RESURSE SI DESTINATII TURISTICE IN

JUDEUL GORJ

STUDENT: Popica Cerasela Laura

MTC/FR/ANUL II/SERIA B

CUPRINS:
1.Localizarea si caracterizarea judetului.
-un scurt istoric al judetului
-asezarea geografica
-cai de acces (aeriene,feroviare..)
-nivel de dezvoltare economica(prin ce primeaza judetul)
-nivel de dezvoltare sociala
-nr de locuitori ,clasificare poulatie pe genuri ,clasificare pe grupe de varsta ,pe religi,pe
nationalitati,pe zona de provenita .

2.Potetialul turistic al judetului

-resurse turistice naturale (relif ,clima ,flora,fauna,hidrografie,arii naturale protejate)
-resurse turistice antrofice(monumente ,muzee)
-principale trase turistice in judet.

3.Principalele destinatii ale judetului

3.1.Polovragi
3.2.Baia de fier
3.3.Novaci
3.4. Statiunea Ranca
3.5.Statiunea Sacelu

4.Analiza bazei tehnico -materiale

-unitati de cazare (structuri de primire cu functiuni de cazare turistica )
-nr de unitati cazare
nr de locuri cazare ,clasificare a acestor unitati pe tipuri ,clasificarea acestora pe categori
de confort .
5. Analiza circulatiei turistice
-nr turisti cazati (sosire in structuri de primire)
-nr inoptari
-sejur mediu
-densitatea turistica in raport cu populatia
-densitatea turistica in raport cu suprafata

-grad de ocupare

1. 1.Localizarea si caracterizarea judetului.

Judetul Gorj dispune de un potential turistic diversificat reprezentat printr- un

cadru natural pitoresc, prin monumente de arta si arhitectura de mare valoare artistica,
unele dintre ele de interes international, precum si de un valoros patrimoniu folcloric si
etnografic.

Aceasta unitate administrative

se gaseste situata in partea de sud-vest a
tarii, in nordul Olteniei, avand limite
comune cu judetele Caras-Severin, Dolj,
Hunedoara, Mehedinti si Valcea. Ocupa
o suprafata de 5.602 km (2,4 % din
suprafata tarii) fiind un judet de marime
mijlocie, ce se suprapune aproape in
intregime bazinului hidrografic al
cursului mijlociu al Jiului, care strabate
judetul de la nord la sud.
Din 1998 Judetul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia
(conf. Anexa la Legea 315 /2004) (fig. 2). Cele 8 regiuni de dezvoltare sunt unitati
teritoriale de tip NUTS II, conform clasificarii EUROSTAT (institutul de statistica al
UE) si reprezinta nivelul principal de implementare a POR (Programul Operational
Regional) 2007-2013.

1.2.Cai de acces
Infrastructura si serviciile de transport
Distanta intre capitala tarii, Bucuresti si municipiul Targu Jiu este de
aproximativ 310 km (cale ferata si drum national).
Prin pozitia geografica, judetul Gorj este un teritoriu de tranzit spre alte
judete cu acces catre punctele de frontiera din vestul si sudul tarii, cu deschidere
spre Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria. In acest sens, accesibilitatea de frontiera cu
tarile mentionate se poate realiza prin urmatoarele puncte de frontiera: Nadlac
(Ungaria) - 300 km; Jimbolia
(Iugoslavia) - 295 km; Portile de fier II (R. Iugoslavia) - 116 km; Vidin
(Bulgaria) - 188 km.
In prezent, judetul Gorj detine o importanta retea de cai de comunicatie, cu
o configurate si o structura specifica. Caracteristica principala a acestei retele o
constituie orientarea generala de la nord la sud cu ramificatii secundare spre vestul
si estul judetului, municipiul Targu Jiu constituind un important nod feroviar si
rutier.
Principalele cai de acces in cadrul judetului Gorj sunt
- Reteaua rutiera;
- Reteaua feroviara;
Se poate spune ca reteaua rutiera urmareste legaturile cu marile axe precum
si reteaua rutiera locala judeteana. Aceasta retea rutiera insumeaza 2.199 km din
care doar 610 km sunt modernizati; drumurile nationale cuprind 356 km.

Reteaua de drumuri cuprinde:

6 trasee de drumuri nationale (DN);
35 trasee de drumuri judetene (DJ);
116 trasee de drumuri comunale (DC).
Din totalul drumurilor nationale sunt modernizate 349,124 km (cu beton
ciment), 2 km cu imbracaminti asfaltice usoare, iar 5 km de drumuri sunt
nemodernizate.
Drumurile judetene sunt modernizate pe 30,9 km, 359,043 km au
lmbracaminti asfaltice usoare, 183km sunt pietruite, iar 13 km sunt de pamant.
Drumurile comunale sunt modernizate 51 km, 62 km au lmbracaminti
asfaltice usoare, 613 km sunt pietruite, iar 65 km sunt de pamant.
Pe traseele drumurilor nationale sunt sectoare care prezinta instabilitate
datorita alunecarilor de teren (DN 66 km 114+250, DN 67 km 129-130 si km 132-km
133+500) si datorita terenurilor slabe imbibate cu apa.
Drumurile judetene si comunale modernizate nu asigura, in totalitate fluenta
traficului, deoarece imbracamintile existente, au in proportie de 64% durata de
serviciu depasita pe o lungime de 473 km, din care 392 km drumuri judetene si 45
4

km drumuri comunale.
Drumurile pietruite si de pamant nu asigura o suprafata de rulare
corespunzatoare.
Legaturile cu marile axe se realizeaza prin drumurile nationale secundare cu
indicativul 67 (67, 67 B, 67 C, 67 D) care fac legatura intre principalele localitati ale
judetului si judetele invecinate, legand drumul european E 79 (Budapesta - Oradea Beius -Brad - Deva - Petrosani - Tg-Jiu - Craiova - Bechet - Vidin - Sofia) cu o
lungime totala de 535,4 km., drumul European E70 (Constanta - Bucuresti - Pitesti Craiova -Drobeta Turnu Severin - Timisoara -Belgrad) si drumul european E60
(Budapesta - Arad- Deva - Brasov - Ploiesti - Bucuresti - Giurgiu - Sofia Atena)
.

Reteaua drumurilor nationale indicativ 67 se prezinta astfel:

-

DN 67, cu desfasurare intre municipiul Rm. Valcea - Horezu (jud. Valcea) - Targu
Jiu - Motru (jud. Gorj) - Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinti), cu o lungime
totala de 200 km;
drumul national 67 B: Targu Jiu - Targu Carbunesti - Hurezani - Gradistea (jud.
Valcea) - Dragasani (jud. Valcea);
drumul national 67 C: Targu Jiu - Novaci - Sebes (jud. Alba) - transalpina;
drumul national 67 D: Targu Jiu - Hobita - Baia de Arama (jud. Mehedinti), o
ramificatie spre nord la Tismana, si alta catre sud la Motru.

Transportul rutier urban este dezvoltat in municipiul Tg-Jiu si urmareste axa nordsud pe 6 trasee cu 15 autobuze si 2 linii de troleibuz (15 km) cu 17 troleibuze.Reteaua
stradala s-a dezvoltat continuu in zonele urbane ale municipiilor si oraselor, cea mai
mare evolutie si extindere inregistrandu-se in municipiul Targu-Jiu pe fondul
extinderii spatiale a acestuia. Pe acest fond a avut loc o usoara scadere a suprafetei
spatiilor verzi urbane.
Reteaua feroviara, exista cale ferata de legatura intre magistrala feroviara
1 (Bucuresti - Craiova - Drobeta Turnu Severin - Timisoara - Jimbolia si iesire spre
Belgrad - Serbia) si magistrala feroviara 2 (Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sibiu Deva - Arad si iesire spre Budapesta- Ungaria).
Calea ferata de legatura urmareste directia nord-sud pe doua rute: Deva Petrosani - Tg-Jiu - Rovinari - Filiasi - Craiova si Deva - Petrosani - Tg-Jiu - TgCarbunesti - Filiasi - Craiova;
Reteaua feroviara are o lungime de 239 km, in totalitate in regim normal,
cu o densitate de 43 km/1000km . Din punct de vedere al liniilor electrificate, acestea
reprezinta 100% din totalul liniilor de cai ferate din judetul Gorj.
Reteaua aeriana, judetul nu este dotat cu un aeroport, cele mai apropiate
aeroporturi se gasesc la Craiova (115 km), Caransebes (174 km ), Timisoara (279
km). De asemenea distanta fata de principalul punct aerian de intrare in Romania,
aeroportul Bucuresti-Otopeni, este de 330 km.
Principalele mijloace de transport in comun sunt autobuzele si microbuzele care
ocupa peste 70% din circulatia de calatori din judet.

1.3.Nivelul de dezvoltare economico-sociala

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie, judete si localitati
Ani
Varste si grupe de
varsta

Sexe

Judete

Localitati

Total

Total

Gorj

77812 MUNICIPIUL
TIRGU JIU

Sursa:www.insse.ro

Anul 2002
Anul 2011
UM: Numar persoane
Numar
Numar
persoane
persoane
96487

98576

Transformarile economice care au avut loc la nivelul judetului Gorj au determinat

mutatii semnificative in numarul, structura sociala a populatiei, in repartizarea pe
medii, in gradul de ocupare si structura fortei de munca in dispersia ei pe teritoriu.
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia municipiului Trgu Jiu se ridic
la 98576 locuitori, n crestere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se
nregistraser 96.687 de locuitori
Densitatea populatiei in judetul Gorj are o medie de 71 locuitori/km . Resedinta se
afla in municipiul Tg-Jiu, existand alte 8 orase - Bumbesti-Jiu, Motru, Novaci,
Rovinari, Targu Carbunesti, Ticleni, Turceni, Tismana si 64 de comune.
Pe grupe de varsta ponderea de peste 45 % a populatiei intre 20-59 ani exprima
potentialul de forta de munca al judetului.
2 Prezentarea potetialului turistic al judetului
Gorjul reprezint o strveche vatr de istorie, primele dovezi ale existenei i activitii omului
datnd de peste 1.500.000 de ani, dup cum atest descoperirile arheologice din zona
Dnciuleti, Baia de Fier (Petera Muierilor i Petera Prclabului), Boroteni (Petera
Cioarei), Curteana, Scelu, Trgu-Crbuneti, Urdari.
Judetul Gorj, prin diversitatea cadrului natural pe care se suprapune (muni, dealuri, vi,
depresiuni, ruri, zon calcaroas, chei, peteri) precum si prin obiectivele antropice pe care le
deine (locuri istorice, muzee, statui, monumente, case boiereti din secolele XVIII i XIX,
cule, case memoriale, mnstiri, biserici, Ansamblul Sculptural Brncui de la Trgu-Jiu, etc.)
reprezint un potenial turistic de prim rang pentru Romnia.
Farmecul deosebit al locurilor este sporit de traditiile locale si de ospitalitatea caracteristica
gorjenilor si oltenilor in general.

Mnstirile Gorjului au atras si atrag att pelerinii cat si oamenii iubitori de cultura si frumos,
prin arhitectura lor dar si prin frumusetea peisajelor naturale in care au fost construite.
Mnstirea Tismana a reprezentat surs de inspiraie pentru poetul Grigore Alexandrescu; dupa
ce acesta a vizitat-o, a scris Rsritul lunii. La Tismana.
Specificul meleagurilor gorjene este ntregit de muzica traditional gorjeneasc, att de bine
reprezentat (Maria Ltreu, Maria Apostol, Mariana Ionescu Capitanescu, Maria Loga,
Victoria Lacatuu, Ion Ghiulescu si multi altii)
2.1Resurse turistice naturale

Cardrul natural este bogat ,variat si complex cu o structura peisagistica armonioasa.

Relieful zonei cuprinde masive montane, zona dealurilor submontane si o zona
colinara extinsa in jumatatea sudica a judetului.
Masivele montane prezente in judet fac parte din grupa Carpatilor Meridionali.
Existenta unor roci foarte rezistente, granite, sisturi cristaline, calcare, in zona
montana au creat numeroase vai si culoare extrem de spectaculoase devenite obiective
de interes turistic. In zona exista platouri de nivelare ce au favorizat dezvoltarea unor
localitati in zona montana si pot constitui un avantaj in exploatarea turistica a zonei ca
una turistica. Expunerea sudica a zonei creeaza cadru favorabil dezvoltarii turismului,
cu perspective pentru turismul montan, de agrement si turismul ecologic in sezonul
estival. Pentru sezonul de iarna expunerea sudica a masivelor montane constituie un
impediment in pastrarea unui strat de zapada suficient pentru practicarea sporturilor
de iarna, acest lucru fiind posibil, in conditii de rentabilitate a activitatii, doar la
altitudini de peste 1400-1600 m, in functie de masiv.
Muntii Capatanii fac parte din grupa muntoasa Parang-Sureanu, impartind cu muntii
Parang fatada sudica a acestei grupe. Cel mai inalt pisc este Varful Nedeia, avand
2.130 m, acesta fiind situat pe teritoriul judetului Valcea. Spre sud, limita estica poate
fi observata clar datorita depresiunii Polovragi. Limita vestica, spre muntii Parang,
este formata de Oltet, a carui vale patrunde adanc in inima muntilor pana la curmatura
Oltetului, langa creasta principala ce leaga muntii Capatanii de muntii Parang.
Muntii Parang cuprinsi intre raurile Jiu si Oltet, cu orientare vest-est, au inaltimi
maxime de 2519 m in vf. Parangu Mare (Mandra), 2337 m in vf. Mohoru, 2136 m in
vf. Papula. Urmele glaciatiunii cuaternare se desfasoara pe o lungime de 10 km, pe
culmea principala Mandra - Mohoru. De aici se desprind culmi secundare, marcand
cel mai complex nucleu glaciar din zona. Astfel, numeroasele lacuri glaciare din
bazinele superioare ale Jietului, Lotrului, Gilortului, maresc valoarea peisagistica a
acestei arii montane. Pe latura sudica apar roci calcaroase unde s-au dezvoltat cheile
Oltetului, Galbenului, pesterile Polovragi, Muierii, precum si alte forme carstice mai
deosebite (doline, polii, etc).
Masivul Valcan, cu 1945 metri altitudine, in varful Oslea si 1681 m in varful Straja,
reprezinta ramura montana vestica a judetului si are o dezvoltare de la vest la est,
fiind punctul de plecare a numeroase rauri pe care s-au insirat localitati inca din
vechime. Este recunoscut prin multimea pesterilor si grotelor atat in bazinul Motru,
Tismana, Jales cat si prin celebrele chei ale Sohodolului inscrise in patrimoniul
7

turistic national. Pe plaiurile muntilor Valcan se desfasoara numeroase nedei si

activitati populare, cum ar fi cela de la Tismana, Pades si Schela. Inca din vechime
masivul a fost intens traversat, inainte de deschiderea defileului Jiului, aici existand
drumuri celebre in trecut precum drumul Neamtului, acestea fiind in continuare
drumuri forestiere si de circulatie locala.
Muntii Godeanu se desfasoara pe o arie ingusta in partea de nord-vest a judetului.
Culmile muntoase au altitudini medii intre 1800-2000 m. Altitudinile cele mai
importante se gasesc in vf. Micusa - 1824 m, vf. Balmezu - 1456, si a vf. Arcanu 1760 m. Varietatea peisajului este data de netezimea platformelor de eroziune,
aspectul mai greoi al culmilor, de urme ale eroziunii glaciare. Rocile calcaroase
prezente si aici au condus la aparitia unor forme carstice deosebite precum cheile
Cernei, cheile Cernisoarei, Pestera cu Corali. Realizarea complexului hidroenergetic
Cerna-Motru-Tismana a marit gradul de accesibilitate turistica in Muntii Valcan si
Godeanu.
Muntii Mehedinti sunt reprezentati in judetul Gorj prin sectoral nordic in bazinul
superior al Vaii Motrului, intre Valea Motrului Mare si Valea Brebinei. Aici se
diferentiaza trei zone carstice cu elemente de interes turistic ca: CheileCorcoaia si
Ciucevele Cernei.
Cel de-al doilea sector al muntilor Mehedinti este sectoral estic cu zona carstica a Vaii
Motrului si Piatra Mare a Closanilor, masiv inalt de 1420 m, prezentand mai mult
interes de cercetare speologica.
Pe teritoriul judetului se desfasoara dealurile Subcarpatilor Getici, cu doua
aliniamente de dealuri, cu altitudini medii intre 300-600 m. Intre ultimele culmi
montane si primul aliniament de dealuri sunt prezente un sir de depresiuni
submontane mai restranse ca suprafata: Cerna pe raul omonim, Racovita pe raul
Taraia, Polovragi pe raul Oltet, Baia de fier pe Galbenul, Novaci pe Gilort, Stanesti pe
susita Verde, Bumbesti-Jiu pe Jiu, Runcu pe Jales, Celei pe Tismana, Pades pe Motru.
Dupa un alt aliniament de dealuri se desfasoara o arie depresionara mai larga: Targu
Jiu - Campu Mare, o adevarata piata de adunare a apelor.
Aria colinara se continua spre sud cu dealuri mai scunde, cu structura monoclina, cu
bogate resurse de zacamant (petrol, gaze, lignit) ce apartin Podisului Getic. Acest
spatiu subcarpatic si de podis prezinta peisaje mai putin atractive, regiunea fiind
intens populata, terenurile avand in majoritate utilizari agricole. Atractive raman
localitatile unde se face simtita existenta apelor minerale sau a unor obiective
cultural-istorice deosebite.
Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care
aduna apele mai multor afluenti (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia, etc.)
de pe o suprafata de peste 10 mii km 2. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale
judetului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Reteaua
hidrografica este completata de o serie de lacuri majoritatea antropice.
Apele de adancime sunt de mai multe tipuri: termale, semi-termale bicarbonatate,
carbogazoase, feruginoase, sulfatate clorurosodice, fiind slab utilizate in scopuri
curative.
Nu exista lacuri naturale cu importanta economica sau turistica semnificativa. Exista
8

lacuri artificiale rezultate in urma amenajarilor hidroenergetice (Valea lui

Iovan/Cerna, Valea Mare, Vaja, Tg.Jiu, Sambotin) sau in urma unor activitati de
exploatare a carbunelui (Beterega, Poiana) sau de amenajari ale cursurilor de apa
(Moi, Pesteana). Din punct de vedere turistic doar cele rezultate din amenajarile
hidroenergetice prezinta un oarecare interes turistic, arhitectura barajelor, luciul mare
de apa si peisajul montan constituind elemente turistice de atractie .
Clima este temperat continentala, cu o mare varietate de nuante, ca urmare a pozitiei
geografice, a circulatiei atmosferice si a componentelor de relief prezente. Ea se
caracterizeaza prin urmatoarele particularitati :
Radiatia solara se cifreaza la 1225 kcal/ cmc/ an in sud si scade la 1100 kcal/ cmc/ an
in nord. Temperatura medie anuala inregistreaza valori diferite de la nord la sud: 0 0C
pe culmile de peste 2000 m, 3,40C la Statia meteo Parang, 10,10C Targu Jiu;
temperaturi ce dau, in general, un confort termic. Temperatura medie a lunii ianuarie
are valori de -5,80C la Statia meteo Parang, -90C la peste 2000 m, -2,50C la Targu Jiu.
Temperatura medie a lunii iulie are valori mai ridicate ca urmare a influentelor
maselor de aer din sud-vestul continentului: 6- 7 0C la 2000 m, 12,40C la Statia meteo
Parang, 21,60C la Targu Jiu. Precipitatiile au o distribute neuniforma in teritoriu si
scad de la nord la sud astfel: 1200 mm/an la peste 2000 m, 950 mm/an la Statia meteo
Parang, 865mm/an la Novaci, 750mm/an la Targu Jiu, 585 mm /an la Tantareni. Se
inregistreaza un maxim in mai-iunie si altul in noiembrie, luna februarie avand cele
mai putine precipitatii. Stratul de zapada are o repartitie neuniforma, in zona montana
inalta la peste 1500 - 1600 m dureaza 180-200 zile (Parang, Valcan, Godeanu) iar
grosimea lui poate atinge in zonele adapostite 7-8 m. In zona muntilor mijlocii durata
este doar de 140-150 zile si scade pana in podis la 60-80 zile/an. Acest lucru poate
permite dezvoltarea sporturilor de iarna. In anumite zone sezonul turistic de iarna
poate fi dura din decembrie pana in aprilie.
Vanturile dominante, pe culmile inalte sunt cele de nord-vest, iar in zonele
depresionare se face simtita prezenta maselor de aer din sud si sud-est de origine
tropicala. Existenta foehnului pe versantii sudici ai muntilor produce in conditiile
unor temperaturi de 00C, declansarea avalanselor. In depresiunile deluroase climatul
este de adapost, calmul atmosferic fiind predominant.
Vegetatia judetului Gorj prezinta urmatoarea etajare pe verticala.
Etajul pajistilor alpine cuprinde marile inaltimi, culmi calcaroase, abrupturile
stancoase si grohotisurile. Aici sunt prezente specii de jnepeni, ienuperi, tufe
de afin, coacaz, smardar si multe alte specii ierboase de tipul gramineelor sau
al unor plante cu flori colorate.Este domeniul drumetiei montane prin
panoramele pitoresti ce se desprind de aici
Etajul padurilor de conifere se desfasoara intre 1400-1700 m, mai ales pe
versantii nordici, speciile predominante fiind molidul, bradul. Prezenta acestor
paduri completeaza valorile de peisaj si creeaza o ionizare negativa a aerului,
benefica in climatoterapie.

Etajul padurilor de foioase acopera indeosebi versantii sudici unde se gasesc

in amestec sau difuz cu exemplare de conifere. Pe culmile sudice ale Muntilor
Parang si Valcan apar fagetele pure sau pe alocuri in amestec cu gorun, carpen.
Arealul stejaretelor din zona deluroasa s-a redus foarte mult in favoarea
terenurilor agricole.
9

Un loc aparte il ocupa prezenta pe pantele calcaroase adapostite, insorite a castanului

comestibil (Castanea vesca) asociat uneori cu alunul turcesc, cu specii mezotermofile,
xerotermofile (corn, mojdrean, lemn cainos, darmox, paducel, scumpie, liliac salbatic,
etc.). Vegetatia judetului Gorj cuprinde aproximativ 2000 de specii din care 110 specii
sunt mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano-dacice ele jucand un rol
esential in diversificarea formelor de turism care pot fi practicate in judet (drumetie,
recreere si odihna, week-end, cunoastere stiintifica) concomitent sau in cadrul
turismului rural.

Fauna judetului este foarte variata si bogata. Culmile alpine si circurile glaciare
adapostesc capra neagra (Parang-Gauri, Gheresul, Rosiile, Slavei, Valcan-Oslea). In
padurile de foioase si de amestec specii precum: ursul, mistretul, lupul, cerbul,
caprioara, pisica salbatica, dihorul, au o mare valoare cinegetica. Apar si unele specii
caracteristice faunei mediteraneene: vipera cu corn, broasca testoasa de uscat,
adevarate curiozitati stiintifice. Pitorescul padurilor din aria montana si deluroasa este
amplificata de un mare numar de pasari si insecte, cu rol cinegetic se remarca cocosul
de munte, ierunca. Numarul mare de specii cinegetice explica si cabanele de
vanatoare prezente indeosebi in Muntii Parang si Valcan (fond cinegetic 467.400 ha).
Apele lacurilor de munte, atat cele glaciare cat si cele de baraj sunt bogate in pastrav
si crap. Cursurile superioare si mijlocii ale raurilor Jiu, Jiet, Gilort, Oltet sunt unanim
considerate un paradis al pescarilor sportivi prin prezenta speciilor de pastrav, mreana,
moioaga, clean, scobar.
La nivelul judetului Gorj exista frumuseti ale peisajului sau specii floristice si
faunistice aflate in regim de ocrotire si care atrag anual numerosi turisti. Numarul
arealelor protejate natural este destul de mare (54 zone) dar foarte putine dintre aceste
zone protejate prezinta interes turistic si permit desfasurarea activitatilor de turism.
Dintre acestea enumeram ca importante:
Cheile Sohodolului - complexa, 20 ha, pe o lungime de 10 km, de interes
peisagistic si floristic;
Cheile Corcoaiei - complexa, 10 ha, pe o lungime de 40 km;
Cheile Oltetului - floristica, 20 ha. Aceste chei, sapate in calcare au si mici
grote adapostind circa 400 specii de plante, unele cu caracter de unicat;
Pestera Polovragi - speologica, 1 ha, Este celebra prin grota de intrare;

1
0

PESTERA POLOVRAGI

Pestera Muierii - speologica, 10 ha, cu 4 niveluri carstice, situata in apropierea

Cheilor Galbenului, monument al naturii, amenajat pentru vizitare
(electrificat);
Padurea de castani Pocruia - Tismana - floristica,30,4 ha, unde sunt prezentate
specii de castani comestibili (Castanea vesca, Castanea sativa).
2.2Resurse turistice antropice

Staiunea Rnca, situat de-a lungul oselei Transalpina, are dou prtii dotate cu
teleschi i instalaie de nocturn, fiind cea mai renumit staiune de schi din Carpaii
Olteniei.
Fiind
declarat ca
avnd
cel
mai
mare
potenial
turistic
de
iarn
nevalorificat
din
Romnia,
staiunea
deine
un domeniu
schiabil
foarte mare,
situat
ntre
altitudinile
de 1600
m i pn la
2100 m.
Zona este n
dezvoltare,
numrul
de spaii de
cazare
i
alimentaie public crescnd de la an la an.

1
1

Biserici si manastiri
Mnstirea Icoana (Crasna Carpini) a fost ridicat la initiativa unui preot originar
din zona respectiva, in anul 1997.
Mnstirea Polovragi se afl aezat n zona de contact a Carpailor cu Subcarpaii
n apropierea Peterii Polovragi (pe care a i avut-o in administrare timp de 300 de
ani), la intrarea in Cheile Olteului.
Mnastirea are o vechime de peste 500 de
ani.
Comuna Polovragi i trage numele de la o
plant rar ce crete pe aici, "polovragi",
folosit de un vraci vestit ce tria n petera
din munte pentru a vindeca oamenii de boli
ale stomacului i oaselor. Spturi
arheologice fcute la Polovragi au dat la
iveal urmele unei ceti i ale unui cimitir
de pe vremea dacilor. La Polovragi , n
fiecare an, n ziua de 20 iulie, are loc o
mare nedeie, unde se adun gorjeni, vlceni
dar i transilvneni.
Mnstirea (Schitul) Crasna a fost
ntemeiat n anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filianu, fiind o mnstire de clugri.
Mnstirea Lainici la altitudinea de
450 m. Numele mnstirii este dat de
trectoarea unde se afl, cuvntul
LAINICI fiind de origine greceasc i
avnd semnificaia de trectoare prin
muni de piatr. Biserica veche zidita a
fost ridicata in anii 1812 1813 pe locul
unei vechi biserici din lemn in forma de
corabie (construita in 1770 1794).
Dupa 1990 s-a ridicat o noua biserica,
lateral de cea veche sub forma de
cruce greac.
n apropierea mnstirii, la o altitudine
de 750 800 m, se afl Schitul
Locurele, sfintit in anul 1860.

Mnstirea Tismana este cea mai veche mnstire din ara Romneasc. Ctitorul
mnstirii a fost clugrul Nicodim. Legenda spune c Nicodim a umblat mult pe
valea raului i frumuseea peisajului a fost hotrtoare n alegerea locului pentru
ridicarea lcaului sfnt, pe stnca Strminei, cu o cascad ale crei ape se
prvleau de la nlimea de 40 m n albia rului. Au fost i alte motive n alegerea
locului: pstrvul rului, pdurile de castan comestibil, nucul i via-de-vie care
crete i n stare slbatic, dar i evenimentele istorice legate de meninerea
independenei rii Romneti i stvilirea naintrii influenelor catolice la sud de
Carpai. Pe spatele unui document al domnitorului rii Romneti Dan al II-lea sunt
1
2

consemnate dou date i anume c

biserica s-a sfinit n anul 6886,
adic 1377-1378 i c Nicodim a
murit n anul 6915 (1406-1407).n
apropierea mnstirii se gasete
Schitul Cioclovina.
Muzee
monumente

si

Muzeul Arhitecturii Populare

Curtioara, nfiinat n anul 1975,
cuprinde un numr de 30 de
obiective care surprind modul de
via al gorjenilor de-a lungul
timpului. El a fost construit n
jurul ansamblului format din Cula Cornoiu i celelalte edificii ridicate de familiile
care l-au stpnit.
Castrul Roman de la Bumbeti Jiu avea rolul de a apra i asigura intrarea n
defileul Jiului precum i de a supraveghea populaia dacic de aici. Castrul a fost
construit i folosit ntre cele dou rzboaie de cucerire a Daciei de ctre romani (101102 i 105-106); a fost construit iniial dintr-un val de pmnt iar mai apoi, n anul
201, s-au ridicat ziduri de piatr. Astzi se mai pstreaz doar latura de est (167 de
metri) i parial latura de sud (88 de metri).
In anul 2002 n interiorul castrului s-a descoperit un tezaur roman imperial alctuit
din 92 de monede din argint, care acoper o perioad de aproape 50 de ani.

Ruinele Mnstirii Viina, situata la intrare in Defileul Jiului, a fost construita din
piatra in timpul lui Mircea cel Batran (1386 1418).
Casa Memorial Constantin Brncui a fost inaugurat in anul 1971, fiind un
monumet de arhitectur rnesc. Constantin Brncui (1876 -1957 ) a fost un
sculptor romn cu contribuii covritoare n sculptura contemporan. Considerat de
unii critici drept cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brncui este fara
indoiala cel mai celebru artist pe care Romania l-a dat omenirii. A urmat coala de
Arte i Meserii n Craiova, la Bucureti si Mnchen; dup ase luni porne te pe jos
prin Bavaria, pana n Frana, de unde ia trenul pn la Paris unde a trit mare parte a
vieii. n 1905 reuete la concursul de admitere la prestigioasa cole Nationale
Suprieure des Beaux-Arts. A murit la 81 de ani, lasand in urma 1200 fotografii si 215
sculpturi de o valoare estetica si culturala incalculabila.; este inmormantat la cimitirul
Montparnasse din Paris. Operele lui sunt expuse la New York, Washington, Paris si
Bucuresti. In 2009 una dintre sculpturile lui Brancusi Madame LR a fost vanduta cu
37 milioane USD.

1
3

Casa Memorial Tudor Vladimirescu - cel care avea sa conduca revolutia de la

1821. Casa este o locuinta tipic taraneasca, cu pridvor de lemn. Cele doua camere ale
sale reusesc sa redea atmosfera satului romanesc de la nceputul secolului al XIX-lea
si sa zugrveasca prin imagini si documente viaa si activitatea lui Tudor. Este situate
la 50 km sud est de Tg-Jiu.

RESURSE ANTROPICE IN ORASUL TG-JIU

Parcul Central Constantin Brncui din Trgu-Jiu reprezint una dintre
principalele atracii ale reedinei judeului Gorj, pentru c aici se gsesc cea mai
mare parte a operelor de art realizate de marele sculptor n oraul care este strbtut
de rul Jiu: Masa Tcerii, Aleea Scaunelor i Poarta Srutului.
Aproape orice turist care ajunge n Trgu Jiu se oprete, inevitabil, n Parcul Central.
n zilele se smbt i duminic, strada din faa parcului este plin de autocare cu
turiti venii din toat ara. Punctul de greutate al parcului l reprezint operele
realizate de Constantin Brncui, care pot fi vzute n toat lumea prin intermediul
camerelor video montate i care transmit imagini live prin intermediul site-lui oficial
al Centrului de Art Constantin Brncui. Parcul Central mai reprezint locul unde
cresc o serie de plante i arbori deosebii, cum ar fi sequoia. n grdina public a
oraului se mai gsete un loc de joac pentru copii i un mic parc de distracii, terase
i chiar o mini grdin zoologic. De asemenea, aleile acoperite de arbori seculari
sunt foarte cutate pe timpul verii, pentru c temperatura scade cam cu zece grade
Celsius. De asemenea, digul special amenajat al lacului de acumulare de pe rul Jiu
reprezint un loc de promenad pentru tineri. Podul vechi unde s-au dus luptele din
primul rzboi mondial face legtura cu o insuli, care a fost amenajat, de
asemenea,n.parc.
Ansamblul sculptural Constantin Brncui de la Trgu-Jiu, cunoscut i sub
numele de Ansamblul monumental de la Trgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor czu i
n timpul primului rzboi mondial, proiectat i construit de Constantin Brncu i. Cele
trei componente sculpturale monumentale, singurele din toat creaia artistului situate
n aer liber Masa Tcerii, Poarta Srutului i Coloana Fr Sfr it, sunt dispuse pe
aceeai ax, orientat de la apus spre rsrit, cu o lungime total de 1.275 m.
Poarta srutului, construit din travertin arat ca un arc de triumf, simboliznd
triumful vieii asupra morii sau trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent
pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a
fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din
Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat
intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.

1
4

Masa tcerii, lucrat n calcar, reprezint masa dinaintea confruntrii n btlia la

care urmeaz s participe combatanii. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin 12
scaune-clepsidre, care l msoar. Totul decurge n tcere
Coloana
inaltarea
octombrie
nlime
compus
respectiv
inferioar
jumtate
numii

Infinitului
reprezinta
cer. Inaugurat la 27
1938, Coloana are o
de
29,35 metri i este
din
15 moduli octaedrici,
avnd la extremitile
i
superioar
cte
o
de
modul. Modulii erau
mrgele
de
ctre
Brncui.Sculptura este
o stilizare a
coloanelor
funerare
specifice
sudului
Romniei.
Denumirea ei
original a fost Coloana
recunotinei
fr sfrit i a fost
dedicat soldailor romni din Primul rzboi mondial czu i n 1916 n luptele de pe
la

1
5

malul Jiului.
Brncui nsui o denumea "un proiect de coloan care, mrit, ar putea sprijini
bolta cereasc".
Almirea Coloanei s-a fcut la faa locului, aplicnd prin pulverizare srm de
alam. Aceasta tehnologie a fost utilizat la vremea respectiv pentru prima dat n
Romnia i a fost adus special din Elveia. Greutatea total a Coloanei (nucleu +
"mrgele") este de 29.173 kg.
Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel se afla pe axul Cii Eroilor si a fost integrata
creatiei brncuiene, realizand o legatur intre elementele ansamblului sculptural.
Ridicat pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruita
intre anii 1927 si 1938 si inaugurata odata cu complexul executat de Brncui, 7
noiembrie 1937. Pictura in stil neobizantin a fost executat in fresca de catre pictorul
gorjean Iosif Keber.

Palatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decoratia exterioar i
cea interioara, in stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei. In
1904 se instaleaz telefoanele si se achizitioneaz un ceas ce va fi montat in turla in
anul 1905.
Biserica Sfintii Voievozi , aflata in Piata Victoriei, in fata Palatului Comunal, este
ctitoria negustorilor Dobre Sirbu si Radu Cupetu ale caror portrete pot fi vazute in
pronaos. Constructia s-a realizat intre 1748-1764, imobilul fiind cunoscut si sub
numele Biserica Negustorilor, Biserica Domneasca si chiar Biserica de la Jiu. Planul
bisericii este in forma de cruce. Constructia a suferit de-a lungul timpului mai multe
interventii care nu i-au alterat forma originala.

Colegiul National Tudor Vladimirescu, cladire monumentala - a fost contruita in

anii 1896 1898. Vizavi, Statuia lui Tudor Vladimirescu, conductorul Revolu iei de
la 1821 i al pandurilor ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre Tudor
Vladimirescu si panduri inainte de a pleca la Pades
Muzeul Judeean Gorj a fost fondat
n anul 1894, prin strdania lui
Alexandru tefulescu. Cldirea a fost
renovat n anii 2007-2008. Sunt
expuse materiale din paleolitic,
neolitic, din epoca bronzului,
perioada
dacic,
daco-roman,
documente din timpul primelor
formaiuni statale, din feudalism i
din perioada modern.
Muzeul de Art a fost nfiinat n
1
6

anul 1984, iar din 1993 funcioneaz n sediul situat n Parcul Central al municipiului.
Ofer vizitatorilor icoane romneti vechi de o valoare artistic deosebit, studii i
picturi de Vasile Blendea i Iosif Keber, pasteluri, exponate din secolul al XVII-lea
aparinnd colilor flamand i italian, picturi de Alexandru Ciucurencu, Corneliu
Baba i muli ali artiti clasici i contemporani.

Stadionul Tudor Vladimirescu este un stadion din Trgu Jiu care gzduiete echipa
de fotbal Pandurii, dar este dotat i cu pist de atletism. Arena a fost inaugurat n
1963, iar n 2005, odat cu promovarea n Liga 1 a echipei locale, a fost complet
renovat, iar baza sportiv a fost mrit cu mai multe terenuri de antrenament dotate cu
gazon natural i sintetic.A fost botezat dup Tudor Vladimirescu, conductorul
Revoluiei de la 1821
2.3 Principalele trasee turistice in zona

Parcul National Domogled-Valea Cernei Infiintat in anul 1990, avand administratie

proprie incepand cu anul 2003, este situat in partea de nor d-vest a judetului Gorj si se
intinde pe suprafata a 3 judete, si anume: Caras-Severin, Mehedinti si Gorj. Parcul
National Domogled-Valea Cernei ocupa suprafata de 23. 185 ha in Caras Severin, in
vestul judetului Mehedinti ocupand suprafata de 8. 220 ha iar in vestul judetului Gorj
cu o suprafata de 29. 806 ha. Suprafata totala a parcului este de 61. 211 ha oferind
fenomene carstice deosebite ,endemisme si raritati floristice.
Accesul in parc este in principal posibil dinspre Dr. Tr. Severin, Orsova, Timisoara,
Caransebes, Targu Jiu, Baia de Arama, Petrosani, Lupeni. Dinspre Dr. Tr. SeverinOrsova-Baile Herculane pe DN 6(E 70) pana la statiunea Baile Herculane si apoi pe
Valea Cemei pe DN 67 D. Dinspre Timisoara-Caransebes pe DN 6(E 70) pana la
Baile Herculane si apoi pe Valea Cemei pe DN 67 D. Dinspre Tg. Jiu-Baia de Arama
pe DN 67 D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau a doua varianta de la intersectia
in localitatea Apa Neagra prin DJ 671 Apa Neagra-Pades-Closani-baraj Valea Mare, la
iesirea din satul Closani catre Valea Mare km 14,700 aflandu-se limita PNDVC.
Dinspre Petrosani-Lupeni-Campul lui Neag pe DN 66A prin Pasul Jiul-Cerna la
km50.
Izvoarele Cernei
De mentionat ca DN 66A care porneste din Petrosani pe traseul Lupeni- Campul lui
Neag, patrunde prin pasul Jiul-Cerna in zona de parc la km 50, coboara la Izvoarele
Cernei (Pod coada lacului de acumulare Iovanu), se desfasoara pe contur lac pana la
baraj Iovanu, continua prin Cerna Sat, Gura Olanului, trece limita Jud. Gorj in CarasSeverin la km 100,9, apoi dupa cca 300 m intra in Jud. Mehedinti pana la km 109
unde se intersecteaza cu DN 67D. De remarcat ca intre km 50 si km 59 drumul este
momentan impracticabil. DN 67D vine de la Baia de Arama, intra in parc in Culmea
Mazdronia la km 66, coboara in Valea Cernei unde se intersecteaza cu DN 66A la km
76,830, continua pe Valea Cernei pana la Pod Cerna-Belareca la km 108,260 unde
este si limita Parcului. Accesul in pare se mai poate face dinspre Dr. Tr. Severin si
Orsova prin DJ Ilovita-Bahna-Podeni apoi pe drumul forestier Topolova sau prin
1
7

localitatea Toplet din DN 6 prin drumul forestier Barza-Balta Cerbului, iar dinspre
Caransebes-Timisoara prin DJ Plugova-Globul Rau-Cornereva.

Defileul Jiului si golul montan Chenia-Dumitra

Zona a ramas salbatica, iar padurea nu a putut fi exploatata din cauza pantelor foarte
abrupte. Intr-un fel, aceasta zona se aseamana cu cea din Defileul Oltului.
Defileul Jiului este cea mai salbatica traversare a Carpatilor Meridionali de catre un rau, cu
paduri virgine si cvasivirgine, in care si-au gasit lacas numeroase specii valoroase din punct
de vedere ecologic. In Parcul National Defileul Jiului au fost inventariate 701 specii de
plante si 441 de specii de animale, din care unele sunt protejate. Intre speciile rare se
numara breiul sau clopoteii. De asemenea, aici vietuiesc scorpioni, vipere, vidre, ursi, rasi.
Zona are un mare potential turistic, fiind bogata in spectaculoase fenomene carstice, precum
grote, puturi naturale sau avenuri. In inima padurii se intalneste un interesant tip de
gospodarii, specifice locului, numite conace, iar pe traseul Bumbesti-Jiu-Petroani pot fi
vizitate manastirile Lainici si Visina.In cuprinsul Parcului National sunt delimitate inca din
anul 2001 trei rezervatii naturale: Padurea Chitu-Bratcu (1319 ha), Stancile Rafaila (1 ha)cloritoid, Piatra Sfinx ul Lainicilor (1 ha).

Defileul Jiului i golul montan Chenia-Dumitra

1
8

Piatra Sfinxul Lainicilor

3.PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE

3.1.Polovragi
Zona cu specific pastoral, pastratoare de traditii populare;
Zona cu valoare peisagistica mare a unitatilor de relief;
Zona cu forme de relief deosebite (abrupturi, stancarii, chei, pesteri, puncte de
belvedere);
Zona cu accesibilitate usoara si medie catre obiectivele turistice;
Distanta mica, 6 km, fata de DN 67;
Localitate situata pe drumul judetean 665 aflat in modemizare prin proiectul
Oltenia de sub munte;
Elemente de interes turistic:- religios : manastirea Polovragi;
-

1
9

 istoric : cetatile dacice, crucea capitanului Ursache;

natural: Cheile Oltetului (3,5 km), pestera Polovragi, Valea Oltetului, Poienile de
sus, fenomenul carstic sura, canionul de nisip, luncile Oltetului;
sportiv/montan: trasee turistice montane, alpinism, canioning, turism de aventura
(rapel si tiroliana de pe pod), mtbike, cicloturism, speologie, vanatoare/pescuit,
etc.;
cultural : Sarbatoarea de Sf. Ilie;
areale naturale protejate: Cheile Oltetului(custode Romsilva/RP (regim
proprietate) - domeniul public), Pestera Polovragi (custode Muzeul Judetean
Gorj/Focul Viu Bucuresti RP-domeniul public), Padurea de castani (custode
Romsilva RP-manastirea Polovragi);
Pestera Polovragi, are peste 20.000 vizitatori anual 1, este a treia pestera din
Romania ca numar de vizitatori, dupa P. Muierilor si P. Ursilor, este cotata ca
potential de atractivitate mediu (2/3 cavernament, 2/3 speleoterme, 1/3 lacuri si
cascade, 0/3 gheata, 0/3 vestigii paleontologice si arheologice), potential de
pozitie 2/3 (mediu), grad dificultate general III/IV, grad dificultate galerie
vizitabila I (minim)2;

Trasee turistice montane:

-Polovragi-Curmatura Oltetului, triunghi albastru. Traseu neatractiv pentru
turismul pedestru datorita lungimii foarte mari, dar excelent pentru
cicloturism/mtbike, enduro, ATV, 4x4 cu legatura catre Voineasa, Sebes,
Petrosani, Ranca;
Manastirea Polovragi - Crucea lui Ursache - Poienile de Sus, cetatile
dacice/Oborul Jidovilor-Luncile Oltetului, punct rosu, traseu insuficient
promovat si nevalorificat de catre localnici in oferta turistica;
Manastirea Polovragi - canionul de nisip - fenomenul carstic Sura, traseu
nemarcat insuficient promovat si nevalorificat de catre localnici in oferta
turistica.
Trasee turistice montane :
Baia de Fier - Curmatura Oltetului , nemarcat . Traseu neatractiv pentru
turismul pedestru datorita lungimii foarte mari dar excelent pentru
cicloturism/mtbike, enduro, ATV, 4x4 cu legatura catre Voineasa, Sebes,
Petrosani, Ranca.;
Baia de Fier - Ranca, triunghi albastru, traseu insuficient promovat si
nevalorificat de catre localnici in oferta turistica.
Baia de Fier - fenomenul carstic Sura, traseu nemarcat, insuficient promovat si
nevalorificat de catre localnici in oferta turistica;

1sursa Muzeul Judetean Gorj

2Sursa Potential Turistic si turism - Editura Universitatii Bucuresti 2001

2
0

3.2. Baia de Fier (exclusiv Ranca)

Zona cu specific pastoral, pastratoare de traditii populare;
Zona cu valoare peisagistica mare a unitatilor de relief;
Zona cu forme de relief deosebite (abrupturi, stancarii, chei , pesteri , puncte de
belvedere);
Zona cu accesibilitate usoara si medie catre obiectivele turistice;
Distanta mica, 5 km, fata de DN 67;
-

y 5

Localitate situata pe drumul judetean 665 aflat in modemizare prin proiectul

Oltenia de sub munte;

Climat montan si submontan placut, cu parametri meteorologici ce ofera
posibilitatea practicarii turismului pe tot timpul anului;
Mediile lunare, anuale si multianuale ale precipitatiilor nu afecteaza
activitatea turistica;
Potential speologic deosebit;
Posibilitate de dezvoltare turistica prin modernizarea drumului pe Valea
Galbenului;
Posibilitate de dezvoltare a domeniului schiabil si imbunatatirea accesului
catre
Statiunea Ranca prin constructia unui telescaun (900-1000 m ) si a unei partii
de schi;
Posibilitatea dezvoltarii domeniului schiabil in zona Papula - Micaia.
Expunere sudica , altitudine 1600-2200m .
In zona Complexului turistic exista un teren de sport adecvat organizarii de activitati
sportive si cantonamente pentru sportivi;
Elemente de interes turistic:
religios: biserica Baia de Fier, biserica de lemn Sohodol (1809);
natural: Cheile Galbenului (0,8 km), Pestera Muierilor, Pestera Iedului, Valea
Galbenului, fenomenul carstic Sura;
sportiv/montan : trasee turistice montane, alpinism, canioning, turism de aventura
(rapel si tiroliana de pe pod), mtbike, cicloturism, speologie, vanatoare/pescuit,
etc;
cultural: festivalul pastoral Coboratul oilor de la munte;
areale naturale protejate : Cheile Galbenului (custode Romsilva/RP- (regim
proprietate - domeniul public ), Pestera Muierilor (custode Primaria Baia de
Fier/Clubul Speologic Hades Ploiesti RP-domeniul public);
Zona nu este sub nici o influenta de poluare, practic are grad de poluare aproape
de minim, poate valorifica produse naturale, ecologice.
Pestera Muierilor, are foarte multi vizitatori anual (sursa Primaria Baia de Fier),
este prima pestera din Romania ca numar de vizitatori, este cotata cu potential de
atractivitate mare (2/3 cavernament, 3/3 speleoterme, 0/3 lacuri si cascade, 0/3
2
1

gheata, 2/3 vestigii paleontologice si arheologice, potential de pozitie 2/3 (mediu)

, grad dificultate general II/IV , grad dificultate galerie vizitabila I (minim) ;
Trasee turistice montane :
Baia de Fier - Curmatura Oltetului , nemarcat . Traseu neatractiv pentru turismul
pedestru datorita lungimii foarte mari dar excelent pentru cicloturism/mtbike,
enduro, ATV, 4x4 cu legatura catre Voineasa, Sebes, Petrosani, Ranca.;
Baia de Fier - Ranca, triunghi albastru, traseu insuficient promovat si
nevalorificat de catre localnici in oferta turistica.
Baia de Fier - fenomenul carstic Sura, traseu nemarcat, insuficient promovat si
nevalorificat de catre localnici in oferta turistica;
Semnalizare rutiera atractiva a obiectivelor turistice la intrarile in
localitate sau la intersectiile de drumuri.

3.3. Novaci (exclusiv Ranca)

Zona cu specific pastoral, pastratoare de traditii populare;
Zona cu valoare peisagistica medie a unitatilor de relief;
Zona cu forme de relief atractive: stancarii, chei, puncte de belvedere in Valea
Gilortului si zona de plai catre muntele Cerbu;
Zona cu accesibilitate usoara si medie catre obiectivele turistice;
Distanta mica, 18 km, fata de DN 67;
Localitate situata pe drumul 665 aflat in modemizare prin proiectul Oltenia de
sub munte;
Zona inclusa in circuitul sportiv national de automobilism viteza pe traseu
montan;
Climat montan si submontan placut, cu parametri meteorologici ce ofera
2
2

posibilitatea practicarii turismului pe tot timpul anului;

Mediile lunare, anuale si multianuale ale precipitatiilor nu afecteaza activitatea
turistica;
Elemente de interes turistic:
religios: Bisericile de lemn Bercesti si Hirisesti;
natural: Valea Gilortului (30 km);
sportiv/montan: trasee turistice montane, mtbike, cicloturism, vanatoare/pescuit, etc.;
cultural: festivalul si targul Prinsul muntelui;
areale naturale protejate: Padurea de molid si fag Macaria (custodeRomsilva
Gorj),Padurea de stejar Barcului (custode Romsilva Gorj);
Zona nu este sub nici o influenta de poluare, practic are grad de poluare aproape de
minim, poate valorifica produse naturale, ecologice.
Trasee turistice montane :
Novaci - muntele. Cerbu - Ranca, triunghi rosu. Traseu neatractiv pentru turismul
pedestru datorita lungimii foarte mari dar, excelent pentru cicloturism/mtbike,
enduro, ATV, 4x4 cu legatura catre Voineasa, Sebes, Petrosani;
Novaci - Valea Gilortului - Cioaca Dalbanului - Ranca, punct rosu, traseu
insuficient promovat si nevalorificat de catre localnici in oferta turistica. Traseu
neatractiv pentru turismul pedestru datorita lungimii foarte mari dar excelent
pentru cicloturism/mtbike, enduro, ATV, 4x4 cu legatura catre Voineasa, Sebes,
Petrosani. Traseul si-a pierdut din interes odata cu realizarea DN 67 C Novaci Ranca prin muntele Cerbu;
Cioaca Dalbanului - creasta Parangului - vf. Plescoaia, cruce rosie, insuficient
promovat si nevalorificat de catre localnici in oferta turistica. Traseul este folosit
in principal pentru retragerea in regim de urgenta din zona alpina inalta a
masivului Parang

3.4 Ranca (Novaci si Baia deFier)

Denumirea Ranca, brand cu recunoastere si impact pe piata turistica; Zona cu
excelent potential de iarna (strat de zapada corespunzator practicarii sporturilor de
iarna de minim 120 zile /an, cu maxime de pana la 150-160 zile /an);
Singura zona de practicare a sporturilor de iarna (schi alpin) din partea de Sud a tarii
intre Valea Prahovei si partea de Vest a tarii-Muntele Mic-Caransebes;
Pozitia geografica o avantajeaza in atragerea clientilor din minim 6 judete ale tarii,
Gorj, Mehedinti, Dolj, Olt, Valcea, Arges si partial din Bucuresti, clienti care evita
parcurgerea de distante suplimentare de 70-100 km pe Defileul Jiului catre statiunile
Rusu-Petrosani si Straja- Lupeni, 140 km pe Defileul Oltului catre statiunea Paltinis
sau 100 - 130 km pe aglomeratul DN1 catre statiunile din Valea Prahovei;
Zona cu dezvoltare exponentiala a structurilor de cazare atat in circuitul privat cat si
in cel public turistic;
Posibilitate de dezvoltare foarte mare a domeniului schiabil, peste 15 partii de
diverse grade de dificultate, fiind unul dintre cele mai mari domenii schiabile din
tara;
2
3

 Posibilitate de dezvoltare a domeniului schiabil catre zona alpina inalta, 2000 - 2200
m, avand toate conditiile sa devina una dintre cele mai inalte statiuni din tara,
avantaj in mentinerea stratului de zapada un numar cat mare de zile;
Posibilitate de dezvoltare in urmatoarele 12-24 de luni prin implementarea unui
proiect cu finantare externa prin care se realizeaza reteaua de canalizare,
microstatiile de epurare a apei si un telescaun in partea de Nord a zonei si care
deschide domeniul schiabil catre zona alpina;
Posibilitate de extindere a statiunii prin concesionarea de noi terenuri in zona
muntele Plopu, proprietar Obstea Cerbul - Novaci;
Zona cu bun potential de vara (trasee turistice, zone de zbor liber- parapanta si
deltaplan, acces facil pedestru catre zona alpina inalta); Zona apartine unor
comunitati cu specific pastoral, pastratoare de traditii populare;
Zona cu valoare peisagistica mare a unitatilor de relief;
Zona cu forme de relief deosebite (abrupturi, stancarii, puncte de belvedere);
Zona cu accesibilitate usoara pe timp de vara;
Distanta mica, 30 km, fata de DN 67;
Localitate situata la 16 km pe drumul 665 aflat in modernizare prin proiectul Oltenia
de sub munte;
Climat montan si submontan placut, cu parametri meteorologici ce ofera
posibilitatea practicarii turismului pe tot timpul anului;
Mediile lunare, anuale si multianuale ale precipitatiilor nu afecteaza activitatea
turistica;
Posibilitate de dezvoltare turistica prin modernizarea drumului pe valea Galbenului
si constructia unui telescaun care sa asigure accesul turistilor catre si dinspre
statiune;
Posibilitate de dezvoltare turistica prin modernizarea drumului pe valea Gilortului si
constructia unui telescaun care sa asigure accesul turistilor catre si dinspre statiune;
Posibilitatea dezvoltarii domeniului schiabil in zona Papula - Micaia. Expunere
sudica, compensata de altitudinea mare, de 1600-2200m; Statiunea beneficiaza de
asistenta permanenta Salvamont si de o moderna Baza de salvare si interventie in
cazul accidentelor montane;
Elemente de interes turistic:
- natural : zona alpina inalta a masivului Parang;
- sportiv/montan: schi alpin, schi de tura, patinaj, drumetii cu ATV, zbor liber cu
parapanta si deltaplan, trasee turistice montane, alpinism de iarna, mtbike,
cicloturism, vanatoare/pescuit, etc.
- areale naturale protejate: Muntele Parang-rezervatie naturala pentru care se
doreste extinderea catre Valea Gilortului, Valea Galbenului, Valea Oltetului si
transformarea in Parcul National Parang

Trasee turistice montane:

- Ranca - Obarsia Lotrului, triunghi rosu. Traseu atractiv pentru turismul pedestru,
asigura si legatura cu traseul principal de creasta spre Vest catre Rusu-Petrosani
si spre Est catre Curmatura Oltetului si excelent pentru cicloturism/mtbike,
enduro, ATV, 4x4 cu legatura catre Voineasa, Sebes, Petrosani;
2
4

Ranca- Baia de Fier, triunghi albastru, traseu insuficient promovat si nevalorificat

de catre localnici in oferta turistica.
- Ranca-Mt.Cerbu-Novaci, triunghi rosu. Traseu neatractiv pentru turismul
pedestru datorita lungimii foarte mari dar excelent pentru cicloturism/mtbike,
enduro, ATV, 4x4 cu legatura catre Voineasa, Sebes, Petrosani;
- Ranca-valea Gilortului-Novaci, punct rosu, traseu insuficient promovat si
nevalorificat de catre localnici in oferta turistica. Traseu neatractiv pentru
turismul pedestru datorita lungimii foarte mari dar excelent pentru
cicloturism/mtbike, enduro, ATV, 4x4 cu legatura catre Voineasa, Sebes,
Petrosani. Traseul si-a pierdut din interes odata cu realizarea DN 67 C Novaci Ranca prin muntele Cerbu;
- Semnalizare rutiera neatractiva a obiectivelor turistice la intrarile in localitate sau la
intersectiile de drumuri.

RANCA

2
5

PROGRAM PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

GORJ

3.5. Staiunea Scelu

Se afl n judeul Gorj, la est de oraul Tg-Jiu, n culoarul de vale pe care l-a creat rul Blahnia
la traversarea dealurilor subcarpatice. n staiune se poate ajunge din Tg-Jiu pe DN 67 TgJiuRm.Vlcea i apoi pe DJ 661, parcurgndu-se 32 de km., sau venind dinspre Rm.Vlcea ( 80
km ) i Dealurile care mrginesc staiunea Scelu (dl. Ciocadia la est i dl. Scelu la vest) se
ncadreaz tectonic n anticlinalul Tg-Jiu-Scelu-Ciocadia (I. Huic, 1997). Rocile componente
ale anticlinalului (conglomerate, microconglomerate, calcare, gresii), de vrst teriar, sunt
afectate de numeroase falii i fisuri prin care ajung la suprafa apele minerale. Rul Blahnia,
prin crearea unei vi nguste i adnci la traversarea dealurilor subcarpatice, a pus n eviden
izvoarele minerale cu caracter ascendent.
-

Potenialul surselor hidrominerale este valorificat la Scelu prin bazine cu ap mineral,

izvoare i foraje.Bazinele cu ap mineral au valoare terapeutic prin coninutul bogat n
sulf, clor, brom i iod.

Bazinul nr. 1, dei mic prin suprafa, este important prin stratul gros de nmol terapeutic ce se
folosete la tratarea bolilor reumatismale; debitul izvoarelor ce ies prin fisurile conglomeratelor
este de numai 2,6 m3 /zi.
Bazinul nr. 2 are un debit al izvoarelor de 15 m3 /zi, o suprafa de 550 m2 ; mineralizaia total
a apei este cuprins ntre 34950-53560 mg/l. i la acest bazin este important nmolul terapeutic
ce se formeaz anual.
Bazinul nr. 3, cu o suprafa de 800 m2 i un debit al izvoarelor de 9 m3 /zi, beneficiaz de un
aport de ap mineral de la un foraj alturat. Mineralizaia total este n jurul valorii de 44520
mg/l.
Bazinul nr. 4, cu suprafa de 3000 m2 , are adncimi de 2-2,5 m, un debit al izvoarelor de 17 m
3 /zi i mineralizaie total de 44500 mg/l. Prin pompare din acest bazin se asigur i apa
mineral necesar bilor la cad. n trecut bolnavii care se vindecau de afeciuni reumatice l-au
numit Izvorul tmduirii.
Izvoarele minerale, nafara celor de pe fundul celor 4 bazine, au proprieti curative distincte:
- Izvorul de ochi, numit i Sadoveanu, se afl n albia minor a rului Blahnia, apa lui cu o
mineralizaie total de 47090 mg/l este folosit de multe decenii la vindecarea unor boli ale
ochilor.
- Izvorul Scelata (Sfnta Treime) situat pe versantul stng al rului Blahnia n partea de sudest astaiun ii, apare pe o falie ce separ conglomeratele de Scelu cu isturile argilobituminoase. Analizele chimice 287 fcute din 1954 pn n prezent, arat o mineralizaie total
ntre 2248-3282 mg/l. Datorit efectelor hidrogenului sulfurat asupra organismului, apa
izvorului este utilizat pentru tratarea gastritei hipotone, colitei, diabetului zaharat, intoxicaiei
cu metale grele.
Principalele afeciuni care pot fi tratate la Bile Scelu sunt:
- afeciuni ale aparatului locomotor (afeciuni reumatismale, inflamatorii, degenerative,
abarticulare, osteoporoz).

2
7

PROGRAM PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

GORJ

- afeciuni neurologice periferice (pareze uoare, paralizii)

4.Analiza bazei-tehnico materiale si a ofertei de servicii

Unitati de cazare

Evolutia numarului de unitati de cazare turitica in perioada (2009-2015)

Tipuri de structuri
de primire
turistica

Judet
e

Localitati

Hoteluri
Gorj
TOTAL
Hosteluri
Gorj
TOTAL
Moteluri
Gorj
TOTAL
Vile turistice
Gorj
TOTAL
Cabane turistice
Gorj
TOTAL
Popasuri turistice
Gorj
TOTAL
Pensiuni turistice
Gorj
TOTAL
Pensiuni
Gorj
TOTAL
agroturistice
Total
Gorj
TOTAL
Sursa: Institutul National de Statistica

Anul
2009

Anul
2010

Numar Numar
13
11
1
5
3
4
1
1

Ani
Anul
Anul Anul
Anul
Anul
2011
2012
2013
2014
2015
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
15
15
15
17
16
4
4
4
4
4
6
7
7
7
6
1
2
2
3
3

5
1
4

6
1
14

7
1
18

7
1
18

7
1
18

7
1
20

7
1
22

33
61

19
61

17
69

25
79

25
79

28
87

26
85

Din datele din tabel se observa ca numarul unitatilor de cazare ,ramane relative constant.

In cei sapte ani numarul hotelurilor,hostelurilor si motelurilor creste cu 3 unitati,vilele

si cabanele turistice cu 2 unitati,iar cea mai mare crestere o au pensiunile turistice care
au crescut cu 18 unitati,in timp ce pensiunile agroturistice au scazut cu 7 unitati.

Capacitatea si activitataea de cazare turistica 2005-2013

Anii

Capacitate cazare

2005

Existenta
(locuri)
1320

2010

1974

556,4

2011

2255

657,0

Sosiri

Innoptar
i

Indici de utilizare
a capacitatii in
functiune %

In functiune
(mii locuri-zile)
339.0

37,6

84,6

24,9

55,0

105,7

19,0

63,8

20,8
136,7

2012

2
8

2509

728,6

74,6

173,3

23,8

PROGRAM PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

GORJ

2013

2521

766,9

75,1

171,2

22.3

Sursa:www.insee.ro
Se constata o evolutie ascendenta a numarului de locuri de cazare ca si in cazul
numarului de sosiri si innoptari.

Caracteristici functional comerciale ale principalelor unitati de alimentatie

Aceasta se refara la facilitatile de alimentatie pentru servirea mesei turistilor pe

durata sejurului temporar la destinatiile turistice.
A doua componenta importanta a infrastructurii turistice este cea a structurilor de
restauratie pentru turism. La nivelul judetului Gorj acestea au cunoscut ritmuri de
dezvoltare superioare celor inregistrate in infrastructura generala si cea de cazare.
Restaurantul este unitatea care mbin activitatea de producie culinar cu cea de
desfacere (servire), oferind clienilor o gam variat de preparate culinare, produse
de cofetrie patiserie, buturi, precum i produse pentru fumtori.
Restaurant Brancusi ofera preparate specifice zonei si specialitati din bucataria
arhaica romaneasca.
- are in compeneta sa 3 sali,cea mai mare avand capacitatea de 300 locuri.
- Este amplasat langa PARCUL BRANCUSI
Restaurantul Pensiunii Casa Danielescu are o capacitate de 60 de locuri, o
cafenea (fumatori si nefumatori) cu 40 de locuri si 3 terase cu un numar total de
100 de locuri.
Restaurant Cheile Olteului are o capacitate de 50 de locuri.
5.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Numarul turistilor sositi- reprezinta numarul turistilor cazati in unitatile de cazare

turistica se cuprind toate persoanele (romani si straini) care calatoresc in afara
localitatilor in care isi au domiciliul stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni si stau
cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in zone vizitate din tara; motivul
principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate remunerata in
locurile vizitate.
5.1 Sosiri ale turistilor in judetul Gorj perioada 2009-2013
Tipuri
de
struct
uri de

2
9

Tipur
i de
turist
i

Anul
2009

Ani
Anul
Anul
Anul
2010
2011
2012
UM: Numar persoane

Anul
2013

PROGRAM PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

GORJ

Numar
persoa
ne

Numar
persoa
ne

Numar
persoa
ne

Total
59062
54967
63832
Roma
ni
56159
52422
60975
Strai
ni
2903
2545
2857
Sursa: Institutul National de Statistica

74622

75125

70870

71125

3752

4000

primir
e
Total

Numar
persoa
ne

Numar
persoa
ne

Se observa ca numarul de sosiri creste de la un an la altul,insa Gorjul nu se afla

printe preferintele turistilor avand un numar relativ mic al turistilor sositi.

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,

pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, in Judetul GORJ, in 2011

Tipuri de structuri
de primire
turistica

NR
.TURISTI
Romani
36660
3160
6501
175
2303
6370

Straini
1824
105
583
20
22
225

5806
60975

78
2857

Total
Hoteluri
38484
Hosteluri
3265
Moteluri
7084
Vile turistice
195
Cabane turistice
2325
Pensiuni turistice
6595
Pensiuni
agroturistice
5884
TOTAL
63832
Sursa: Institutul National de Statistica

Se inregistreaza un numar mic de sosiri (22 turisti )ale turistilor straini in special in
unitatile de cazare de tip - Cabane turistice fata de turistii romani (2303turisti)care
reprezinta majoritate din totalul de 2325.
5.2 Numarul innoptarilor inregistrate in unitati de cazare existente
Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri,
judetul Gorj 2010-2014
Ani
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
2010
2011
2012
2013
2014
Tipuri de structuri de
primire turistica
UM: Numar
Numa Numa Numa Numa Numa
r
r
r
r
r
11526 11061 10203
Hoteluri
70266 86755
0
5
4
3
0

PROGRAM PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

GORJ

Hosteluri
4848
Moteluri
7028
Vile turistice
446
Cabane turistice
789
Popasuri turistice
57
Pensiuni turistice
7189
Pensiuni agroturistice
15103
Sursa: Institutul National de Statistica

6068
8160
553
3805
:
13282
18098

4616
10976
735
4399
:
21458
15872

4499
11624
976
4700
:
22405
16352

12936
8985
1467
2045
:
21023
20247

Numarul turistilor este in crestere ,accestia preferand cel mai mult hotelul din totalul
unitatilor de cazare

Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistca ,pe tipuri de structure de

primire in 2014

Tipuri de structuri
de primire turistica
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice
Pensiuni turistice
Pensiuni
agroturistice
TOTAL
SURSA: Insitutul
National de

NR.TURISTI
Total
102034
12936
8985
1467
2045
21023

Romani
97103
12543
8268
1435
2039
19702

Straini
4931
393
717
32
6
1321

20247
168737

19853
160943

394
7794

Statistica

5.3 Sejurul mediu

Sejurul turistic reprezinta intervalul de timp in care un turist consuma pachetul de servicii
turistice in aceeasi destinatie turistica.
Sm=nr.innoptari/nr.turisti sositi
Sejurul mediu in judetul Gorj in peroada 2010-2014

Anii

Sursa
3
1

Sejurul mediiu
(zile)

Anul 2010
1.923445
Anul 2011
2.141888
Anul 2012
2.322586
Anul 2013
2.278483
Anul 2014
2.167992
:Date prelucrate dupa Institutul National de Statistica

PROGRAM PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

GORJ

Din datele tabelului se observa o scadere a sejurului mediu in anul 2014-2,16 fata de anul
2013 unde meniul mediu este de 2,27.
Evoluta sejuriului mediu in Gorj
12
10
8
6
4
2
0

2.14

2.32

2.28

2.17

In anul 2012 sejurul mediu creste,urmand ca

in ultimi ani sa scada cea ce insemna ca turisti petrec mai putine zile in Gorj decat in anul
2012.
5.4 Densitatea turistica in raport cu populatia/suprafata 2012-2014
Densitatea circulatiei turistice pune in legatura directa circulatia turistica cu populatia
rezidenta a tarii (zonei, regiunii) receptoare. Acest indicator se calculeaza ca raport intre
numarul turistilor sositi in zona X (T)si populatia rezidenta a zonei X (P):

ANII
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014

Densitatea in raport
cu
populatia(turist/locuit

or)

Densitatea in
raport cu
suprafata(turist/km
)

0.20

13.32

0.20

13.41

0.21

13.89

Sursa :Date prelucrate dupa Institutul National de Statistica

Crestera mica,a densitati turistice in raport cu populatia se datoreaza numarului mic sositi in
judet.

5.5 Gradul de ocupare 2009-2014

Anii
Anul
Anul
Anul
Anul
3
2

2009
2010
2011
2012

Gradul de
ocupare
20.19%
19.00%
20.81%
23.79%

PROGRAM PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

GORJ

Anul 2013
Anul 2014

22.32%
22.15%

Sursa :Date prelucrate dupa Institutul National de Statistica

In perioada studiata se observa o crestere a gradului de ocupare de la 20.19% la 22.15%.

6.Propuneri de valorificare a potenialului turistic

Eforturile actuale sunt ndreptate ctre zonarea i integrarea zonei turistice Gorj,
administrarea amplasamentelor, proiectarea arhitectural i peisagistic, programarea turistic,
finanarea pentru management i planificare turistic, finanarea dezvoltrii infrastructurii,
finanarea principalelor puncte de atracie, finanarea hotelurilor i a altor faciliti i servicii
comerciale.
n completarea acestui plan de dezvoltare turistic propun o serie de soluii care s
mbunteasc circulaia turistic a judeului Gorj i prin care s se reueasc o cretere la
nivelul sosirilor n jude, al nnoptarilor i mai ales al duratei medii a sejurului, care n ultimii
ani a nregistrat o tendin de scdere.
Pornind de la cauzele ce determin evoluia indicatorilor circulaiei turistice, o prim
propunere pentru creterea numrului turitilor, att romni ct i strini, ar fi construirea unui
aeroport n municipiul Targu- Jiu, prin care turitii sa beneficieze i de transport aerian,
nemaifiind att de afectai de infrastructura deficitar a Romniei. O dat cu intrarea Romniei
n Uniunea European oportunitile de dezvoltare ale judeului cresc prin programele de
finanare i de atragere a investitorilor, iar una din direciile principale ar trebui s se ndrepte
ctre o mai buna instruire a personalului, n dezvoltarea resurselor umane, sporind astfel
calitatea serviciilor oferite.
De asemenea propun o mai bun valorificare a potenialului turistic prin amenajarea
peterilor de care dispune judeul Gorj, acesta detinnd aproximativ 20% din peterile rii, aici
aflndu-se 2000 de peteri, multe din ele nevalorificate.
n vederea dezvoltrii potenialului schiabil, o soluie ar fi creearea de prtii amenajate
corespunztor practicrii acestor sporturi la un nivel ct mai nalt, asemeni celor din Europa,
ntrucat judeul ofer condiii excelente pentru realizarea acestora.
O important resurs nevalorificat nc la adevrata ei valoare o reprezint frumuseea i
calitatea locurilor simple de la ar. Dezvoltarea lor ca centre culturale, cu o ndelungat
tradiie,
reprezint tot attea argumente pentru dezvoltarea unui turism rural n judeul Gorj.
Creearea de restaurante i uniti de primire a turitilor care s ofere meniuri ecologice,
meniuri tradiionale romneti la standarde ct mai nalte din punct de vedere al calitii
serviciilor ct i asigurarea unor trasee bine organizate, ar contribui la meninerea pe o perioad
mai ndelungat a turitilor n jude.
O alt propunere venit n scopul meninerii turitilor n jude o constituie diversificarea
ofertei turistice. In pachetele turistice se pot include zboruri cu elicopterul sau zboruri de
agreement cu avioane de categorie uoar, astfel nct turitii s poat admira frumuseea zonei
i de la nlime. De asemenea n oferta turistic se pot include i practicarea de sporturi
extreme pentru mptimiii acestora precum: parapant, parautism, escaladare, srituri cu
coarda elastic etc.

3
3

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

Bibliografie:
http://www.insse.ro/
http://turism.gov.ro/
http://www.gorjtourism.ro
http://www.infotravelromania.ro/targu-jiu.html
http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=560
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj
http://www.cjgorj.ro/
http://www.worldwideromania.com/starea-drumurilor/judetul-gorj/
http://www.comoaranoastra.ro/judetul/gorj/obiective_turistice
http://www.monumenteoltenia.ro/category/monumente/
http://www.cjgorj.ro
http://gorj-turism.ro/
http://salvamontgorj.ro/organizare/
http://www.rancaonline.ro
http://www.muzeulgorjului.ro/
http://pe-harta.ro/gorj/
Potential Turistic si turism - Editura Universitatii Bucuresti 2001

34