
38
1. Asociază corect monumentele de artă din imaginile de mai jos cu civilizaţiile

căruia îi aparţin.
A C
D E
39
1. Care sunt cele mai importante construcţii antice greceşti. Ce stiluri ale artei
greceşti cunoaşteţi? Identificaţi pe baza imaginilor de mai jos cele mai cunoscute
capodopere ale sculpturii clasice greceşti?
40
1. Realizaţi o diagramă Venn pe tema Arta monumentală greacă/Arta monumentală

romană.
Diagrama Venn
41
1. Care sunt cele mai importante construcţii antice romane. Identificaţi pe baza
imaginilor de mai jos cele mai cunoscute capodopere ale artei romane clasice?
42
Schiţa Lecţiei
Def. Cultura – totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire.
I. Cultura greacă. Trăsături:

- Arta este legată de religie.
- se concentrează pe construcţii de palate şi temple, înconjurate de cele mai multe
ori de ziduri de apărare.
- iniţial materialul de construcţie a fost lemnul, apoi piatra şi marmura.
- Templul grecesc se înalţă pe coloane, care sunt de trei tipuri: ionice, dorice,
corintice.
- Arta plasează în centrul său, Omul, în toată splendoarea sa fizică şi spirituală.
II. Domenii de manifestare:

A. Arta (Arhitectura, Sculptura, Pictura, Ceramica)
B. Ştiinţa, filosofia, literatura, teatrul.
III. Realizări în domeniul culturii:

A. Arta
a. Arhitectura -
Templul- modelul de arhitectură care predomină, decorat cu statui, friza – banda
laterală îngustă cu bazoreliefuri şi coloanele.
Stilurile: ionic, doric, corintic.
Edifici ridicate pe Acropole, Erehteionul
b. Sculptura - reprezintă corpul uman în mişcare.
c. Reprezentanţi –Myron, luc. ,,Discobolul”
- Phidias, luc. ,,Athena Parthenos”, ,,Zeus din Olympia”
- Policlet, luc. ,,Doriforul”
- Lisyp, luc. ,,Bustul lui Alexandru Macedon”
- Alte lucrări ..Laocoon şi fiii săi”, ,,Gal murind”.
d. Pictura – se dezvoltă odată cu sculptura.

e. Reprezentanţi –Polignot – fresce cu scene mitologice şi scene din istoria Atenei.
f. Ceramica – se înscrie în creaţiile artistice de o mare frumuseţe. Vasele
împodobite cu scene mitologice, de muncă, jocuri publice, şi episoade din
poemele homerice, pictate cu figuri roşii pe fond negru.
B. Ştiinţa, filosofia, literatura, teatrul.
A evoluat împreună cu filosofia.
a. Domenii de manifestare: - Matematica – geometria – Thales din Milet,
Pitagora, Euclid, astronomia - Aristarh, Thales din Milet.
43
Medicina – Hipocrate, circulaţia sângelui, creierul, nervi.

Geografia – Strabon, Ptolomeu din Alexandria
Istoria – Herodot, luc. ,,Istorii”, Thucidide, ,,Istoria războiului peloponesiac”
Filosofia – Heraclit din Efes, Democrit, Socrate, Platon, şi Aristotel.
Literatura – poemele epice Iliada şi Odiseea ale lui Homer, Hesiod, Munci şi
zile, Pindar şi Sapho în poezia lirică.
Teatrul – serbările religioase realizate cu ocazia zeului Dionysos. Cei mai
importanţi reprezentanţi: Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan.
IV. Cultura romană. Trăsături:

- Caracter urban, influenţată de cultura greacă.
- Materiale de construcţie: cărămida, mortarul şi betonul.
- Apar inovaţii noi: arcul, cupola.
- Urbanizarea.
- a. Domenii de manifestare:
b. Arta (Arhitectura, Sculptura, Pictura,)
Arhitectura – militară - castre, arcuri de triumf, Colosseumul, Arcul de
triumf – Titus, Columna lui Traian.
religioasă – templul de la Roma, templul lui Augustus, Pantheonul.
civilă – palatele imperial, vilele, vila rustica, basilica, thermele lui Titus,
Nero, drumurile romane, apeducte etc.
c. Sculptura- portrete ale împăraţilor, bustul, basorelieful.
d. Pictura – fresce romane, scene din viaţa cotidiană.
V. Concluzii:
Cultura greacă şi romană au marcat profund istoria civilizaţiei umane.
Moştenirea culturală a Antichităţii a îmbogăţit patrimoniul cultural occidental prin
modelele şi valorile create şi promovate.
Dicţionar:
Cultura – totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire.
Acropolă – zona cea mai înaltă a unui polis, care era centrul religios şi loc de
refugiu în caz de primejdie.
Friză – element al arhitecturii antice greceşti, situat în partea superioară a unei
construcţii, ornament cu basoreliefuri, sculpturi şi picturi.
Portic – galerie deschisă susţinută de coloane şi pilaştri.
Capitel – partea de sus mai groasă şi ornată a unei coloane.
44
,,State medievale în spaţiul românesc” Cls. a-IX-a,
1. Identificaîi pe baza hărţii de mai jos formaţiunile prestatale româneşti din sec. IX-
XII.
Pe baza hărții, şi a cunoştinţelor de istorie dobândite în anii anteriori, realizați un

tabel privind formațiunile politice atestate documentar în spațiul românesc între
secolele al IX-lea și al XII. Tabelul va avea următoarele rubrici:
Spaţiul Căpetenii Tipul formaţiunii Sursa documentară care o

geografic locale prestatale atestă
45
,,De întindere şi însemnătate variată, autonomiile româneşti erau grupări de sate

(obşti săteşti) şi cătune modelate în general după cadrul geografic în care se
alcătuiseră: văile unor râuri, depresiuni intramontane, zone protejate de munte şi
păduri. În acest cadru şi-au găsit ocrotire autohtonii (cnezate, voievodate, ţări)
împotriva invaziilor. Muntele şi pădurea au îndeplinit timp de secole o funcţie
vitală salvatoare în istoria românească şi au intrat adânc în conştiinţa noastră.”
a. Precizaţi, pe baza textului, factorul de continuitate al vieţii româneşti după

formarea poporului român.
b. Descrieţi, cu ajutorul textului, viaţa comunităţilor româneşti la începutul
mileniului al II lea.
c. Explicaţi sintagma ,,codrul, frate cu românul”. Motivaţi funcţia salvatoare a
muntelui în istoria noastră.
d. Menţionaţi, pe baza textului, principalele autohtonii ale românilor.
2. Ce înţelegeţi prin termenul de obşte sătească ? Dar cnezat, voievodat?
46
Cnezate şi voievodate româneşti la sud de Carpaţi – Diploma cavalerilor ioaniţi

[1247]
În numele Sfintei Treimi una şi nedespărţită, Amin. Bela, din mila lui Dumnezeu
regele Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei şi Cumaniei
de-a pururea. [...]
După o îndelungată sfătuirecu fruntaşii şi baronii regatului nostru, ne-am oprit la
această hotărâre, luată dimpreună cu venerabilul bărbat Rembald, marele preceptor al
caselor ospitalierilor din Ierusalim din părţile de dincolo de mare, [...] îi dăm şi îi dăruim
lui şi prin dânsul numitei case, întreaga ţară a Severinului împreună cu munţii ce ţin de ea
şi cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul
Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum
l-au stăpânit aceştia şi până acum. [...] Şi mai îngăduim ca jumătate din toate veniturile şi
foloasele ce se vor strânge pe seama regelui de la românii care locuiesc în ţara Litua – în
afară de Ţara Haţegului cu cele ce ţin de dânsa – să le culeagă sus-zisa casă. Mai voim ca
sus-zişii români să ajute pe sus-zişii fraţi cu mijloacele lor ostăşeşti întru apărarea ţării şi
înfrângerea şi pedepsirea atacurilor ce ni s-ar aduce de către străini, iar din partea lor
aceşti fraţi să fie datori la prilejuri asemănătoare să le dea lor sprijin şi ajutor, pe cât le va
sta în putinţă. [...] Pe lângă aceasta, am dăruit amintitului preceptor şi prin dânsul casei
ospitalierilor toată Cumania, de la râul Olt şi munţii Transilvaniei, sub aceleaşi îndatoriri
ce sunt arătate mai sus cu privire la ţara Severinului – în afară de ţara lui Seneslau,
voievodul românilor, pe care le-am lăsat-o acelora, aşa cum au stăpânit-o şi până acum –
şi întru totul sub acele îndatoriri, rânduite mai sus cu privire la ţara Litua. Însă nu vrem să
trecem cu vederea acest lucru, că de la intrarea în stăpânire a des-pomeniţilor fraţi, timp
de douăzeci şi cinci de ani, numita casă va strânge toate veniturile ţării Cumaniei în
întregime, afară de cele din sus-amintita ţară a lui Seneslau, din care vor avea numai
jumătate din venituri şi din foloase. [...]
a. Care sunt formaţiunile statale româneşti menţionate în text?

b. Cui erau subordonate acestea?
c. Menţionaţi, la ce document face referire textul?
d. Scrieţi o informaţie aflată în relaţie cauză-efect selectată din sursă.
e. Precizaţi, pe baza sursei numele unor căpetenii locale.
47
,,Spuneţi lui Arpad, ducele Ungariei, stăpânul vostru, că-i suntem datori ca
prieten unui prieten…..Iar pământul pe care l-a cerut bunăvoinţei noastre nu i-l
vom da niciodată.....Şi nu ne tulbură cu vorbe cu acele trmise, că e un conducător
din neamul regelui Atilla..... Chiar dacă acela a răpit cu sila pământul acesta de
la strămoşul meu, acum însă din milostivirea stăpânului meu, împăratul de la
Constantinopol, nimeni nu poate să-l mai smulgă din mâinile mele.” (Anonymus
– Gesta Hungarorum)
a. Transcrieţi din text fragmentul care demonstrează relaţiile externe ale lui
Menumorut.
b. Menţionaţi, pe baza textului, o cauză care a dus la confruntarea dintre unguri
şi români.
c. Precizaţi rezultatul confruntării dintre conducătorii românilor şi a maghiarilor.
d. Formulaţi un punct de vedere privind formarea statului medieval Transilvania.
e. Numiţi, documentul la care face referire sursa.
2. Completaţi spaţiile libere de pe prima coloană cu cifra corespunzătoare de pe

coloana a doua:
……………..A. Diploma cavalerilor ioaniţi. 1. Moldova.

......................B. Basarab I. 2. Dobrogea.
......................C. Bogdan I. 3. 1247.
......................D. Dobrotiţă. 4. Ţara
Românească.
5. Transilvania.
48
Campania lui Carol Robert de Anjou şi bătălia de la Posada [1330] – relatarea

Cronicii pictate de la Viena
,,În acelaşi an în care a murit nevrednicul de pomenire Felician, adică în anul
domnului 1330, regele şi-a adunat o mare oaste [...] şi [...] s-a dus în persoană, în luna
lui septembrie, prin Severin în ţara voievodului românilor, Basarab, ţară care nu poate fi
locuită de un popor neobişnuit cu ea, ca să alunge din această ţară pe Basarab, sau cel
puţin să dea în posesiune ţara aceluia unuia dintre curtenii săi, cu toate că voievodul
plătise întotdeauna cu credinţă darea cuvenită maiestăţii sale regelui.[...] Regele a ajuns
pe o cale oarecare cu toată oastea sa, dar calea aceasta era cotită şi închisă de
amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur, şi pe unde această cale era mai
largă, acolo românii în mai multe locuri o întăriseră [...] Mulţimea nenumărată a
românilor sus pe râpe a alergat din toate părţile şi a aruncat cu săgeţi asupra oastei
regelui care se găsea în fundul unei căi adânci. [...] Cădeau tineri şi bătrâni, principi şi
nobili fără nici o deosebire. Căci această tristă întâmplare a ţinut mult de la ziua a şasea
a săptămânii până la ziua a doua a săptămânii viitoare. [...] Şi a fost un cumplit
dezastru, căci au căzut o mulţime de ostaşi, de principi şi de nobili.Iar regele îşi
schimbase însemnele armelor sale. [...] Şi însuşi regele abia a scăpat cu câţiva inşi. [...]”
a. Despre ce voievod român este vorba în text?

b. Descrieţi locul luptei! Cum a scăpat regele maghiar?
c. Scrieţi o informaţie aflată în relaţie cauză-efect selectată din sursă.
d. Menţionaţi, pe baza sursei o cauză a conflictului dintre Basarab şi Carol Robert de
Anjou.
e. Precizaţi, izvorul istoric care face referire la bătălia de la Posada.
Formarea statului moldovean în viziunea cronicarului Ioan, arhidiacon de

Târnava [mijlocul secolului al XIV-lea]
,,Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe
românii din acel district, trecu pe ascuns în ţara Moldovei, supusă coroanei regatului ungar, dar
lipsită de locuitori de multă vreme datorită vecinătăţii tătarilor şi, cu toate că a fost lovit de mai
multe ori de armata regelui, crescând mult numărul locuitorilor români, acea ţară a crescut
[devenind] un stat. Însă voievodul pe care-l alegeau românii din acea ţară se recunoştea drept
vasal al regelui Ungariei, obligându-se să plătească censul la timpul obişnuit.”
a. Despre ce voievod român este vorba în text?

b. Care era situaţia Moldovei până la venirea acestuia?
49
„ Dobrogea fusese a unui despot cu numele Dobrotici, care o moștenise de la fratele său
Balica, ce-și avea reședința la Cavarna și o mărise, atât spre miazăzi, cucerind Varna și
regiunea pănă la Mesembria, cât și spre miazănoapte, ocupând la un moment dat, în
1366, și Chilia. După Dobrotici, a urmat fiul său Ivanco: acsta are lupte cu turcii în
1388 și dispare de pe scena istorică. În anii următori, 1388-1390, constatăm că cea mai
mare parte din statul lui Ivanco Dobrotici este în stăpânirea lui Mircea care se
intitulează, în documente latine, din 1390 și 1391 chiar în acest fel: „terrarum
Dobrodicii depotus”. Felul în care Dobrogea a ajuns în mâna lui Mircea nu e încă bine
lămurit. Probabil, fapta a avut loc prin luptă, poate prin luptă cu turcii care atacaseră pe
Ivanco. Dârstorul- Silistra de azi- va fi și el câștigat, în aceeași epocă: 1388-1389. Dacă
această cetate apare în titlul lui Mircea ca o entitate deosebită, separată de Dobrogea în
care se găsește totuși, faptul se explică prin împrejurarea că Dârstorul n-a aparținut
politicește niciodată statului lui Dobrotici, ci țarului de Târnovo; el nu putea fi așadar
contopit cu posesiunea transdanubiană a celui dintâi”.
( Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor)
a. Identificați căile de constituire ale statului Dobrogea.

b. Precizați nucleul viitorului stat dobrogean.
c. Prezentați raporturile dintre Ivanco și turci.
d. Semnalați conducătorii statului dobrogean.
e. Explicați titulatura lui Mircea „terrarum Dobrodicii depotus”.
,,Ţările Române şi statele vecine” , Cls. a-IX-a,
50
1. Descrieţi cu ajutorul hărţii de mai jos situaţia internaţională din perioada sec.
XIV-XVI. Identificaţi Marile Puteri din sec. XIV-XVI.
1. Citiţi cu atenţie textele:
51
“ Ţările Romane au devenit obiect de disputa între Marile Puteri, sau ţinta
expansiunii acestora....Istoria noastră a fost o permanentă trântă cu primejdia, românii
fiind nevoiţi să lupte pentru a-şi păstra fiinţa statală şi autonomia”
“ Tentativa de transformare a Ţărilor Române în paşalâcuri au fost, dar

remarcabilă capacitate de rezistenţă probată în numeroase confruntări ( Rovine, Vaslui,
Calugareni, Giurgiu) a salvat fiinţa lor statală....”
“Pe de altă parte, turcii nu s-au hazardat să cucerească Ţările Romane şi datorită
unei conjuncturi internaţionale: interesul marilor din regiune de a menţine statele române
ca state-tampon între ele”.
“Raţiunile economice au prevalat asupra celor politico-militare, motiv pentru

care Poarta prefera un regim indirect de dominaţie cu administraţie românescă, mult mai
rentabil pentru statul otoman”.
“Tratatele încheiate, deşi purtau amprenta medievală a raporturilor de vasalitate,

nu reprezentau o ştirbire a suveranităţii lor politice şi a integrităţii teritoriale...”
a. Cerinţa: Pe baza textelor de mai sus identificaţi motivele pentru care Ţările
Romane nu au fost transformate în paşalâcuri.
b. Ce înţelegeţi prin termenul de capitulaţii ?

1. Cititi cu atentie textele:
A. Asupra acestui Mircea care a început întâi mai înainte război, [...] Baiazid [...], găsindu-i vină, a pornit cu război
și trecând peste Istru [Dunăre] mergea înainte robind țara. Dar Mircea, strângând cu grijă oastea țării, nu și-a
52
făcut planul să vină asupra lui să dea lupta [...] însă, se ținea și el cu armata pe urma lui Baiazid prin pădurile de
stejar ale țării, care sunt multe și acoperă în toate părțile țara, să nu fie ușor de umblat pentru dușmani și nici
lesne de cucerit. Şi ținându-se pe urma lui, săvârșea isprăvi vrednice de amintit, dând lupte, când vreo unitate
dușmană rupându-se, se îndrepta uneori prin țară după hrană sau la prădat vite; și așa cu foarte mare
îndrăzneală se ținea de armata [otomană]. Ţinându-se de urma lui Baiazid, se lupta într-una cu el, în chip
strălucit.” (Laonicus Chalcocondil, Expuneri istorice) B. Şi lănci nenumărate s-au frânat atunci și mulțimea
săgeților a fost nenumărată, încât văzduhul nu se mai putea vedea de desimea lor. [...] Baiazid s-a înspăimântat și
a fugit și râul acela curgea roșu de sângele ce ieșea din mulțimea trupurilor căzute. (O cronică bulgară
contemporană despre bătălia de la Rovine) C. Şi anume, mai întâi ca noi, când și de câte ori de acum înainte
domnul nostru regele [Ungariei] va merge cu oștirea sa, el însuși împotriva turcilor pomeniți sau împotriva
oricăror altora ce țin cu ei atunci să fim ținuți și datori a merge cu dânsul, de asemenea noi înșine împotriva
acelora, cu toată oștirea, cu oamenii și cu toată puterea noastră. Şi dacă domnul, regele nu ar merge el însuși, ci
ar trimite numai oștirea sa, atunci și noi să fim ținuți și datori de asemenea să trimitem numai oștirea și pe
oamenii noștri, împotriva acelora, dimpreună cu oștirea domnului rege [...] dacă va merge [...] în părțile
Dobrogei, sau pe oricare alte pământuri, cetăți, ținuturi, trecători, limanuri și în orice alte locuri supuse stăpânirii
și ascultării noastre, slobodă, pașnică și sigură trecere și hrană totdeauna potrivită pentru banii lor. (Tratatul de
alianţă dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, 7 martie 1395, Braşov)
D. Jicmon (Sigismund) craiul unguresc, adună toată tăria despre apus; domnii, voievozii, boierii, nemți și francezi
și pre uscat și pre Dunăre că nu se vedea apa de mulțimea corăbiilor; [venea] Mircea voievod cu românii și de la
Manoil Paleologul veniră corăbii multe pline de voinici din Ţarigrad [Constantinopol] și den Veneția 30 de corăbii,
deci mergea craiu pe uscat în jos pre Dunăre cu fală mare șicu oști tocmite, împlătoșați, poleiți și sclipea de-ți
părea că răsare soarele, și când sosi la cetatea de Necopoe, el vrea să [o] ia, iară Baiazid strânse turcii cu totul
despre răsărit și păziră curând de se loviră fățiș cu cei despre apus și fu sfadă mare în multă vreme ce învinseră
turcii pre unguri, iară craiul scapă într-o corabie, iar Baiazid i-au gonit până la Dunăre și mulți se înecară în
Dunăre.
Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiţi un popor menţionat în sursa C.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa C.
3. Numiţi conducătorul menţionat atât în sursa A cât şi în sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia se foloseşte ca tactică
atacul surpriză asupra adversarului.
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa C.
6. Formulaţi, pe baza sursei D, un punct de vedere referitor la armata condusă de Sigismund, folosind două
informaţii selectate din sursă.
7. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la obligaţiile lui Mircea cel Bătrân faţă de regele Ungariei.
8. Numiţi sursa care susţine punctul de vedere conform căruia Baiazid a suferit o mare înfrângere pe câmpul
de luptă.

1. Citiţi textele de mai jos:
53
‘’Bun organizator, Mircea a consolidat şi desăvârşit organizarea instituţională a

statului, preocupându-se de sporirea avuţiei ţării şi de întărirea capacităţii de apărare. În
politica externă a manifestat abilitate politică şi diplomatică, a intreţinut bune relaţii cu
Moldova şi Polonia şi a încheiat o alianţă antiotomană cu Ungaria. A sprijinit lupta
antiotomană a sârbilor conduşi de cneazul Lazăr (1389) şi a luptat împotriva turcilor la
Rovine (1395) şi la Nicopole (1396). După 1402 s-a implicat în luptele pentru succesiune
din Imperiul Otoman, susţinând diferiţi candidaţi. Dar a eşuat în impunerea unui sultan
favorit şi, bătrân fiind, în 1417 s-a vazut nevoit să plătească tribut”.
‘’Asupra acestuia Mircea care a început mai înainte război, plecând cu armata
asupra barbarilor impreună cu împăratul românilor Sigismund, Baiazid a lui Murat
găsindu-i vina a pornit război; şi trecând peste Istru, mergea înainte robind ţara. Dar
Mircea, strângând oastea ţării, nu şi-a făcut planul să vină asupra lui şi să dea lupta, ci cu
multa grijă şi-a pus la adăpost în muntele Braşovului femeile şi copii”.
‘’Noi, Mircea voievodul Ţării Româneşti, duce al Fagăraşului şi ban al
Severinului, facem cunoscut că domnul Sigismund, rege al Ungariei, a arătat faţă de noi
deosebita bunavoinţă şi ne-a dat nouă de la sine şi cu toată milostivirea....şi ne-a ajutat
mai ales împotriva acelor cumpliţi şi neîmpăcaţi duşmani ai noştri, turcii...”
‘’Adevărat ctitor de ţara, Alexandru cel Bun a desăvârşit opera de organizare
politică şi bisericească a ţării. Lunga sa domnie a corespuns unei perioade de pace şi
prosperitate. În plan extern a continuat tradiţia bunelor relaţii cu Polonia, încheind tratate
cu Vladislav Iagello ( 1402, 1404, 1407, 1411). A sprijinit militar lupta polonezilor
împotriva teutonilor la Grumwald (1410) şi Marienburg (1422). În 1420,bazându-se doar
pe forţele proprii, a respins la Cetatea Alba cel dintâi atac turcesc asupra Moldovei..”
“..acela care, cel dintâi a făcut să fie ştiut de străini numele moldovenilor până
atunci puţin cunoscut...”
Cerinţa: pe baza textelor de mai sus identificaţi 2 aspecte ale politicii interne şi 2 aspecte ale
politicii externe ale lui Mircea cel Batran şi Alexandru cel Bun.

Citiţi textele de mai jos şi răspundeţi următoarelor cerinţe:
A. În anul [1462, sultanul Mahomed al II-lea] trimite la voievodul Valahiei [Vlad Ţepeş] un sol
anunţându-l să vină în grabă la închinăciune [...].Voievodul i-a răspuns însă: „cât despre sine să vină
54
însuşi la închinăciune [...] este cu neputinţă”. [Sultanul] şi-a strâns armata de pretutindeni, peste 150 de
mii; şi, în vreme de primăvară, [...] a venit la Danubiu [Dunăre]. [...] Tiranul trecând Danubiul, a
străbătut [Ţara Românească]. [...] Tiranul s-a înspaimântat şi noaptea, când a ridicat corturile, fiindu-i
frică, a tras şanţuri şi a ridicat valuri [de pământ] şi sta în mijlocul lor. Vlahul [Vlad Ţepeş] însă sculându-
se dis-de-dimineaţă şi rânduindu-şi bine oamenii de sub el, a năvălit, când era încă întuneric, şi, nimerind
în partea dreaptă a taberei, a intrat deodată înăuntru şi până în ziuă a tăiat turci fără de număr şi până ce s-
a luminat de ziuă, mulţi turci s-au ucis între ei. Când însă s-a făcut dimineaţă, românii au intrat în [tabăra]
lor. (Mihail Ducas, Istoria turco-bizantină) B. Deci să ştii, Măria Ta, că am călcat pacea cu ei [cu turcii]
[...] Văzând ei ceea ce am făcut, au părăsit gâlcevile şi certurile pe către le aveau până acum în toate alte
părţi, atât dinspre ţara şi coroana cea sfântă a Măriei Tale, cât şi din toate celelalte părţi, şi şi-au aruncat
toată turbarea asupră-ne. Cum se va deschide vremea, adică primăvara, au de gând să vie duşmăneşte, cu
toată puterea lor. Însă vaduri n-au, că ai vadurile lor de la Dunăre, în afară de Vidin, am pus să le ardă, să
le nimicească şi să le facă pustii. Deoarece pe vadul Vidinului prea puţin pot să ne aducă vreun rău, ei ar
vrea să-şi aducă vasele de la Constantinopol şi Galipole, pe mare, la Dunăre. Deci, Măria Ta, milostive
Doamne, dacă voia Măriei Tale este să ai luptă cu ei, atunci strânge-ţi toată ţara şi tot poporul de oaste,
atât călăreţii, cât şi pedestraşii, adu-l în această ţară peste munţi a noastră şi binevoieşte să te baţi aici cu
ei. Iar dacă nu vrei Măria Ta însuţi, atunci fii bun şi trimete-ţi oastea întreagă în părţile transilvane ale
Măriei Tale, încă de la sărbătoarea Sfântului Grigore. Dacă însă Măria Ta nu vrei să dai toată oastea,
atunci dă numai cât ţi-e voia, măcar Transilvania şi părţile secuieşti. (Scrisoarea lui Vlad Ţepeş către
Matia Corvin, 11 februarie 1462) C. Şi cum [sultanul] Mahomed nu avea nici cele trebuincioase pentru
oştire şi nici nu putea urmări pe Draculea în pădurile în care se ascunsese fără a se expune la primejdii
din cele mai mari, pierzând pe mulţi dintre ai săi, fu nevoit să facă calea întoarsă fără nici o pradă şi fără a
dobândi victoria pentru care venise. Iar boierii munteni, scăpând de vrăjmaşul care pricinuise atâta
teamă, uitară de binele pe care li-l făcuse Draculea şi începură împotriva lui uneltiri periculoase, refuzară
a mai face serviciul militar, ridicară în slăvi pe turci, ponegreau pe Draculea, spuneau că victoria va fi
cândva mai dăunătoare învingătorilor decât celor învinşi, că turcii nu se poartă cu vrăjmăşie atâta timp cât
ei le sunt credincioşi şi le plătesc tributul cerut; Draculea, dimpotrivă, se străduia să le arate că nu se cade
să ceară pacea de la cei învinşi, că apărându-se cu arma în mână pot trăi în libertate, şi în sfârşit, că atâta
timp cât va trăi el Ţara Românească nu va plăti tribut turcilor.
1. Numiţi statul menţionat în sursa A. 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 3. Numiţi sultanul
menţionat atât în sursa A cât şi în sursa C.4. Precizaţi numele sub care apare voievodul Ţării Româneşti
în sursa A, respectiv în sursa C. 5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere
conform căruia voievodul Ţării Româneşti este implicat într-o acţiune diplomatică. 6. Scrieţi două
informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa C. 7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de
vedere referitor la victoria românilor, folosind două informaţii selectate din sursă. 8. Menţionaţi din
sursa B trei informaţii referitoare la modalităţile sub care Vlad Ţepeş îi solicită lui Matia Corvin să-i
ofere ajutor. 9. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la abandonarea lui Vlad Ţepeş
de către boieri, folosind două informaţii selectate din sursă. 10. Numiţi sursa care susţine punctul de
vedere conform căruia Vlad Ţepeş câştigă o victorie pe câmpul de luptă.
55
‘’un ostaş cu suflet mare, născut în sânul unei nobile şi vestite familii de peste
munţi….într-atâta a devenit de vestit încat….s-a ridicat pâna la rangul de voievod al
Transilvaniei’’
‘’Cneaz român din ţara Haţegului trecut la catolicism, Iancu a îmbraţisat de tânăr
cariera armelor, ajungând în 1441 voievod al Transilvaniei, iar în 1446 guvernator al
Ungariei. A obţinut numeroase victorii asupra turcilor, precum cea din 1442 de pe
Ialomiţa sau cele din 1443 din Campania cea lungă. Dupa eşecul de la Varna (1444),
Iancu a reluat ofensiva antiotomană, cariera sa militară fiind încununată de lupta de la
Belgrad din 1456. La scurta vreme dupa acest succes, a murit rapus de ciuma la Zemun şi
a fost înmormântat la catedrala catolică de la Alba Iulia’’.
‘’Supranumit şi Dracula, domnitorul român este astăzi extrem de cunoscut şi peste

hotare. Domn autoritar, Vlad Tepeş a dus o politică antiboierească, iar în plan economic a
protejat comerţul autohton. A întărit organizarea armatei pe care s-a bazat în lupta
antiotomană. Un moment important al acesteia a fost atacul de la Targovişte ( 1462).
Pentru susţinerea luptei împotriva turcilor a întreţinut relaţii diplomatice cu Matei
Corvin’’.
‘’Si aşa mult ura răul din ţara lui, încat dacă cineva făcea un rău, furt sau vreo
minciună sau nedreptate, nici unul dintre aceştia nu ramânea viu...”
Cerinţa: pe baza textelor de mai sus identificaţi aspectul extern, comun celor doi
domnitori, şi politica internă promovată de Vlad Ţepeş.

1. Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
56
“Fost-au acestu Ştefan-vodă nu mare de statu, mânios şi degrabă

vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omoriea fără judeţu.
Amintrilea era om întreg la fire, neleanesu şi lucrul sau il ştiia a-l acoperi şi unde
nu gândiiai acolo il aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se
varea ca văzându-l ai săi, să nu îndărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu
biruia. Şi unde biruia alţii nu perdea nădejdea, că ştiindu-se căzut jos, sa radica
deasupra biruitorilor’’.
‘’barbat minunat cu nimic mai prejos decat comandanţii eroici, de care atât
ne miram...este cel mai vrednic să i se încredinteze...cinstea de comandant
împotriva turcilor...’’
‘’Domnia lui Stefan a reprezentat punctul culminant al luptei pentru

neatârnarea şi afirmarea românilor moldoveni. În plan intern, domnitorul a
realizat acel echilibru social care i-a îngăduit să consolideze instituţiile statului şi
să dea Moldovei stabilitate şi prosperitate. Cei 47 de ani de domnie au fost
marcaţi de numeroase bătălii: cu ungurii la Baia (1467), cu tătarii la Lipnic
(1469), cu polonii la Codrii Cosminului (1497), dar mai ales cu turcii la Vaslui
(1475), Războieni (1476), Cătlabuga (1485), Scheia (1486). În timpul domniei
sale prestigiul internaţional al Moldovei a crescut foarte mult’.
‘’Nu vreau să mai spun cât de folositoare este pentru treburile creştine
aceasta ţara a mea; socotesc că este de prisos, fiindcă lucrul e foarte evident,
pentru ca seraiul Ungariei si Poloniei şi straja acestor două regate. Afară de
aceasta, fiindcă turcul s-a împiedicat de mine, de patru ani mulţi creştini au rămas
în linişte. Aşadar, că domni creştini şi cunoscuţi ca creştini, eu recurg la ilustra
domnia voastră implorând ajutorul vostru creştinesc, spre a-mi păstra această ţară
a mea, folositoare pentru treburile creştine, promiţând ca orice dar şi subsidii imi
veţi da eu îl voi folosi pe multe căi de câte ori veţi porunci şi veţi avea trebuinţă,
dar numai contra necredincioşilor, şi unde veţi porunci, fără nicio amânare...’’
Cerinţa: pe baza textelor de mai sus identificaţi rolul pe care l-a jucat Ştefan cel
Mare şi Moldova în Europa centrală şi răsăriteană.

1. Cititi cu atentie textele de mai jos şi răspundeţi următoarelor cerinţe:
57
A. Mehmed-han [....] a ajuns pe malul apei Dunărea [....] şi a pornit prin vilaietul* Moldovei, mergând
cale de mai multe zile [....] În sfârşit acel necredincios [Ştefan], strângându-şi de asemenea oastea, a intrat
în fundătura sălbatică a unei trecători, unde îşi pregătise uneltele sale de război. El porunci călăreţilor săi
să descalece şi îi făcu pe toţi pedestraşi, ca să nu fugă, ci să lupte cu înverşunare [....] Cele două oşti au
stat o vreme, luptându-se pe locul de bătălie. Gazii** s-au învârtit pe acolo cu ogarii lor, dar au văzut că ei
nu ies din pădure. Atunci un buluc dintre ei, punându-şi în primejdie, s-au ajutat unii pe alţii şi s-au
năpustit asupra oştii ghiaurilor*** [....] Dar şi oastea ghiaurilor răi de fire, care erau cât un ocean de
întinsă, punându-se în mişcare ca un uragan şi ca un vânt puternic aducător de nenorociri [....] Dar acei
ageamii**** care nu erau obişnuiţi cu luptele au obosit [....] Abia căutau prilejul de fugă. Când au văzut
oarecare îngăduinţă, ei s-auîmprăştiat de tot şi au fost cauza înfrângerii şi a celorlalţi. Părăsind lupta şi
măcelul, au fugit astfel încât nici nu s-au mai uitat îndărăt. Nici nu era chip. Ei s-au călcat în picioare ca
nişte turme de oi şi nici viteji şi bravi nu au mai putut găsi cale să mai lupte. Suleiman-paşa nu a putut să-i
strângă într-alt loc pe ostaşii aceia care se împrăştiau. Oricât de mult s-a străduit şi oricât de multe sforţări
a depus, el nu a putut totuşi să-şi închege şi să-şi rânduiască alaiul [....].*vilaiet = provincie; **gaziu =
soldat victorios în războaie; *** ghiaur = nume dispreţuitor dat de musulmani persoanelor de altă religie;
****ageamiu = începător, novice. (Cronicarul turc Tevarih-I Ali-I Osman despre expediţia turcilor
din Moldova din 1475)B. Către [Ungaria] şi către toate ţările, în care va ajunge această scrisoare,
sănătate. Noi, Ştefan Voievod […] vă spunem că […] păgânul împărat al turcilor îşi puse în gând să-şi
răzbune [înfrângerea suferită] şi să vie, în luna mai, [personal] şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi
să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii. Dar dacă această poartă, care e ţara noastră, va fi
pierdută […] atunci toată creştinătatea va fi în primejdie. De aceea, ne rugăm de domniile voastre să ne
trimiteţi pe căpitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinătăţii […]. Iar noi, din partea noastră
făgăduim, pe credinţa noastră creştină că […] ne vom lupta până la moarte pentru legea creştinătăţii.
(Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către principii creştini, 25 ianuarie 1475) C. Noi, Ştefan, voievod al
Moldovei, […] în caz că majestatea regală va merge contra turcilor prin Ţara Românească, noi, Ştefan
Voievod, vom merge, în acelaşi timp, în persoană şi cu toată puterea împreună cu majestatea regească. De
asemenea, în caz că majestatea regală ar trimite contra aceloraşi turci pe un căpitan al său prin aceeaşi
Valahie, noi, Ştefan Voievod, vom merge, de asemenea, în persoană şi cu toată puterea cu zisul căpitan.
(Tratatul dintre Ştefan cel Mare şi Matia Corvin, regele Ungariei, Iaşi, 12 iulie 1475)
1. Numiţi un comandant militar menţionat în sursa A. 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 3.
Numiţi voievodul menţionat atât în sursa B cât şi în sursa C. 4. Precizaţi câte un stat menţionat în sursa
B, respectiv în sursa C. 5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform
căruia voievodul Moldovei este implicat într-o acţiune diplomatică ce vizează relaţii cu mai multe state.
6. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa C. 7. Formulaţi, pe baza sursei
A, un punct de vedere referitor la înfrângerea turcilor, folosind două informaţii selectate din sursă. 8.
Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B. 9. Formulaţi, pe baza sursei C
un punct de vedere referitor la condiţiile în care Ştefan cel Mare se va implica în lupta antiotomană
alături de regele Ungariei, folosind două informaţii selectate din sursă. 10. Menţionaţi din sursa B două
informaţii referitoare la motivele pentru care Ştefan cere ajutor statelor creştine
58
‘’Io, Mihail voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Ţării Româneşti, al

Ardealului şi a toată Ţara Moldovei ‘’.
‘’Întâi. Maiestatea sa imperială, câtă vreme va ţine războiul cu turcii, ne va

da si se va ingriji sa ni se numere de catre oamenii si vistiernicii sai, pentru a ne
apara tara si daca soarta ne va fi favorabila, pentru a ataca pe dusman, plata a 5
000 de ostasi in bani gata... Asemenea daca dusmanul ar izbi Transilvania sau
partile vecine ale Ungariei, noi vom da...cat mai mare ajutor atat cu oastea care
primim plata cat si cu oastea noastra munteneasca....
Al doilea. Pentru ca sa putem da acest ajutor cu cat mai multa ravna si dragoste si
pentru a putea sluji crestinatatii cu toata credinta, maiestatea sa ne-a dat noua si
preascumpului nostru fiu, Petru, Tara Romaneasca cu toata veniturile sale,
drepturile si hotarele sale ca sa o tinem si sa o stapanim in vecie, si ne-o daruieste
ca unor slujitori supusi, credinciosi ai sai, preccum si descendentilor nostri in linie
dreapta si barbateasca, fara ca sa fim datori a plati vreun tribut sau vreo dare, cu
acele libertati si privilegii cu care am stapanit-o si am tinut-o si pana acum....’’
‘’Noi, Mihail, voievodul partilor Tarii Romanesti ale regatului Ungariei, si

sfetnic al sfintei majestatii imperiale si regale... dam de stire si facem cunoscut
prin scrisoarea de fata la toti carora se cuvine, ca, deoarece aceasta provincie, Tara
Romaneasca, zace de mai mult de o suta de ani sub jugul turcesc si este supusa
unei grele robii, noi, satui de aceasta lunga robie si impinsi de evlavie si dragoste
crestineasca, am hotarat sa aducem aceasta provincie in starea ei de mai inainte....
si sa cerem ajutorul si ocrotirea majestatii sale imperiale’’.
Cerinta: pe baza textelor de mai sus identificaţi politica promovată de Mihai

Viteazul faţă de ţările vecine.
,,Formarea popoarelor europene”, Migraţiile, cls. a-IX-a
1. Ce înţelegeţi prin termenul de migraţie a popoarelor ? Există vreo diferenţă între

invazie şi migraţie?
59
2. Analizaţi harta şi identificaţi: popoarele migratoare, direcţii de migraţie, şi

localizarea geografică a acestor popoare.
60
1. Citiţi textul de mai jos şi identificaţi cauzele marilor migraţii.
,,Sunt invocate, în general, două tipuri de cauze. Mult timp s-a pus accentul pe aşa
numitele cauze externe: popoarele migratoare se pun în mişcare în urma unui impuls
declanşat de existenţa unor mari bogăţii slab sau prost apărate sau de existenţa unor
pământuri nelocuite. Sau aceste popoare sunt impuse de valurile de migratori venite
din adâncul Asiei, care determină, între altele, năvălirile cronice ale popoarelor
stepei…..Tot aşa, anumite modificări climatice pot declanşa asemenea migrări ale
popoarelor nordice. E însă cât se poate de evident că principalele cauze ţin chiar de
popoarele care se deplasează. Creşterea demografică? Transformări ale modului de
viaţă?Mutaţii ale structurilor sociale?În acest domeniu, izvoarele lipsesc cu
desăvârşire. Fiecare caz e, foarte probabil, un caz special, şi nu există nici o
explicaţie generală care să lămurească sosirile succesive ale germanilor seminomazi,
precum şi incursiunile caracterizate de violenţă ale călăreţilor stepei, lenta maree a
ţăranilor slavi, pirateria maritimă a saxonilor şi a scandinavilor sau cucerirea
islamică.”
Cerinţă: Completaţi diagrama os de peşte cu următoarele cauze ale migraţiilor:
,,,,Cauze naturale,,,, ------------------------
…Cauzele migraţiilor…………………….. --------------------------
,,,Cauze economice,,,, ---------------------------
-----------------------------
,,,Cauze sociale,,,,, -----------------------------
-----------------------------
-
61
1. Precizaţi consecinţele migraţiilor.
2. Comentaţi următorul citat: ,,A fost nevoie ca barbarii să distrugă Imperiul Roman
pentru ca Europa să se poată naşte.”
3. Completaţi tabelul de mai jos cu zonele în care s-au format popoarele şi regatele
barbare.
Regatul Regatul Regatul Regatul Regatul Popoarele Popoarele

Vizigot Ostrogot Vandal Francilor Anglo- slave normande
Saxon
1. Definiţi termenul de etnogeneză.
2. Citiţi textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţele de mai jos:
62
Latinizarea era de fapt, departe de a fi singurul instrument de romanizare.Urbanizarea a

fost la fel de importantă-pentru un roman, viaţa prin excelenţă, viaţa civilizată, în
contrast cu cea barbară, era viaţa în cetate, viaţa de cetăţean care se bucură de
drepturi,şi prerogative recunoscute prin lege.
(…) Două sunt puterile care apropie, popoarele ROMÂNIEI. Mai întâi armata
prin sistemul ei de recrutare, prin competenţa cadrelor, şi prin împropietărirea
veteranilor.Cea de a doua putere, era la fel de mare.Ea avea să se exercite un timp mai
indelungat şi continuă să se exercite şi azi- este vorba de Biserică.,,Ubi Ecclesia,ibi
Roma,,-acolo unde este Biserica este Roma .Biserica romană intervine în mod decisiv, în
secolele VI-X, în procesele de cristalizare a civilizaţiei europene care tocmai se năştea.,,
Jean Cuisenier,Etnologia Europei
a. Caracterizaţi prin câte 3 cuvinte- cheie; viaţa civilizată şi viaţa barbară.

b. Ce înţelegeţi prin termenul de romanizae.
c. Numiţi cei 5 factori ai romanizării amintiţi în text.
,,Civilizaţia medievală” Fişe de lucru Cls. a-IX-a
1. Ce înţelegeţi prin termenul de Evul Mediu ?

2. Pe baza imaginilor de mai jos, identificaţi trăsăturile societăţii medievale.
Identificaţi structura domeniului feudal.
63

,,Prima sarcină (.....) trebuie să cosească fânul, să-l adune şi să-l strângă şi să-l aşeze în
mijlocul câmpului (......) trebuie să-l aducă la conac (....) să-l depoziteze. Dacă
pământurile lor sunt supuse dijmei ...... se vor duce să-l aducă pe zeciuitor(....). După
64
aceea, partea seniorului se încarcă în căruţă. Şi pe urmă, vine Sfântul Dionisie (9

octombrie) de care ţăranii sunt înspăimântaţi, pentru că îi face să plătească censul care
îi îngrijorează.”
,,Munca are patru scopuri: mai întâi şi în primul rând, ea trebuie să pună la îndemână
mijloacele de trai, în al doilea rând să facă să dispară trândăvia, izvorul multor rele, iar
în al treilea rând trebuie să înfrâneze poftele trupeşti...... În al patrulea, ea îngăduie să
facă milostenii.”
a. Care erau sarcinile ţăranilor?
b. Numiţi o obligaţie în muncă şi una în bani a ţăranilor.
c. Precizaţi, cele patru scopuri ale muncii în lumea medievală, precizând câte dintre
acestea şi-au păstrat relevanţa; puteţi adăuga şi altele?
d. Menţionaţi un sinonim pentru cuvântul trândăvie.
2. Pe baza imaginilor de mai jos identificaţi principalele unelte agricole folosite în lumea
rurală medievală.
1. Pe baza imaginilor de mai jos identificaţi trăsăturile oraşului medieval. Descrieţi oraşele
din imaginile de mai jos. Prin ce se deosebeşte oraşul medieval de oraşul din zilele
noastre.
65
,,Civilizatia medievala” Fise de lucru Cls. a-IX-a
66
,,Nu-mi place deloc oraşul acesta. Toate soiurile de oameni se adună aici venind din
toate ţările cu putinţă, fiecare rasă îşi aduce propriile vicii şi obiceiuri...... Cu cât un om
este mai ticălos, cu atât este mai stimat..... Nu am nimic de zis împotriva oamenilor
instruiţi, a călugărilor sau evreilor. Totuşi, cred că, trăind în mijlocul netrebnicilor, ei
sunt aici mai puţin perfecţi decât oriunde în altă parte. Din toate nobilele oraşe ale
lumii, Londra tronul regatului englez, şi-a răspândit în tot universul gloria, bogăţia,
mărfurile şi s-a înălţat cel mai sus. Cerul a binecuvântat-o cu climatul ei prielnic, din
religie, lungimea fortificaţiilor, amplasarea favorabilă, reputaţia cetăţenilor săi, din
toate trage foloase..... Locuitorii Londrei sunt faimoşi pretutindeni pentru eleganţa
manierelor şi a veşmintelor lor şi pentru bunătăţile de pe masa lor.”
a. Despre ce oraş vorbeşte textul?

b. Numiţi, categoriile sociale prezentate de autor în text.
c. Prin ce se deosebeşte Londra de toate oraşele lumii.
d. Menţionaţi, un punct de vedere cu privire la locuitorii Londrei sustinându-l cu o
explicaţie din text.
e. Precizaţi, pe baza textului, o asemănare între oraşul medieval şi oraşul modern.
,,Ierarhia feudală” Cls. a-IX-a
1. Pe baza imaginilor de mai jos identificaţi ierarhia feudală a societăţii medievale.
67
68
1. Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos.
Seniorul şi vasalul erau legaţi printr-un contract seniorial-vasalic. Vasalul trebuia

să ia parte la consfătuirile la care îl convoca seniorul şi să asiste la scaunul de judecată.
Aceasta erau îndatoririle de sfat Vasalul se obliga să respecte persoana, familia,
onoarea şi averea seniorului. Aceasta era datoria de credinţă Vasalul trebuia să-şi
însoţească pe senior şi să-l ajute în război (dar nu mai mult de 40 de zile pe an)..
La rândul său, seniorul era dator să-şi protejeze şi să-şi apere vasalul contra
duşmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie şi să-i ocrotească
familia în caz de moarte.Toate roadele feudului, obţinute cu trudă de către ţărani erau
încasate de vasal, ca plată dreaptă pentru serviciile făcute seniorului său.
Când vasalul sau suzeranul nu-şi respectau obligaţiile,erau acuzaţi de felonie şi
jurământul înceta să mai fie valabil. Vasalul care îşi înşela seniorul se făce vinovat de
trădare şi îşi pierdea feuda si uneori si viata. La rândul său, seniorul care nu-şi
respecta vasalul sau abuza de drepturile sale faţă de acesta era acuzat de felonie şi îşi
pierdea drepturile asupra feudei.
Răspundeţi la următoarele cerinţe:
 Numiti pe baza textului (citat) trei obligaţii ale Seniorului faţă de vasal.
 Numiţi pe baza textului (citat) trei obligaţii ale Vasalului faţă de senior.
 Precizaţi pe baza textului (citat) consecinţele încălcării contractului
seniorial-vasalic.
 Vocabular:
 Senior – feudalul (nobilul) care oferă feudul în posesia altui nobil.
 Vasal – feudalul (nobilul), om liber, care se plasează sub protecţia altui nobil
şi primeşte feudul.
 Vasalitate – practica prin care un nobil (vasalul) intră în serviciul unui om
important (senior).
 Feud (feudă) – proprietate funciară condiţionată de anumite servicii, acordat
de un feudal – senior unui feudal-vasal.
69
„ Oameni buni, lucrurile nu pot merge bine atâta timp cât vor exista nobili şi
până când nu vom fi cu toţi egali. De ce aceştia pe care noi îi numim seniori şi nobili
sunt stăpâni deasupra noastră? Ne tragem toţi dintr-o singură mamă şi dintr-un singur
tată, Adam şi Eva....Când Adam săpa şi Eva cosea, nobilul unde era? Prin ce pot ei să
spună şi să arate că sunt mai buni ca noi, numai că ne obligă să cultivăm şi să arăm şi
să le dăm roadele muncii noastre?
 Numiti pe baza textului (citat) categoria socială căruia îi aparţine autorul
textului
 Identificaţi pe baza textului (citat) dacă autorul contestă sau nu structura
societăţii medievale
 Identificaţi pe baza textului (2 citate) un argument religios al egalităţii între
oameni
„Cetatea lui D-zeu pe care oamenii o cred una, este deci, împărţită în trei stări: unii se
roagă, alţii se luptă, alţii... muncesc. Aceste trei părţi care coexistă nu suferă să fie
despărţite.......această îmbinare nu este mai puţin unită şi astfel a putut legea lui D-zeu
să triumfe şi lumea crestină să se bucure de pace
Episcop Adalberon de Laon - Poemul prinţilor
(1030)
a. Identifică numele acordat de episcop societăţii medievale.

b. Identifică cele trei stări sociale din societatea medievală.
c. Prezintă rolul coexistenţei celei trei stări (defineşte obiectivul „Cetăţii lui D-zeu”).
70
“ În fruntea ierarhiei feudale se află monarhul. El este suzeran – protector al supuşilor şi

suveran – stăpân absolut. Feudalii pot fi laici sau clerici (episcopi) şi sunt grupaţi în
seniori şi vasali. Relaţia dintre senior şi vasal are ca bază materială feudul; Legătura
dintre senior şi vasal: are la baza contractul vasalic, este personală, se realizează prin
omagiul vasalic: ligiu (principal) şi plan (secundar) şi implică drepturi şi obligaţii
reciproce.
( Stelian Brezeanu, Despre structuri
sociale şi raporturi ierarhice)
Cerinţe:
1. Pe baza textului şi a imaginii, stabiliţi structura ierarhiei feudale?

2. Ce reprezintă feudul?
3. Prezentaţi raporturile dintre senior şi vasal.
4. Ce înţelegeţi prin felonie.
71
“ În primul rând ei făcură omagiu după cum urmează. Contele îl întrebă pe viitorul
vasal dacă voia să devină omul său fără rezerve şi acesta răspunse: < Vreau>. În al doilea
rând, cel care promise omagiu jură contelui astfel : <Promit , cu credinţă, să fiu din acest
moment fidel contelui Wilhelm, să respect contra tuturor şi deplin omagiul meu, de bună-
credinţă şi fără viclenie>. În al treilea rând, el jură toate acestea cu mâna pe relicvele
sfinţilor.”
(J. Calmette, Texte şi
documente istorice)
Cerinţă: Pe baza sursei descrieţi contractul vasalic.
,,Expansiunea europeană,, Clasa a-IX-a,
Fişa nr.1
72
Cauzele marilor descoperiri geografice
Nr.crt. Natura Cauză

cauzei
1. Politică Centralizarea politică şi unificarea

teritorială
2. Sporirea cererii de produse

exotice, preţul foarte mare al
acestora.
3. Convertirea noilor popoare la

creştinism.
4. Sfericitatea
Pământului,subestimarea
dimensiunilor Pământului.
5. Perfecţionarea busolei, inventarea

caravelei, inventarea cârmei
scufundate şi întocmirea hărţilor
6. Necesitatea descoperirii unui drum

comercial spre India mai sigur şi
mai efficient
7. Dezvoltarea unei burghezieii

interesată să-şi sporească veniturile
Cerinţă :
Completează tabelul de mai jos,după modelul dat, natura fiecărei cauze a marilor
descoperiri geografice cu o cauză .
73
Fişă de lucru nr. 2

,,Zipangu este o insulă în răsărit, la 1500 de mile în largul mării. Insula e foarte mare,
oamenii sunt albi, cu purtări alese şi frumoşi, se închină la idoli şi n-au asupr lor alt
stăpân decât pe ei înşişi. Acolo se află aur, din care au din belşug, căci nici un om nu
merge la ei şi nici un negustor nu ia din aurul acesta şi de aceea au atâta. Palatul
stăpânului insulei e foarte mare şi e acoperit cu aur, aşa cum pe la noi se acoperă
bisericile cu plumb, şi camerele, pe dinăuntru, sunt în întregime acoperite cu un strat de
aur, gros de două degete, şi toate ferestrele, şi zidurile, şi orice lucru, ba încă şi podelele
sunt acoperite cu aur, cât nu i s-ar putea spune preţul. Au perle din belşug, roşii, rotunde
şi mari, care sunt mai scumpe decât cele albe. Mai sunt şi alte multe pietre preţioase,
încât nici nu se poate socoti bogăţia din această insulă.” (Marco Polo, Cartea minunilor
lumii)
1. Numiţi autorul sursei de mai sus.

2. Precizaţi, pe baza sursei, o cauză economică care a stat la baza
descoperirilor geografice.
3. Numiţi şi alţi precursori care au realizat expediţi geografice înainte de sec. al
XV lea.
2. Identificaţi pe baza hărţii de mai jos descoperirile geografice din sec. XV-
XVI.
74
Fişă de lucru nr. 3
1. Sarcină de lucru:
Încercaţi să identificaţi , analizând harta, zonele străbătute de „ drumul mătăsii”
Importanţa utilizării busolei
„ Până la începutul secolului al XIII-lea, navigaţia se realiza doar în lunile de

vară. Din octombrie până în aprilie, navele rămâneau în porturi, nu din pricina
vânturilor de iarnă, ci din cauza ceţii şi a norilor care împiedicau observarea
Soarelui şi a astrelor, după care se realiza orientarea. Apariţia busolei a schimbat
toate acestea. Fie cerul era limpede sau cu nori, navigatorii dotaţi cu busole puteau
să se orienteze în spaţiu. Extinderea navigaţiei şi în lunile de iarnă a modificat
frecvenţa călătoriilor.”
Sarcină de lucru:
Care este importanţa busolei pentru navigaţie?
75
Fişa de lucru nr. 4
MARCO POLO
,,Stilul viu, antrenant, face ca ,,Milionul’’ (Cartea lui

Marco Polo ) să se înscrie între puţinele lucrări medievale care se
citesc cu plăcere şi interes şi astăzi. În sec.14 – 15 a jucat un rol
deosebit de important în istoria marilor descoperiri
geografice (sugerând posibilitatea că, pornind de la
ţărmurile europene, este posibil să fie atins, traversând Atlanticul, fabulosul Catay şi fiind una
din cărţile de căpătâi ale marilor navigatori, începând cu Cristofor Columb) şi a constituit un
îndreptar preţios pentru întocmirea hărţilor despre Asia ( nomenclatura sa geographică este
înscrisă, printre altele, pe harta catalană a lumii 1375 şi pe planisferul lumii, din 1459, a lui Fra
Mauro). Marco Polo a fost supradenumit ,,Herodotul evului mediu “ şi ,,creatorul geografiei
moderne a Asiei.”
CERINTA :
Identifică şi EXPLICĂ principala contribuţie a lui Marco Polo la marile descoperiri

geografice şi notează pe fişa de lucru.
Urmăriţi pe hartă câte călătorii a organizat Vasco da Gama şi ce zone a explorat
,,Expansiunea europeana,, Clasa a-IX-a,
76

„Ascultaţi noutăţi! Vă amintiţi de Columb?...Acum el s-a întors viu şi teafăr şi
povesteşte minunăţii despre călătoria sa şi despre tot ce a văzut în ţările descoperite
de el. a adus cu el aur, bumbac şi piper, mai bun de condiment decât cel din Caucaz.
Toate acestea, spune el, pământul de acolo le rodeşte de la sine, la fel ca arborele care
dă vopsea de purpură. El povesteşte că, plutind către apus de la Cadix, a descoperit
felurite insule, dintre care una mai mare decât Spania şi pe toate acestea le-a luat în
stăpânire în numele domnitorilor noştri. După vorbele sale, insulele acelea sunt
locuite de oameni de neam, deosebit, trăind în stare de sălbăticie, dar în chip fericit…
Deşi trăiesc într-o stare cu totul înapoiată şi umblă goi, nu le este totuşi străină patima
după stăpânire.” (Despre descoperirea Americii)
Sarcini de lucru:
Când a început Columb cea dintâi călătorie spre vest în căutarea Indiilor?
Care sunt bogăţiile descoperite de el în America?
Cum i-a numit Columb pe locuitorii teritoriilor descoperite?
77
Antonio Pigafetta despre călătoria lui Magellan
„ Îmi pun speranţa ...ca faima unui atât de mare căpitan să nu se stingă în vremurile
noastre. Printre alte virtuţi ale lui, era cel mai neclintit în marile schimbări ale soartei ca
nimeni altul pe lume, răbda foamea mai mult decât toţi ceilalţi şi, mai bine decât oricare
alt om pe lume cunoştea hărţile nautice şi naviga, şi că acesta a fost adevărul se vede
limpede că nimeni n-a avut atâta iscusinţă şi nici îndrăzneală ca să dea înconjurul lumii
aşa cum, aproape, a făcut-o el”.
(Însemnări despre Lumea Nouă- jurnalul expediţiei lui Magellan )
Sarcină de lucru:
a. Reliefaţi trăsăturile de caracter ale marelui navigator Magellan.

b. Obsevaţi cu atenţie harta şi identificaţi numărul corăbiilor cu care a pornit
Magellan .
c. Refaceţi itinerariul parcurs de Magellan şi marinarii săi.
78
1. Sarcină de lucru:
Aveţi mai jos dispunerea coloniilor portugheze şi spaniole Recunoaşteţi
zonele geografice?
Portughezii nu pătrund în interiorul continentului pentru a-l coloniza şi sunt

interesaţi în dominaţia comercială, nu în cea teritorială
Spaniolii cuceresc teritorii, le colonizează şi le organizează în paralel cu distrugerea

unor civilizaţii
2. Imperiul colonial spaniol şi atrocităţile faţă de indigenii din Indiile apusene :
„Insula Espaniola (azi Haiti din Arhipelagul Antilelor Mari) a fost întâia unde…
s-au aşezat creştinii şi au răvăşit mari pustiuri şi au nimicit pe localnici. Şi această
insulă a fost…pe care au ruinat-o şi au lăsat-o fără locuitori. Şi au început cu aceea că
le-au luat indienilor femeile şi copiii…Creştinii îi băteau cu pumnii, cu bicele şi cu
beţele…
…Şi apoi începură indienii a căuta mijloace de a alunga pe creştini de pe pământul lor
şi s-au răsculat, dar jalnice şi neînsemnate erau armele lor…Creştinii, cu caii, săbiile
şi lăncile lor, se aruncară asupră-le şi săvârşiră pretutindeni măceluri şi cruzimi.”
(Bartolomeo de Las Casas)
Sarcini de lucru:
.Menţionaţi, conform textului, care a fost insula unde au ajuns întâia dată
europenii în America?
Ce s-a întamplat cu insula ,după debarcarea creştinilor?
Cum s-au comportat europenii (creştinii) cu populaţiile întâlnite în noile teritorii?
Reproduceţi ,din text ce începură să facă indienii, când au văzut comportamentul
creştinilor?
Explicaţi: fapta creştinilor, este în conformitate cu Biblia?
79
1. „Avantajele care decurgeau din exploatarea coloniilor i-au determinat pe regii

Portugaliei şi Spaniei să-şi împartă dreptul de stăpânire asupra noilor teritorii,
prin tratatul de la Tordesillas(1494), de-a lungul unei linii imaginare care
traversa Atlanticul. Întărit de papă, acest tratat oferea portughezilor spaţiul de
est de această linie, iar spaniolilor teritoriile de vest”
Sarcini de lucru:
Observaţi cu atenţie cele două hărţi. Ce părere aveţi?
Domeniul portughez
Domeniul spaniol
80
,,Expansiunea europeana,, Clasa a-IX-a, Fişa de lucru nr. 9

Consecinţele marilor descoperiri geografice
Creşte consumul de mirodenii, țesături de mătase, pietre prețioase și podoabe,
care proveneau din India, China și Africa.
Dezvoltarea comerţului la scară mondială
. În locul Mediteranei şi Balticei, mări închise, Atlanticul devine centrul
comercial al lumii. Portugalia, Spania, Franţa,Anglia devin principalele puteri
economice şi comerciale. A început decăderea lentă a porturilor italiene sau
hanseatice. Locul lor a fost luat de cele de la Oceanul Atlantic. Cel mai important
centru comercial a devenit Anvers.
Formarea imperiilor coloniale.
Marile descoperiri au schimbat radical tabloul cunoștințelor despre Pământ și
Univers.
Îmbogăţirea cunoştinţelor geografice despre lumea cunoscută.
Aclimatizarea de noi plante în Euroopa: porumbul, fasolea, tutunul, cartoful.
Se confirmă ipoteza lui Ptolemeu că pământul este rotund.
Consolidarea instituţiei monarhice şi evoluţia ei spre absolutism;
Au fost introduce teme noi, atitudini şi mentalităţi în culturas europeană;
Dezvoltarea burgheziei; Cerinţă: Din lista dată de mai sus, în funcţie de următoarele
criterii CLASIFICAŢI consecinţele marilor descoperiri geografice.
Nr. Crt. Consecinţe
Economice
Politice
Sociale
Ideologice
Tehnice şi
81
ştiinţifice
Consecinţele economice ale marilor descoperiri geografice
Principala şi aproape singura cauză este abundenţa aurului şi a argintului, care, în zilele
noastre, este în acest regat mai mare ca niciodată… Dar, s-ar putea întreba cineva, de
unde atât de mult aur şi argint? Acum peste opt decenii, portughezul, navigând în largul
mărilor, şi-a umplut corăbiile cu toate bogăţiile Indiilor…În acelaşi timp, castilianul,
luând în stăpânire pământurile noi, peste măsură de bogate în aur şi argint, a adus, la
rândul său aceste bogăţii în Spania…Dar spaniolul care, în cele necesare traiului zilnic,
depinde de Franţa, obligat fiind să se aprovizionezede aici cu grâne, pânzeturiori
postavuri, va merge până la capătul Pământului ca să caute metalele preţioase…Azi, se
află mai mult aur şi argint în Spania şi în Italia decât în Franţa. De aceea, totul este mai
scump în Spania şi în Italia decât în Franţa şi încă mai scump în Spania faţă de Italia…
Jean Bodin, scrisoare către domnul Malestroit ,1568
Cerinţe :
1. Stabileşte legătura dintre descoperirile portughezului şi ale castilianului şi creşterea

preţurilor menţionate în text.
2. Prezintă o altă consecinţă a marilor descoperiri geografice.
Acordul de la Tordesillas (1494)
,,Marile Religii,, Cls. a-IX-a
82
1. Identificaţi cu ajutorul hărţii de mai jos principalele zone de răspândire a

creştinismului.
2. Explicaţi următoarea afirmaţie: ,,creştinismul este o sectă a iudaismului.”
83
1. Fapte si Lucruri Interzise in Religia Islamica

Printre altele, religia islamică interzice: carnea de porc, carnea animalelor care au
murit natural, băuturile alcoolice, drogurile (in cazul in care nu sunt folosite ca
medicament), vânătoarea ca sport, cultivarea drogurilor si a tutunului, adulterul,
prostitutia, divortul fără motiv sau amenintarea cu divortul, maltratarea sotiei,
neascultarea părintilor, dispreţul, aroganţa, minciuna, superstiţiile, vrăjitoria,
înşelăciunea, blestemele, invidia, specula, imprumutul cu dobândă, jocurile de noroc,
sinuciderea, mita, risipa, bârfa si indiferenţa in relatiile umane. Cele 10 porunci au o
importanta la fel de mare in islam ca in iudaism sau crestinism - desi nu au aceeasi formă.
Multe lucruri nu sunt interzise in mod absolut; când musulmanul se afla intr-o
situatie dificilă si nu are de ales, unele lucruri devin permise. Spre exemplu, musulmanul
are voie să mănânce carne de porc dacă nu găseste altceva si moare de foame. Sau, desi
imprumutul cu dobândă este interzis, musulmanul poate depozita sau chiar imprumuta
bani de la bancă pentru ca acest lucru este necasar in societatea occidentala si nu exista
alternative care să nu foloseasca dobânda (aceasta presupune ca musulmanul depoziteaza
banii la bancă din necesitate, si nu cu scopul de se imbogăţi din dobândă).
Cerinţe:
a. Menţionaţi lucrurile pe care religia islamică le interzice.
b. Care sunt lucrurile care nu sunt interzise în mod absolut.
84
Budismul sustine că totul este suferinţă in jurul oamenilor iar acestia trebuie sa se
elibereze de ea. Apare in India in secoleleVI-V i. Hr şi este intemeiat de Buddha sau
Siddartha si are la baza“ cele 4 adevăruri sfinte”:universalitatea suferintei, sursa suferintei
sunt placerile, oamenii se pot elibera de suferinta prin nirvana, abtinerea de la fapte
urâte si minciună pentru atingerea nirvanei. Buddha propovăduia o nouă doctrină, mai
mult o intelepciune, fără zei sau texte sacre, si mai putin o adevărata religie. Nu a pretins
niciodata că ar fi Dumnezeu, si nici nu a fost privit ca atare de budişti. El a fost doar un
om care a atins un nivel ridicat de cunoaştere, intelegând viata in mod profund. Născut
intr-o familie bogată, de copil se pare ca avea calităţi iesite din comun. Tineretea a fost
una obisnuita pentru un tânăr nobil din epoca sa – o viata îndestulată, studii, căsătorie. In
jurul vârstei de 30 de ani, când, se spune, urma să devină tată, are patru intâlniri care ii
răscolesc viata: cu un bătrân, cu un om bolnav, cu un mort si cu un călugăr care cerşeşte
pentru a se hrăni. El descoperă astfel bătrâneţea, durerea, moartea si sărăcia. Dezgustat de
existenţa sa plină de plăceri deşarte, alege sihăstria. Legenda spune ca Bodhgaya este
locul unde, asezat la poalele unui smochin, copacul care simbolizează cunoaştere (bodhi),
Buddha a primit iluminarea in urma unei meditaţii prelungite. Timp de 40 ani, va călători
prin Valea Gangelui, explicându-si doctrina, apelând din când in când la amintirile din
vietile sale anterioare, adunând in jurul lui călugări si adepti laici, acceptând chiar, spre
sfârşitul vieţii, la insistenţele discipolului său, Ananda, si intrarea călugăriţelor in
comunitate. Religia budistă considera că omul trebuie să depăşească iluzia lumii in care
trăim şi să incerce să obţină iluminarea, accesul la nirvana, definită ca o stare de
beatitudine veşnică, in care dorinţa, ignoranţa, timpul si suferinta nu mai există. Cu
nirvana ia sfarsit ciclul reîncarnărilor successive. Karma este actiunea intentionată, adica
fiecare gest, vorbă sau faptă făcute conştient si intenţionat. Conform pricipiului cauză-
efect, karma dintr-o viaţă anterioară determină natura vietii prezente. Adepții budismului
trăiesc în special în India, China sau Japonia.
Cerinţe:
1. Care sunt cele 4 adevăruri sfinte în care cred budiştii?

2. Ce este nirvana şi cum se poate ajunge la ea?
3. Menţionaţi alte trei religii monoteiste şi precizaţi ariile de răspândire ale acestora.
4. Numiţi divinităţile celor patru religii monoteiste şi locaşurile sfinte ale acestora.
5. Precizaţi două asemănări şi două deosebiri între două religii studiate de voi.
6. Precizaţi care este cartea sfântă pentru fiecare religie în parte.
7. Numiţi cetatea sfântă a arabilor.
85
1. Precizaţi, trei elemente comune iudaismului, creştinismului şi islamului.
2. Menţionaţi, pe baza diagramei Venn asemănările şi deosebirile dintre creştinism şi

islamism.
CREŞTINISMUL IUDAISMUL
Diagrama Venn
86
,,Dumnezeu îi spuse lui Abraham:
.,,Pleacă, părăseşte pământul, locul tău de baştină, casa tatălui tău, şi vino în ţara
pe care ţi-o voi arăta,,
Facerea XI-1
a. -Identificaţi locul unde se va îndrepta Abraham, când, şi ce consecinţe va

avea pentru poporul evreu
b. Menţionaţi religia la care face referire textul.
,,Budismul este singura religie a cărei întemeietor, nu se declară nici

profetul lui Dumnezeu, nici trimisul său şi care , în plus respinge însăşi ideea
unui Dumnezeu Fiinţă Supremă. Dar acest întemeietor se proclamă pe sine
,,Trezitul,, (Buddha) şi pornind de aici, călăuză şi maestru spiritual..
Propăvăduirea sa are drept ţel eliberarea oamenilor. Acest prestigiu de ,,Salvator,,
face din mesajul său, soteriologic o ,,religie,, şi transformă, destul de curând,
personajul istoric Sddhartha, într-o fiinţă divină,,
M. Eliade , Istoria credinţelor şi ideilor religioase
a. Analizând textul lui Mircea Eliade,identificaţi cuvintele prin care acesta se referă
la alte două religii monoteiste. Numiţi-le.
b. Cum este definit întemeietorul religiei budiste conform sursei.
c. Ce înţelegeţi prin termenul de seteriologie.
87
,,În literatura medievală,apare(…) o temă care descrie societatea împărţind-o în trei

categorii sau ordine, oratores, bellatores, laboratores, ceea ce înseamnă: clerici ,
războinicii şi muncitorii(……).Ordinul clerical, se caracterizează prin rugăciune, fapt
ce se referă cu precădere la natura esenţială a puterii clericale, care vine de la
capacitatea, ei specifică, de a obţine, prin rugăciune , ajutor divin.,,
Jaques Le Goff, pentru un alt ev mediu
Cerinţe:
a. Identificaţi schimbările de mentalitate datorate apariţiei creştinismului.
b. Prezentaţi structura societăţii medievale.
Toţi oamenii sunt egali, ca dinţii din pieptenele ţesătorului, nici o deosebire nu
este între un alb şi negru, între un arab şi un nearab, decât măsura în care ei se tem
de Dumnezeu…
Nu uita partea ta din lumea aceasta, şi fă bine precum şi Dumnezeu ţi-a

făcut bine, şi nu umbla după stricăciune , pe pământ. Dumnezeu nu iubeşte pe cei
ce fac stricăciune.
Cel ce se căieşte şi crede şi face bine, aceluia poate că îi va merge bine ,

cei ce cred şi se poartă bine pentru ei nu lăsăm să se piardă răsplata pentru fapte
bune,,
Cerinţe:
a. Identificaţi valorile susţinute de religia islamică
b. Numiţi întemeietorul religiei islamice.
88
1. Analizaţi textul de mai jos şi răspundeţi la întrebările formulate:
“Biserica este ceva de modă veche. In naţiunile industrializate, tot mai numeroşi tineri
idolatrizează starurile pop sau sportivii; unii din nevoia de siguranţă apelează la secte.
Dar tot mai puţini oameni frecventează biserica. Pierd bisericile în epoca informatizării
contactul cu oamenii? Sau ce anume are de oferit Biserica la 2000 de ani de la naşterea
lui Hristos?”
(Interviu cu prima femeie episcop, dr. Margot Kassemann)
Cerinţe:
1. Ce întelegeţi prin expresia “biserica este ceva de modă veche”?

2. Ce secte şi culte religioase cunoaşteţi?
3. Care credeti că sunt motivele pentru care oamenii nu mai frecventează biserica?
Revoluţia engleză, cls. a-X-a

Fişă de lucru Nr. 1
89
Completaţi enunţurile folosind termenii corespunzători:

1. Puritanii cereau………………….Bisericii de toate urmele…………………
2. Dinastia Stuarţilor a început o dată cu urcarea pe tronul Angliei a lui……………în

anul…………………..
3. Parlamentul i-a adresat regelui o …………………în care îi atragea atenţia asupra

limitelor puterii regale cât şi asupra preogativelor parlamentare.
4. Parlamentul a fost dizolvat de rege în anul…………………
5. Între anii 1642-1649 în Anglia a avut loc un……………………
6. Armata Noului model era armata…………………..
7. În 1649 în Anglia a fost instaurată…………………
8. Oliver Cromwell a instituit o dictatură militară

numită………………………..proclamându-se…………………..
9. Pentru înlăturarea Stuaţilor de la conducerea Angliei, a fost chemat …………………..
10. În 1689 a fost elaborată…………….în care……………..preciza drepturile şi datoriile

poporului şi ale regelui.
Completaţi enunţurile folosind termenii corespunzători:
1. “purificarea”; catolicismului.
2. Carol I Stuart; 1603.
3. “Petiţie a dreptului”.
4. 1629.
5. război civil.
6. Parlamentului.
7. Republica. (Commonwealth)
8. Protectorat; Lord Protector.
9. Wilhelm de Orania.
10. “Declaraţia drepturilor ”; Parlamentul.
Schiţa lecţiei
90
Revoluţia franceză, clasa a X-a

Scopul lecţiei: elevii urmează să-şi însuşească cunoştinţe despre revoluţia
franceză.
Obiective operaţionale/rezultate aşteptate:
- să indice timpul şi spaţiul la care face referire lecţia;
- să opereze corect cu noii termenii istorici;
- să descopere cauzele revoluţiei franceze;
- să prezinte desfăşurarea revoluţiei.
Timpul- secolul al XVIII-lea
Spaţiul-Europa, Franţa
1. Criza Vechiului Regim
Societatea Vechiului Regim se caracteriza prin împărţirea ei în trei stări sociale:

clerul (starea I), nobilimea (starea a II-a) şi starea a III-a (burghezia, lucrătorii de la
oraşe şi ţăranii).
Cauzele declanşării revoluţiei:
- clerul şi nobilimea erau stări privilegiate, membrii lor erau scutiţi de taxe,
ocupau cele mai importante funcţii în stat şi armată etc.;
- burghezia dorea să joace un rol mai mare în conducerea statului;
- ţăranimea şi muncitorii de la oraşe erau nemulţumiţi de condiţiile de viaţă;
- izbucnirea crizei financiare.
Pentru a scoate ţara din impas, regale Ludovic al XVI-lea a hotărât convocarea
Adunărilor Stărilor Generale* (1789).
2. Revoluţia moderată
Debutul revoluţiei
-reprezentanţii stării a III-a s-au constituit într-o Adunare Naţională (17 iulie
1789) şi apoi în Adunare Naţională Constituantă.
- sub ameninţările regelui populaţia Parisului a cucerit şi a demolat fortăreaţa
Bastilia, simbol al absolutismului regal (14 iulie 1789).
Desfăşurarea revoluţiei
- în provincie au loc acţiuni, uneori violente împotriva clerului şi nobilimii;
- Adunarea Naţională a decretat abolirea privilegiilor feudale şi a adoptat
,,Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului’’* (26 august 1789);
- în septembrie 1791 este adoptată o nouă constituţie* (se introducea principiul
suveranităţii poporului şi principiul separări iputerilor în stat);
- se vor dezvolta dezbaterile publice, acestea aveau loc în cluburi (exemple: cel al
iacobinilor condus de personalităţica Robespierre, Danton, Marat sau Saint-Just- vederi
radicale; cel al girondinilor, cu vederi mai moderate);
- se declară război Austriei (primăvara 1792), Franţa va fi salvată de invazia
străină prin victoria de la Valmy (20 septembrie 1792);
91
- datorită trădării, regele a fost suspendat din funcţiile sale, judecat şi condamnat
la moarte (executat în 1793);
- noua Adunare, Convenţia Naţională proclamă republica (septembrie 1792).
3. Revoluţia radicală
Desfăşurarea revoluţiei
- Europa, în frunte cu Austria, Prusia, Anglia şi Spania, s-a coalizat împotriva
Franţei;
- în acest context în Vandeea, provincie din sud-vestulFranţei, s-a declanşat o
puternică revolt ţărănească împotriva noului regim politic;
- izbucneşte o a cută criză economică;
- iacobinii îiînlătură pe girondini de la conducere (septembrie 1792-iunie 1793,
faza I) şi au preluat puterea;
- iacobinii, în frunte cu Robespierre, au instaurat teroarea revoluţionară;
- se iau mai multe măsuri: zeci de mii de victime (moartea prin ghilotinare*), au
ordonat mobilizarea generală, au decretat preţuri fixe, au desfiinţat sclavia din colonii,
se introduce sistemul metric şi calendarul republican;
- în 1793 se adoptă o nouă constituţie;
- armata va fi reorganizată, înfruntea ei se vor impune generali tineri;
- un complot al noilor îmbogăţiţi înlătură dictatura iacobină (iunie 1793-iulie
1794, faza a II-a)şi îi execută pe conducătorii iacobinilor;
- Convenţia intră în faza ei thermidoriană (27 iulie 1794-1795, fazaa III-a).
4. Directoratul
- regim politic între1795-1799;

- în 1795 este adoptată o nouă constituţie;
- se obţin succese pe plan extern, de către generalul Napoleon Bonaparte,
datorită victoriilor militare din Italia şi Egipt;
- pe seama crizei din interior lţării, Bonaparte va răsturna Directoratul prin
lovitura de stat* din noiembrie 1799.
Personalităţi ale revoluţiei franceze
George Jacques Danton Maximilien Robespierre

Napoleon Bonaparte
(,,Incoruptibilul’’) (,,Micul caporal’’)
92
Notă: *termeninoi
Dicţionar
Adunărilor Stărilor Generale- erau adunări excepţionale în care îşi aveau locul
reprezentanţii naţiunii întregi, adică reprezentanţii clerului, nobilimiişi orăşenii, prin
opoziţie cu Stările Provinciale, care nu reprezentau decât câte o provincie.
,,Declaraţia drepturilo romului şi cetăţeanului’’-este carta fundamentală prin
care la data de 26 august1789 au fost puse, în Franţaşi în lume, bazele democraţiei
moderne.
Constituţie-legea fundamentală a unui stat.
Ghilotină-un mecanism gravitaţional prevăzut cu un cuţit masiv, mobil, de formă
trapezoidală, care alunecă ghidat, construit în scopul decapitării rapide a
condamnatului la moarte.
Lovitură de stat- se numeşte o răsturnare bruscă şi neconstituţională a puterii
legitime a unui stat, impusă (neparlamentar) prin surpriză de o minoritate, de obicei
formată din ofiţeri militari sau comandanţi paramilitari, folosind forţa. Se deosebeşte de
revoluţie prin aceea că la revoluţie există o participare masivă a populaţiei la procesul
de schimbare.
Temă pentru acasă sau un mod plăcut de a-mi petrece timpul liber!!!
De lecturat noţiunile istorice din manual (Băluţoiu, V., Istorie. Manual pentru
clasa a X-a, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2012, p. 18-20).
93
,,Constituirea S.U.A.” Cls. a-X-a
Fişă de lucru Nr. 1
1. Reamintiţi-vă cauzele revoluţiei engleze (1642-1648). Citiţi cu atenţie

documentul de mai jos şi rezolvaţi urmatoarele sarcini:
a. Identificaţi cauzele războiului de eliberare a coloniilor nord-americane.

b. Stabiliţi asemănări şi deosebiri între cauzele celor două evenimente.
c. Precizaţi două principii iluministe prezente în cadrul revoluţiilor moderne.
,,Supuşii Majestăţii Sale în aceste colonii sunt îndreptăţiţi la toate drepturile

şi libertăţile proprii supuşilor săi naturali, născuţi în regatul Marii Britanii.
Ţine de esenţa indivizibilă a libertăţii poporului şi a dreptului de netăgăduit
al englezilor de a nu fi impuse asupra lor taxe fără propriul lor
consimţământ, exprimat personal sau prin reprezentanţi. Poporul din aceste
colonii nu este şi, din cauza circumstanţelor locale, nu nu poate fi reprezentat
în Camera Comunelor din Marea Britanie.”
2. Definiţi termenii: boicot, republică prezidenţială.
94
Fișă de lucru Nr. 2
Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
“În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, coloniile americane au început o

răscoală împotriva conducerii britanice. Coloniştii resimţeau tot mai mult amestecul
englezilor, mai ales în comerţ. Au observat, de asemenea, alte politici britanice care
dăunau intereselor lor. Astfel, Anglia a declarat tot teritoriul de la vestul coloniilor sale
din America ca fiind rezervaţia indiană. Locuitorii unor colonii ca Virginia, au privit acest
lucru ca pe o ameninţare.(...) În mai 1775, reprezentanţii tuturor coloniilor s-au întâlnit la
Congresul din Philadelphia. (...) În 4 iulie 1776, prin vot, Congresul a adoptat un act
fundamental, Declaraţia de Independenţă. Americanii au găsit aliaţi în Franţa şi Spania,
care aveau motivele lor de antipatie faţă de influenţa britanică din America.”
(Enciclopedia
istoriei lumii)
Răspundeți urmâtoarelor cerințe:
1. Selectaţi, din text, două informaţii care demonstrează caracterul democratic al

adoptării Declaraţiei de Independenţă.
2. Ilustraţi atitudinea Franţei faţă de Anglia cu o informaţie din text şi prezentaţi un
eveniment de la începutul secolului al XIX-lea, în care se menţine această atitudine.
3. Prezentaţi o asemănare între evenimentele descrise de text şi “revoluţia glorioasă” din
Anglia.
4. Prezentaţi un principiu politic al Declaraţiei de Independenţă care este preluat în
Constituţia nord-americană (1787).
95
1. Studiaţi imaginea de mai jos referitoare la Partida de ceai de la Boston şi

răspundeţi la următoarele cerinţe:
a. Identificaţi autorii revoltei şi explicaţi înfăţişarea diferită a acestora.
b. Identificaţi şi explicaţi atitudinea asistenţei.
c. Identificaţi asemănări şi deosebiri între evenimentele trecute şi cele
actuale de acest tip.
d. Exprimaţi-vă sentimentul faţă de aceste mişcări.
96
,, Consideram aceste adevaruri ca fiind de la sine intelese, ca toti oamenii

sunt egali prin nastere, ca sunt inzestrati de Creator cu drepturi inalienabile,
ca printre acestea se numara dreptul la Viata, la Libertate si la cautarea
Fericirii. Ca, in vederea protejarii acestor drepturi, Guvernele se constituie
din randul oamenilor, dobandindu-si puterile din consimtamantul celor
guvernati.” (Declaraţia de Independenţă)
a. Identificaţi acele drepturi naturale ale omului menţionate în acest text.

b. Cunoaşteţi şi alte asemenea drepturi natural ale omului? Enumeraţi şi
argumentaţi.
c. Mai sunt aceste drepturi naturale valabile în societatea contemporană?
Argumentaţi-vă opinia.
2. Precizaţi o cauză economică şi una politică care au stat la baza revoluţiei

americane.
97
1. Asociaţi imaginile următoare cu una din personalităţile revoluţiei americane

de mai jos.
THOMAS JEFFERSON BENJAMIN FRANKLIN GEORGE

WASHINGTON
Figura A Figura B
Figura C
98
1. Prezentaţi conţinutul Constituţiei americane din 1787.
2. Precizati un principiu iluminist care a stat la baza Constituţiei americane.
3. Menţionaţi forma de guvernare politică a statului american.
99
,,Epoca Napoleoniana” cls. a-X-a
1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi realizaţi un portret biografic al lui Napoleon
Bonaparte.
,,S-a născut la 15 august 1769 la Ajaccio în insula Corsica, fiind al doilea din cei
opt copii ai lui Carlo Bonaparte şi ai Letiziei Ramolino Bonaparte.Tatăl său era
un avocat care luptase pentru independenţa Corsicii, dar care, după ocuparea
insulei de către francezi (1769), a intrat în ierarhia judecătorească franceză.
Micul corsican, după cum a fost cunoscut mai târziu datorită originii sale, dar şi
înălţimii reduse, a avut un temperament năvalnic, care ştia să iasă cu bine dintr-o
încăierare şi să obţină iertarea mamei prin vicleşug, chiar dacă era vinovat.
Mama sa era cea care s-a ocupat de educaţia copiilor, Napoleon moştenind de la
ea spiritul de ordine şi dragostea de muncă. La vârsta de 5 ani este dat extern la
un pension de călugăriţe la Ajaccio. În 1779, împreună cu fratele său, Joseph,
micul Napoleon a fost dus la învăţătură în Franţa, la colegiul din Autun, de unde
a fost mutat repede, ca bursier, la Şcoala militară din Brienne, în estul Franţei. A
fost un elev strălucit, îndrăgostit de studiu, mai ales de matematică, dar şi de
istoria Greciei şi a Romei. La vârsta de 16 ani devine ofiţer. În 1789 izbucneşte
Revoluţia Franceză. Napoleon este un locotenent de 20 de ani. În 1796 se
căsătoreşte cu Josephine de Beauharnais. La 2 martie 1796, Bonaparte a devenit
comandant al armatei franceze din Italia, remarcându-se în batalia de la Rivoli.
Aşa şi-a început ascensiunea politică şi militară Napoleon Bonaparte.”
100
1. Citiţi cu atenţie textul reprodus din Manifestul egalilor şi răspundeţi următoarelor

cerinţe:
,,Popor al Franţei, timp de 15 secole tu ai trăit ca sclav şi în consecinţă nefericit,

abia de şase ani, tu respiri în aşteptarea independenţei, fericirii şi egalităţii.....Din
timpuri imemoriale ni s-a repetat cu ipocrizie: Oamenii sunt egali şi tot din timpuri
imemoriale cea mai înjositoare, mai nedreaptă şi mai monstruoasă inegalitate apasă
cu neruşinare asupra geniului uman. Egalitatea n-a fost niciodată decăt o frumoasă
ficţiune a legii. Legislatori, guvernanţi, bogaţi proprietari, ascultaţi-ne: Pretindem a
trăi şi a muri egali aşa cum ne-am născut. Poporul a distrus regii şi preoţii. El va
face acelaşi lucru cu noii tirani. Nu voim numai galitate înscrisă în drepturile
omului; o voim în mijlocul nostru, sub acoperişul caselor noastre. Vom face totul
pentru a o obţine, pentru ea vom distruge totul. Să piară, dacă trebuie, întreagă
creaţiunea, numai să ne rămână egalitatea reală.”
(Manifestul Egalilor)
1. Identificaţi trei motive ale Conjuraţiei Egalilor.
2. Prezentaţi un punct de vedere referitor la egalitatea reală invocată în text.
3. Menţionaţi mijloacele avute în vedere pentru obţinerea egalităţii reale.
4. Cunoaşteţi şi alte evenimente istorice care au avut obiective asemănătoare.
5. Menţionaţi un exemplu biblic din Noul Testament care reprezintă un început de

comunism.
101
1. Explozia stelară.
Cine?
Cum?
Unde?
Napoleon Bonaparte
De ce?
Când?
102
1. Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la următoarele cerinţe.
,,Bonaparte a apreciat că este momentul să intre în scenă.....ei şi-au făcut

apariţia în Consiliul Bătrânilor.Acolo..... el le-a adus la cunoştinţă că nu mai
există guvern şi Constituţia nu mai poate salva Republica. Rugând Consiliul să se
grăbească a adopta o nouă organizare a puterii, a susţinut că în cadrul
exercitării funcţiei ce i se încredinţa el nu vrea să fie nimic altceva decât braţul
însărcinat cu sprijinirea şi executarea ordinelor date de Consiliu. Încurajat de
modul în care fusese primit de Bătrâni, spera să potolească febra republicană
care agita pe cei Cinci Sute. Dar abia pătrunsese în sală, că întreaga asistenţă a
fost cuprinsă de furie. Din toate părţile el auzea strigătele repetate Trăiască
Constituţia, Trăiască Republica. Din toate părţile era apostrofat Jos cu
Cromwell. Jos cu dictatorul. Jos cu tiranul. În afara legii cu dictatorul.”
1. Identificaţi instituţiile care reprezentau puterea legislativă în stat.
2. Explicaţi motivul pentru care Napoleon afost întâmpinat în Consiliul celor

Cinci Sute cu strigătul ,,Jos cu Cromwell”.
3. Menţionaţi dacă a mai existat o situaţie asemănătoare în epoca modernă.
103
1. Explicaţi următorii termeni istorici: consulat, concordat, conjuraţia egalilor etc.
2. Precizaţi măsurile luate de Napoleon Bonaparte pe plan intern în timpul

Consulatului.
3. Identificaţi măsurile cu caracter autoritar luate de Napoleon Bonaparte.
4. Precizaţi acţiunile lui Napoleon Bonaparte pe plan extern în timpul Consulatului.
,,Imperiul francez” Cls. a-X-a

104
1. Definiti termenii de: blocadă, concordat, directorat, consulat.

2. Precizaţi ce măsură luată de Napoleon Bonaparte împotriva insulelor britanice
este utilizată şi astăzi în relaţiile internaţionale. Exemplificaţi.
3. Cunoaşteţi un sinonim neologic pentru cuvântul blocadă?
4. Argumentaţi de ce Campania din Rusia nu a avut un succes deplin pentru
Napoleon Bonaparte. Comparaţi campania din anii 1806-1807 cu cea din Rusia
din 1812. Sesizaţi diferenţele şi explicaţi înfrângerea lui Napoleon Bonaparte.
1. Comparaţi imaginile reproduse mai jos care îl reprezintă pe generalul Napoleon

Bonaparte; observaţi asemănările şi deosebirile.
105
1. Prezentaţi evenimentele petrecute în Franţa după abdicarea lui Napoleon

Bonaparte, imediat după înfrângerea de la Leipzig (1813).
2. Recunoaşteţi personajele din imaginile de mai jos:
106
Imaginea 1 Imaginea 2
Imaginea 3
Iluminismul cls. a-X-a
- Ce este iluminismul?
- Care era motto-ul iluminismului?
- Care sunt trăsăturile specifice ale iluminismului?
107
- Ce concepte noi apar în această perioadă ?
- Prin ce specii literare noi este propagat spiritul iluminist?
- Enumeraţi scriitori reprezentativi pentru iluminismul european.
Formulați câte o concluzie pentru fiecarui citat.
Fişa 1
„...se ştie că mulţimea cea nemărginită a romanilor, a cărora rămăşiţe sunt romanii, pre la
începutul sutei a doao de la Hs., în zilele împăratului Traian, au venit din Italia în Dachia;
şi au venit cu acea limbă lătinească care în vremea aceia stăpânea în Italia. Aşa dară,
limba românească e acea limbă lătinească comună, care pre la începutul sutei a doao era
în gura romanilor şi a tuturor italianilor.” (Petru Maior)
Fişa 2
„Socotind cu mintea mea zisa aceia a filosofului aceluia carele au zis că urât lucru iaste
elinului să nu ştie elineşte, adevărat şi românului să poată zice că urât lucru iaste
românului să nu ştie istoriia neamului său, că vedem cum toate neamurile au scris
lucrurile mai-marilor săi, şi se cuvine acestea omului carele are minte, că istoriiaiaste
dascăl tuturor lucrurilor, şi bisericeşti şi politicheşti, că ia nu numai cu cuvinte, ci şi cu
pilde adeverează cele ce învaţă.”
Samuil Micu: Scurtă cunoştinţă a istoriii românilor (Cătră rumâni)
Fişa 3
„Naţiunea română este mai veche decât toate naţiunile, cu mult mai înainte de aceste
vremuri, din moment ce este sigur şi dovedit prin documente istorice , prin tradiţia
neîntreruptă, prin asemănările de limbă şi obiceiuri, că ea îşi trage originea de la coloniile
romane duse de împăratul Traian, la începutul secolului al II-lea, ca să apere provincia
Dacia cu un număr foarte mare de veterani...”
Supplex libellusvalachorumTranssilvanie (traducere din limba latină)
Fişa 4
„Zburdare aşa nedumerită în mulţi din cei streini scriitori iaste de a vomi cu condeiul
asupra românilor, strănepoţilor romanilor celor vechi, ori ce le şopteşte lor duhul acela
carele mai de mult spre aceaia îi întărâtă pre varvari (barbari sau străini), ca pre romani
108
sau ca pre domnii lor să-i urască sau lor, ca pre vitejilor biruitori a toată lumea, să le
pismuiască cât, şi când fără nici o dovadă iscodesc ceva sau şi minciuni apriate (lat.
aperte- limpede, clar) spun asupra românilor, încă socotesc că lumea toată e detoare să
creadă nălucirile lor; ba, de o bucată de vreme, pre cum măgariu pre măgariu scarpină,
aşa, unii de la alţii împrumutând defăimările, fără de nici o cercare a adevărului; şi cu cât
românii mai adânc tac, nemica răspunzând nedreptăţilor defăimători, cu atâta mai vârtos
se împulpă (a prinde curaj) pre români a-i micşora şi cu volnicie a-i batjocori.”
Petru Maior: Istoria pentru începutul românilor în Dachia (Cuvânt înainte)
Fişa 5
„Din partea coloniei care au rămas în Dachia Veche (...) s-au prăsit toţi românii câţi sunt
de-a stânga Dunării, cum cură (curge) în Marea Neagră, iar din partea coloniei care s-au
trecut Dunărea...s-au prăsit românii cei ce sunt de-a dreapta Dunării (...); oricum s-au
numit şi se numesc şi acum, tot de o viţă şi porodiţă (descendenţă ) sunt , adecă romani
de sânge, precum firea şi virtutea îi mărturiseşte...”
Gheorghe Şincai: Hronica românilor şi a mai multor neamuri
Fişa 6
„Se străduia episcopul să obţină ca supuşii de neam românesc, care se dovedesc capabili,
să fie promovaţi în funcţii şi alte dregătorii înalte, fără nici o discriminare etnică, în
spiritul Diplomei împăratului Leopold. De asemenea, ca clerul să aibă o întreţinere
corespunzătoare şi românii să nu fie siliţi să dea cvarte preoţilor catolici, ci să le dea
parohilor săi (romano-catolici). Dragostea poporului faţă de episcopul său creştea şi mai
mult, pentru o astfel de comportare, şi de aceea sporea ura celorlalte neamuri împotriva
lui, atât de mult, că odată, la Sibiu, la Dieta (adunare cu caracter politic în feudalism)
Transilvaniei, fiindcă ar fi oftat adânc şi ar fi gemut şi întrebat de ce suspină aşa, a
răspuns că suspină după dreptate, căreia nu i se îngăduie nici loc, nici vot, când se discută
despre daco-romani sau valahi, căci nu se întâlneşte nimeni care să spună nici un cuvânt,
oricât de mic, despre dreapta uşurare a daco-romanilor, ci toţi strigă să fie oprimaţi
(românii). Atunci nişte magnaţi (boieri mari) ridicând glasul au zis în bătaie de joc:
Aşadar, un Oprea valahul ciobanul să ne înveţe pe noi dreptate?!; şi înşfăcându-l pe
episcop voiau să-l arunce pe fereastră, de la etaj, dacă alţii mai înţelepţi n-ar fi împiedicat
această crimă...” (Samuil Clain, traducere din limba latină, Scurtă cunoştinţă a istoriei
românilor)
Fişa 7
109
„Adevărat de-ar fi papa nesmântnic (cel infailibil), la ce ne mai rupe capetele cu atâtea
învăţături, la ce ne mai cheltui bogăţiile pentru cumpăratul cărţilor! Destul ar fii să scrii la
Roma, ca de acolo printr-o epistolie, prin bulă, să-ţi vie toată ştiinţa dogmaticească!”
(Petru Maior)
Fişa 8
„Când se seamănă bucatele, se sădesc plântele, se pun oarele la clocit şi se înţearcă viţeii,
cine va lua seamă la lună, iaste ea noao sau plină, are pătrriul cel dintâi sau cel de pre
urmă, de va socoti precum se cuvine că luna la toate acealeatocmanemică ajută sau
strică? Aşadară, adeverit iaste că numai ştiinţa fizicei e mişlocirea aceia prin carea se
mântuie oamenii de toate rătăcirile lor. Drept ceaia, cine va învăţa fizica se va mântui de
rătăcirile în care alţii din neştiinţă s-au alunecat”. (Gh. Şincai-Învăţătura firească, spre
surparea superstiţiei norodului)
Fişa 9
„Acum au sosit acel timp bine primit ca românii, smulgându-se din grosul întuneric al
urâtei neştiinţe, să se deştepte a-şi lămuri limba sa cea română şi, lucrând cu bunul său
talent, să se procopsească întru ştiinţe, din care se naşte întregirea naţiei şi tot felul de
fapte bune.” (Petru Maior, Disertaţie pentru începutul limbei româneşti )
FIŞE DE LUCRU
Fişa nr. I
J.Locke şi experienţa engleză (1689)
110
Libertatea naturală a omului este de a nu recunoaşte pe pământ nici o putere superioară

lui, de a nu se supune voinţei sau autorităţii legislative a nimănui. Libertatea omului în
societate constă în a nu fi supus decât unei singure puteri, cea legslativă, stabilită în stat
de comun acord şi de a nu recunoaşte nici o altă autoritate, nici o altă lege în afara celei
create de această putere, conform misiunii care i-a fost încredinţată.
Cerinţe:
1. Precizaţi în ce constă libertatea omului şi care este puterea faţă de care el trebuie să
se supună.
2. Ce s-a întâmplat în Anglia prin Revoluţia glorioasă ?
3. Ce înţelegeţi prin monarhie constituţională ?
FIŞE DE LUCRU
Fişa nr. 2
Montesquieu, Despre spiritul legilor (1748)
111
Pentru a nu se abuza de putere trebuie ca aceasta, în cadrul fiecărei ordini existente să fie
temperată de altă putere. În fiecare stat există trei feluri de putere: puterea legislativă,
puterea executivă privitoare la guvernarea lucrurilor care derivă din drepturile oamenilor
şi puterea executoare a celor care derivă din dreptul civil. În numele celei dintâi se
elaborează legi cu carcater temporar sau pentru totdeauna. În numele celei de-a două se
declară pace sau război. În virtutea celei de-a treia se pedepsesc infracţiunile sau se
judecă litigiile dintre persoanele particulare. Pe cea din urmă o vom numi putere
judecătorească.
Atunci când o persoană reuneşte atât puterea legislativă cât şi puterea executivă nu există
libertate. Nu există libertate nici atunci când puterea judecătorească nu este separată de
puterea legislativă şi de cea executivă.
Cerinţe:
1.Precizaţi care este justificarea lui Montesquieu pentru existenţa mai multor puteri în
stat.
2. Precizaţi care sunt cele trei puteri în stat şi ce atribuţii are fiecare.
3. Precizaţi ce se întâmplă când o persoană reuneşte atât puterea executivă cât şi pe

cea legislativă.
Tarile Române şi problema orientală, cls. a-X-a
Fişa de lucru Nr.1
112
,,În sec. al XVIII lea, o parte dintre greci obţinuseră un statut privilegiat în Imperiul
Otoman, în comparaţie nu numai cu alţi creştini, dar şi cu majoritatea musulmanilor.
Poziţia cu adevărat privilegiată era deţinută însă nu de negustorii greci şi nici măcar de
înalţii oficiali ai Bisericii ortodoxe, ci de un alt grup, oligarhia fanariotă, al carei centru
era Constantinopolul. Membrii acestui grup, al cărui nume provenea din Fanar, unde
trăiau majoritatea creştinilor ortodocşi şi unde se afla sediul Patriarhiei ortodoxe, erau
în mare parte de naţionalitate greacă, dar el includea şi italieni elenizaţi, români şi
familii de albanezi. Influenţa fanarioţilor deriva din marea lor bogăţie. Imperiul Otoman
nu dorea să încorporeze Ţarile Române în sistemul imperial otoman, ci au fost provincii
autonome, având propriile lor instituţii şi să constituie un bloc eficient de apărare
împotriva puterilor învecinate. Totodata Poarta avea nevoie de conducători pe care să se
poată bizui şi care să nu conspire cu duşmanii ei. Domnitorii autohtoni nu mai păreau
demni de încredere.”
a. Precizaţi motivele pentru care Imperiul Otoman a apelat la fanarioţi pentru a

conduce Principatele. Ce religie aveau fanarioţi?
b. Ce statut aveau Ţările Române în relaţia cu Imperiul Otoman?
c. Ce origine aveau fanarioţi?
2. Definiţi termenii de: Problemă Orientală, Fanariotism, fanariot.
Tarile Române şi problema orientală, cls. a-X-a
Fişa de lucru Nr.2
RĂZBOAIELE RUSO – AUSTRO - TURCE

• 1698 – 1699 – război austro- otoman, se încheie cu pacea de la Karlowitz-
Transilvania – sub stăpânire habsburgică
113
• 1710 -1711- război ruso – turc- cetatea Hotin

• –1716 – 1718- război austro –otoman – prin pacea de la Passarowitz Banatul şi
Oltenia trec sub stăpânirea Imperiului Habsburgic
• 1735 -1739- război ruso- austro- turc – Pacea de la Belgrad Oltenia restituită
• 1768 -1774 război ruso –otoman- Ţările Române sunt scutite de tribut 2 ani,
confirmată autonomia Principatelor,dreptul Rusiei ţariste de a interveni în
Principate, Imperiul Habsburgic anexează Bucovina
• 1787- 1791- război ruso – austro – otoman- Rusia ajunge vecina Moldovei
1806 1812 – război ruso – otoman – Basarabia – cedată Rusiei
1. Ce pierderi au suferit Ţările Române în perioada războaielor ruso-austro-

turce.
Tarile Romăne şi problema orientală, cls. a-X-a
Fişa de lucru Nr.3
1. Precizaţi cum se numeşte documentul care reglementează în fiecare dintre Ţările

Române, funcţionarea instituţiilor, relaţiile dintre acestea, relaţiile statului cu
locuitorii săi, staileşte regimul proprietăţii, enunţă drepturile şi obligaţiile
instituţiilor şi ale cetăţenilor.
2. Ce înţelegeţi prin regulamente organice.
114
,,Revoluţia industrială” Cls. a-X-a
1. Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

- Descrieţi maşinile şi modul în care funcţionau acestea.
115
- Observaţi numărul muncitorilor care lucrează şi acţiunile acestora.
116
1. Completaţi tabelul de mai jos cu termenii corespunzători.
DOMENIUL TEXTIL INVENŢIA OMUL DE ŞTIINŢĂ
DOMENIUL TRANSPORTURILOR
DOMENIUL METALURGIEI
DOMENIUL COMUNICAŢIEI
DOMENIUL MEDICINEI
DOMENIUL BIOLOGIEI
DOMENIUL ENERGIEI
ELECTRICE
2. Identifică principalele consecinţe ale revoluţiei industriale în plan economic,

social şi politic.
117
,,Treizeci-patruzeci de fabrici se înalţă ....... În jurul acestora sunt presărate la

întâmplare locuinţele fragile ale săracilor ....... Străzile ...... prezintă imaginea unei
lucrări ....... incomplete.... Unele din acestea sunt pavate, dar cele mai multe sunt
denivelate şi noroioase, înghiţând piciorul trecătorului sau căruţa călătorului. Grămezi
de murdărie, dărâmături de clădiri, ochiuri de apă stătută şi rău mirositoare se ivesc din
loc în loc...... Ridicaţi-că privirile şi de jur împrejurul acestei pieţe veţi vedea înălţându-
se imensele palate ale industriei. Veţi auzi zgomotul furnalelor, şuierul aburului. Aceste
clădiri uriaşe împiedică pătrunderea aerului şi a luminii în locuinţe...... Un fum des şi
întunecat acoperă oraşul. Printr-însul soarele se vede ca un disc fără raze. În mijlocul
acestei zile neîmplinite se zbat fără răgaz 300.000 de fiinţe omeneşti.”
a. Evaluaţi calitatea vieţii urbane la începuturile epocii industriale şi decideţi dacă

aceasta reprezintă un progres în raport cu perioada anterioară sau nu.
b. Pe baza sursei, menţionaţi ce consecinţe are dezvoltarea industrială asupra

oraşului.
c. Comparaţi imaginea oraşului pe care o descrie sursa cu oraşul de astăzi.

Menţionaţi deosebirile şi asemănarile. Argumentaţi-vă punctul de vedere.
d. Ce măsuri se pot lua pentru a diminua efectele degradării mediului înconjurător

ca urmare a dezvoltării industriale.
e. Menţionaţi, pe baza sursei, două cauze ale degradării mediului înconjurător.
,,Anul 1848 în Europa şi în spaţiul românesc” Cls. a-X-a
118
1. Compleţati tabelul de maj jos cu cauzele revoluţiilor europene de la 1848.
Cauze politice Cauze economice Cauze sociale Cauze nationale
2. Precizaţi forţele participante la revoluţiile de la 1848.
3. Numiţi două obiective ale revoluţiilor de la 1848.
119
1. Ce înţelegeţi prin termenul de revoluţie. Definiţi termenii de: imperiu multinaţional,

guvern provizoriu, program revoluţionar.
2. Asociaţi personalităţile din coloana A cu activităţile din coloana B:
A. B.
A. Nicolae Bălcescu a. Monarhia dualistă austro-ungară

B. Giusseppe Mazzini b. împărat al Franţei
C. Franz Joseph c. revoluţionar ungur
D. Napoleon al III-lea d. revoluţionar din Ţara Românescă

E. Lajos Kossuth e. revoluţionar italian
3.Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare din afirmaţiile de mai
jos:
1. Programul revoluţionar Petiţia Naţională este prezentat în:
a. Ţara Românească
b. Transilvania
c. Moldova
d. Bucovina
2. Republica se proclamă în Italia la:
a. Neapole
b. Milano
c. Florenţa
d. Torino
3.În 1848 în Franţa este aleasă o:
a. Adunare Legislativă
b. Adunare Naţională
c. Adunare Federală
d. Adunare Populară
120
1. Citiţi textul următor: 3 puncte
,,În 1852 l-a numit ca prim-ministru pe contele Camillo Cavour, un maestru al

Realpolitik.Susţinute de conducerea statului Piemont, metodele utilizate de
Cavour au făcut din iniţiatorul lor fondatorul naţiunii italiene.Cavour reprezenta
numărul crescând de aristocraţi europeni care acceptau liberalismul politic
moderat şi valorile economice burgheze.El a început imediat să guverneze în
conformitate cu aceste principii moderne, ca un prim pas în planul de dezvoltare
a Piemontului.”
Cerinţe:
1. Menţionaţi pe baza textului ideile susţinute de prim-ministru Camillo Cavour.
2. Menţionaţi un eveniment din prima jumătate a secolului al XX-lea, în care

obiectivul urmărit de popoarele dezbinate şi subjugate a fost unificarea politică şi
crearea statului naţional.
3. Prezentaţi căile de realizare ale unificării Italiei.
4. Enumeraţi câteva personalităţi politice implicate în procesul de unificare

naţională.
2. Completaţi spaţiile lacunare cu informaţia istorică adecvată: 1
În anul..................situaţia în Principate va fi reglementată prin..................
Principatele Române trec sub..............................................................a Marilor Puteri. În

anul..........iau fiinţă adunări........................La Paris.................. din 1858 va hotărî ca
noul stat să se numească.........................................................................................şi îi va
organiza viaţa politică, oferindu-i un caracter constituţional.
Lista termenilor:1857, 1856, 1849, ad-hoc, congresul, elective, conferinţa,

Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, România, Convenţia de la Balta
Liman, 1857, Convenţia, garanţia colectivă.
121
1. Analizaţi documentele programatice ale Revoluţiei Române de la 1848 şi

completaţi următoarele tabele:
PETIŢII Localităţi Personalităţi
Moldova
Ţara
Românească
Transilvania
Bucovina
Banat
Prevederi Prevederi
PETIŢII Prevederi poli
naţionale economice
Moldova
Ţara
Românească
Transilvania
Bucovina
Banat
122
1. Citiţi cu atenţie si răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,La congresul naţional din 3-5 mai 1848 a fost aprobat un program în 16 puncte.
Bărnuţiu şi confraţii săi, îşi justificau cererile pe baza principiului pe care-l credeau
universal valabil: drepturile naturale ale omului....Au proclamat independenţa naţiunii
române şi egalitatea deplină cu celelalte naţionalităţi din Transilvania...au cerut
abolirea iobăgiei, cât şi recunoaşterea posibilităţilor legate de afirmare in comerţ si
meştesuguri. Au subliniat necesitatea formării unor cetăţeni bine informati şi cu ştiinţa
de carte, prevazând crearea unui sistem şcolar modern, în şcoli naţionale in limba
naţională”
(K.Hitchins, Românii 1774-1866)
1. Menţionaţi numele liderului revoluţiei din Transilvania.
2. Explicaţi motivaţia conflictului dintre revoluţionarii români şi cei maghiari
3. Transcrieţi principalul obiectiv naţional al românilor din Transilvania.
4. Mentionaţi o cerere referitore la învăţământ. Explicaţi motivaţia acesteia
2. Citiţi cu atenţie si răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,Un comitet, prezidat de V Alexandri a redactat Petiţia-Proclamaţie...Membrii
comitetului au formulat ca principiu de bază al guvernării stricta respectare a legii de
către oficialităţi, ca şi de către cetăţeni, deci o trimitere evidentă la regimul autoritar, de
corupţie şi arbitrariu, al lui Sturdza. Apoi au schiţat regulile pentru alegerea unei noi
Adunări mai reprezentative cu puteri sporite...cât priveşte economia au cerut insistent
crearea unei bănci naţionale...În privinţa ţaranilor, au formulat o cerere cu caracter
general de îmbunătăţire a relaţiilor lor cu moşierii şi cu statul. Sturdza a fost de acord cu
33 din cele 35 de puncte, respingându-le pe cele privitoare la dizolvarea Adunării
Obşteşti şi formarea unei gărzi naţionale”
(K.Hitchins, Românii 1774-1866)
1. Identificaţi din text numele liderului revoluţiei din Moldova. Numiţi alţi doi
revoluţionari moldoveni
2. Identificaţi din text principiul de bază al guvernării, potrivit revoluţionarilor.
3. Transcrieti din text o cerere cu caracter economic.
4. Prezentaţi atitudinea lui Sturdza faţă de revoluţionari şi măsurile luate de acesta
5. Mentionaţi alte documente elaborat de revolutionarii moldoveni la Braşov şi o
prevedere a acestora
,,Primul Război Mondial” cls. a-X-a
123
,,......Domnule Preşedinte al Consiliului.

Autorităţile administrative şi militare germane au constatat un anumit număr de acte de
ostilitate pe teritoriul german de către aviatorii militari francezi. Multe din acestea s-au
manifestat prin violarea neutralităţii Belgiei şi semnalarea teritoriului acestei ţări. Unul
din avioane a încercat să distrugă construcţiile din apropiere de Wesel, alte avioane au
fost zărite deasupra regiunii Eifel, un alt avion a aruncat bombe asupra căii ferate din
apropiere de Karlsruhe şi Nurnberg. Am fost însărcinat şi am onoarea să fac cunoscut
Excelenţei Voastre că-n prezenţa acestor agresiuni. Imperiul german se consideră în
stare de război cu Franţa, din cauza acestei ultime puteri. Am în acelaşi timp onoarea de
a aduce la cunoştinţa Excelenţei Voastre că autorităţile germane vor reţine navele
comerciale franceze care se găsesc în porturile germane, dar că ele vor fi eliberate dacă
în 48 de ore reciprocitatea va fi asigurată. Misiunea mea diplomatică luând astfel sfârşit,
nu-mi rămâne decât să rog pe Excelenţa Voastră să-mi dea paşaportul şi de a lua
măsurile pe care le va crede necesare pentru a asigura reîntoarcerea mea în Germania
cu personalul Ambasadei Germaniei, precum şi cu personalul Legaţiei Bavariei şi
Consulatului General al Germaniei la Paris.....”
a. Transcrieţi din text fragmentul care cuprinde cauzele invocate de declaraţia de

război a Germaniei adresată Franţei.
b. Menţionaţi, pe baza textului, statul neutru care s-a aflat între cei doi adversari din
Vestul Europei în 1914.
c. Precizaţi, rezultatul declaraţiei de război din 1914.
d. Formulaţi un punct de vedere privind izbucnirea Primului Război Mondial.
2. Argumentaţi în 10 rânduri, de ce Primul Război Mondial a fost un război total.
124
1. Identificaţi, pe baza hărţii de mai jos, principalele state implicate în Primul Război
Mondial, dar şi fronturile de luptă. Care sunt principalele lupte ale Primului
Război Mondial ?
125
1. Prezentaţi pretextul Primului Război Mondial şi numiţi două cauze care au stat la
baza declanşării Marelui Război.
,,Deşi prin înarmările pe care le făceau se pregăteau pentru un război de mari

proporţii, europenii nu-şi puteau imagina cu claritate înfăţişarea şi durata viitoarei
conflagraţii. Planurile de companie erau adaptate unui război scurt, dus însă cu
mijloace umane şi militare imense. Planul strategic german, elaborat de generalul
Alfred von Schlieffen, avea în vedere războiul pe două fronturi împotriva Franţei şi
Rusiei. În timp ce efective reduse ale armatei germane urmau să facă faţă ruşilor în
răsărit, întârziaţi cu mobilizarea, o vastă mişcare de învăluire, realizată prin Belgia,
trebuia să asigure zdrobirea armatei franceze. Apoi, cu toate forţele disponibile,
soarta războiului putea fi decisă prin înfrângerea Rusiei. Francezii prevedeau o
puternică ofensivă în Lorena, cu ruperea rezistenţei germane într-o mare bătălie şi
înaintarea rapidă spre Berlin, pe când ruşii prevedeau un război la frontiera
occidentală cu doi adversari, germanii. În Prusia Occidentală, şi trupele austro-
ungare, în zona Carpaţilor. Marea Britanie luase în calcul debarcarea pe coastele
Iutlandei, în vederea atacării Germaniei dinspre nord, decizie schimbată ulterior
printr-o debarcare cât mai aproape de câmpul principal de operaţiuni din vest.”
a. Pentru ce fel de război erau elaborate aceste planuri ?

b. Care dintre planuri prevedeau un război pe două fronturi ?
c. Care dintre fronturi credeţi ca era mai important ?

126
,,Războiul economic constituie o altă formă prin care se urmărea slăbirea capacităţii
de luptă a adversarului. Antanta, având asigurată supremaţia mărilor şi fiind
posesoarea unor marii imperii coloniale, care-i asigurau resursele materiale şi
umane necesare, putea duce un război economic aficient. Ea realizează blocada
maritimă a Germaniei, împiedicând importurile acesteia. Operaţiunea sporeşte în
eficienţă prin intrarea Italiei în război de partea Aliaţilor şi devine aproape completă
prin intervenţia Statelor Unite. Puterile Centrale, având o poziţie continentală şi o
capacitate navală inferioară, vor răspunde, pe mare, prin războiul submarin, iar pe
uscat prin distrugerea sau demontarea şi transferul instalaţiilor industriale din
teritoriile ocupate.
Războiul naval este, în mare măsură, o faţetă a războiului economic. Blocada

Germaniei era realizată prin baraje de mine şi controale navale în Marea Mânecii şi
Marea Nordului, inclusiv asupra navelor ţărilor neutre. Armatorii scandinavi,
olandezi şi americani riscau să-şi vadă încărcătura navelor confiscată de englezi
sau scufundată de submarinele germane. Protestele lor rau vehemente, mai ales faţă
de Germania, deoarece submarinele nu cruţau vieţile omeneşti.”
a. De ce au recurs cele două alianţe la războiul economic ?
b. Precizaţi prin ce mijloace l-au pus în practică ?
c. Comentaţi metodele utilizate în războiul naval.
d. Ce rol credeţi că puteau juca în desfăşurarea ostilităţilor noile arme prezentate în
imaginile de mai jos ?
127
A. Politica externă a României la cumpăna secolelor XIX - XX
„1. Înaltele părţi contractante îşi făgăduiesc pace şi prietenie şi că nu vor intra în
nici un fel de alianţă sau luptă îndreptată împotriva vreunuia din statele lor. Ele se
angajează să îşi acorde sprijin reciproc, în limita intereselor lor.
2. Dacă România va fi atacată, fără ca din partea ei să fi existat vreo provocare,

Austro – Ungaria va trebui să-i acorde, în timp util, ajutor şi asistenţă împotriva
agresorului. Dacă Austro – Ungaria va fi atacată, în aceleaşi împrejuări, în
vreuna din zonele statelor limitrofe României, România va trebui să acţioneze şi
ea, de îndată, în mod reciproc.
4. Dacă, contrar dorinţei şi speranţei lor, înaltele părţi contractante vor fi nevoite să
ducă un război comun, ele se angajează să nu negocieze sau să încheie pace în mod
separat.
6. Înaltele părţi contractante îşi făgăduiesc una alteia să păstreze secret

conţinutul prezentului tratat.
Întocmit la Viena, în a treizecea zi a lunii octombrie a anului de graţie 1883.”
( Tratatul de aderare a României la Tripla Alianţă, 1883 )
1. Care sunt motivele pentru care România a semnat acest tratat ?
2. Ce obligaţii reciproce îşi asumau România şi Austro – Ungaria prin acest tratat ?
3. Care credeţi că ar putea fi inamicul comun, vizat în articolul 2 ?
4. Ce eveniment a arătat clar îndepărtarea României de Tripla Alianţă ?
128
B. Proclamarea neutralităţii României
„Regele citeşte declaraţia sa: Nu trebuie să facem politică de sentimente. Neutralitatea

este o soluţie rea, care va face ca România să piardă înalta situaţie pe care a câştigat-o.
Să ne pronunţăm numaidecât în favoarea Germaniei şi Austriei, de care ne leagă un
tratat ( ... )
Carp: Război imediat, trebuie ajutat germanismul să zdrobească slavismul.
Eu: Atuncea ( ... ) neutralitate. Este ea oare posibilă ? ( ... ) Desigur că da. ( ... )
Dealmintrelea Italia, mai intim legată şi mai veche aliată, nu judecă că există pentru ea
casus belli. Să ne armăm eu singur războiul.”
( Alexandru Marghiloman, Note politice spre a ne păzi graniţele şi atâta tot pentru
moment.
Take Ionescu se raliază cu totul la părerea mea.
Brătianu: Să ne armăm, să preparăm opinia publică, să nu ne declarăm neutri, dar în

stare de apărare a graniţelor noastrre.
Regele: Sunt rege constituţional şi nu voi declara
1. Menţionaţi ce soluţii au fost propuse în cadrul Consiliului de Coroană de la Sinaia din

data de 21 iulie / 3 august 1914 ?
2. Motivaţi de ce România a ales expectativa armată în perioada 1914 – 1916.
3. Având în vedere prerogativele conferite de Constituţia din 1866, regele Carol I era
obligat să se supună voinţei majorităţii participanţilor la Consiliu ?
129
„P.P. Carp: Nu putem rămâne neutri, nici din punct de vedere moral, nici din punctul de
vedere material. Din punctul de vedere moral, fiindcă avem vechi angajamente externe şi
trebuie să le respectăm, dacă vrem să ne mai putem prenumăra printre statele civilizate
( ... ) De altfel, de ce să ne mai gândim şi să ne mai sfătuim, victoria Triplicei ( triplei
Alianţe ) e sigură şi indiscutabilă ( ...)”
( I. G. Duca despre Consiliul ce Coroană de la Sinaia )
La ce angajamente externe face referire textul de mai sus ?
A încălcat România aceste angajamente ?
„Carol I a fost brusc pus în situaţie de a se uni cu noi într-un război poate mondial,
făcut posibil prin uşurinţa diplomaţiei austriece şi slăbiciunea celei ale noastre. Dilema
era pentru el următoarea: sau trebuia, după o domnie de aproape o jumătate de secol, să
depună coroana şi să întoarcă spatele patriei sale de adopţiune sau, el, Hohenzollern şi
ofiţer prusac, să trădeze patria sa natală. Acesta a fost durerosul conflict moral pentru
care a murit două luni mai târziu, precum regina Elisabeta, soţia sa, a spus prinţului de
Wedel trimis de la Berlin la funeraliile sale.”
( Fostul cancelar al Germaniei, von Bulow, despre dilema în care se afla Carol I )
a. Era posibilă intrarea României în război în 1914 de partea Puterilor Centrale ?
ARGUMENTE PRO ARGUMENTE CONTRA

C. Convenţia politică şi militară din 4 / 17 august 1916 între Franţa, Marea Britanie,
Italia,Rusia şi România
Conventia politica
130
Art. 1. Franta, Marea Britanie, Italia si Rusia garanteaza integritatea teritoriala a Regatului
Romaniei pe toata intinderea frontierelor sale actuale.
Art. II. Romania se angajeaza sa declare razboi si sa atace Austro – Ungaria in conditiile
prevazute de Conventia militara, Romania se angajeaza totodata sa inceteze, din momentul
declararii razboiului, toate relatiile economice si schimburile comerciale cu toti inamicii Aliatilor.
Art. III. Franta, Marea Britanie, Italia si Rusia recunosc Romaniei dreptul de a anexa teritoriile
monarhiei austro – ungare.
Art. V. Franta, Marea Britanie, Italia si Rusia, pe de o parte, si Romania pe de alta parte, se
angajeaza sa nu incheie pace separata (... )
Conventia militara Romania se obliga a mobiliza toate fortele sale de uscat si de apa si a ataca
Austro – Ungaria cel mai tarziu la 28 august 1916.
Armata rusa sa atace in chipul cel mai energic pe tot frontul austriac ( ... ) Această acţiune va fi
deosebit de ofensivă şi viguroasă în Bucovina, unde trupele ruse vor trebui să-şi păstreze, mai
mult sau mai puţin, ca şi efectivele lor actuale.
Rusia se obliga sa trimita doua divizii de infanterie si una de cavalerie, pentru a coopera cu
armata romana contra armatei bulgare. Aliaţii se angajează să devanseze, cel puţin opt zile printr-
o ofensivă categorică a Armatelor de la Salonic, intrarea în război a României, cu scopul de a
facilita mobilizarea şi concentrarea tuturor forţelor române ( ... )
Antanta se obliga a furniza Romaniei
munitiuni si material de război ce vor fi
transportate de vase româneşti sau aliate şi
tranzitate prin Rusia. Aceste livrări şi
transporturi vor trebui să fie efectuate astfel
încât să asigure României în flux continuu a
unui minim de 300 t pe zi, calculat la o lună
de transport.
1. De ce România se angaja să
atace doar Austro – Ungaria ?
2. De ce Rusia se obliga să acorde
României un sprijin militar
substanţial ?
3. Enumeraţi teritoriile pe care
România le putea anexa de la
Austro – Ungaria.
4. Enumeraţi din text prevederile militare care trebuiau să faciliteze înaintarea
trupelor române pe frontul din Transilvania.
5. Care ar fi fost cererile teritoriale ale României în eventualitatea unei alianţe cu
Europa în anul 1916
Puterile Centrale ?
6. De ce Antanta avea nevoie de intrarea României în război de partea sa ?
D. Campania militară din anul 1916
131
„Proiectul de operaţiuni în vederea unui război contra Puterilor Centrale şi a Bulgariei.
România aliată cu Quadrupla Înţelegere, Aplicarea ipotezei „Z”
Scopul războiului şi misiunea armatelor române. Ipoteza „Z” prevede întreprinderea

unui război pe două fronturi operative şi anume:
a) pe frontul de nord, nord – vest şi contra Puterilor Centrale;

b) pe frontul de sud, contra Bulgariei.
Scpul general al războiului ce von întreprinde este realizarea idealului nostru naţional,
adică întregirea neamului. Cucerirea teritoriilor locuite de români, ce se găsesc astăzi
înglobate în monarhia austro – ungară, trebuie să fie fructul războiului.
Pentru atingerea acestui scop, majoritatea forţelor noastre, Armatele I-a, a II-a şi de
Nord, vor opera ofensiv, în Transilvania, banat şi Ungaria, atacând în direcţia generală
Budapesta. Armata de sud ( a III-a ) va asigura libertatea de acţiune a grosului forţelor,
apărând teritoriul naţional şi respingând atacurile pe care le-ar întreprinde bulgarii
dinspre sud.”
( Directiva nr. 2, pentru comandamentele armatelor I, II şi de Nord )
1. Câte armate au fost pregătite ?

2. Pe câte fronturi urma să lupte România.
3. Cum erau dispuse armatele române ?
4. Descrieţi campania militară din anul 1916.
5. Identificaţi cauzele înfrângerii României în anul 1916.
6. Menţionaţi trei urmări ale înfrângerii armatei române în campania din 1916.

E. Anul 1917„De luni de zile luptam cu îndârjire pentru apărarea colţului de ţară care
mai rămăsese liber. Rândurile noastre se răreau, mulţi căzând seceraţi de proiectilele
duşmane şi de boli. Uitasem ce înseamnă un adăpost cald şi o masă omenească, iar
132
despre cei dragi, rămaşi sub ocupaţia duşmanului, de mult nu mai ştiam nimic.
Strânsesem în inimile noastre atâta obidă, încât aveam senzaţia că stau gata să
plesnească. Zile de grea restrişte trecuseră peste noi şi altele şi mai cumplite ne aşteptau.
Niciodată nu ne-a trecut însă prin minte că am fi putut fi definitiv învinşi. Niciodată nu
am putut crede, achiar atunci când artileria duşmană ne pisa tranşeele, palmă cu palmă,
îmbibând cu carnea şi sângele nostru ţărâna în care ni se odihneau strămoşii. Credeam
în victorie. O aşteptam cu îndârjire. Ne pregăteam pentru ea. Eram doar la noi acasă, ne
luptam pentru casa noastră, a străbunilor şi urmaşilor.” ( Scrisoare a unui ofiţer român,
iarna anilor 1916 / 1917 )
a. Pe baza textului, descrieţi situaţia din Moldova. Proclamaţia lui Ferdinand I
către ţărani ( 1917 ) „Vouă, fiilor de ţărani, care aţi apărat u braţul vostru
pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, Regele vostru, că pe
lângă răsplata cea mare a izbândei ( ... ) aţi câştigat totodată dreptul de a stăpâni
într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat ( ... ) Vi se va da şi o largă
ăarticipare la treburile publice.” ( I. G. Duca, Memorii)
Regina Maria la Iaşi „La Iaşi ( ... ) regina şi-a îndeplinit cu prisosinţă îndatoririle ei. A
fost cât a putut mai mult în mijlocul celor care avea u nevoie de o mângâiere ( ... ) O
găsim în tranşee printre combatanţi; o găsim în spitale şi în toate posturile sanitare,
printre răniţi, printre bolnavi; ( ... ) N-a cunoscut frica de gloanţe şi de bombe, cum n-a
cunoscut teama şi scârba de molimă sau nerăbdarea ( ... ) Se poate afirma că, în
răstimpul pribegiei noastre în Moldova, regina Maria a întrupat, şi a întrupat frumos,
aspiraţiile cele mai înalte ale conştiinţei româneşti.”
( Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Amintiri din
vremea celor de ieri )
Menţionaţi, pe baza textelor de mai sus, care a fost atitudinea monarhiei faţă de
soldaţi.
Ce promitea regele Ferdinand I prin proclamaţia sa ?
Ce consecinţe au avut acţiunile monarhiei ?
Descrieţi operaţiunile militare din vara anului 1917.
De ce nu au putut fi valorificate victoriile româneşti din vara anului 1917 ?
F. Pacea „punică” – tratatul de la Bucureşti ( 24 aprilie / 7 mai 1918 )
„ ( ... ) 1. România cedează Puterilor Centrale Dobrogea până la Dunăre.
133
2. Puterile Centrale vor purta grija pentru menţinerea căii comerciale pentru România prin
Constanţa spre Marea Neagră.
3. Rectificările de frontieră cerute de Austro – Ungaria pe graniţa ungară sunt admise în
principiu de România.
4. De asemenea se admit în principiu măsurile corespunzătoare situaţiei pe terenul
economic.
5. Guvernul român se obligă să demobilizeze cel puţin opt divizii ale armatei române.
Executarea demobilizării se va efectua în comun de către comandamentul suprem al armatei
române. De îndată ce pacea dintre Rusia şi România va fi restabilită, se vor demobiliza şi
celelalte părţi ale armatei române, atât timp cât nu vor fi necesare pentru serviciul de
siguranţă pe graniţa ruso-română.
6. Trupele române vor evacua imediat teritoriul monarhiei austro – ungare ocupate de ele.
7. Guvernul român se obligă să sprijine din punct de vedere tehnic al căilor ferate
transportul trupelor Puterilor Centrale prin Moldova şi Basarabia spre Odesa.
8. Se va asigura repatrierea ofiţerilor misiunilor militare ale Înţelegerii în cel mai scurt timp
posibil, prin teritoriul Puterilor Centrale.
9. Tratatul va intra imediat în vigoare.”
( Tratatul de pace de la Bucureşti )

1. Menţionaţi din text caracterul tratatului de la Bucureşti.
2. Care credeţi că ar fi fost situaţia României dacă acest tratat ar fi rămas
în vigoare.
Ar fi putut România evita încheierea păcii de la Bucureşti ?
ARGUMENTE PRO ARGUMENTE CONTRA
134
„... Da! S-a pierdut Dobrogea. Nu noi am pierdut-o. Noi cel puţin am scăpat Delta
Dunării, şi tot este ceva. Da ! S-au pierdut culmile de munţi ... ( ... ) Noi am scăpat, noi
am păstrat ţărei un pământ strămoşesc, în întindere de 10520 km p. Noi am scăpat
Severinul, noi am scăpat Valea Trotuşului, noi am făcut astfel că, dacă România este
silită să-şi ispăşească păcatele ei, cel puţin ispăşenia să fie mai puţin dureroasă decât
putea să fie.
Am consimţit şi la concesiuni economice. Pacea, da, în acest punct este grea; însă vă
afirm eu, că ea nu atinge puterile vii ale ţărei, de a reînvia şi a se reface...
Concesiunile economice însă, ca şi toate părţile din pacea noastră, nu trebuie privite
izolat.
Pacea din Bucureşti trebuie privită în toată întinderea ei, căci pacea de la Bucureşti
virtualmente face parte încorporarea Basarabiei la Ţara Românească....”
( Alexandru Marghiloman despre pacea de la Bucureşti )
1. Sunteţi de acord cu punctul de vedere al lui Al. Marghiloman ?
2. Numiţi teritoriile pierdute de România în urma pacii de la Buftea-

Bucureşti.
,,Marea Unire de la 1918” Cls. a-X-a
1. Precizaţi factorii interni şi externi care au favorizat constituirea de noi state

naţionale după Primul Război Mondial.
135
2. Citiţi cu atenţie textul de mai jos apoi

răspundeţi la întrebări
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul
Ţării declară:
Republica Democratică Moldovenească
( Basarabia ), în hotarele sale dintre Prut, Nistru,
Dunăre şi Marea Neagră şi vechile graniţe cu
Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de
ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului
istoric şi al dreptului de neam, pe baza
principiului că năroadele singure să-şi hotărească
soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se
uneşte cu mama sa România..
Această unire se face pe următoarele baze:
1. Sfatul actual al Ţării rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei
agrare (... )
2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Ţării ( dietă ), ales
pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, ca un organ împlinitor şi
administraţie proprie.
5. Legile în vigoare şi organizaţia locală rămân în putere şi vor putea fi schimbate de
Parlamentul României, numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.
6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.
7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în consiliul de miniştri român, acum desemnaţi de
actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei din Parlamentul
român.
8. Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi, proporţional cu
populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret ( ... )” (Declaraţia de unire a
Basarabiei cu România - 27 martie 1918 )
a. Menţionaţi pe baza textului 3 principii pe baza cărora Sfatul Ţării a decis ca Basarabia să
se unească cu România.
b.Transcrieţi fragmentul care se referă la principiul autodeterminării popoarelor.
c. Enumeraţi capitalele Unirii de la 1918.
d. Enumeraţi 3 personalităţi istorice care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri.
e. Menţionaţi, pe baza textului, organismul care a preluat conducerea Basarabiei în martie
1918.
f. Ce înţelegeţi prin Mica Unire ? În ce an s-a înfăptuit Mica Unire ?
g. Menţionaţi, pe baza textului, un obiectiv al Sfatului Ţării.
h. Menţionaţi, pe baza textului, condiţia care va trebui îndeplinită pentru ca legile elaborate de
Parlamentul de la Bucureşti să fie aplicate şi pe teritoriul Bsarabiei.
1. Care au fost provinciile care s-au unit cu Vechiul Regat ?
136
2. Pe baza diagramei Venn menţionaţi asemănările şi deosebirile dintre Unirea

Basarabiei şi Unirea Bucovinei cu România.
Diagrama Venn
1. Rezolvaţi rebusul de mai jos. La o dezlegare corecta veti obtine pe verticala

A-B titlul temei noastre in dezbatere:
137
1. 1 Decembrie =...............nationala a Romaniei.

2. “Hai sa dam............................cu mana.
3. Cei cu ...........................romana.
4. Sa-nvartim.........................fratiei.
5. Pe pamantul.........................
6. ...................rea din holde piara.”
6
B
Pe verticala A-B a rezultat cuvantul ____ (de la 1 Decembrie 1918).
2. Prezentaţi în 10 rânduri, etapele unirii Transilvaniei cu România ţinând cont

de următoarele cerinţe:
a. Menţionaţi sub ce dominaţie străină s-a aflat Transilvania.
b. Numiţi partidul politic care a condus mişcarea naţională din Transilvania.
c. Prezentaţi cele mai importante momente ale unirii Transilvaniei cu
România.
d. Definiţi importanţa zilei de 1 Decembrie 1918 în istoria românilor.
,,Relaţiile internaţionale interbelice” Tratatele de pace” Cls. a-X-a
1. Analizaţi harta Europei în perioada interbelică şi identificaţi noile state

apărute după Marele Război.
2. Menţionaţi Imperiile dispărute după Primul Război Mondial.
138
139
A: „ Art. 42. Se interzice Germaniei de a menţine sau de a construi fortificaţii, fie pe

malul stâng al Rinului, fie pe malul drept, la vest de o linie trasată la 50 km est de acest
fluviu. Art. 51. Teritoriile cedate Germaniei, în virtutea preliminarilor de pace semnate
la Versailles la 24 februarie 1871 şi a tratatului de la Frankfurt de la 10 mai 1871 se
reintegrează în suveranitatea franceză... Art. 80. Germania recunoaşte şi va respecta cu
stricteţe independenţa Austriei, între frontierele care se vor fixa prin tratat... Art. 119.
Germania renunţă, în favoarea principalelor Puteri aliate şi asociate, la toate drepturile
şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mări...Art. 173. Orice fel de serviciu
militar general obligatoriu va fi desfiinţat în Germania. Armata germană nu va putea fi
constituită şi recrutată decât prin angajări voluntare... Art. 180. Toate fortăreţele,
fortificaţiile şi locurile întărite, situate pe teritoriul german, la vestul unei linii trasate la
150 km est de Rin, vor fi dezarmate şi dărâmate... Art. 198. Forţele armate ale
Germaniei nu vor trebui să cuprindă nici o aviaţie militară sau marină... Art. 231.
Guvernele aliate şi asociate declară, iar Germania recunoaşte, că Germania şi aliaţii săi
sunt răspunzători – pentru că le-au cauzat – de toate pierderile şi de toate daunele
suferite de guvernele aliate şi asociate, precum şi de naţionalii lor, ca urmare a
războiului ce le-a fost impus prin agresiunea Germaniei şi a aliaţilor ei...” ( extras din
Tratatul de la Versailles, 28 iunie 1919 )
1. Scrieţi numărul articolului care a fost considerat o umilinţă de către naţionaliştii

germani.
2. Menţionaţi la ce teritorii se referă art. 51.
3. Care sunt principalele puteri aliate la care face referire textul de mai sus.
4. Scrieţi numărul articolului care se referă la Anschluss.
5. Scrieţi numărul articolului care se referă la cedarea coloniilor germane.
6. Transcrieţi din text o prevedere cu caracter militar.
7. Scrieţi numărul articolului care se referă la demilitarizarea Renaniei.
8. De ce Conferinţa de pace s-a desfăşurat la Paris ?
9. Cine a fost preşedintele Conferinţei de pace de la Paris ?
10. De ce Rusia nu a fost invitată să participe la Conferinţa de pace de la Paris ?
11. Cum se numeşte documentul care a stat la baza discuţiilor de la Conferinţă ?
12. Ce teritorii s-au unit cu România în 1918, fapt recunoscut de tratatele sistemului
de la Versailles ?
13. Menţionaţi 2 state apărute pe harta Europei în 1918, ca urmare a aplicării
prevederilor tratatelor de pace.
140
1. Ce sugerează această caricatură în legătură cu atitudinea Germaniei faţă de
Tratatul de la Versailles ?
2. Citiţi textele din tratatele de pace, identificaţi prevederile referitoare la

România.
Tratatul de pace de la Saint-Germain (1919)

,,Austria renunţă, în ce-o priveşte, în favoarea României la orice drepturi şi titluri asupra
părţii din fostul ducat al Bucovinei aflată dincolo de frontierele României, aşa cum vor fi
fixate ulterior de către principalele Puteri aliate şi asociate. Independenţa Austriei este
alienabilă numai cu consimţământul Consiliului Societăţii Naţiunilor..... Austria declară
de pe acum că recunoaşte şi acceptă frontierele Bulgariei, Greciei, Ungariei, României,
ale Statului sârbo-croato-sloven şi ale Statului cehoslovac, aşa cum aceste frontiere vor
fi stabilite de către principalele Puteri aliate şi asociate.”
Tratatul de pace de la Trianon (1920)

,,Ungaria renunţă, în ce o priveşte, în favoarea României, la orice drepturi şi titluri
asupra teritoriilor din foata monarhie austro-ungară, situate dincolo de frontierele
Ungariei, aşa cum sunt fixate la articolul 27, Partea II (frontierele Ungariei) şi
recunoaşte - prin prezentul Tratat sau prin orice alt tratate încheiate în vederea
reglementării actualelor chestiuni – că fac parte din România.”
141

Tratatul de la Versailles (1919)
,,Art. 42. Se interzice Germaniei de a menţine sau de a constitui fortificaţii, fie pe
malul stâng al Rinului, fie pe malul drept, la vest de o linie trasată la 50 km est de
acest fluviu.
Art. 51. Teritoriile cedate Germaniei, în virtutea preliminarilor de pace semnate
la Versailles la 24 februarie 1871 şi a tratatului din Frankfurt de la 10 mai 1871
se reintegrează în suvernanitatea franceză.
Art. 80. Germania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa Austriei,
între frontierele care se vor fixa printr-un tratat.
Art. 119. Germania renunţa, în favoarea principalelor Puteri aliate şi asociate, la
toate drepturile şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mări.
Art. 160. Începând din acest moment, totalul efectivelor armatei statelor care
constituie Germania nu va trebui să depăşească o sută de mii de oameni, inclusiv
ofiţeri şi necombatanţi, şi va fi destinată exclusiv la menţinerea ordinei pe
teritoriu şi la poliţia frontierelor.
Art. 173. Orice fel de serviciu militar general obligatoriu va fi desfiinţat în
Germania. Armata germană nu va putea fi constituită şi recrutată decât prin
angajări voluntare.”
a. Identificaţi, pe baza textului, clauzele teritoriale şi militare ale tratatului de
la Versailles.
b. De ce tratatul de la Versailles a fost considerat un dictat de către Germania.
Argumentaţi răspunsul.
,,Înaltele părţi contractante considerând că, pentru a dezvolta cooperarea între naţiuni,
pentru a le garanta pacea şi securitatea, este necesar să se accepte anumite obligaţiuni,
de a nu recurge la război, să se respecte relaţiile internaţionale bazate pe justiţie şi
onoare, să se observe riguros prescripţiile dreptului internaţional, recunoscute de aici
înainte ca regulile de conducere efectivă a guvernelor, să se facă să domnească dreptatea
şi să se respecte cu sfinţenie toate obligaţiile tratatelor, în raporturile mutual dintre
popoarele organizate. Adoptă prezentul pact, care instituie Societatea Naţiunilor.”
a. Identificaţi pe baza textului scopul constituirii Societăţii Naţiunilor.
b. Argumentaţi de ce Societatea Naţiunilor nu a putut să oprească agresiunea.
c. Menţionaţi două alianţe regionale care alcătuiesc sistemul securităţii colective.
d. Din ce motive recurg noile state europene la securitatea colectivă?
142

Secolul XX între democraţie şi totalitarism, cls. a-X-a
I. Regimul democratic în România interbelică
A. Ionel Brătianu, care a devenit prim-ministru în ianuarie 1922 controla Partidul Liberal, şi prin
intermediul acestuia, întreaga ţară, şi exercita o influenţă enormă asupra regelui. Dar partidul său, din cauza căilor
autoritare de guvernare şi datorită disponibilităţilor sale pentru industrie şi comerţul exterior, era lipsit de un larg
sprijin popular. Alegerile parlamentare din martie 1922 oferă un exemplu tipic al comportamentului său. Liberalii
au purtat o victorie decisivă – 222 de locuri (din 369) faţă de 40 de locuri ale Partidului Ţărănesc, 26 ale
Partidului Naţional şi numai 13 ale Partidului Poporului. Discrepanţa izbitoare între numărul total al voturilor
obţinute la aceste alegeri şi cel al voturilor obţinute cu doi ani înainte, când Partidul Poporului dobândise 206
locuri, iar liberalii numai 16, sugerează că liberalii conduseseră alegerile cu toată eficienţa tradiţională a unui
partid la putere. (Keith Hitchins, România. 1866-1947)
B. Alegerile din decembrie 1928 au fost cele mai democratice; pentru prima dată hotărârea monarhiei şi
alegerea electoratului au coincis. Pentru a fi sigur de victorie, Maniu a luat obişnuitele măsuri preelectorale. A
numit noi prefecţi în judeţe din rândurile organizaţiilor locale ale partidului şi a înlocuit multe consilii comunale
cu organizaţii interimare, alcătuite din susţinători ai naţional-ţărăniştilor. Dar, în acelaşi timp, la 19 noiembrie, el a
desfiinţat cenzura tuturor publicaţiilor şi a limitat amestecul personalului administrativ şi al poliţiei în operaţiunile
de votare. Naţional-ţărăniştii au fost aduşi la putere de un electorat entuziast, convins că începea o eră nouă în
istoria ţării lor. Nici un partid nu se bucurase de asemenea popularitate de la crearea regatului. Naţional ţărăniştii
au obţinut 77,7 la sută din voturi şi 348 de locuri (din 387); liberalii s-au clasat pe locul al doilea cu 6,55 la sută
din voturi şi 13 locuri. (Keith Hitchins, România. 1866-1947)
C. În perioada interbelică alternanţa la putere a fost o realitate: 1918-1919 - Partidul Naţional-Liberal,

1920-1921 - Partidul Poporului, 1921-1922 - Partidul Conservator-Democrat, 1922-1926 - Partidul Naţional-
Liberal, 1926-1927 - Partidul Poporului, 1927-1928 - Partidul Naţional-Liberal, 1928-1931 - Partidul Naţional-
Ţărănesc, 1931-1932 - o coaliţie (Uniunea Naţională), 1932-1933 - Partidul Naţional-Ţărănesc, 1933-1937 -
Partidul Naţional-Liberal. Nu a existat nici o situaţie în care un partid să rămână la putere peste limita de 4 ani a
parlamentului pe care se sprijinea. Prin alternanţa la putere s-au experimentat diferite formule de abordare a
problemelor cu care se confrunta România. De exemplu, guvernele naţional-liberale din primul deceniu interbelic
au promovat centralizarea administrativă, iar cele naţional-ţărăniste din 1928-1931 au urmărit o descentralizare
prin crearea a şapte „directorate ministeriale” . Liberalii au acţionat în spiritul doctrinei economice „prin noi
înşine”, iar naţional-ţărăniştii a „porţilor deschise”. Cetăţenii s-au putut astfel convinge care erau rezultatele
practice ale unor asemenea politici. (Ioan Scurtu, despre democraţia românească în perioada interbelică)
1. Numiţi o doctrină economică menţionată în sursa C.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa C.
3. Numiţi un partid menţionat atât în sursa A cât şi în sursa C.
4. Precizaţi câte un lider politic menţionat în sursa A, respectiv în sursa B.
5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia alegerile parlamentare au
fost câştigate exclusiv de liberali.
143
6. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa A.

7. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la alegerile parlamentare din 1928, folosind două
informaţii selectate din sursă.
8. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la regimul democratic din perioada interbelică,
folosind două informaţii selectate din sursă.
9. Formulaţi, pe baza sursei A un punct de vedere referitor la caracterul alegerilor parlamentare din 1922, folosind
două informaţii selectate din sursă.
10. Menţionaţi din sursa C două informaţii referitoare la organizarea administrativă în perioada interbelică.
II. Dictatura regală: cenzura şi cultul personalităţii lui Carol al II-lea
A. Ideea înfiinţării unui ziar al dictaturii apare întâia oară în şedinţa Consiliului de Miniştri din 6 martie
1938. Din notele lui Armand Călinescu se vede că noul regim se confruntă cu dificila problemă a presei. Zvâcnind
mai departe, deşi e muribundă, presa liberă şi independentă, întruchipată de ziarele lăsate să apară („Curentul“,
„Universul“), dă bătăi de cap Regelui şi camarilei. [...] Sigur e că, potrivit Însemnărilor lui Armand Călinescu,
Majestatea Sa Regele intervine prompt pentru a ordona: „Să se facă un ziar «România»“ (Ion Cristoiu,
Un mogul: Carol al II-lea, www.historia.ro)
B. Primul număr al oficiosului [„România”, condus de Cezar Petrescu] apare miercuri, 1 iunie 1938,
antedatat 2 iunie 1938. Vineri, 3 iunie 1938, Însemnările zilnice ale lui Carol al II-lea debutează astfel: „Din nou
astăzi m-am uitat cu atenţie, de dimineaţă, la ziarul România. Nu-mi place, prea miroase a tipăritură Dimineaţa“.
Ziarul „Dimineaţa“, interzis încă din timpul Guvernului Goga-Cuza, era, dacă nu duşman al lui Carol al II-lea,
atunci măcar obiectiv, scutit de entuziasm faţă de Majestatea Sa. [... Editorialul primului număr, intitulat
„Legământ“, nu face nicio referire la „Deschizătorul de Eră Nouă“. E drept, la un moment dat, se dă un citat din
Mesajul Regelui de Anul Nou. Fără niciun adjectiv, ba mai rău, fără a-i scrie numele, totul limitându-se la formula
vagă: cuvânt regal. Chiar şi din punctul de vedere al noului regim, Cezar Petrescu se manifestă corect.
Nu ştim ce s-a întâmplat ulterior în culise. Poate că Măria Sa l-a convocat la Palat pe Cezar Petrescu şi
şi-a manifestat nemulţumirea. Poate că Eugen Titeanu sau Armand Călinescu, sesizaţi de Carol al II-lea, i-au spus
lui Cezar Petrescu de ce ia o groază de parale. Sigur e că, încetul cu încetul, „România“ devine ceea ce dorea
Carol al II-lea: o trompetă aurită a persoanei sale. (Ion Cristoiu, Un mogul: Carol al II-lea,
www.historia.ro)
C. Timp de doi ani şi ceva, până la abdicarea lui Carol al II-lea, [...] „România“ va fi nava amiral a presei
puse în slujba incredibilului cult al personalităţii lui Carol al II-lea. Nu există număr în care, sub un pretext sau
altul, să nu se înalţe un imn Regelui Dictator. [...]
Momentele de culme ale cultului practicat de „România“ sunt date de numeroasele sărbătoriri care
domină, alături de parade, uniforme şi instituţii de mucava, regimul carlist: aniversarea Restauraţiei, aniversarea
proclamării Constituţiei din februarie 1938, ziua de naştere a lui Carol al II-lea, înfiinţarea Frontului Renaşterii
Naţionale, înfiinţarea Partidului Naţiunii.
Dintre numerele omagiale se detaşează, indiscutabil, cele consacrate aniversării lui 8 iunie 1930*. Cele
trei aniversări trăite de ziar dau prilejul unui crescendo evident în materie de pagini consacrate, de fantezie şi
creativitate gazetărească. Numărul apărut în 8 iunie 1938 consacră aniversării cinci pagini din 20. Sub genericul
„După opt ani, o ţară nouă“, sunt tipărite pagini precum: „Ctitoriile Regale – dăruinţe ale Restauraţiei“,
144
„Restaurarea monarhică - Restaurarea Naţiunii“, „Închinarea celor mulţi“. Peste un an, în 8 iunie 1939,
„România“ consacră aniversării un număr special, de 36 de pagini (ziarul are normal 20 de pagini). Semnificativ
pentru felul în care se scrie despre Carol al II-lea e titlul dat rememorării lui 8 iunie 1930: „Coborând din văzduh,
ca un arhanghel al mântuirii, M.S. Regele Carol al II-lea a reînnodat firul continuităţii dinastice“. Împlinirea a 10
ani de la Restauraţie dă ziarului prilejul unui nou spor de pagini: 48! Titlurile de pagini spun totul despre Cultul
personalităţii lui Carol al II-lea: „Regele consolidator de ţară“, „Rege al scriitorilor - Rege al culturii româneşti“,
„Muncitorimea în jurul Regelui“.
*8 iunie 1930 era data în care Carol al II-lea s-a instalat oficial pe tron, Restauraţia monarhică după
Regenţă
(Ion Cristoiu, Un mogul: Carol al II-lea, www.historia.ro)
D. Împlinirea statului nou şi valorificarea culturii noastre proprii sunt necesităţi majore ale poporului
românesc: de aceea, de zece ani, Suveranul e neadormit pe tărâmul politic şi neobosit pe cel cultural. Mi-i dragă
mai ales această din urmă ctitorie a Majestăţii Sale, căci se leagă de sufletul nemuritor al neamului.
(Mihail Sadoveanu)
E. Regele României nu se aseamănă cu orice Rege. El este Regele Renaşterii artistice româneşti. În lirica
melodiei a creat «Filarmonica» încă de pe când era Prinţ. În literatură, mijloacele temeinice pe care Majestatea Sa
le-a organizat, acolo unde nu era nimic şi nimic altceva decât zăticnire, sterilitate şi înfumurare, au slujit nu numai
unei Renaşteri, ci unei vijelioase izbucniri de puteri intelectuale liberate. Suveranul a avut intuiţia justă a geniului
românesc şi, chemându-l în lumină, i-a pus la îndemâna uneltele trebuincioase. Oricine compară timpul de până la
Regele Carol II, de până acum zece ani, cu ceea ce este astăzi, vede numai decât belşugul imens de scrieri
realizate în această epocă scurtă. Mai mult, editurile Fundaţiilor Majestăţii Sale au tipărit mii şi mii de scrieri
literare, filosofice, artistice, ştiinţifice, reviste şi ziare, în zeci de milioane de exemplare – şi ritmul accelerat şi de
necrezut continuă amplificat întru nemurirea adevărată a Celui ce a stârnit această activitate.
(Tudor Arghezi)
F. Ca să-nţeleg mai bine cum de putură trece

Atât de iute anii aceştia, siguri zece,
Am întrebat condeiul şi mi-a răspuns hârtia,
Că timpul se măsoară la Rege cu vecia
(Tudor Arghezi)
G. Bucură Doamne, de puterea Ta pe Regele nostru

Cu biruinţele Tale înveseleşte-l
Doniţa buzelor Tale nu i-o respinge
Strălucire peste el revarsă
(Mihail Sadoveanu)
145
1. Precizaţi numele ziarului înfiinţat din ordinul lui Carol al II-lea, menţionat în sursa A.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.

3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că ziarul „România” avea o atitudine obiectivă faţă de
evenimentele politice.
4. Precizaţi numele unui om politic menţionat atât în sursa A cât şi în sursa B.
5. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la felul în care este prezentat regele în primele două
numere din „România”, folosind două informaţii selectate din sursă.
6. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la cultul personalităţii regelui Carol al II-lea în ziarul
„România”, folosind două informaţii selectate din sursă.
7. Menţionaţi din sursa A două informaţii referitoare la presa liberă în 1938.
8. Menţionaţi din sursa C trei sărbători cu prilejul cărora era glorificată persoana regelui.
9. Menţionaţi din sursa C trei titluri de articole consacrate aniversării datei de 8 iunie 1930.
10. Precizaţi din sursa D două informaţii cu privire la realizările lui Carol al II-lea.
11. Precizaţi din sursa E trei informaţii cu privire la realizările lui Carol al II-lea.
12. Formulaţi, pe baza surselor E şi F, un punct de vedere referitor la modul în care Tudor Arghezi contribuie la
construirea cultului personalităţii regelui, folosind citate selectate din surse.
13, Formulaţi, pe baza surselor D şi G, un punct de vedere referitor la modul în care Tudor Arghezi contribuie la
construirea cultului personalităţii regelui, folosind citate selectate din surse.
III. Dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu
A. Regimul muncii a devenit mai aspru, guvernul Antonescu fiind preocupat să asigure funcţionarea
economiei la cei mai înalţi parametri. Decretul-lege din 13 martie 1941 prevedea „mobilizarea agricolă”, adică
rechiziţionarea pentru muncile agricole a tuturor locuitorilor de la sate care nu fuseseră luaţi la oaste, începând cu
vârsta de 12 ani. Autorităţile au impus ţăranilor un regim de muncă strict, privind cultura pământului, veghind ca
toate activităţile agricole să se desfăşoare la timp. Prin decretul-lege din 15 noiembrie 1941 s-a stabilit înfiinţarea
Inspectoratului General al Taberelor şi Coloanelor de muncă obligatorie de folos obştesc, care avea menirea de a
impune tuturor cetăţenilor să lucreze, stabilindu-se sancţiuni aspre pentru cei care nu se conformau legii. Se
prevedeau măsuri speciale pentru cultivarea pământului, deoarece până la acea dată nu se însămânţase decât 50%
din suprafaţa planificată pentru semănături de toamnă. În anii următori, ca urmare a presiunilor exercitate de
autorităţi, dar şi a folosirii prizonierilor de război la muncă, suprafeţele arabile au fost cultivate integral şi la
termen. (Ioan Scurtu, despre viaţa cotidiană sub regimul Antonescu, www.ioanscurtu.ro)
B. Şi activităţile din mediul urban au fost supuse unor exigenţe deosebite. La 2 octombrie 1941 a fost
adoptat un nou decret-lege privind regimul muncii în timp de război, prin care concediile de odihnă erau
suspendate, durata zilei de lucru putea creşte de la 8 ore la 10 – 12 ore. Totodată, s-a instituit „crima de sabotaj”,
care se pedepsea cu temniţă grea, de la 5 la 20 de ani; în această categorie intrau: orice încetare de lucru,
individuală sau colectivă; distrugerea, deteriorarea, sustragerea, falsificarea, fabricarea defectuoasă ori erori voite,
manipulări sau manevrări frauduloase sau fără calitate a maşinilor, instalaţiilor, instrumentelor de lucru,
materialelor, mărfurilor şi produselor.
(Ioan Scurtu, despre viaţa cotidiană sub regimul Antonescu, www.ioanscurtu.ro)
146
C. La 15 mai 1941 s-a publicat decretul-lege pentru organizarea muncii naţionale. Cetăţenii urmau să
presteze munci de folos obştesc la drumuri, căi ferate, canalizări, îndiguiri, irigaţii, munci agricole, lucrări în
legătură cu apărarea ţării, săpături arheologice, marcarea sau crearea de poteci, servicii de asistenţă şi Cruce
Roşie, curăţarea izlazurilor, adunarea de plante medicinale, combaterea omizilor şi insectelor etc. Acest decret,
chiar dacă nu s-a putut aplica integral şi riguros, a permis o mare mobilizare de forţe şi realizarea unor lucrări
publice de amploare, deşi vremurile erau extrem de vitrege.
(Ioan Scurtu, despre viaţa cotidiană sub regimul Antonescu, www.ioanscurtu.ro)
1. Numiţi instituţia care supraveghea regimul de muncă obligatoriu menţionată în sursa A.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.
3. Numiţi un decret-lege menţionat în sursa B şi un altul menţionat în sursa C.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia cetăţenii erau obligaţi să
presteze munci în folosul obştesc pentru îmbunătăţirea infrastructurii.
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa A.
6. Enunţaţi o definiţie care se poate da „mobilizării agricole” pornind de la informaţiile din sursa A.
7. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la „crima de sabotaj”, folosind două informaţii
selectate din sursă.
8. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la consecinţele decretului lege privind organizarea
muncii naţionale, folosind două informaţii selectate din sursă.
IV. Mişcarea legionară
A. Educaţia membrilor.
Legionarul va trebui să ştie că:
Legiunea va învinge până la sfârşit toate partidele, oricâte piedici i se vor pune în cale.
Că toţi legionarii sunt gata să facă orice jertfă cu bucurie. Că fiecare jertfă înseamnă un pas înainte către victorie.
Că legiunea are un program precis care se va publica la timpul potrivit.
Că prin realizarea acestui program ţara se va reface.
147
Că legionarii vor face din această Românie o ţară frumoasă şi bogată.
Că legionarii sunt chemaţi de Dumnezeu ca după veacuri de întuneric şi asuprire să sune trâmbiţa învierii
neamului românesc.
Şeful de cuib va căuta să sădească adânc în sufletul fiecăruia dintre membrii cuibului credinţa în Dumnezeu, în
Patrie şi în misiunea neamului nostru.
(Corneliu Zelea Codreanu, Cărticica şefului de cuib)
B. Viaţa cuibului.
Cuibul adunat este o biserică. Intrând în cuib te dezbraci de toate chestiunile mărunte şi închini o oră gândurile
tale curate Patriei. Ceasul de şedinţă al cuibului este ceasul Patriei. Armonia deplină trebuie să rezulte nu numai
din prietenia celor adunaţi, dar mai ales din comunitatea idealului lor. Acolo în cuib se vor înălţa rugăciuni lui
Dumnezeu pentru biruinţa Legiunii, se vor cânta cântecele trimise de Legiune, se va vorbi despre cei morţi:
martiri, eroi căzuţi pentru Legiune şi camarazii morţi în credinţă legionară, prieteni, părinţi, bunici şi strămoşi,
rechemându-se duhurile lor.
În linii generale, în cuib nu se va da loc la discuţii înfocate, violente, contradictorii. Cât mai putină vorbă, cât mai
multă meditaţie, nimic să nu tulbure majestatea tăcerii şi a bunei înţelegeri.
Se vor face exerciţii de tăcere completă.
C. Despre executarea ordinelor.
Când un legionar sau un cuib primeşte un ordin, este o chestiune de onoare de a-l executa, trecând prin foc şi prin
apă, dacă este nevoie.
După aceasta se măsoară vrednicia legionară.
Când şeful Legiunii dă semnalul unei bătălii legionare (cum a fost de exemplu: cumpărarea unei camionete,
scoaterea unei foi, cumpărarea unei tipografii), cuiburile ca nişte albine, întrecându-se în hărnicie şi în viteză
unele pe altele, trebuie să vină fiecare cu ceea ce poate da.
Ori de câte ori vin asemenea ocazii, trebuie să concureze într-o adevărată întrecere nebună înspre victoria
legionară toate cuiburile.
Cum ar fi cu putinţă ca un cuib să fi rămas în afara luptei, să nu fi adus şi el un cât de mic ajutor, cât de mică
jertfă?
148
Din aceste lupte se poate vedea cine merită să se înalţe, în noua lume legionară, şi cine trebuie să rămână unde
este.
D.
Moartea, numai moartea legionară

Ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunţi,
Pentru sfânta cruce, pentru ţară
Înfrângem codrii şi supunem munţi;
Nu-i temniţă sa ne-nspăimânte,
Nici chin, nici viforul duşman;
De cădem cu toţi, izbiţi în frunte,
Ni-i dragă moartea pentru Căpitan!
[...]
Garda, Căpitanul
Ne preschimba-n şoimi de fier
Ţara, Căpitanul
Si Arhanghelul din cer.
(Radu Gyr, Imnul tinereţii legionare)

1. Precizaţi care este misiunea legionarilor, aşa cum apare în sursa A.
2. Menţionaţi din sursa A două informaţii referitoare la programul politic legionar.
3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că legionarii sunt preocupaţi de cultul eroilor şi strămoşilor.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că legionarii promovează cultul morţii eroice.
5. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la activitatea legionarilor în cadrul cuiburilor, folosind
două informaţii selectate din sursă.
6. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la executarea ordinelor, folosind două informaţii
selectate din sursă
7. Menţionaţi din sursa C trei exemple de bătălii legionare.

8. Menţionaţi din sursa A trei informaţii cu privire la misiunea şefului de cuib.
9. Menţionaţi din sursa B trei reguli de bază pe care trebuie să le respecte membrii cuibului.
10. Găsiţi un argument în textul C şi un altul în textul D care să explice acţiunile violente ale legionarilor
(exemplu: uciderea primului ministru Gh. Duca, în 1933).
11. Menţionaţi trei citate din sursele C şi D care ilustrează cultul liderului.
12. Pornind de la cele patru texte, precizaţi patru informaţii care susţin argumentaţia că Legiunea este un partid de
extremă dreaptă.
13. Folosindu-vă de textele A, B şi C explicaţi afirmaţia lui Codreanu: „Legiunea Arhanghelului Mihail va fi mai
mult o şcoală şi o oaste, decât un partid politic”.
149
14. Pornind de la poezia lui Radu Gyr şi de la afirmaţiile lui Codreanu, stabiliţi patru caracteristici ale ideologiei
legionare, pe care să le argumentaţi cu citate din text.
Regimuri politice democratice

Fisa de lucru Nr. 1
1. SUA
Spre deosebire de alte ţări, SUA au ieşit consolidate din primul război mondial, fapt
datorat exportului şi comenzilor pentru front. Astfel SUA au depăşit Marea Britanie. Viaţa
politică americană era dominată de cele două partide, Republican şi Democrat. În 1920
democraţia americnă a făcut un nou pas înainte prin acordarea dreptului de vot femeilor. Marea
criza economică, dintre anii 1929-1933, a început în SUA. Preşedintele Franklin Delano
Roosevelt a impus politica New Deal, Noul Curs, pentru a ieşi din criza, încurajând crearea de
locuri de muncă. Această politică a deschis calea intervenţiei statului în economie. A condus ţara
sa în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind un adversar înverşunat al nazismului, însă,
pentru a zdrobi Germania lui Hitler, a făcut grave concesii lui Stalin.
2. Franţa
Franţa, în perioada interbelică avea ca formă de guvernământ republica, având un guvern
ce răspundea în faţa Parlamentului, şi stăpânea al doilea imperiu colonial din lume, ca mărime. În
viaţa politică s-au manifestat perioade de stabilitate şi de criză. În timpul crizei partidele de
extremă dreapta se pronunţau împotriva libertăţilor democratice şi a parlamentarismului, iar în
februarie 1934 au încercat să răstoarne prin forţa guvernul. În acest context, pe fondul vechilor
tradiţii republicane partidele de stânga au format coaliţii (ex. Frontul popular, în 1936), impunând
măsuri de protecţie socială a muncitorilor. Rezistenţa patronatului şi acţinea partidelor de dreapta
au dus la eşecul Frontului popular. Tensiunile interne au slăbit Franţa, al cărei rol de prim rang în
Europa s-a diminuat, astfel că în anii ’30, Franţa s-a aliniat, în marile probleme internaţionale,
poziţiei Marii Britanii.
3. Marea Britanie
Marea Britanie şi-a păstrat forma de guvernământ de monarhie constituţională, iar
funcţionarea parlamentului său a reprezentat un model pentru alte regimuri democratice. Viaţa
politică engleză era dominată de Partidul Conservator şi de cel Laburist, care s-a impus în locul
celui Liberal. După anul 1918, Marea Britanie a rămas cu cel mai întins imperiu colonial din
lume. În 1918 s-a acordat drept de vot femeilor (de la vârsta de 30 de ani).
4. Alte state democratice
GERMANIA a devenit după război o republică federală, cu instituţii democratice, dar
care a rămas supusă unui executiv puternic. Confruntat cu grave dificultăţi noul regim a trebuit să
facă faţă traumatismului înfrângerii şi opoziţiei forţelor sociale şi politice ostile
parlamentarismului. Până în 1923 tânăra Republică de la Weimar a traversat o criză economică
care va pune regimul democratic în pericol. Redresarea economică relativă, după 1924 până în
1929, a întârziat pentru un timp regimul de dictatură.
Sfârşitul Primului Război Mondial a adus schimbări importante în plan politic, economic,
social, determinând paşi importanţi spre democraţie. Imperiile multinaţionale s-au prăbuşit lăsând
loc unor regimuri parlamentare. S-au constituit noi state naţionale caracterizate prin regimuri
150
parlamentare ce se bazau pe votul universal: Austria, Cehoslovacia, Polonia, Finlanda. Reformele

democratice au permis cetăţenilor să participe la dezbaterea problemelor importante ale societăţii.
S-a diversificat presa şi s-a schimbat configuraţia partidelor politice.
ROMÂNIA Încă din timpul războiului, regele Ferdinand a promis adoptarea votului
universal şi a reformei agrare. Constituţia din 1923 a pus bazele unui cadru democratic.
Drepturile electorale au fost recunoscute bărbaţilor de peste 21 de ani. România a avut un regim
politic democratic până în anul 1938, în viaţa politică remarcându-se partidele liberal şi
naţional-tărănesc.
Art. 33 Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai
prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă.
(Constituţia din 1923)
,,Uniunea Europeană” Cls. a-XI-a

Fişa de lucru 1
151
A ,,Construcţia europeană răspunde în acelaşi timp preocupărilor politice, cât şi celor

strategice şi economice. Ideea de Europă a fost concepută de vechile naţiuni europene
pentru a-şi menţine identitatea şi locul în lume şi s-a întemeiat pe argumente economice
solide”
B. ,,Astăzi aş dori să mă refer la tragedia Europei. Acest nobil continent cuprinde cele
mai frumoase şi mai cultivate regiuni ale lumii, bucurându-se de un climat temperat şi
echilibrat. Este fântâna crediţtei creştine şi a eticii creştine. Este la originea celor mai
multe culturi, a artei şi a filosofiei, atât în Antichitate, cât şi în timpurile moderne. Dacă
Europa ar fi fost unită în împărtăşirea moştenirii comune, fericirea, prosperitatea şi gloria
sa ar fi fost fără limite. Totuşi, Europa a fost locul care a răspândit acea serie de
înfricoşătoare dispute naţionaliste, iniţiate de naţiunile teutonice în creşterea de putere, pe
care le-am văzut în acest secol XX şi chiar pe timpul vieţii noastre, distrugând pacea şi
tulburând viitorul întregii umanităţii. Şi care este starea la care a fost redusă Europa?
Unele dintre statele mai mici au recuperat, într-adevăr, teritoriile, dar peste întinse părţi
ale sale o mare masă de oameni chinuiţi, flămânzi, epuizaţi şi dezorientaţi se uită la
ruinele oraşelor şi locuinţelor lor.”
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi pe baza sursei A motivele care au stat la baza construcţiei europene.

2. Analizaţi şi descrieţi imaginea Europei oferită de sursa B.
3. Precizaţi, pe baza sursei B situaţia Europei la sf, celui de Al Doilea Război
Mondial.
4. Identificaţi cauzele care au dus la această situaţie.
Jean Monet- Jean Omer Marie Gabriel Monnet (n. 9 noiembrie 1888 – d. 16 martie
1979) este considerat arhitectul Unității Europene.
152
Jean Monnet s-a născut la data de 9 noiembrie 1888 în Cognac, Franța, într-o familie de
comercianți de coniac. La vârsta de șaisprezece ani, după trecerea numai primei părți a
universității, a abandonat educația și s-a mutat la Londra. Acolo, a petrecut doi ani
învățând arta afacerilor și prima limbă a comerțului, engleza. În 1906, tatăl său l-a trimis
în străinătate să lucreze pentru afacerile familiei. În 1914, deși nu a participat la război
din motive de sănătate, s-a făcut folositor în alte feluri și anume atacând problema ivită în
organizarea proviziilor, pe care Aliații nu au reușit să o rezolve și care putea să
compromită rezultatele conflictului. Mulțumită succesului eforturilor sale în război,
Monnet, la vârsta de 31 ani, a fost numit deputat secretar general al Ligii Națiunilor. În
1945, Monnet a propus un plan care îi poartă numele, de a prelua controlul asupra acestor
zone din Germania și de a redirecționa producția de cărbune departe de industria germană
și către industria franceză, astfel slăbind economia germană și propulsând economia
franceză deasupra nivelului dinainte de război. Jean Monnet a propus un „plan global de
modernizare si dezvoltare economică” guvernului francez. În 1949, Monnet a realizat că
divergența dintre Franța și Germania pentru controlul regiunii de cărbune atingea cote
alarmante, presimțind o posibilă reîntoarcere la ostilități, așa cum s-a întâmplat după
primul Război Mondial. Monnet și asociații săi au conceput ideea de Comunitate
Europeană.
Raspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Cum este considerat Jean Monnet.

2. Ce funcţie a ocupat Jean Monnet la vârsta de 31 de ani.
3. În ce consta planul lui Monnet.
153
Robert Schuman
Jean-Baptiste Nicolas Robert Schuman (* 29 iunie 1886 Luxemburg, - 4 septembrie

1963, Scy-Chazelles, Moselle, Franța) a fost un om de stat francez. Este considerat drept
unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene.
În mai multe rânduri ministru, inclusiv ministru al Afacerilor Externe, apoi, în două
rânduri, președinte al Consiliului de Miniștri al Franței, Robert Schuman a exercitat și
funcția de președinte al Parlamentului European, între 1958 și 1960.
Opera sa politică esențială se situează în perioada 1948-1952, timp în care a îndeplinit

funcția de Ministru de Externe și a imprimat orientări noi în politica externă a Franței.
Dubla sa cultură a fost foarte utilă în realizarea reconcilierii franco-germane. În același
timp, a pus fundația construcției europene, instalând o autoritate supra-națională la
Luxemburg - Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului- care includea și
Germania. Procesul început prin Tratatul de la Paris din 1951, a fost continuat prin
proiectul pieței comune europene (CEE), ratificat la Roma în 1957. Schuman a mai
îndeplinit un scurt mandat ca Ministru de Justiție în 1955, apoi între 1958 și 1960 a fost
primul președinte al Adunării parlamentare europene.
Raspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi originea lui Robert Schuman.

2. Ce funcţii a ocupat Robert Schuman de-a lungul timpului.
3. Numiţi câteva realizări în politică ale lui Robert Schuman.
154
,,Prin prezentul tratat, Înaltele părţi contractante constituie între ele o Uniune
Europeană....Prezentul tratat marchează o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni
între popoarele Europei, în care deciziile luate sunt cat mai aproape de cetăţeni. Misiunea
acestei uniuni este de a organiza relaţiile dintre statele membre şi între popoarele acestora
pe principiile coerenţei şi solidarităţii.
Uniunea îşi propune drept obiective:
- Promovarea unui progres economic şi social.
- Afirmarea identităţii sale pe scena internaţională, mai ales prin crearea unei politici
externe şi de securitate comune.
- Consolidarea protecţiei drepturilor şi intereselor locuitorilor statelor membre prin

instituirea unei cetaţenii a Uniunii.”
Raspundeţi la urmatoarele cerinţe:
1. Mentionaţi, tratatul la care face referire sursa.

2. Enumeraţi obiectivele pe care şi le propun statele europene semnatare ale
Tratatului de la Maastricht.
3. Care dintre aceste obiective ale U.E. credeţi că este mai important pentru viitorul
acesteia.
155
Harta cu extinderea Uniunii Europene
Anul Ţara
1957 Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia
1972 Regatul Unit, Irlanda, Danemarca
1980 Grecia, Spania si Portugalia
1995 Austria, Finlanda, şi Suedia
2004 Malta, Cipru, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria,

Estonia, Letonia, Lituania
2007 România şi Bulgaria
156
Fisa de lucru Nr. 1
Europa şi spaţiile de civilizaţie extraeuropene(decolonizarea ), Cls. a-XI-a
A. Imperiul colonial francez a început să se destrame în timpul celui de-al doilea război
mondial, când diferite părți ale imperiului au fost ocupate de alte puteri: Indochina de
Japonia, Siria, Libanul și Madagascarul de Marea Britanie, Marocul și Algeria de Statele
Unite și Regatul Unit, iar Tunisia de germani. Controlul asupra posesiunilor coloniale a
fost restabilit treptat de Charles de Gaulle. Uniunea Franceză, prevăzută în Constituția
Franței din 1946, înlocuia fostul imperiu colonial.
Totuși, Franța a fost imediat confruntată cu declanșarea procesului de decolonizare.
Guvernul lui Paul Ramadier a reprimat insurecția din Madagascar din 1947. În Asia,
Vietminul condus de Ho Chi Minh a proclamat independența Vietnamului, act politic care
a dus la declanșarea primului război din Indochina. Aproape imediat după înfrângerea și
retragerea Franței din Vietnam în 1954, a izbucnit un nou război mai dur în colonia cea
mai veche și mai importantă a Parisului, Algeria. Mișcările de eliberare conduse de
Ferhat Abbas și Messali Hadj apărute încă din perioada interbelică, s-au radicalizat după
al doilea război mondial. În 1945, masacrul de la Sétif, de care era responsabilă armata
franceză, a fost o încercare de înăbușire a mișcării algeriene de eliberare. Războiul
algerian de independență a izbucnit în 1954. Algeria era o problemă specială pentru
Franța, datorită numărului mare de coloniști europeni (așa-numiții pieds-noirs) care se
așezaseră în această regiune în 125 de ani de control al Parisului. Venirea la putere a lui
Charles de Gaulle în 1958, în plină criză, a dus în cele din urmă la recunoașterea
independenței Algeriei în 1962 prin Acordurile de la Évia.
Cerinţe:
1. Menţionaţi cele două imperii coloniale prezentate în sursă.

2. Precizaţi pe baza sursei un eveniment istoric care a favorizat procesul de
decolonizare .
3. Selectaţi din sursa câte trei colonii aparţinând fiecărui imperiu colonial.
4. Selectaţi din sursa două informaţii aflate în relaţia cauză-efect.
5. Precizaţi din sursa o modalitate prin care coloniile şi-au obţinut independenţa.
Fisa de lucru Nr. 2
157
Europa şi spaţiile de civilizaţie extraeuropene(decolonizarea ), Cls. a-XI-a
. ,,Dacă Imperiul Britanic se menținea într-un echilibru fragil în 1939, Al Doilea Război
Mondial (1939-1945) îl va răsturna. Posesiunile britanice, inclusiv Hong Kong și
Birmania, au fost cucerite de Japonia. A existat o revoltă în India, în 1942, și câțiva
disidenți în armata indiană. Deși India britanică a avut o contribuție importantă la efortul
de război al aliaților, în 1945, guvernul colonial britanic din India folosea încă forța.
Dominioanele intraseră în război alături de Marea Britanie în 1939, dar cu toate acestea
își rezervau dreptul de a stabili natura și limitele participării lor la efortul de război. În
coloniile aflate sub directa dominație britanică, în special în cele din Africa și Caraibe,
guvernarea britanică încerca să dezvolte o imagine pozitivă despre război, promițând
coloniștilor că luptă în interesul libertății.
În vreme ce Marea Britanie era victorioasă pe fronturile pe luptă, promisiunile făcute
coloniilor, pentru a stimula mobilizarea acestora, va grăbi sfârșitul imperiului
său.Rezultatul acestor acțiuni avea să fie văzut curând în Asia, unde India și Pakistan și-
au câștigat independența, în 1947, iar Ceylon(Sri Lanka) și Birmania, în 1948. Doar
Birmania nu a rămas în Commonwealth.
Toate posesiunile asiatice britanice și-au câștigat independența, cu excepția Hong-
Kong -ului care a rămas sub control britanic și după 1950, fiind retrocedat ulterior Chinei,
în 1997.
În anii 1950, guvernul britanic a recunoscut vântul schimbării din Africa, și multe
națiuni africane și-au obținut independența la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor
1960: Sudan (1956), Nigeria (1960), Sierra Leone (1961), Tanganika (1961, mai târziu
Tanzania), Uganda (1962), Kenya (1963), Malawi (1964), Gambia (1965), Botswana
(1966) și Swaziland (1968).În aceste țări, transferul de putere s-a făcut în cea mai mare
parte pașnic, cu excepția Rhodesiei, unde revoltele coloniștilor albi au generat un război
de gherilă, înainte ca Zimbabwe să ființeze legal, din 1980.
Nu au existat astfel de probleme în Indiile de Vest, deși o mulțime de insule și-au
câștigat independența în mod separat, nu a fost viabilă uniunea între ele. Jamaica și
Trinidad Tobago au devenit independente, în 1962, și alte insule le-au urmat exemplul.
De-a lungul acestui proces, guvernele britanice nu s-au opus decolonizării, deoarece
transferul de putere s-a făcut către regimuri politice pașnice, în circumstanțe ce nu
umileau demnitatea națională.”
Cerinţe:
1. Menţionaţi cele două imperii coloniale prezentate în sursă.
2. Precizaţi pe baza sursei un eveniment istoric care a favorizat procesul de
decolonizare .
3. Selectaţi din surse câte trei colonii aparţinând fiecărui imperiu colonial.
4. Selectaţi din sursa două informaţii aflate în relaţia cauză-efect.
5. Precizaţi din sursa două căi prin care coloniile şi-au obţinut independenţa.
,,Forme de organizare statală, Idei şi regimuri politice, cls. a-XI-a
158
1. Ce înţelegeţi prin termenul de regim politic ? Cunoaşteţi vreun regim politic ?

2. Definiţi termenul de democraţie şi numiţi trăsăturile regimurilor democratice.
3. Pe baza diagramei Venn numiţi asemănarile şi deosebirile dintre democraţie şi
totalitarism.
Diagrama Venn
Asemănări Democraţie Deosebiri

Totalitarismul
Deosebiri Democraţie Totalitarismul
159
1. Ce înţelegeţi prin termenul de totalitarism. Cunoaşteţi vreun regim totalitar?
„Fascismul [reprezintă o] ideologie şi un regim politic apărute în Europa, după

Primul Război Mondial, în condiţiile declanşării unor crize economice şi sociale
(…). Devenind ideologie oficială a mai multor state, s-a caracterizat prin:
naţionalism extremist, misticism, violenţă, cultul forţei (...); a presupus (...)
supunerea necondiţionată faţă de voinţa [liderilor charismatici], tendinţa de
monopolizare a tuturor sferelor vieţii sociale, promovarea rasismului, în forma
antisemitismului şi a şovinismului. Pentru fascism, totul este în stat, nimic uman sau
spiritual nu există şi nu are valoare în afara statului. În acest sens, fascismul este
totalitar. În afara statului, [nu există] nici indivizi, nici grupuri (asociaţii, sindicate,
clase). De aceea, fascismul se opune socialismului, care accentuează mişcările
politice ale luptei de clasă şi ignoră unitatea statului, care fundamentează clasele
sociale pe o singură realitate economică şi morală. Şi într-o manieră omoloagă,
fascismul se opune sindicalismului.” (B.Mussolini, Fascismul, 1934)
a. Despre ce regim totalitar vorbeşte textul?

b. Precizaţi, pe baza textului, trăsăturile regimului totalitar fascist.
c. Numiţi, pe baza textului, cauzele care au stat la baza instalarii regimurilor
totalitare.
d. Menţionaţi, un lider al regimurilor totalitare.
160
I. Asociază personajele de mai jos cu ideologia şi practica politică

corespunzătoare: fascism, antisemitism, nazism, marea teroare, economie
planificată, democraţie, corporatism, comunism, dictatura proletariatului,
naţional-comunism, practica democraţiei parlamentare
161
1. Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde la următoarele cerinţe:
,,Regimul democrației liberale este, în primul rând, un regim democratic, ceea ce

înseamnă că cetățenii participă, direct sau indirect, la putere. Cea mai bună expresie a
acestei democrații pare să fie votul universal care permite tuturor cetățenilor adulți să-
și desemneze reprezentanții…Dar acest tip de democrație se vrea și liberală pentru că
ea are drept scop menținerea și apărarea libertăților individuale. Libertățile politice ca
libertatea presei, întrunirilor, libertatea conștiinței,dreptul de a-și exprima în libertate
opiniile, siguranța de a nu fi arestat fără motiv…Libertatea economică e fondată pe
ideea că economia se supune unor legi naturale și că statul nu trebuie să le pertube pe
acestea prin intervenții care ar risca să le denatureze funcționarea. Liberalismul
economic…se proclamă apărătorul celor două postulate : inițiativa individuală și
proprietatea privată. Libertatea socială strâns legată de libertatea economică
presupune că statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni și salariați…
(Pierre Milza,Serge Bernstein, Istoria secolului XX)
a. Identificați din text o caracteristică a regimului liberal.

b. Menționați pe baza textului scopul democrației liberale.
c. Transcrieți din text 2 informații aflate în relație de cauză-efect.
d. Enumerați pe o scală de la 1 la 3 trei libertățile politice care considerați că au
cea mai mare importanță pentru dumneavoastră..
e. Precizați legătura dintre libertatea socială și libertatea economică.
f. Menționați două trăsături ale democrației în afara celor din text
g. Menționați o practică politică totalitară comunistă.
162
1. Pe baza diagramei Venn numiţi asemănarile şi deosebirile dintre fascism şi

comunism.
Diagrama Venn
Asemănări Fascismul şi Deosebiri

Comunismul
Deosebiri Fascismul Comunismul
163
A. „Stalin a acţionat nu prin convingere, explicaţie şi cooperare răbdătoare cu

poporul, ci prin impunerea concepţiilor sale, solicitând supunerea absolută în
faţa opiniilor sale. Oricine se opunea concepţiilor sale sau încerca să-şi
demonstreze punctul de vedere, era sortit să fie îndepărtat din conducerea
colectivă şi să sufere anihilarea morală şi fizică. Aceasta a fost, cu deosebire,
adevărat în timpul perioadei ce a urmat Congresului al XVII-lea [al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice], când mulţi lideri proeminenţi şi membrii ai
partidului oneşti şi dedicaţi cauzei comunismului, au căzut victime despotismului lui
Stalin. (...) Stalin a inventat conceptul de duşman al poporului. Acest concept a
făcut posibilă folosirea celor mai crude mijloace de represiune, împotriva oricui
nu era de acord cu el. (N.Hruşciov, Discurs la al XX-lea Congres al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice, 1956)
B. „Prin instaurarea nazismului la putere, [în Germania] teroarea devine politică

de stat. Dacă pentru adepţii regimului totalitar existau avantaje şi perspective
materiale, pentru oponenţi se întrebuinţau diverse metode de <convingere> sau
intimidare: asasinatul, arestarea în masă, percheziţiile la domiciliu, lagărele de
exterminare fizică, retragerea cetăţeniei. Gândirea a fost înlocuită cu lagărul,
laboratorul ştiinţific a folosit înarmărilor, literatura cea mai bună a fost pusă pe foc.”
Em.Bold, I.Ciupercă, Ascensiunea nazismului
a. Identificaţi două regimuri politice menţionate în sursele istorice şi tipul de regim

politic.
b. Menţionaţi o trăsătură comună a celor trei regimuri politice prezentă în sursele
istorice.
c. Selectaţi din surse câte două trăsături specifice fiecărui regim politic menţionat .
d. Prezentaţi, o practică totalitară şi un stat care a promovat această practică totalitară.
2.Aşează intr-un tabel urmatorii termeni : monopartidism, politie politica, dirijism

economic, ateism, rasism, revolutia mondială, dusmanul de clasa, dusmanul de rasă,
antisemitism, dictatura proletariatului, svastica, ubermensch, cultul personalitatii
dictatorului, economie etatizată, monopolul informatiilor, părintele popoarelor, spatiul
vital, poporul muncitor, rase inferioare
COMUNISM COMUNISM + NAZISM NAZISM
,,Imaginea României în presa internaţională” Istorie cls. a-XI-a
164
1. Analizati informaţiile reproduse de publicaţia Metropolis, şi observaţi imaginea

României şi a românilor în presa italiană.
În Italia, unde se află o comunitate impresionantă de imigranţi români, lucrurile

au denaturat semnificativ, aversiunea italienilor faţă de acest val de migraţie fiind una
vehementă24. Conform unui sondaj rezervat imigranţilor, publicat în Metropolis
(publicaţia on-line a ziarului La Repubblica),
„[...] o treime din italieni afirmă că nu sunt de acord cu prezenţa românilor pe teritoriul
italian. În acest fel, comunitatea românească rezultă a fi pe locul trei în ierarhia
comunităţilor străine nedorite de italieni pe teritoriul italian. Românii sunt devansaţi, pe
locul doi, de albanezi (faţă de care se declară împotrivă 35% dintre cei ce au răspuns la
sondaj). Pe primul loc în acest clasament sunt rromii faţă de care se declară împotrivă
61%.”
„Această opinie se datorează parţial unei impresii, în general, defavorabile faţă de

imigranţi. Nu mai puţin de 57% din populaţie are o opinie defavorabilă despre imigranţi
în timp ce doar 34% au o opinie bună, sau foarte bună. Motivul acestei opinii este dat de
o explicaţie foarte simplă. Opinia generală este că a fi imigrant este egal cu a fi criminal.”
165
1. Observaţi imaginea de mai jos şi încercaţi să descrieţi ce inţelegeţi din această

imagine reprodusă de ziarul francez Le Figaro.
166
1. Analizaţi cu toată atenţia informaţiile reproduse din aceeaşi publicaţie New York
Times. Comentaţi modul cum au fost percepute evenimentele relatate din
România. Ce impresie credeţi că şi-a putut forma despre ţara noastră un cititor al
acestei publicaţii?
A. ,,Cei 145 de membrii ai Consiliului Frontului Salvarii Naţionale, parlamentul

provizoriu român, au votat dezvoltarea pentru a lasa loc liber unei adunări
formate din reprezentanţii mai multor partide. Consiliul Frontului Salvării
Naţionale, care a guvernat România de la revoluţia populară din decembrie
ce l-a răsturnat pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, are de gând să se
reorganizeze într-un partid şi să participe la alegeri.”
B. Noii lideri de la Bucureşti au deschis uşa liberei iniţiative.
,,Conducerea provizorie a legalizat astăzi libera iniţiativă pe o scara mai

mare decât a existat în cei 45 de ani de comunism. În acest sens a fost semnat
un decret de către preşedintele interimar Ion Iliescu.”
C. Evoluţie în Europa în 1990
,,De nouă zile, mii de români manifestează în Piata Universităţii din

Bucureşti pentru a protesta împotriva conducerii Frontului Salvării
Naţionale, demonstrând rezistenţa şi ridicând demonstraţiile politice pe noi
înalţimi.”
167
1. Citiţi documentul din New York Times şi priviţi imaginile alăturate. Dezbateţi
cauzele care au dus la situaţia orfanilor din Romania în anii 1990. Precizaţi
cum au evoluat lucrurile.
Copii români bolnavi de Sida. O legislaţie a neglijării.
,,Copiii, în jur de 60, sunt la etajul al treilea al spitalului insalubru, singura

clinică pentru bolnavii de Sida din România. În aceeaşi cameră sunt doi copii
în pat. Într-o mică rezervă, patru copii, aproape morţi, zăceau acoperiţi de o
singură patură.”
168
1. Identificaţi, cu ajutorul documentului, imaginea României în anii 90.

Argumentaţi de ce credeţi că de la entuziasmul relatării revoluţiei în direct s-a
ajuns la o scădere a interesului şi încrederii manifestate de presa
internatională.
Minerii români invadează Bucureştiul.
,,Răspunzând unei chemări de urgenţa a preşedintelui Iliescu, mii de mineri

din nordul României au descins astăzi în capitală cu bâte de lemn, bastoane
din cauciuc, cerând răzbunare pentru tulburările antiguvernamentale de
miercuri.”
169
1. Analizaţi documentele. Care credeţi că au fost motivele schimbării în bine a

imaginii României?
România s-a alăturat planului NATO
,,România a devenit astăzi prima naţiune care s-a înscris oficial în noul
program prin care NATO se oferă să colaboreze cu fostele inamice din
Tratatul de la Varşovia, refuzându-le calitatea de membru cu drepturi
depline.”
Aderarea României la U.E.
,,De la 1 ianuarie, cetăţenii români nu mai au nevoie de vize pentru a se duce

într-o ţară din Spaţiul Schengen, care înseamnă majoritatea spaţiului Uniunii
Europene.”
2. Precizaţi evenimente din anul 2013 care au atras atenţia presei internaţionale
şi naţionale. Argumentaţi-vă opinia.
3. Ordonaţi şi clasificaţi în ordinea importanţei evenimentele cu efect pozitiv şi

pe cele cu efect negativ cu care a fost asociata România după revoluţia din
decembrie 1989.
,,Viaţa publică şi viaţa privată” Cls. a-XI-a
1. Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos în vremuri când masa de prânz reunea
toată familia şi reprezenta un simbol al trăiniciei ei. Identificaţi personajele şi
descrieti-le acţiunile.
170
2. Alcătuiţi câteva enunţuri în care să răspundeţi la următoarele întrebări: Când

aţi luat ultima oară masa cu întreaga familie? Unde obijnuiţi să mâncaţi la
prânz? Atribuiţi mesei în familie o semnificaţie aparte? Dacă da, care este
aceasta?
1. Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:
171
A. O spun clar: pentru mine, o persoană publică nu are viaţă privată. Oh, legea
interzice filmările / fotografierea în spaţii private, fără acordul subiecţilor. De acord. Dar
mai departe, a ţine sub obroc informaţii sub pretextul "vieţii private" e nu doar aberant - e
periculos. Iar argumentele le aveţi în faţa dumneavoastră, argumente contondente care
alcătuiesc ceea ce îndeobşte se numeşte "viaţa de zi cu zi".
O persoană oarecare are dreptul la intimitate. Spre deosebire de simplii cetăţeni, însă, o
persoană publică (şi în mod deosebit politicienii şi funcţionarii publici) nu au acest drept.
De ce? Mă veţi întreba; nu sunt şi ei oameni? Ba da. Dar - spre deosebire de noi, vulgul -
ei au puterea de a ne influenţa nouă vieţile prin simpla deţinere a acestor calităţi.
Cetăţeanul Popescu - Despre cibernetica
socială
B. Dreptul la viaţă privată face parte dintre drepturile şi libertăţile fundamentale ale
omului, reglementate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin dispoziţiile art.
8, potrivit căruia „orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie,
a domiciliului şi a corespondenţei sale". În prezent, noţiunea de viaţă privată înglobează
atât aspecte „tradiţionale", precum dreptul la imagine, starea civilă a persoanei,
identitatea, starea de sănătate, apartenenţa religioasă, integritatea fizică şi morală, viaţa
sentimentală, dar şi aspecte „moderne", legate de percepţii noi în viaţa socială referitoare
la avort, homosexualitate, transsexualitate. Recent, ca urmare a dezvoltării mijloacelor de
comunicare, s-au născut dezbateri cu privire la interceptările telefonice sau ale
corespondenţei electronice, la utilizarea bazelor de date personale informatizate prin
raportarea continuţului dreptului la viaţă privată.
Săptămâna Financiară, Pretecţia dreptului la viaţă
privată în România
Cerinţe:
1. Dezbateţi definiţia vieţii publice din sursa A aducând argumente în acest sens.
2. Specificaţi şi dezbateţi semnificaţiile vieţii private aşa cum apar în sursa B.
1. Identifică caracteristicile vieţii private în trecut pornind de la textul:
172
” Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc că în casa în care locuiam s-a aşezat
mai întâi bunica mea cu 4 copii mici şi o mamă bătrână, ca apoi, înainte să plece la casa
lor, fiecare din cei 4 a făcut nuntă în aceeaşi casă, ca la un moment dat şi greu s-au mutat
aici şi nişte cuscri şi nişte mătuşi bătrâne, nu mai mult de11 persoane, că verii mei şi cu
mine aveam jucării comune, că pe măsura ce unii au plecat, alţii au îmbătrânit şi au murit
şi s-a facut mai mult loc în casă,îmi vine să zic că tare greu şi tare bine am trăit în
înghesuiala familiei mele.”
2. În antiteză cu viaţa din trecut identificaţi caracteristicile vieţii de

acum 50 de ani şi pe ale celei de astăzi.
3. Mergând pe urmele familiei din România de astăzi, încercaţi să

răspundeţi la întrebările puse nu cu mult timp în urmă într-un articol
din “ Dilema veche” din care am reprodus fragmentul:
” Ce-i mai ţine astăzi pe oameni adunaţi între nişte pereţi? Suntem mai mult constrânşi
de obligaţii şi îndatoriri sau ne ţine laolaltă dragostea şi respectul? Nu rare ori 2-3
generaţii împart acelaşi spaţiu familial – o fac din dragoste, din grijă… sau din lipsă de
alternativă? De ce divorţul se banalizează şi creşte numărul separărilor? De ce se
comunică atât de puţin între parteneri,...timpul petrecut împreună fiind tot mai diminuat?
De ce în viaţa de zi cu zi a familiei pare să crească insatisfacţia şi nesiguranţa în valorile
şi sensul ei? “
Argumentaţi răspunsul vostru.
173
1. Analizează şi identifică principalele motive care pot afecta viaţa privată a unui
individ.
2. Are instituţia de învăţământ şi educaţia un rol în orientarea profesională şi în viaţa

privată? Dar statul? Argumentează.
3. Folosind dialogul cu părinţii/bunicii şi colegii dumneavoastră, formulaţi-vă

propriile opinii referitoare la familie, distracţie, imagine, muzică, lectură, film şi
televiziune. Confruntaţi-vă opiniile într-un grup de 5-6 colegi.
,,Viata publică şi viaţa privată” Cls. a-XI-a
174
1. Ce semnificaţie are relaţia fiecăruia cu bogăţia? Dar cu credinţa în Dumnezeu?

Stabiliţi-vă propriile ierarhi literare, muzicale, sportive etc. Comentaţi-le cu
argumente.
2. Imaginaţi-vă viaţa dumneavoastră viitoare. Exprimaţi-vă opinia în legătură cu

legislaţia în vigoare.
Sunt vinovaţi guvernanţii pentru situaţia actuală?
3. Realizaţi enunturi cu următorii termeni istorici: viaţă publică, viaţă privată.

4. Argumentaţi următoarea expresie ,,tare greu şi tare bine am trăit în
înghesuiala familiei mari.”
,,Poluarea mediului” Cls. a-XI-a
175
1. Ce înţelegeţi prin termenul de poluare? Pe baza imaginilor de mai jos identificati

tipurile de poluare.
Imaginea 1 Imaginea 2
Imaginea 3
,,Poluarea mediului” Cls. a-XI-a
1. Priveşte cu atenţie imaginile şi scrie cât mai multe idei ce ţin de poluarea
mediului pentru fiecare imagine şi mijloace de protecţie a mediului.
176
,,Ocupaţii şi statute profesionale” Cls. a-XI-a
1. Definiţi următoarele cuvinte: ocupaţie, meserie, profesie.

2. Ce impact asupra familiei şi societăţii credeţi că a avut emanciparea femeii?
3. Care au fost primele ocupaţii ale oamenilor la începutul istoriei?
177
,,În 1921 femeile din România au cerut următoarele drepturi: Aplicarea principiului la
munca egală, salariu egal. Admiterea femeilor în profesiunile liberale de avocat, notar.
Admiterea femeilor la camerele şi tribunalele de comerţ. Admiterea femeilor în
învăţământul universitar superior şi în funcţia de directoare de spitale. Admiterea
femeilor în corporaţii, societăţi de administraţie, binefacere şi asistenţă publică.”
a. Precizati principalele drepturi cerute de femeile din România.

b. Ce înţelegeţi prin feminism.
1. Priviţi imaginile de mai jos şi explicaţi ce reprezintă acestea.
2. Ce impact credeţi ca a avut dezvolarea tehnologiei asupra peofesiei umane.
178
,,Noua revoluţie industrială a intervenit exact în momentul în care economiile noastre au

trebuit să înfrunte marea creştere a somajului. La originea acestei revoluţii găsim un
fenomen economic cu mult mai important decât creşterea preţului petrolului, ce
reprezintă totuşi un eveniment unic în istoria lumii prin amploarea şi rapiditatea
efectelor sale. Acest fenomen mai puţin cunoscut, dar cu consecinţe decisive este
următorul: totul se va schimba în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Apariţia
179
microprocesorului şi a calculatorului au contribuit la multiplicarea activităţilor şi la

înlocuirea oamenilor de către maşini.”
a. Caracterizaţi efectele societăţii informaţionale asupra profesiilor contemporane.
b. Comentaţi aspectele pozitive şi negative ale apariţiei internetului asupra activităţii
oamenilor.
,,Migraţii” Cls. a-XI-a
FIŞA DE LUCRU Nr. 1
MIGRAŢIA CADRELOR
S1 „Deplasarea întreprinderilor, favorizatã de fenomenul globalizãrii, provoacã o formã
nouã de migraţie ce poate fi numitã «migraţia cadrelor» (specialişti). Mii de persoane cu înaltã
calificare, personal de înalt nivel, directori de firme, manageri, specialişti migreazã, în contextul
unei mobilitãţi legate de desfãşurarea investiţiilor pe scarã planetarã. Aceştia formeazã o
categorie de persoane care este în continua creştere. Aceşti strãini care au un nivel social înalt nu
sunt percepuţi ca «imigranţi» pentru cã acest termen implicã o poziţie socialã modestã. Ei sunt
«internaţionali», ceea ce este cu totul altceva. În categoriile sociale înalte, a fi strãin, a veni din
strãinatate, a vorbi limbi strãine, a avea prieteni de toate naţionalitãţile reprezintã nu stigmate, ci
180
avantaje, cultivate şi puse în evidenţã. Aceste cadre expatriate sunt câştigãtorii procesului de
globalizare.”
Ann Catherine Wagner, Itineraire au coeur des élites de la mondialisation, în Pétition, nr. 2,
Paris, 1998.
S2
Cerinţe:
1. Citiţi cu atenţie următoarea listă; ea cuprinde cauze ale migraţiilor contemporane. Care
dintre ele pot fi regăsite în sursa de mai sus: şomaj crescut, război civil, cerere de mână
de lucru, educaţie mai bună, libertatea de exprimare, teama de persecuţii din motive
religioase, politice sau etnice, foamete, slujbe mai bine plătite, siguranţa dată de sistemul
legislativ, hrană suficientă pentru toată lumea, sărăcie, puţine şanşe pentru o viaţă
decentă, libertatea de mişcare.
2. Grupaţi factorii de mai sus în care fac necesară şi factorii care fac posibilă migraţia.
3. Formulaţi pe baza cunoştinţelor voastre alţi trei factori ai migraţiilor contemporane.
4. Identificaţi ţările spre care se îndreaptă cadrele româneşti cu studii superioare.
181
5.Identificaţi ţările spre care se îndreaptă românii cu studii mai puţine.
Migraţia căpşunarilor, moartea satului românesc
182
Autorităţile române au ignorat, vreme de câţiva ani, migraţia forţei de muncă. Miliardele
de euro virate de constructorii, agricultorii şi menajerele plecate prin Italia sau Spania le-
au amintit guvernanţilor de existenţa acestora. La muncă în străinătate au plecat sate
întregi de români. În timp, a apărut o diferenţiere clară, pe regiuni, a destinaţiilor
preferate de muncitori. Potrivit cotidianului România Liberă, comunităţi compacte din
Moldova şi Oltenia au mers spre centrul şi nordul Italiei. Transilvănenii şi dobrogenii au
preferat Spania. Însă Grecia, Germania şi Franţa au fost şi ele destinaţii, ce-i drept, mai
puţin populare. Ţările nordice, Canada, Elveţia sau SUA se numără printre preferinţele
românilor cu studii superioare. Turcia, Israel sau Iugoslavia – care generau un adevărat
exod acum un deceniu, au căzut în dizgraţia românilor, iar acest fapt se datorează ofertei
salariale similare celei din ţară. (Antena 3 2006)
Cerinţe:
1.Selectaţi din text comunităţile compacte de unde au plecat migranţii spre Italia şi spre
Spania.
2.Prezentaţi o cauză a migraţiei căpşunarilor şi o consecintă a migraţiei lor pentru

România.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)
,,Migratii” Cls. a-XI-a
CALEA ROMANĂ A
ROMILOR: DE lA
CRAIOVA SPRE VILLA
TROILI
După circa un an, în vara

lui 2001, ca urmare a
semnalelor de alarmă
183ersist de la Caritas și de
la alte asociaţii, prefectul
Romei a decis transferul
celor de pe Tor Carbone în
ex-cazarma “Bellosguardo”,
situată în Via di Villa Troili,
183ersis reședinţă. Din acel
183
moment, situaţia lor s-a îmbunătăţit progresiv: în noul campus existau aelectricitate, apă
curentă, dușuri și băi. La început li se legalizează locuirea prin distribuirea de rulote de la
primărie. În urma proiectului Asesoratului pentru Politici Sociale, se construiește un
adevărat campus: se instalează containere, se pavează cu 184ersist zona, se repară
instalaţiile electrice și de apă. În prezent, spaţiul de locuit cuprinde 30 de containere tip
vagoane de tren, o casă cu 14 camere, 30 de corturi, 19 microbuze și două rulote. Romii
din această comunitate sunt toţi din Craiova, dar provin din diferite neamuri Romii din
această comunitate sunt toţi din Craiova, dar provin din diferite neamuri: cărămidari
(provin din familii tradiţionale de făuritori de cărămizi), ursarii (cei care colindau ţara
punând în valoare obiceiul 184ersist184r al “Ursului”), tismănari (ţigani românizaţi,
provin din familii în care unul dintre părinţi este român și celălalt rom), ţigani de ţigănie
(provin din familii nomade, care se mutau periodic cu caravanele; spun despre ei înșiși că
doar ei sunt adevăraţii romi). Chiar și cartierele de origine din Craiova sunt diferite în
funcţie de neam. Cărămidarii și ursarii sunt din cartierul Mofleni, tismănarii din Sineasca,
George Enescu, Dorobănţie și Dănești, iar ţiganii de ţigănie locuiau în cartierul Faţa
Luncii. Din Dorobănţie provin mai ales lăutarii, din Dănești papucarii (nu există în
campus la Roma), dar și,tismănarii. Romii din cartierul Faţa Luncii se numesc între ei
“ţigani hoţi”40, fiind cei care în România străbăteau orașele și furau. Acest neam de
ţigani a fost primul care a emigrat, imediat după Revoluţie, încă din 1990. Majoritatea au
emigrat în Anglia, Irlanda, Noua Zeelandă, America și Canada. Am întâlnit în comunitate
rude ale unor “ţigani hoţi”, care mi-au povestit mai ales cazul Angliei și al Irlandei (este
vorba despre o singură familie extinsă de ţigani de ţigănie, care locuiește în campusul
Villa Troili). Ei spun că, odată ajunși acolo, romii au cerut azil politic și majoritatea l-au
primit. Pe lângă azil politic, în Anglia și în Irlanda statul le-a oferit și o casă 184ersist și,
pentru cei care au făcut copii, le-a pus la dispoziţie o alocaţie care se ridică la circa 2500
– 3000 de lire sterline. Din declaraţiile rudelor de pe Villa Troili aflăm că mulţi dintre cei
care au primit azil politic s-au lăsat de furat și merg doar la cerșit, ca să câștige bani.
Ţiganii de ţigănie sunt cel mai mare neam de romi din Craiova și sunt consideraţi
dintre cei „cu 184ersist184r”, dintre cei care au reușit în ceea ce și-au propus, fiind
consideraţi cu zece ani înaintea celorlalte grupuri de romi (având în vedere că au emigrat
încă din 1990), datorită faptului că „au văzut lumea și s-au civilizat”.
Se pare că „ţiganii hoţi” îi marginalizau în Craiova pe cărămidari și pe ursari, pentru

că erau cei mai săraci și mai puţin școlarizaţi. Cărămidarii și ursarii locuiau în Mofleni,
un cartier aflat în vecinătatea gropii de gunoi a orașului. De aceea, celelalte grupuri spun
despre ei că sunt obișnuiţi să trăiască în mizerie. În Roma, ţigani de ţigănie există într-un
alt ghetou de pe strada Candone, un campus foarte bine amenajat de primărie, unde
trăiesc circa 700 de romi români. În Roma, conflictul dintre ei, cărămidari și ursari
184ersist, iar cei din urmă nu sunt bine primiţi în campusul de pe Candone.
184
STUDIU LOCUIREA TEMPORARĂ ÎN STRĂINĂTATE MIGRAŢIA ECONOMICĂ

A ROMÂNILOR : 1990-2006 București, noiembrie 2006 Fundaţia pentru o Societate
Deschisă
Citiţi cu atenţie textul de mai sus şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
1.Precizaţi o cauză a migraţiei romilor şi identificaţi neamurile de unde provin.
2.Selectaţi spaţiile istorice în care au emigrat.
3.Căutaţi un articol de presă în care este prezentată situaţia romilor dintr-o ţară
europeană.ex. Franţa
185
1. Explicaţi urmatorii termeni istorici: migraţie, emigrant, 186rosper186i, asimilare,

2. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răapundeţi laurmătoarele cerinţe:
,,Imigranţii şi refugiaţii nu trebuie să fie priviţi ca o povară. Aceia care îşi riscă
vieţile, ale lor şi ale familiilor lor, sunt cei care adesea au cea mai mare ambiţie să-şi
facă o viaţă mai bună şi sunt dispuşi să muncească pentru asta. Ei nu îşi părăsesc
mediul familial, cultura de familie pentru o viaţă de subjugare, infracţiuni sau
discriminare la mii de 186rosper186ic depărtare. Ei doresc o viaţă mai sigură şi mai
186rosper pentru copii lor. Dacă li se dă o şansă să-şi pună în practică cele mai
importante abilităţi, respectându-se egalitatea şanselor, în marea lor majoritate vor fi
valoroşi pentru societate.” (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)
a. Identificaţi şi explicaţi cauzele migraţiei umane în lumea contemporană.

b. Comentaţi motivele pentru care migraţia internaţională este reglementată prin lege.
c. Realizaţi portretul celui dispus să emigreze. Identificaţi calităţi şi defecte ale
acestuia.
3. Descrieţi imaginile de mai jos. Ce reprezintă acestea?
186
,,Tot ce auzi mereu sunt numai lucruri negative despre emigranţi. Eu şi

familia mea suntem emigranţi din Zimbabwe. Locuim aici legal şi contribuim
la sistemul guvernamental de impozite, dar deocamdată nu beneficiem de el.
Doar când se va finaliza procesul de naturalizare vom putea face acest lucru.
Sunt numeroşi cei care asemenea nouă au sosit şi se adaptează foarte bine la
noul stil de viaţă.”
,,Oamenii ar trebui să stea în propriile lor ţări şi să muncească pentru

îmbunătăţirea vieţii lor în loc să privească cu ochi invidioşi realizările altora.
Migraţia ar trebui reglementată strict.”
,,Dacă emigranţii se adaptează la legile şi obiceiurile din ţara gazdă, ei vor

contribui la prosperitatea comună şi ar trebui să fie bineveniţi. Dacă nu o fac,
sau reprezintă un pericol la adresa societăţii gazdă, terorism, de pildă, ei ar
trebui expulzaţi. Să-i ţinem afară.”
a. Comentaţi poziţia ţărilor gazdă faţă de emigranţi.

b. Cum contribuie emigranţii ladezvoltarea ţărilor gazdă.
c. De ce emigranţii sunt priviţi cu suspiciune de ţările gazdă?
187
Fişa de lucru. Nr. 1

Terorismul:
,,A numi şi defini starea de război în aceste momente, trebuie să recunoaştem cu

toţii, nu este un lucru simplu. Între un act terorist izolat, un război de apărare, un război
de ,,instaurare” a ordinii drepturilor omului, între un conflict îndreptat spre partea civilă a
unei naţiuni, între un mod de a izola social şi politic prin impunerea unor imagini şi
valori prevalente, fie că ele aparţin lumii islamce, celei americane, sau celei sioniste este
greu să stabileşti natura, sopul, ţinta unui război, chiar dacă am vrea să-l numim şi cel de
al III-lea război mondial”
-Ce crezi că este un război de instaurare a drepturilor omului?
,,Lumea de mâine este una a conflictului civilizaţiilor. Sursa principală de conflict

în lumea de mâine nu va fi una economică sau ideologică, ci una culturală. Naţiuni şi
grupuri de naţiuni vor fi cele antrenate în conflict, astfel că acest conflict va deveni
sistemul de referinţă principal pentru definirea naţiunii în lumea contemporană.”
Samuel Huntington,,Ciocnirea
civilizaţiilor”
-Unde crezi că se petrece clivajul între civilizaţii?
-Care ar fi motivele neînţelegerilor dintre acestea?
Teroriştii ucid, după care se ascund. Ei nu au curajul mai ales în circumstanţele de

acum, când crima a ajuns la cifre enorme, dar şi la calitatea de abominabil, sa-şi
recunoască faptele. Dacă ne uităm la majoritatea actelor teroriste din perioada modernă,
începând de la cele făcute de anarhişti şi bolşevici făcute împotriva ţarismului,
continuând cu cele ale grupurilor naţionale care şi-au urmărit idealurile statale (evreii,
irlandezii, palestinienii, cecenii) şi terminând cu teroriştii marxişti, maoişti din Germania,
Italia, Peru etc., toţi teroriştii şi-au recunoscut vina şi au revendicat atentatele. Dar
crimele lor nu ajunseseră la asemenea cifre şi vizau în principal autorităţi, pe lângă care
mai erau şi ,,pierderi colaterale”. Teroriştii de acum nu au curajul să işi mai recunoască
faptele, pentru că nu au cum să-şi motiveze crimele şi nimeni nu i-ar ierta”.
Dan Pavel, ,,Crimă şi pedeapsă,

război şi pace”, Formula As,nr.484
-Care sunt diferenţele dintre terorismul de ieri şi de azi ?
188
,,Terorismul” Cls. a-XI-a
 Definiţie de John F. Kennedy:

„Terorismul este un alt tip de război – nou ca intensitate, vechi ca origine – un
război al gherilelor, al rebelilor, al asasinilor; un război dus prin ambuscade, nu prin
luptă, prin infiltraţie, nu prin agresiune, în care victoria se obţine prin erodarea
inamicului şi nu prin angajarea lui”.
 Definiţie de Frank Carluci:

„Terorismul este în mod esenţial o tactică, o formă de luptă destinată atingerii
unor scopuri politice. Terorismul poate fi înscris în categoria conflictelor de mică
intensitate şi descris ca un război purtat la limita minimă a spectrului violenţei, război în
care conotaţiile politice, economice şi sociale joacă un rol mai important decât în cazul
celui clasic, purtat de puterea militară convenţională”.
 Citat din Friederich Hacker:

„Acţiunile teroriste sunt ostentative (demonstrative) spectaculoase şi teatrale, iar
victimele sunt simple instrumente în jocul terorist”.
 Citat din Peter Ustinov:

„Războiul este terorismul bogaţilor şi terorismul este războiul săracilor”.
 Citat din Gino Strada:

„Războiul este cea mai răspândită formă modernă de terorism”.
 Citat din Ioan Mircea Paşcu:

„Lupta împotriva terorismului trece dincolo de politică, dincolo de naţionalitate.
Este o luptă a celor care vor să trăiască împotriva celor care vor să omoare, să distrugă
viaţa”.
 Citat din Albert Camus:

„Nihilismul, îndeaproape amestecat în mişcarea unei religii decepţionate,
sfârşeşte astfel în terorism”.
 Citat din Leiser:

„Terorismul este folosit pentru a crea o atmosferă de disperare sau frică
pentru a zdruncina încrederea cetăţeanului de rând în guvern şi în reprezentanţii săi”.
Definţi termenul de terorism plecând de la citatele de mai sus.

Precizaţi cauzele terorismului.
Menţionati consecinţele terorismului.
189
,,Terorismul” Cls. a-XI-a
1. Definiţi noţiunile istorice de terorism şi globalizare.

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………
2. Menţionaţi 2 tipuri de conflicte desfăşurate în secolul al XX-lea.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3. Precizaţi 2 mecanisme sau 2 instituţii de rezolvare a conflictelor dintre state.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
4. Citiţi cu atenţie sursele istorice:
S1.[…} Pătrunderea trupelor celor cinci țări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greșală
și o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume. Este de
neconceput în lumea de astăzi{…}ca un stat socialist,ca state socialiste să încalce libertatea și
independența altui stat.Nu există nici o justificare, nu poate fi acceptat nici un motiv de a admite,
pentru o clipă numai, ideea intervenției militare în treburile unui stat socialist frățesc
N.Ceaușescu, Cuvântare la mitingul din Piața Palatului Republicii din București 21
august 1968.
S2. România a avut o altă atitudine, comparativ diferită cu ceilalți membri ai Tratatului, față de
intervenția sovietică și a celor cinci state ale alianței pentru înăbușirea încercării de reformare a
sistemului comunist în Cehoslovacia („primăvara de la Praga”), precum și alte inițiative de
politică externă, au condus la o creșterea a popularității atât în țară, cât și în străinătate. În
consecință, România a fost vizitată de lideri occidentali prestigioși (președintele american
Richard Nixon), iar prestigiul internațional al României și rolul său în politica internațională au
atins apogeul. Atitudinea României și a lui Nicolae Ceaușescu în legătură cu invadarea
Cehoslovaciei a cauzat apariția pericolului unei invazii sovietice în țara noastră. În consecință,
România a avut o doctrină militară diferită de cea a Tratatului, e vorba de doctrina „războiului
întregului popor”. Deși URSS era aliata României, în cadrul doctrinei naționale a României, cele
mai importante forțe erau dispuse la granița cu URSS. După anul 1969, România și-a creat
propria industrie de apărare, și-a organizat forțele armate după propriile regulamente și a refuzat
prezența inspectorilor sovietici.
Cerinţe: 1. Precizaţi conflictul menţionat în cele două surse istorice.
2. Menţionaţi pe baza Sursei 2 o consecinţă a poziţiei României faţă de „primăvara de la
Praga”. 3. Formulaţi pe baza surselor istorice un punct de vedere prin care să susţineţi sau să
combaţeţi poziţia României faţă de „primăvara de la Praga”.
190
,,Cooperare şi conflict” Cls. a-XI-a
1. Citiţi cu atenţie sursele istorice:
S1. Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial

Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor
din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva
amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949).
Crearea Pactului de la Varșovia a fost grăbită de integrarea Germaniei de Vest
"remilitarizată" în NATO prin ratificarea de către țările ocidentale a Înțelegerilor de la
Paris. Tratatul de la Varșovia a fost inițiat de către Nikita Hrușciov în 1955 și a fost
semnat la Varșovia pe 14 mai 1955. Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991 și a fost
în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991.
S2. Expresia ,,război rece’’a fost consacrată de către scriitorul spaniol din secolul al XIV-
lea Don Juan Manuel. Descriind conflictul dintre creștinătate și islm, el observa că
războaiele reci și cele fierbinți se disting în principal prin modul în care se sfârșesc.
,,Războiul care este extrem de crud și foarte fierbinte se sfârșeste fie cu moarte ,fie prin
pace, în timp ce un război rece nu aduce nici pace și nici nu cnoferă onoare acelora care
l-au inițiat.’’ Termenul de ,,război rece” a fost popularizat de către ziaristul american
Walter Lippmann și a intrat în limbajul uzual în 1947.
Cerinţe:
1.Selectaţi din text câte o caracteristică a ,,războiului rece’’ şi a ,,războaielor

fierbinţi’’.
2. Formulaţi pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor acumulate un punct de vedere
referitor la Tratatul de la Varşovia şi Războiul rece.
2. Realizaţi o scurtă comparaţie între Societatea Naţiunilor şi ONU având în

vedere :
 Contextul istoric;
 Scopul organizaţiei;
 Structura organizaţiei;
 Activitate ( două evenimente);
 Rolul României în cele două organizaţii ;
191
Fişa de lucru Nr. 1 ,,Romanitatea românilor”Cls. a-XII-a

,,Vazând că Illyricum este devastat şi Moesia ruinată, pierzând nădejdea de a le mai
păstra, a părăsit provincia Dacia întemeiată de Traian dincolo de Dunăre,
retragând armata şi provincialii, iar populaţia adusă de acolo a aşezat-o în Moesia
şi a numit-o Dacia sa. Cercetările arheologice confirmă prezenţa populaţiei daco-
romane pe vechiul teritoriu al provinciei, urme asemănătoare au fost identificate şi
la Napoca, Porolissum, Apulum, precum şi în numeroase aşezări de tip rural.”
a. Numiţi provincia romană la care se referă textul

b. Identificaţi evenimentul istoric la care face referire textul.
c. Identificaţi din text trei oraşe romane.
d. Mentionaţi cine paraseşte Dacia, sustinând cu o explicaţie din text.
e. Prezentaţi două izvoare narative din sec. VII si a-IX-a, care vorbesc despre originea
romană a românilor.
2. Mentionaţi cele doua sinteze care au stat la baza etnogenezei românesti.
3. Precizaţi doi factori ai romanizări.
4. Numiţi un autor grec care îi menţionează pe geţi.
5. Argumentaţi expresia ,,români sunt un popor romanic”
192

,,Teza autohtoniei românilor se bazează pe continuitatea neîntreruptă a
populaţiei, de la geto-daci la daco-romani. În afara triburilor geto-dace care s-au
supus romanilor, deci nu au fost exterminate, toponimia, hidronimia, Daciei
romane, faptul că din provincie s-au recrutat numeroase trupe auxiliare şi,
îndeosebi descoperirile arheologice, organizarea social-politica, dovedesc
romanitatea românilor. În cursul convieţuirii cu slavii, daco-romanii au reuşit
sa-i asimileze şi să dea naştere românilor.”
a. Numiţi provincia romană la care se referă textul.
b. Precizaţi procesul de asimilare a culturi şi limbii române care a stat la baza
etnogenezei româneşti.
c. Mentionaţi, pe baza textului trei argumente care susţin continuitatea
neîntreruptă a populaţiei de la geto-daci la daco-romani, sustinând-o cu o
explicaţie din text.
d. Prezentaţi un izvor narativ al umaniştilor şi cronicarilor, care susţine
latinitatea poporului român.
e. Identificaţi din text poporul care a fost asimilat de daco-romani.
2. Numiţi un autor roman care îi menţionează pe daci.
3. Prezentaţi statul dac în timpul lui Burebista.
4. Precizaţi conţinutul limbi române.
5. Argumentaţi expresia ,,de la Râm se trag toate’’.
193
1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
,,În urma razboaielor câştigate de Traian şi a nimicirii regatului dac, noua provincie,
care avea de multa vreme relaţii comerciale destul de intense cu imperiul, a devenit o
provincie de colonizare din toata lumea romana, Exploatarea minelor de aur din
Transilvania, care au adus un sprijin monetar considerabil imperiului, a produs o
puternica imigrare, încat chiar şi Hadrian, care se gândise la un moment dat să
părăsească din motive strategice postul acesta îndepartat, a trebuit să renunţe la proiect,
ca să nu lase în mâna barbarilor un număr foarte mare de colonişti, stabiliţi acolo în
timpul domniei predecesorului său.”
Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe:
a. Precizaţi, pe baza textului, o consecinţă a exploatării minelor de de aur din

Transilvania pentru economia statului roman.
b. Precizaţi, pe baza textului decizia împaratului Hadrian referitoare la provincia

romană Dacia.
c. Precizaţi, pe baza textului, modul în care civilizaţia romană a ajuns în spaţiul

nord-dunărean, înaintea războaielor daco-romane.
d. Numiţi regele dacilor în timpul căruia s-au desfăşurat războaiele câştigate de

Traian.
e. Prezentaţi o altă consecinţă decât cele menţionate în text a războaielor câştigate de

Traian asupra civilizaţiei daco-geţilor.
2. Mentionaţi un izvor narativ din secolul al XII lea care îi menţionează pe

români.
3. Precizaţi elementele care formează romanitatea românilor.
4. Numiţi un umanist român care abordează problema origini poporului român.
194
,,Autonomii locale şi instituţii centrale în spatiul românesc” Cls. a-XII-a
I .Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A.,, Iar in 1290, fiind Negru voievod, pre Fagaras, ridicatu-s-a de acolo cu toata casa lui
şi cu o mulţime de noroade, români, papistaşi, saşi şi de tot felul de oameni. Pogorându-
se pre apa Dâmboviţei, început-a a face ţară nouă. Întâi a făcut oraşul ce-i zic
Câmpulung. De acolo a descălecat la Argeş şi a făcut oraş mare, facând curţi de piatră .
Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul….”
B.,, Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său
pe românii din acel district, trecu pe ascuns în ţara Moldovei, supusă coroanei regatului
ungar….., totuşi sporind numărul locuitorilor români, acea ţară a crescut şi a devenit un
stat.”
Pornind de la aceste texte, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Precizaţi o categorie socială la care se referă sursa A.
2. Numiţi un oraş precizat în sursa A.
3. Numiţi teritoriul din care a plecat Negru voievod, din sursa A, respectiv, Bogdan din
sursa B.
4. Mentionaţi o asemănare şi o deosebire între procesele de constituire a statelor
medievale extracarpatice.
5. Prezentaţi instituţia sfatul domnesc .
6. Prezentaţi un izvor narativ referitor la formaţiunile statale din Ţara Româneasca.
7. Prezentaţi organizarea administrativă din Ţara Românească şi Moldova.
II. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
,,Domnitorul în statul său are putere deplină . Are dreptul de a declara război, de a
încheia pace, de a face vreo alianţa, de a trimite soli la domnii vecini pentru treburile
ţării. Puterea domnului se întinde nu numai peste boierii şi cetăţenii Moldovei, dar şi
peste negustorii turci. Viaţa şi moartea acestora le are în mâinile lui. Dreptul de a face
legi, de a pedepsi pe locuitori.”
1. Precizaţi, pe baza, textului atribuţiile militare ale domnitorului.
2. Numiţi caracterul domniei în Tarile Romane.
3. Precizaţi factorii interni care au stat la baza formări statelor medievale româneşti.
4. Prezentaţi domnia lui Vladislav Vlaicu.
5. Numiţi factorul de continuitate în procesul de constituire ale formaţiunilor
româneşti.
6. Precizaţi principalele mijloace folosite de coroana ungară pentru cucerirea
Transilvaniei.
,,Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc” Cls. a-XII-a
195
I. Cititi cu atentie textile de mai jos:

A.,, Primele cronici moldovene ştiu că primul domn al Moldovei a fost Dragoş din
Maramureş. Este sigur însa că Dragoş nu a domnit decât peste o mică parte a
Moldovei…. Ţara lui s-a numit Moldova, după numele râului Moldova, desigur, pentru
că stăpânirea lui Dragoş se marginea la valea acelui râu….Adevăratul întemeietor al
Moldovei este Bogdan.”
B..,, Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramures, adunând în jurul său
pe românii din acel district, trecu pe ascuns în ţara Moldovei, supusă coroanei regatului
ungar….., totuşi sporind numărul locuitorilor români, acea ţara a crescut şi a devenit un
stat.”
Pornind de la aceste texte, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1.Numiţi un spaţiu istoric, în afară de Moldova , precizaţi atât în sursa A cât şi în sursa B.
2. Numiţi conducătorul precizat atât în sursa A cât şi în sursa B.
3. Mentionaţi ,pe baza textului , o asemănare între procesele de constituire a statelor
medievale extracarpatice.
4. Precizaţi, pe baza textului B, statutul politic al Moldovei.
5. Prezentataţi instituţia armatei.
6. Prezentaţi un izvor narativ referitor la formaţiunile statale din Transilvania.
7. Prezentaţi organizarea administrativă din Transilvania.
II. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
,,Conducătorul noului stat era acum Basarab. În 1330 Carol Robert de Anjou a decis să
întreprindă o mare campanie împotriva Ţării Româneşti, pentru a-l înlătura pe Basarab,
în locul căruia intenţiona să numească un dregător regal. Înfruntarea de la Posada a fost
proba focului. Ea a însemnat eşecul definitiv al încercarii de a lichida Ţara
Românească.”
1. Precizaţi procesul istoric la care se referă textul.

2. Numiţi un conducator precizat în text.
3. Precizaţi factorii externi care au stat la baza formări statelor medievale româneşti.
4. Prezentaţi domnia lui Petru Muţat.
5. Numiţi modalitatea de constituire a statelor medievale româneşti.
6. Precizaţi principalele izvoare care menţionează formaţiunile prestatale din Dobrogea.
7. Numiţi atribuţiile domnitorului în plan financiar.
196

1. Cnezate şi voievodate româneşti la sud de Carpaţi – Diploma cavalerilor ioaniţi
[1247]
În numele Sfintei Treimi una şi nedespărţită, Amin. Bela, din mila lui Dumnezeu regele
Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei şi Cumaniei de-a pururea. [...]
După o îndelungată sfătuirecu fruntaşii şi baronii regatului nostru, ne-am oprit la această
hotărâre, luată dimpreună cu venerabilul bărbat Rembald, marele preceptor al caselor
ospitalierilor din Ierusalim din părţile de dincolo de mare, [...] îi dăm şi îi dăruim lui şi prin
dânsul numitei case, întreaga ţară a Severinului împreună cu munţii ce ţin de ea şi cu toate
celelalte ce atârnă de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul Olt, afară de
pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit aceştia
şi până acum. [...] Şi mai îngăduim ca jumătate din toate veniturile şi foloasele ce se vor strânge
pe seama regelui de la românii care locuiesc în ţara Litua – în afară de Ţara Haţegului cu cele ce
ţin de dânsa – să le culeagă sus-zisa casă. Mai voim ca sus-zişii români să ajute pe sus-zişii fraţi
cu mijloacele lor ostăşeşti întru apărarea ţării şi înfrângerea şi pedepsirea atacurilor ce ni s-ar
aduce de către străini, iar din partea lor aceşti fraţi să fie datori la prilejuri asemănătoare să le dea
lor sprijin şi ajutor, pe cât le va sta în putinţă. [...] Pe lângă aceasta, am dăruit amintitului
preceptor şi prin dânsul casei ospitalierilor toată Cumania, de la râul Olt şi munţii Transilvaniei,
sub aceleaşi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la ţara Severinului – în afară de ţara lui
Seneslau, voievodul românilor, pe care le-am lăsat-o acelora, aşa cum au stăpânit-o şi până acum
– şi întru totul sub acele îndatoriri, rânduite mai sus cu privire la ţara Litua. Însă nu vrem să
trecem cu vederea acest lucru, că de la intrarea în stăpânire a des-pomeniţilor fraţi, timp de
douăzeci şi cinci de ani, numita casă va strânge toate veniturile ţării Cumaniei în întregime, afară
de cele din sus-amintita ţară a lui Seneslau, din care vor avea numai jumătate din venituri şi din
foloase. [...]
Care sunt formaţiunile statale româneşti menţionate în text?
Cui erau subordonate acestea?
2. Campania lui Carol Robert de Anjou şi bătălia de la Posada [1330] – relatarea
Cronicii pictate de la Viena
În acelaşi an în care a murit nevrednicul de pomenire Felician, adică în anul domnului
1330, regele şi-a adunat o mare oaste [...] şi [...] s-a dus în persoană, în luna lui
septembrie, prin Severin în ţara voievodului românilor, Basarab, ţară care nu poate fi
locuită de un popor neobişnuit cu ea, ca să alunge din această ţară pe Basarab, sau cel
puţin să dea în posesiune ţara aceluia unuia dintre curtenii săi, cu toate că voievodul
plătise întotdeauna cu credinţă darea cuvenită maiestăţii sale regelui.
[...] Regele a ajuns pe o cale oarecare cu toată oastea sa, dar calea aceasta era cotită şi
închisă de amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur, şi pe unde această cale
era mai largă, acolo românii în mai multe locuri o întăriseră [...] Mulţimea nenumărată a
românilor sus pe râpe a alergat din toate părţile şi a aruncat cu săgeţi asupra oastei regelui
care se găsea în fundul unei căi adânci. [...] Cădeau tineri şi bătrâni, principi şi nobili fără
nici o deosebire. Căci această tristă întâmplare a ţinut mult de la ziua a şasea a săptămânii
până la ziua a doua a săptămânii viitoare. [...] Şi a fost un cumplit dezastru, căci au căzut
o mulţime de ostaşi, de principi şi de nobili.
Iar regele îşi schimbase însemnele armelor sale. [...] Şi însuşi regele abia a scăpat cu
câţiva inşi. [...]
Despre ce voievod român este vorba în text?
Descrieţi locul luptei! Cum a scăpat regele maghiar?
197
1. Formarea statului moldovean în viziunea cronicarului Ioan, arhidiacon de

Târnava [mijlocul secolului al XIV-lea]
Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe
românii din acel district, trecu pe ascuns în ţara Moldovei, supusă coroanei regatului
ungar, dar lipsită de locuitori de multă vreme datorită vecinătăţii tătarilor şi, cu toate că a
fost lovit de mai multe ori de armata regelui, crescând mult numărul locuitorilor români,
acea ţară a crescut [devenind] un stat. Însă voievodul pe care-l alegeau românii din acea
ţară se recunoştea drept vasal al regelui Ungariei, obligându-se să plătească censul la
timpul obişnuit.
Despre ce voievod român este vorba în text?

Care era situaţia Moldovei până la venirea acestuia?
198
2. Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:
A. …conducătorul ales, care a asumat titlul de mare voievod; titlul exprima atât funcția
primordial militară(…) uns de mitrolpolit, marele voievod adoptă odată cu coroana,semn
al suveranității, și titlul de domn (authentis în titulatura greacă),care a conservat în limba
română semnificația de dominus atribuit împăraților romani din epoca târzie a
imperiului, cea a dominatului. Prin ungere, domnii deveneau conducători politici ,,din
mila lui Dumnezeu ’’(Dei gratia în latină, bojiiu milostiu din textele slave); afirmare de
suveranitate atât externă, în raport cu puterile vecine, cât mai ales internă, față de toți
supușii, inclusiv pătura stăpânlor de moșii din rândurile cârora proveneau.(…)
Introducerea în titulatura domnilor înaintea numelui lor a cuvântului Io, prescurtare de la
Ionnes, ,,cel ales de Dumnezeu’’, afirmă răspicat sursa divină a puterii domnești. Această
calitate, domnii o dobândeau prin ceremonia religioasă a ungerii și încoronării care le
transfera harul divin și confirma sprijinul divinității pentru puterea lor. (Mihail
Bărbulescu, Istoria României)
B. Dar crearea Mitropoliei Țării Românești în cooperare cu Bizanțul mai însemna și
înfruntarea altui aspect al politicii lui Ludovic de Anjou: prozelitismul catolic. Conferind
bisericii ortodoxe din țara sa o organizare superioară, obținută de la Patriarhia din
Constantinopol, care coordona efortul de îndiguire a progreselor catolicismului în lumea
ortodoxă. Nicolae Alexandru a pus stavilă încercării lui Ludovic de a smulge Țara
Românească confesiunii răsăritene și de a o converti la catolicism sub controlul ierarhiei
ecleziastice a regatului său. Înființarea Mitropoliei Țării Românești în 1359 a dat țării în
același timp un izvor de legitimare a puterii domnului autocrat, în legătură cu una din cele
două surse de de legitimare ale lumii europene medievale, și o organizare ecleziastică în
opoziție directă cu tendințele prozelitismului angevin. Prin acest act, Nicolae Alexandru a
desăvârșit instituțional emanciparea Țării Românești de sub tutela regatului angevin,
proces inițiat cu arma în mână de către tatăl său.
(Șerban Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți instituția precizată în sursa A.
2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise de sursa B.
3. Menționați domnitorul din sursa B și respectiv instituția pe care a creat-o.
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că Nicolae
Alexandru a desăvârșit instituțional emanciparea indtituțională a Țării Românești de sub
tutela regatului angevin.
5. Selectaţi , două informați aflate în relația cauză –efect, selectate din sursa B.
6. Menționați două atribuții ale domnului precizate în sursa A.
7. Prezentați alte două instituții din spațiul romnesc în Evul Mediu in afara celor din surse
,,Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc” Cls. a-XI-a
1. Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:
199
A. Şi plecat-au din Maramureş cu toţi tovarăşii lor şi cu femeile şi cu copiii lor peste munţii cei înalţi, şi tăind
pădurile şi înlăturând [pietrele], trecut-au munţii [Carpaţi] cu ajutorul lui Dumnezeu, şi le-au plăcut locul şi s-au
aşezat acolo şi-au ales dintre dânşii pe un om înţelept, cu numele Dragoş, şi l-au numit sieşi (...) voievod. Şi de
atunci s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Ţara Moldovenească. (Cronica
anonimă)
B. Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe românii din acel district,
trecu pe ascuns în ţara Moldovei, supusă coroanei regatului ungar şi cu toate că a fost lovit de multe ori de armata
regelui [Ungariei], sporind mult numărul locuitorilor români, acea ţară a crescut [devenind] un stat.”
(Cronica lui Ioan de Târnave)
C. Drept aceea, prin aceste rânduri voim să ajungă la cunoştinţa tuturor că, întorcându-se căutătura privirii noastre
spre viteazul bărbat Balc, fiul lui Sas, voievodul nostru maramureşean, iubitul şi credinciosul nostru, şi rechemând
în amintirea înălţimii noastre nemăsuratele lui slujbe, prin care acesta s-a făcut plăcut Maiestăţii Noastre, (...) a
venit din ţara noastră moldovenească în regatul nostru al Ungariei, aducându-ne slujbele ce a văzut el cu înnăscuta
sa iscusinţă că sunt spre folosul sporirii cinstei şi puterii noastre. Iar noi (…) am dăruit şi am hărăzit pomenitului
voievod Balc (…) moşia numită Cuhea, ce se află în ţara noastră a Maramureşului, cu alte două sate trecute în
mâinile noastre regeşti de la voievodul Bogdan şi fiii săi, necredincioşi învederaţi ai noştri, pentru blestemata lor
vină de necredinţă, din aceea că acel Bogdan şi fiii săi (…) plecând pe ascuns din zisul nostru regat al Ungariei în
sus-pomenita ţară moldovenească uneltesc să o păstreze spre paguba maiestăţii noastre; drept care noi […] am
lipsit şi am despuiat cu totul, ca pe nişte nevrednici, pe acel Bogdan şi fiii lui sus-zişi de sus-numitele moşii.
(Diploma regelui Ludovic de Anjou, 1366

1. Numiţi ţara menţionată în sursa A.
2. Numiţi câte un voievod precizată în sursa A, respectiv în sursa B.
3. Numiţi teritoriul menţionat atât în sursa A cât şi în sursele B şi C.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia întemeierea statului
s-a realizat pe cale paşnică.
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa C.
6. Formulaţi, pe baza surselor B şi C, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Bogdan şi regele
Ungariei, folosind două informaţii selectate din surse.
7. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la etapele întemeierii Moldovei.
8. Menţionaţi din sursa B trei informaţii referitoare la etapele întemeierii Moldovei. Precizaţi două
asemănări şi o deosebire între etapele întemeierii Moldovei precizate în sursele A şi B.
9. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Balc şi regele Ungariei,
folosind două informaţii selectate din sursa dată.
10. Precizaţi care este scopul emiterii documentului menţionat la punctul C.
200
201
202
,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Prof. Zidaru Ionuţ
Gabriel
203
,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Prof. Zidaru Ionuţ
Gabriel
204

Manualul Profesorului de Istorie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul Profesorului de Istorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

,,Manualul profesorului de Istorie” Prof.

Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel

Fişa de lucru Nr. 1 ,,Popoare şi spaţii istorice din Antichitate”cls. a-IX-a

sumerienii egiptenii amoriţii evreii akkadienii

2. Argumentează, de ce Mesopotamia, a găzduit un aşa număr mare de civilizaţii.

4. Precizează două popoare care s-au format în Antichitate pe continentul Europa.

Fişa de lucru Nr. 2 ,,Popoare şi spaţii istorice din Antichitate”cls. a-IX-a

sumerienii egiptenii evreii tracii grecii

2. Argumentaţi sintagma ,,Egiptul este un dar al Nilului”.

3. Formulează o asemănare şi o deosebire cu privire la formarea popoarelor

4. Precizează două popoare care s-au format pe teritoriul Mesopotamiei.

Fişa de lucru Nr. 3 ,,Popoare şi spaţii istorice din Antichitate”cls. a-IX-a

1. Completează tabelul de mai jos cu popoarele care s-au format în mileniile

2. Formulează o asemanare şi o seosebire cu privire la formarea popoarelor grec şi

3. Menţionează două realizări ale poporului sumerian pentru cultura antichităţii.

4. Precizaţi popoarele care au realizat primele scrierii ale antichităţii.

5. Redactează un afiş pentru promovarea turistică a Egiptului Antic.

1. Completează tabelul de mai jos cu originea popoarelor Orientului Antic:

sumerienii egiptenii evreii grecii romanii

2. Definiţi termenul de ziggurat.

3. Formulaţi câte un enunţ cu următori termeni istorici: piramidă, ziggurat,

4. Argumentaţi cum au contribuit sumerienii şi egiptenii la cultura şi civilizaţia

5. Menţionaţi o deosebire şi o asemănare între poporul evreu şi poporul egiptean.

Forme de organizare politică în antichitate cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 1

1. Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

a. Identificaţi, pe baza textului, motivele venirii evreilor în Egipt.

Forme de organizare politică în antichitate cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 2

1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,Din pricina contactului liber şi direct dintre om şi Dumnezeu în monoteismul

a. Identificaţi, pe baza textului, forma de guvernare a statului evreu.

Forme de organizare politică în antichitate cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 3

1. Analizaţi textul şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

a. Precizaţi, evenimentul prezentat în text.

Forme de organizare politică în antichitate cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 4

1. Argumentaţi sintagama ,,Egiptul este un dar al Nilului”

sanctuarele voastre. Eu le înzestrez prin înalte decrete cu oameni, terenuri,

a. Identificaţi principala îndatorire a faraonului, aşa cum reiese din text.

Forme de organizare politică în antichitate cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 5

sumerienii egiptenii amoriţii evreii akkadienii

7. Argumentează, de ce Mesopotamia, a găzduit un aşa număr mare de civilizaţii.

9. Precizează două popoare care s-au format în Antichitate pe continentul Europa.

Forme de organizare politică în antichitate cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 6

sumerienii egiptenii evreii tracii grecii

7. Argumentaţi sintagma ,,Egiptul este un dar al Nilului”.

8. Formulează o asemănare şi o deosebire cu privire la formarea popoarelor

9. Precizează două popoare care s-au format pe teritoriul Mesopotamiei.

Forme de organizare politică în antichitate cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 7

1 Completează tabelul de mai jos cu originea popoarelor Orientului Antic:

sumerienii egiptenii evreii grecii romanii

2 Definiţi termenul de ziggurat.

3 Formulaţi câte un enunţ cu următori termeni istorici: piramidă, ziggurat,

4 Argumentaţi cum au contribuit sumerienii şi egiptenii la cultura şi civilizaţia

5 Menţionaţi o deosebire şi o asemănare între poporul evreu şi poporul egiptean.

Forme de organizare politică în antichitate cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 8

1. Definiţi următorii termeni istorici: monarhie, politeism, monoteism, piramidă.

5. Prezentaţi monarhia iudaică în timpul lui Saul şi David.