Activităţile economice – caracteristici generale

I. Agricultura
1. Cultura plantelor:
a) cereale
b) plante tehnice: sfecla de zahăr, floarea – soarelui, rapiţa, inul şi cânepa
c) cartoful
d) plante citrice: Spania, Italia, Grecia;
e) viţă de vie: Europa Sudică
f) măslini: Europa Sudică
2. Creşterea animalelor – are caracter intensiv/comercial în ţările din vestul şi centrul
Europei;
Industria de prelucrare a produselor agricole
Câteva ţări europene sunt renumite pentru anumite produse:
a) Olanda – brânzeturi;
b) Elveţia – ciocolată şi produse lactate;
c) Danemarca – produse din carne;
d) Franţa, Italia şi Spania – vinuri;
e) Germania, Danemarca, Belgia, Cehia – bere;
f) Regatul Unit (Scoţia) – whisky;
II. Industria
Regiunile industriale ale Europei sunt:
- Anglia Centrală (Manchester - Liverpool - Leeds - Birmingham);
- Anglia de Sud (Londra);
- Ţările de Jos (Rotterdam);
- Rin-Ruhr (Essen - Koln)
- Nordul Franţei (Paris);
- Italia de Nord (Milano - Torino);
- Silezia (Katowice);
- România Central-Sudică (Bucureşti – Ploieşti - Braşov);
- Dombas (Doneţk) – în Ucraina;
- Rusia Centrală (Moscova – Nijni Novgorod);
Industria energiei electrice
- Europa produce 1/3 din energia electrică la nivel mondial;
- principalii producători sunt: Fed. Rusă, Germania, Franţa, Marea Britanie;
 Structura consumului de energie electrică:
- state care utilizează predominant energie termoelectrică: Polonia, Cehia, Romania (pt. că
au resurse energetice);
- state care utilizează predominant energie hidroelectrică: Norvegia, Elveţia, Suedia (au
râuri cu debite marei și rekief montan);
- state care utilizează energia nucleară: Franta, Belgia, Bulgaria, Lituania;
- state care utilizează și alte forme de energie:
- centrale mareice (în vest)– datorită prezenței mareelor la Oc. Atlantic; ex. Franța –
prima centrală mareică (pe estuarul fluviului La Rance)
- centrale geotermale (Islanda, Italia);
- centrale eoliene (Olanda);
- centrale solare: Franţa – prima centrală solară
III. Căile de comunicaţie şi transporturile
1. Transporturile feroviare:
- magistrale feroviare:
 Lisabona – Paris – Varşovia – Moscova;
 Bucureşti – Budapesta – Berlin;
 Sofia – Bucureşti – Chişnău – Moscova
- s-a introdus o nouă generaţie de trenuri de mare viteză – TGV, dată în folosinţă din 2007;
- tuneluri feroviare: Eurotunelul (Franța-Regatul Unit), tuneluri montane;
2. Transporturile rutiere:
- cea mai complexă reţea de autostrăzi se găseşte în: Germania (primele autostrăzi: Berlin –
Munchen, Berlin – Koln), Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie;
- tuneluri și poduri rutiere (Oresund – între Danemarca și Suedia);
3. Transporturile fluviale:
- artere fluviale navigabile: Dunare, Rin, Sena, Volga, Don etc.;
- porturi: - pe Rin: Duisburg (cel mai mare port fluvial al Europei), Bassel;
- pe Dunare: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad;
- pe Volga: Samara, Volvograd.
- pe Elba – Hamburg:
- peste ¼ din lungimea reţelei de navigaţie fluvială revine canalelor navigabile, cele mai numeroase
fiind în Olanda, Germania, Franţa, Belgia, Rusia, ş.a.
Prin realizarea Canalului Rin - Main – Dunare se poate circula de la Rotterdam la Constanţa,
asigurându-se legătura între M. Nordului şi M. Neagră.
4. Transporturile maritime:
- cele mai mari flote comerciale aparţin Franța, Norvegiei, Germaniei, Rusiei;
- porturi maritime: Rotterdam, Amsterdam, Anvers/Antwerpen, Le Havre, Marsilia, Londra,
Hamburg;
- în jurul marilor porturi au apărut avanporturi (datorită schimburilor comerciale intense):
Europortul (pt. Rotterdam), Pireu (pt. Atena).
5. Transporturile aeriene:
În Europa se află unele dintre cele mai mari aeroporturi de pe glob:
- Heathrow (Londra);
- Charles de Gaulle (Paris);
- Seremetievo (Moscova);
- Leonardo da Vinci (Roma);
IV. Turismul
Europa atrage anual cel mai mare număr de turişti şi realizează cele mai mari venituri din turism.
Cele mai importante activităţi turistice se desfăşoară în Franţa, Spania, Italia, Germania, Marea
Britanie, Grecia şi în țările mici, în care turismul reprezintă principala activitate economică.
Tipuri de turism:
- balnear-maritim (la M. Mediterană. M. Neagră, Oc. atlantic)
- montan și pentru sporturi de iarnă (în Alpi, Carpați)
- de cură balneară (Vichy-Franța, Karlovy-Vary în Cehia)
- cultural-istoric (Paris, Viena)

ROMÂNIA
I. Agricultura
După anul 1990 în România s-a practicat o agricultură de piaţă, care însă, a înregistrat
dificultăţi din cauza fărămiţării puternice a proprietăţilor. Acest fapt este cauzat de retrocedarea
terenurilor, de dificultatea asocierii în exploataţii agricole mari precum şi de insuficienţa
sistemelor de irigaţii.
1. Cultura plantelor
a) Cereale (grâu, porumb, orz, ovăzăz): se cultivă peste tot, cu excepţia Deltei Dunării şi a
Carpaţilor;
b) Plante industriale (tehnice)
c) cartoful (în zonele cu un climat răcoros)
d) viţa de vie: se cultivă în zonele deluroase (pe versanţii sudici) şi în zonele de câmpie (pe
soluri nisipoase).
o Subcarpaţii Curburii (podgorii Panciu, Odobeşti);
 o Pod. Dobrogei (Murfatlar);
o Pod. Getic (Drăgăşani);
o Depr. Colinară a Transilvaniei (Târnave);
o Câmpia Olteniei (Segarcea);
e) Pomi fructiferi: Subcarpaţii (Getici şi Curburii), Sudul Banatului, Pod. Dobrogei;
2. Creşterea animalelor
a) Bovinele: în zonele montane
b) Ovine şi caprine: Pod. Dobrogei, zona Sibiului, Subcarpaţii Olteniei;
c) Porcine
d) Apicultura (creşterea albinelor): Pod. Dobrogei, Câmpia Română
e) Sericicultura (creşterea viermilor de mătase) – în Banat şi Oltenia
f) Avicultura (creşterea păsărilor de curte).
II. Industria
1. Industria energetică şi a energiei electrice
Energie electrică se obţine în:
a) termocentrale: Turceni, Rogojelu, Brazi (Ploieşti), Işalniţa – Craiova
b) hidrocentrale: Porţile de Fier I şi II (pe Dunăre), Lotru-Ciunget (pe Lotru), Vidraru (pe
Argeş), Stejaru (pe Bistriţa), Stânca – Costeşti (pe Prut);
c) atomocentrala – Cernavodă;
III. Transporturile
1. Transporturile feroviare
Din Bucureşti pornesc 9 magistrale feroviare, unele înscriindu-se pe coridoare europene:
a). Bucureşti – Craiova – Timişoara – Stamora Moraviţa/Jimbolia;
b). Bucureşti – Arad – Curtici (spre Germania, Franţa)
d). Bucureşti – Ploieşti – Suceava – Vicşani (spre Polonia)
2. Transporturilr rutiere
Principalele drumuri europene (E) care traversează România sunt:
E 60: (din Europa Vestică) – Borş – Oradea – Bucureşti – Constanţa;
E 70: (din Europa Sudică) – Moraviţa – Timişoara – Craiova – Bucureşti – Giurgiu;
E 85: (Polonia) – Siret – Suceava – Bacău – Bucureşti – Giurgiu;
3. Transporturile fluviale se realizează pe:
a). Dunăre
b). Canalul Dunăre – Marea Neagră
c). Bega
4. Transporturile maritime:
 - Constanţa - cel mai mare port de la M. Neagră
3 Transporturile aeriene:
Aeroporturi internaţionale sunt în oraşele: Bucureşti (Băneasa, Otopeni), Constanţa (M.
Kogălniceanu), Iaşi, Craiova ş.a.
IV. Turismul
Tipuri de turism practicate în România:
1. Turism balneomaritim: Mamaia, Eforie, Saturn ş.a.
2. Turism balneoclimateric (legat de prezenţa apelor minetale şi termale): Băile Herculane,
Băile Olăneşti.
3. Turism montan şi pentru sporturi de iarnă: Poiana Braşov, Păltiniş;
4. Turism cultural - istoric: în Maramureş şi Bucovina, în oraşele medievale ş.a.
5. Turismul în Delta Dunării.