Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Geografie
TICULESCU Iuliana-Gabriela
TOMA Daniela-Maria
Grupa: 309
BUCUREȘTI,
2023
1/23
CUPRINS:
1. Contribuția membrilor echipei………………………………………………………….....2
2. Introducere………………………………………………………………………………...2
3. Metodologie……………………………………………………………………………….3
4. Scopul proiectului…………………………………………………………………………4
5. Conținut…………………………………………………………………………………...4
5.1 Partea I…………………………………………………………………………………….4
5.2 Partea a II-a………………………………………………………………………………18
6. Concluzii…………………………………………………………………………………22
7. Bibliografie/Webografie…………………………………………………………………23
2. INTRODUCERE
Transporturile joacă un rol vital în societate și în economie, calitatea vieții noastre depinzand de
un sistem de transport eficient și accesibil. În același timp, transporturile sunt o sursă majoră de
presiune asupra mediului în Uniunea Europeană (UE) și contribuie la schimbările climatice, la
poluarea atmosferică și la zgomot. De asemenea, ele implică ocuparea unor fașii întinse de teren
și contribuie la expansiunea urbană, la fragmentarea habitatelor și la impermeabilizarea
suprafețelor.
În UE, o treime din cantitatea totală de energie finală se consumă în sectorul transporturilor, iar
cea mai mare parte a acestei energii provine din petrol. Aceasta înseamnă că transporturile sunt
răspunzătoare de o parte importantă din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, fiind un factor
cu contribuție majoră la schimbările climatice. Majoritatea celorlalte sectoare economice,
precum producerea de energie electrică și industria, și-au redus emisiile începand din 1990, în
schimb emisiile provenite din transporturi au crescut. În prezent, acestea reprezintă peste un sfert
din totatul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE și nu se întrevede o inversare a acestei
tendințe. Din această cauză, sectorul transporturilor este un obstacol major în calea obiectivelor
UE în materie de protejare a climei. Autoturismele, furgonetele, camioanele și autobuzele produc
peste 70% din totatul emisiilor de gaze cu efect de seră asociate transporturilor. Restul provine,
în principal, din transportul maritim și din cel aerian.
2/23
(NO2), dăunează sănătății umane și mediului. Deși poluarea atmosferică provocată de
transporturi a scăzut în ultimul deceniu ca urmare a introducerii standardelor de calitate a
carburanților, a standardelor Euro privind emisiile provenite de la vehicule și a utilizării unor
tehnologii mai curate, concentrațiile de poluanți atmosferici sunt încă prea ridicate.
Poluarea fonică reprezintă o altă problemă majoră de mediu cu efecte asupra sănătății care este
asociată transporturilor. Traficul rutier reprezintă cea mai răspandită sursă de zgomot, peste 100
de milioane de oameni fiind afectați de niveluri dănătoare în țările membre ale AEM. Alte surse
majore de zgomot sunt traficul aerian si căile ferate.
În plus, infrastructura turistică de transport are un impact puternic asupra peisajului, deoarece
împarte zonele naturale în porțiuni mici, cu consecințe grave pentru animale și pentru plante.
3. METODOLOGIE
Sub aspectul demersului metodologic, definim inițial conceptul de „metodă” în sens geografic.
Astfel, în sens geografic, prin metodă, înțelegem: „calea (procedeul sau succesiunea de
procedee), structurată într-un mod organizat și sistematic de lucru, prin care se ajunge la
cunoașterea obiectului de studiu.1” Pe larg, spre elaborarea prezentei lucrări, s-au folosit
procedee precum metoda stabilirii obiectivelor cercetării (prin care a fost ales și în același timp
înțeles scopul prezentei lucrări), metoda colectării datelor (ce a inclus realizarea unei baze
statistice de speță demografică și implicit cu rezonanțe economice), metoda analizei statistice a
3/23
datelor (analiza bazei de date obținute prin intermediul metodei anterioare), metoda grafică
(conturarea unor materiale grafice care să denote importanța prelucrării datelor statistice),
metoda cartografică (prelucrarea cartografică, prin intermediul soft-urilor de specialitate a
datelor vectoriale înspre a obține materiale de o acuratețe veridică), metoda comparației și
metoda clasificării și ordonării (folosite înspre a prelucra baza de date științifică, culeasă din
extinderea spațială ridicată a literaturii de specialitate).
c) Etapa grafică – a presupus realizarea unor grafice pe baza cărora s-a realizat analiza
demografică
4. SCOPUL PROIECTULUI
5. CONȚINUT
5.1 PARTEA I
a) Partea teoretică:
4/23
Mijloacele de transport au un rol bine definit în activitatea de transporturi; utilizarea fiecărui
mijloc de transport se caracterizează printr-o serie de avantaje și dezavantaje economico-
organizatorice privind capacitatea, continuitatea, rapiditatea, comoditatea, economicitatea etc. a
transporturilor, care limitează, în ultimă instanță condițiile de folosire în economia națională a
mijloacelor respective de transport.
Transport rutier
Infrastructura ruteră a Romaniei este printre cele mai puțin dezvoltate din Europa din punct de
vedere al acoperiri, și are un nivel scăzur al conectivității cu alte state membre UE și un nivel de
siguranță scăzut. Romania are în prezent aproximativ 400 Km de autostradă.
Din punct de vedere al lungimii, Romania are cea mai scurtă lungime de autostrăzi din ECE,
aproximativ 400 Km, în timp ce Ungaria și Polonia au peste 800 Km sau Germania (10.000 Km).
A existat o creștere puternică a transportului rutier de mărfuri de la peste 5000 mil. T-Km în
1998 la peste 20.000 mil. T-Km în 2008, iar volumul transportului rutier naținal se îmbunătățește
încet.
Sectorul transportului cu camioane în România este competitiv; totuşi, din întreaga flotă din
România, aprox. 75% din camioane furnizează servicii pieţei europene. De asemenea, din
ianuarie 2012, pentru a marca etapa următoare în liberalizarea sectorului de transport rutier din
Europan – operatorii români de camioane pot accesa piaţa internă în cadrul extinderii serviciilor
de cabotaj în UE9. Operatorii s-au alăturat celor din Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria
şi cele trei State baltice, care aveau dreptul de a desfăşura maxim trei operaţiuni de transport
intern în statele membre pe o perioadă de şapte zile, ca urmare a unei operaţiuni internaţionale
din mai 2009.
Transportul de mărfuri joacă un rol crucial pentru dezvoltarea economică și pentru bunăstarea
unei națiuni. El leagă producătorii de consumatori, punând în timp util bunurile și serviciile la
dispoziția acestora din urmă. Lanțul de distribuție este esențial pentru orice proces productiv și
are impact direct asupra eficienței economice, competitivității sau productivității factorilor de
producție (mai ales capital).
Calitatea și dezvoltarea acestui tip de serviciu depinde esențial de starea infrastructurii rutiere.
5/23
Costurile suplimentare generate de o infrastructură de transport de mărfuri insuficient dezvoltată
se răsfrâng direct asupra costului la care se vând aceste bunuri pe piață și, implicit, asupra
costului vieții în general (mai ales când vorbim de bunuri vitale cum ar fi alimentele sau
îmbrăcămintea). Costurile asociate infrastructurii de transport de mărfuri (costurile cu logistica,
distribuția în teritoriu a produselor, costuri de depozitare etc.) sunt similare unor costuri fixe pe
care producătorii de bunuri și servicii cu greu pot să le reducă sau să nu le includă în prețul final
de vânzare pe piață al acestora.
În România, dezvoltarea transportului rutier de mărfuri a fost puternic afectat de criză, care a
redus la jumătate volumul de mărfuri transportate rutier, odată cu prăbușirea consumului /
producției, mai ales cele interne. Recuperarea de după criză se face anevoios. După aproape 10
ani nu am reușit să ne repoziționăm la volumul anterior crizei.
În cazul României, scăderea volumului de mărfuri a fost mai mare decât cea de la nivel
european, ceea ce înseamnă că țara noastră a fost afectată de criză în mai mare măsură. În plus,
recuperarea s-a produs mult mai lent decât în Uniunea Europeană.
Deși România este o țară de dimensiune medie spre mare, transportul de mărfuri de pe teritoriul
românesc are o pondere redusă în totalul Uniunii Europene (în jur de 2-3%, cu o recuperare
foarte lentă a acestui procent după criză).
Transport feroviar
Transportul feroviar public din Romania constituie, prin natura sa, un sector strategic de interes
național, reprezintă un serviciu public esențial pentru societate, contribuie la libera circulație, la
rezolvarea unor interese majore ale economiei, la deplasarea persoanelor, mărfurilor și a altor
bunuri, în interiorul țării și în trafic internațional, cu un grad înalt de siguranță, în condiții
ecologice, eficente și îndeplinește sarcini specifice pentru nevoile de apărare a țării.
Sectorul transportului feroviar de marfă este de o importanță ridicată, atat pentru funcționarea
economiei în ansamblu, dar prezintă totodată un impact semnificativ și asupra consumatorilor.
Transport naval
6/23
înregistrate, deşi are doar 1000 de km navigabili. Aceasta demonstrează că există încă loc de
dezvoltare pe Dunăre. Pentru România, este foarte important de utilizat capacitatea de transport
fluvial deoarece ea reprezintă o soluţie logistică mai ieftină. Reţeaua europeană de fluvii şi
canale are 3500 de km şi leagă sute de oraşe şi regiuni industriale. Rinul, Main-ul şi Dunărea
reprezintă un coridor fluvial între Marea nordului şi Marea Neagră.
Un alt mijloc important de transport este reţeaua extinsă de fluvii navigabile (peste 1500 de km
în 2009) cu transportul naţional având cele mai mari volume transportate şi cu transportul
internaţional şi de tranzit în creştere. Principalele pieţe pe cale fluvială sunt Serbia, Ungaria,
Bulgaria şi Austria în zona Dunării, precum şi Germania şi Ucraina. A existat o puternică
creştere a transportului fluvial de mărfuri (aprox 12.000 milioane T-km în 2008 faţă de mai
puţinde 4000 în 2002), dar cu volume mult mai mici transportate decât în Olanda.
Transportul maritim prin portul Constanţa absoarbe jumătate din volumele totale exportate şi
importate, în timp ce transportul rutier şi cel feroviar ocupă cote egale, transportul rutier fiind
utilizat mai des pentru exporturile terestre către ţări UE.
Transport aerian
Transportul aerian din România se desfășoară între marile orașe, traficul de pasageri fiind redus
în comparație cu alte țări din Europa, respectiv 2.110.000 pasageri în anul 2006 în traficul intern.
Sunt deschise traficului de pasageri un număr de 17 aeroporturi, dintre care două în capitală.
Volumul transportului aerian este mult sub media UE atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri.
Totuşi, o politică coerentă de promovare a României ca şi centru pentru traficul aerian
internaţional în regiune ar putea schimba situaţia.
Aeroportul Traian Vuia din Timişoara se află la 11 km în nord+estul oraşului. Aeroportul din
Timişoara are nevoie de o strategie pentru a reţine companiile aeriene (cele de tip low-cost ca
WizAir nu prezintă încredere din punct de vedere al respectării orarelor; most domestic flights
7/23
are for business); Carpat Air a creat un centru în Timişoara, dar au scăzut ca dimensiune cu 50%
din cauza facilităţilor acordate lui WizAir.
În 2006 a fost întocmit un plan pentru dezvoltarea serviciilor de transport de mărfuri de către o
companie din Rotterdam (proiectul a fost oprit în 2009). Conform acestui plan, Timişoara ar fi
trebuit inclusă în Coridorul European 4. Totuşi, pentru ca această alternativă să reprezinte o
opţiune viabilă, este necesară o structură feroviară fiabilă care să conecteze Constanţa (punctul
de descărcare) cu Timişoara conform discuţiilor de mai sus.
Există unele planuri recente pentru dezvoltarea transportului de mărfuri: din 15 decembrie 2012
o companie din Abu Dhabi va opera pe AT (avioane cu capacitate de 260/300 tone). Frecvenţa
acestui serviciu a fost planificată iniţial la trei deplasări pe săptămână cu marfă pentru Viena
(compania a ales să-şi desfăşoare operaţiunilr în România deoarece taxele de aeroport sunt
semnificativ mai mici decât în Viena – cu o economie estimată de 10.000 de euro / zi). Există
posibilitatea ca aeroportul din Timişoara să fie utilizat pentru a aduce bunuri din Asia / Orientul
Mijlociu, dar aceste oportunităţi depind parţial de condiţiile economice globale şi de dezvoltarea
de centre logistice (pe baza unei strategii bine-definite).
b) Grafice și comentarii:
8/23
Fig. 1 Evoluția transportului rutier de mărfuri în România (mii tone km)
Sursa: Eurostat
În graficul de mai sus se observă o menținere aproximativă a valorii între anii 2006-2008, apoi
aceasta scăzand drastic în 2010, unde se menține pană în 2013, urmand după aceea un trend
ascendent pană în 2017, unde atinge cea mai înaltă valoare.
Conform graficului de mai sus, se observă faptul că Romania prezintă o urcare reprezentativă
de-a lungul anilor 1970, atingand valoarea maximă în 1980, apoi evidențiindu-se o scădere
bruscă în 2000, care se menține pană în 2008. Mai mult decat atat, în perioada comunistă,
transportul feroviar era unul dintre cele mai importante mijloace de transport în România. Se
estimează că în anii '80, transportul feroviar reprezenta aproximativ 70% din transportul de
mărfuri și 50% din transportul de pasageri. De asemenea, în acea perioadă s-au construit multe
căi ferate noi și s-au modernizat multe altele.
9/23
Fig. 3, fig. 4 Diferența dintre numărul pasagerilor transportați prin intermediul transportului feroviar în
2020 și 2021
Sursa: Eurostat
În graficele de mai sus ne sunt prezentate scaderile inregistrate de-a lungul anilor 2020,
respectiv 2021 in ceea ce priveste transportul feroviar. Romania se numara printre tarile in care
numarul pasagerilor care au optat pentru transportul cu trenul a scazut cel mai putin. Anul
2021 a fost desemnat Anul European al cailor ferate pentru a sprijini realizarea obiectivelor
“Pactul Ecologic European” in domeniul transporturilor, unde au fost initiate o serie de
evenimente, campanii si initiative unde vor promova transportul feroviar ca mod de transport
durabil, inovator și sigur.
Mai mult, se remarcă faptul că, dotorită pandemiei cauzate de COVID 19, în anul 2020 cifrele
au fost mai scăzute față de anul 2021.
10/23
Fig. 5 Lungimea căilor navigabile interioare
Sursa: INSSE
Conform graficului prezent mai sus, se poate observa faptul că fluviul Dunărea a fost încă din
1990 cea mai lungă cale de transport naval din cadrul Romaniei, urmat de cele trei brațe ale
sale, iar cea mai scurtă lungime o deține Lacum de acumulare Vidraru.
Sursa: INSSE
11/23
Conform graficului de mai sus, se poate observa faptul că numărul pasagerilor prezintă un
trend ascendent cu fluctuații minore, atingand cota maximă în anul 2019, apoi scăzand drastic
în 2020, datorită pandemiei cauze de COVID-19.
Sursa: INSSE
12/23
c) Hărți și comentarii:
Sursa: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Transporturile_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
Rețeaua rutieră modernizată a țării, are o dispunere radiară și însumează aproximativ 16.000
Km lungime. Autostrăzile date în folosință depășesc 100 Km: A1 (Transonul București-Pitești de
110 Km), A2 (București-Constanța de 202 Km) ș.a.
13/23
Fig. 9 Harta rețelei feroviare a Romaniei
Sursa: https://www.mt.ro/
Rețeaua feroviară națională are lungimea de 10.600 Km (4000 Km linie electrică) și dispunerea
radiar-concentrică, cu centrul nodal feroviar la București. Este organizată pe 8 magistrale
feroviare care pornesc dintre capitală spre Satu Mare, Oradea, Arad, Timișoara, Constanța,
Galați, Iași și Suceava și se continuă în țările vecine.
14/23
Fig. 10 Harta aeroporturilor din Romania
Sursa: https://en.airlinestravel.ro/aeroporturi-din-romania
Rețeaua aeriană a Romaniei este compusă din căi interne și internaționale care fac legătura
între capitală și marile orașe ale țării și lumii. În prezent, 11 aeroporturi romanești sunt
deschise traficului intern și internațional și 5 celui intern (ocazional internațional): Oradea,
Suceaza, Tulcea, Satu Mare. Cel mai mare aeroport al Romaniei este Henri Coandă.
15/23
Fig. 11 Harta navală a Romaniei
Sursa: https://lege5.ro/App/Document/gq3deobt/reteaua-de-cai-navigabile-interioare-si-porturi-
lege-589-2003
Transporturile maritime sunt deservite de porturile Constața (cel mai mare de la Marea
Neagră), Mangalia, Sulina și Năvodari.
16/23
d) Comparație privind ramura transportului înainte de Revoluția din 1989 și după Revoluția
din 1989:
In 1871 se lanseaza prima linie de transport in comun – tramvaiul tras de cai, care putea gazdui
12 pasageri. Cunoscut drept Tramcar, vehiculul pornea de la Gara de Nord si strabatea strazile
orasului pana la Piata Obor. In ceea ce priveste transportul feroviar, prima linie de cale ferata
construita pe teritoriul Romaniei a fost pusa in circulatie in 1854, pe traseul Oravita – Bazias
(62,5 km).
Din 1911, au fost introduse omnibuzele Fiat cu ardere interna, care circulau din Bucuresti catre
Sinaia sau Calimanesti.
In perioada comunistă din România, transporturile au fost în mare parte controlate de stat. S-a
acordat o atenție deosebită dezvoltării transportului feroviar și navigației interioare, cu
construirea unor căi ferate și canale navigabile mari. În același timp, transportul rutier a fost
limitat și controlat de stat, iar achiziționarea de mașini personale a fost restricționată. În general,
transportul în perioada comunistă a fost caracterizat de o infrastructură învechită și o lipsă de
investiții în modernizare.
În perioada comunistă, transportul aerian a fost, de asemenea, controlat de stat prin intermediul
companiei TAROM. TAROM a fost înființată în 1954 și a oferit servicii de transport aerian în
principal în Europa de Est și Orientul Mijlociu. În timpul perioadei comuniste, TAROM a avut o
flotă de avioane sovietice și a fost în mare parte dependentă de Uniunea Sovietică pentru
achiziționarea de noi aeronave și piese de schimb. Cu toate acestea, TAROM a reușit să se
extindă și să ofere servicii de transport aerian în alte țări din Europa și Orientul Mijlociu.
După căderea regimului comunist, România a început să facă eforturi semnificative pentru a
moderniza infrastructura de transport și a încurajat dezvoltarea sectorului privat în acest
domeniu. Transportul rutier a cunoscut o creștere semnificativă, iar achiziționarea de mașini
personale a devenit mai accesibilă. De asemenea, transportul feroviar a fost modernizat și extins,
iar rețeaua de căi ferate a fost îmbunătățită. Transportul aerian a cunoscut o dezvoltare
semnificativă, cu apariția unor companii aeriene private și extinderea rețelei de rute aeriene. În
ceea ce privește transportul naval, România a început să investească în modernizarea
infrastructurii portuare și a flotei comerciale. În general, România a făcut progrese semnificative
17/23
în modernizarea infrastructurii de transport după perioada comunistă, dar încă mai există
provocări în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport.
România are peste 35 de porturi fluviale (interioare): Baziaș, Moldova Veche, Drencova, Șvinița,
Tișovița, Dubova, Gura Văii, Orșova, Drobeta Turnu Severin, Porțile de fier II, Gruia, Calafat,
Cetate, Rast, Bechet, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești,
Cernavodă, Hârșova, Turcoaia, Măcin, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea , Mahmudia, Chilia Veche,
Sulina, Medgidia, Basarabi, Ovidiu, Luminița.
Dunărea reprezintă artera principală a căilor navigabile interioare ale României. În anul 2019, pe
căile navigabile interioare ale României s-au transportat 33.26 milioane tone marfă echivalentul
a aproximativ 14 miliarde tone-km. Principalul beneficiar extern al transportului pe Dunăre fiind
Serbia.
18/23
-Pentru îmbunătățirea accesibilității porturilor se dorește facilitarea și dezvoltarea porturilor
dunărene , ca noduri multimodale accesibile și ecologice.
-Se va crea o platforma de lucru permanenta și bine gestionata. Soluțiile elaborate vor fi
distribuite la peste 60 de porturi dunărene ca posibile modele de aplicat.
19/23
-Forța de muncă va fi constituită în mare parte din cetățeni români;
-Modernizarea trenurilor care aparțin de CFR, cât și cele private (Softrans, Astratrans Carpatic
etc.);
Măsuri:
Obiectivele strategice:
20/23
-Definirea obiectivelor strategice specifice, derivate din obiectivele generale,
Cele șase etape esențiale la nivel strategic pentru prioritizarea proiectelor sunt:
21/23
2. Identificarea soluțiilor pentru creșterea conectivității și a siguranței mobilității ținând cont de
criteriile de sustenabilitate economică, socială și de mediu, la scara regională, națională și
europeană;
6. CONCLUZII
Transporturile din Romania sunt la un nivel mediu ca și modernitate, unele structuri necesită
îmbunătățite iar altele înlocuite. Romania prezintă structuri de transport relativ dezvoltate fată de
alte state UE, însă acest lucru nu înseamnă că nu se pot implementa unele noi.
- Îmbunătățirea accesibilității și conectivității între diferitele regiuni ale țării și între România și
alte țări din Europa.
22/23
- Poluarea aerului și a solului cauzată de emisiile poluante ale vehiculelor și de construcția de
infrastructură pentru transporturile rutiere și aeriene.
- Costurile ridicate ale transporturilor, care pot afecta în special persoanele și companiile cu
venituri mai mici.
Este important să se ia în considerare atât impactul pozitiv, cât și cel negativ al transporturilor și
să se ia măsuri pentru a minimiza efectele negative și a maximiza beneficiile.
7. BIBLIOGRAFIE/WEBOGRAFIE
Petru Bacal, Dorin Lozovanu (coord.): Regiunea de Dezvoltare Centru. Aspecte geografice,
socio-economice și ecologice
Solomon D., Transporturi rutiere de mărfuri și pasageri. Cartea a II-a, Chișinău, Evrica, 2014
Roman Livandovschi, Igor Melnic, Importanța Transportului Aerian În Turismul Internațional,
Culegere de lucrări științifice ale Conferinței Științific Internațional “Competivitate și Inovare în
economia cunoașterii”, Ediția a XXI-a, Chișinău, 2019
https://www.eea.europa.eu/ro/themes/transport/intro
https://www.mae.ro/node/12111
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database
http://starea-natiunii.ro/index.php/ro/25-facts-figures/263-transportul-rutier-de-marfuri-in-
romania-afectat-negativ-de-nivelul-investitiilor-in-infrastructura
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/131/transportul-aerian-normele-pietei
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Transporturile_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
https://www.stbsa.ro/istoric
https://arenaconstruct.ro/infrastructura-feroviara-ce-prevede-strategia-de-dezvoltare-pe-5-ani/
23/23