UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE, UMANISTE ŞI ALE NATURII

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

TRANSPORTURILE ȘI INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT DIN

JUDEȚUL TULCEA

PROFESOR: CONF. UNIV. DR. ELENA MANOLACHE

STUDENT: CIURLĂU MĂDĂLINA ANDREEA, ANUL II

1
 CUPRINS

1. INTRODUCERE.………………..........…..............................................................................3
2. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT IN JUDEȚUL TULCEA………………………..5
2.1. Rețeaua de căi rutiere.....................................................................................................5
2.2. Infrastructura de transport feroviar.................................................................................8
3. SCHEMA DE ACCESIBILITATE A MUNICIPIULUI TULCEA PE CALE RUTIERĂ....11
4. CONCLUZII…………………………………………………………………………………12
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..12

2
 1. INTRODUCERE

Fig. 1 Harta fizică a județului Tulcea

(Sursa: https://peharta.ro)

Date generale:

• Reşedinţa judeţului: municipiul Tulcea

• Suprafaţa: 8499 km2 –- 3,6 % din teritoriul naţional
• Populaţia stabilă: 243419 locuitori la 1 iulie 2016
• Populaţia urbană: 120238 locuitori –- 49,39 % din total populaţie
• Populaţia rurală: 123181 locuitori –- 50,61 % din total populaţie
• Densitatea: 28,64 locuitori / km2

Judeţul Tulcea ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, a cărei însemnătate
vine din aşezarea ei la gurile Dunării şi ieşirea la Marea Neagră. Paralela 45 latitudine nordică
străbate judeţul Tulcea în partea centrală, iar meridianul 29 41′ 24″ longitudine vestică străbate
3
oraşul Sulina ce se află în extremitatea estică a României.
Înconjurat din trei părţi de ape, se învecinează la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la nord
cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea, la est cu Marea Neagră, având hotar terestru doar la sud,
cu judeţul Constanţa.
Relieful cuprinde Horstul Dobrogean la vest, rest al lanţului de munţi Hercinic din care fac
parte Munţii Măcinului, care sunt cea mai veche formaţiune de pământ a ţării, şi Delta Dunării la
est, care împreună cu complexul Razim-Sinoe ce trece şi în judeţul vecin Constanţa, acoperă mai
mult de 4.000 km2. În judeţul Tulcea, Delta Dunării ocupă o suprafaţă de 3446 km2, ceea ce
reprezintă 40,54 % din suprafaţa judeţului.
Dunărea, ce formează hotar natural la vest şi nord, este principala cale de transport în judeţ.
Ea are trei braţe principale, Chilia la nord, Sfântu Gheorghe la sud şi Sulina la mijloc. În amonte
de municipiul Tulcea, Dunărea se desparte în două braţe, braţul Chilia şi braţul Tulcea. În aval de
municipiul Tulcea, braţul Tulcea se desparte în alte două braţe, Sulina şi Sfântu Gheorghe. Braţele
Chilia şi Sfântu Gheorghe permit numai transportul fluvial iar braţul Sulina asigură transportul
maritim până în porturile Galaţi şi Brăila. La sud de Sfântu Gheorghe se află laguna Razim care
pătrunde adânc în judeţ. O reţea de canale naturale şi artificiale, lacuri si bălţi, plauri şi grinduri
formează un ecosistem unic. În 1990 Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a mediului, ecologică
şi a păsărilor, sub protecţia UNESCO pentru diversitatea florei şi faunei sale (păduri de sălcii,
stuful, trestia, apoi plante specifice zonelor umede, specii de de animale, păsări, insecte, reptile şi
aproximativ 160 de specii de peşte). O parte din acestea constitue resurse locale. Rezervaţia
biosferei Delta Dunării este în patrimoniul UNESCO.
În Munţii Măcinului s-a constituit Parcul Naţional, pentru conservarea speciilor rare de
floră şi faună specifice intersecţiei arealelor mediteranean, balcanic şi caucazian.
Resursele naturale ale judeţului sunt: terenurile arabile, viile, păşunile, care permit culturi
vegetale, creşterea animalelor, apele şi bălţile pentru pescuit şi vănâtoare, pădurile, pentru
vănâtoare, agrement, protecţia mediului, resursele minerale cum ar fi piatra de construcţii
(granitul), cuarţita, calcarul iar Delta Dunării în primul rând pentru potenţialul turistic.
Istoria zbuciumată a Dobrogei a avut drept urmare faptul că judeţul Tulcea este un muzeu
etnografic viu, existând un amestec de rase şi neamuri ale căror culturi se întrepătrund dar, în
acelaşi timp, păstrându-şi identitatea.
In 1853, s-a creat Comisia Europeană Dunării, pentru dezvoltarea comerţului pe Dunăre.

4
Portul Sulina devine port liber, ceea ce a condus la deschiderea canalului Sulina pentru transportul
maritim. Zona liberă a fost redeschisă în 1977.
Transportul reprezintă un factor important în dezvoltarea socio-economică, însă dacă
acesta nu este dezvoltat în mod durabil, impune costuri semnificative pentru societate în ceea ce
priveşte impactul asupra mediului şi sănătăţii. Siguranţa şi securitatea în transportul public de
suprafaţă au un rol important în sistemele europene de mobilitate a călătorilor, atât pentru
economia europeană, cât şi pentru calitatea vieţii cetăţenilor.
Prin specificul așezării sale, județul Tulcea prezintă o infrastructură de transport variată și
complexă acoperind toate tipurile de transport: aerian, terestru și fluvial/maritim.

2. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT IN JUDEȚUL TULCEA

Căile de comunicații tulcene asigură întreaga gamă de transporturi:

• Rutiere
• Feroviare
• Fluviale
• Maritime
• Aeriene

În prezent, Tulcea are un număr de legături rutiere, ce oferă un acces rezonabil către și
dinspre restul țării. În zonele umede (zona Deltei) există constrângeri semnificative pentru
construcția de drumuri, atât din pricina dificultăților fizice, precum și din pricina constrângerilor
economice si de mediu.
O provocare majoră în realizarea unei conexiuni îmbunătățite în zona Deltei este lipsa de
puncte de trecere permanente peste Dunăre.

2.1.Rețeaua de căi rutiere

În prezent, lungimea rețelei de transport rutier însumează 1327 km de drumuri naționale, județene
și comunale, din care 527 km sunt modernizate.

5
 Fig. 2. Harta drumurilor din județul Tulcea
(Sursa: https://harti.wansait.ro)

Prin județ trec:

A. Drumuri naționale
• DN22 Râmnicu Sărat – Brăila – Tulcea – Constanța;
• DN22A Tulcea – Hârșova;
• DN22D Măcin – Ciucurova;
• DN22E;
• DN22F Horia – Cataloi

B. Drumuri județene
• DJ22C Murighiol – Iazurile – Agighiol
• DJ223A Slava Rusă – Babadag
• DJ229 Niculițel – Sarichoi
• DJ222A Horia – Hamcearca – Nifon

6
 • DJ222E Sarighiol de Deal – Casimcea – Rahmanu
• DJ222B Tronson I Ceamurlia de Sus – Topolog
• DJ222B Tronson II Topolog – Traian – Cerna

În ultimii 20 ani, rețeaua de transport a evoluat de la 295 km de drumuri naționale si 888

km de dumuri județene la 328 km de drumuri naționale si 1028 km de drumuri județene. Acest
fapt se datorează dezvoltării continuee a județului.
Prezentând un potențial turistic și economic important, și infrastructura rutieră trebuie sa
fie una dinamică.

Tabelul 1. Drumurile publice din jud. Tulcea, categorii și acoperire (2000-2020)

Nationale Judetene si comunale

Anul (Km) (km)
2000 295 888
2001 295 888
2002 295 888
2003 295 974
2004 326 946
2005 327 991
2006 327 991
2007 327 1008
2008 327 1008
2009 326 1008
2010 327 1008
2011 326 1004
2012 323 1004
2013 327 1004
2014 328 1004
2015 328 1022
2016 328 1022
2017 329 1022
2018 329 1022
2019 329 1026
2020 328 1026

7
 Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri in judetul
Tulcea
1200

1000

800

600

400

200

0
Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri
UM:
Km
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Ani

Nationale - Tulcea Judetene si comunale - Tulcea

Fig. 3. Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri in judetul Tulcea

Sursa date: https://insse.ro

Așa cum reiese din tabelul 1 și fig. 3, în județ, dezvoltarea rețelelor de transport este
continua și dinamică asigurând conexiunea județului atât cu restul țării dar și cu țările vecine,
așezarea sa naturală la gurile Dunării permițând un trafic permanent pe care se desfășoară
schimburi de mărfuri sau transport de persoane.

2.2.Infrastructura de transport feroviar

Lungimea totala a rețelei de căi ferate la nivelul jud. Tulcea însumează 103 km de linie
ferată neelectrificată. Principalele rute leagă orașul Tulcea de București și Constanța.. Stațiile CFR
importante din județ fiind: Tulcea, Babadag si Baia.
Datorită prezenței de suprafețe mari acvatice, în județul Tulcea infrastructura feroviară este mai

8
slab dezvoltată. Transportul în cea mai mare parte este asigurat pe Dunăre și canale, ajungându-se
astfel în toate localitățile izolate din Delta Dunării.
În ultimii 20 de ani, rețeaua de transport feroviar a crescut cu 32 km, de la 71 km la 103
km, așa cum se vede și în tabelul 2. și fig. 4.

Tabelul 2. Rețeaua de transport feroviar în exploatare din județul Tulcea

Anul Rețeua de trasport feroviar (km)

2000 71
2001 71
2002 71
2003 70
2004 73
2005 108
2006 106
2007 103
2008 106
2009 106
2010 106
2011 103
2012 103
2013 103
2014 105
2015 103
2016 106
2017 106
2018 103
2019 103
2020 103

9
 Lungimea cailor ferate in exploatare in judetul
Tulcea intre anii 2000-2020
120

100

80

60

40

20

0
Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri

Kilometri
UM:
Km
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Ani
Fig. 4. Lungimea căilor ferate în exploatare din județul Tulcea
(Sursă date: https://insse.ro)

Fig. 5 Harta liniilor de cale ferată din județul Tulcea

(Sursa: https://romania594.blogspot.ro)

10
3. SCHEMA DE ACCESIBILITATE A MUNICIPIULUI TULCEA PE CALE RUTIERA

Accesibilitatea municipiului Tulcea pe axe rutiere existente in

anul 2023 (minute)
500
450
400 Chisinau
Odessa
350
Ramnicu ValceaBucuresti
300
Bacau 250
200
150
Ploiesti 100 Focsani
50
0 Tulcea Braila
Buzau

Galati
Varna
Constanta
Silistra Mangalia

Brasov

Fig. 6. Accesibilitatea municipiului Tulcea pe axe rutiere existente in anul 2023

(Estimare realizata folosind Google Maps)

Municipiul Tulcea este conectat rutier cu principalele orașe ale țării, precum si cu orașe
importante din țările vecine (Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina). Datorită poziției geografice
pe malul Dunării, precum si a lipsei podurilor pe teritoriul județului (podul Brăila – Smârdan va fi
inaugurat pe 27 iunie, însă doar parțial), în unele cazuri accesul se face doar folosind bacul pe la
cele 3 puncte de trecere din județ, ceea ce îngreunează transportul spre anumite orașe, de cele mai
multe ori folosindu-se rute alternative, ocolitoare, ceea ce mărește timpul de călătorie cât și
costurile acestuia.

11
 4. CONCLUZII

Prin dezvoltarea sa economico-socială, județul Tulcea are o mare varietare de transport cu

infrastructură bine reprezentată. Deși în permanență, rețelele de transport, în special cele rutiere
sunt dezvoltate, totuși se cere o mai mare atenție către dezvoltarea acestora.
De-a lungul timpului, infrastructura de transport a județului Tulcea s-a dezvoltat, astfel
încât atât orașul reședință de județ, cât și municipiile importante sunt ușor accesibile pe cale
rutieră.
Rețeaua feroviară, deși este slab reprezentată totuși asigură o conexiune bună cu marile
orașe, pe ea parcticându-se atât transport de călători cât și cel de marfă. Costurile pe calea
ferată fiind mai reduse decât cele rutiere.
Totuși, datoritî cadrului natural specific, în județ cel mai bine reprezentate sunt
transporturile pe apă.

BIBLIOGRAFIE

1. Institutul Național de Statistică – Baza de date Tempo Online – secțiunea transporturi –

https://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
2. Strategia de dezvoltare durabilă a județului Tulcea -
https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/ServiciiElectronice/Formulare%20Online/SDD_Jud
%20Tulcea_integrat_v14.pdf
3. Strategia de dezvoltare a județului Tulcea, capitolul III Echiparea teritoriului -
https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/AnunturiPublice/Documente%20Anunturi%20Publi
ce/2014/Strategie_judet_2014_2020
4. INS – Direcția Județeană de Statistică Tulcea - https://tulcea.insse.ro/despre-noi/despre-
judetul-tulcea/
5. Căile Ferate Române – https://cfr.ro

12