ORASUL IASI

CAPITOLUL 1
• Asezare geografica
o Iasi este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Municipiul Iași se află la 47010'24" latitudine nordică şi 25015'3" longitudine estică în
partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind așezat în calea vechilor drumuri
comerciale care legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de Orientul
Apropiat. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut.
o Iașiul a fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale
Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916 și
1918 (în perioada Primului Război Mondial, atunci când Bucureștiul s-a aflat sub
ocupație germană).
o Prin extinderea lui, Iașul este legendara „urbe a celor 7 coline", comparat în 1691 de
italianul Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata,
Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 50 m în
Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt
Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și
de pârâul Șorogari; la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei
lacuri cu scop de agrement.

o Suprafata orasului Iasi se intinde

pe 94 km².
o Cartierele din Iași:

 Nord: Copou, Țicău, Sărărie, Podu de Fier, Independenței, Agronomie, Târgu Cucu.
 Est: Tudor Vladimirescu, Bucșinescu, Tătărași Nord și Sud, Oancea, Dispecer, Flora,
Grădinari, Moara de Vânt, Ciurchi, Metalurgie, Aviației, Ciric, Țuțora, Zona Industriala
 Sud: Palat, Centru, Baza 3, Bularga, Frigorifer, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari,
Poitiers-Siraj, Manta Roșie, Podu Roș, Dimitrie Cantemir, Țesătura, Nicolina 1 și 2, C.U.G.
1 și 2, Galata 1 și 2, Podu de Piatră, Zona Industrială Sud.
 Vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Țigarete, Gară, Dacia, Cicoare, Păcurari, Canta,
Rediu, Păcureț, Moara de Foc, Arcu.
o Pricipalele orase apropiate de municipiul Iasi: Ungheni (15 km E), Podu Iloaiei (23 km
V), Târgu Frumos (45 km V), Vaslui (72 km S), Pașcani (73 km V), Roman (83 km SV),
Bălți (104 km NE), Chișinău (110 km E), Bacău (120 km SV), Bârlad (120 km S), Botoșani
(130 km NV), Suceava (143 km NV), Piatra Neamț (133 km V).

o Municipiul Iasi se invecineaza la est cu Republica

Moldova, fiind situat la aproximativ 23km de punctul

vamal de trecere Sculeni, la vest cu Judetul Neamt,
la nord cu judetul Botosani, la nord-est cu judetul
Suceava, iar la sud cu judetul Vaslui.
•Cai de acces:

oRutiere
-DN2) Suceava
-DN28 (Roman) - Izvoarele- Targu Frumos - Iasi-Husi;
-DN28B -Targu Frumos - Botosani;
-DN28A - Targu Frumos-Pascani
-(DN2) Suceava; DN28 (Roman) - Izvoarele- Targu Frumos - Iasi-Husi;
-DN24C - Iasi - Radauti Prut -Rep. Moldova;
-DN24 Marasesti - Tecuci - Barlad - Vaslui - Iasi - Sculeni - Republica Moldova;
o Linia ferata -Bucuresti - Bacau - Pascani - Suceava;

-Pascani-Targu Neamt, Pascani - Iasi;

-Iasi - Podu Iloaiei - Harseni - (Saveni) - Leorda - (Dorohoi) - Botosani;
-Iasi - Vaslui;

o Aeroport internaţional – 8 km din centrul oraşului.

o Puncte vamale la frontiera cu Republica Moldova: rutier- Sculeni si feroviar – Ungheni.

 
o In Judetul Iasi se poate ajunge:
Cu avionul - aeroportul Bacau, sau aeroportul Iasi.
Cu autovehiculul - pe sosele: E85, Bucuresti - Siret, cu deviatie la dreapta, de la Marasesti spre Tecuci - Barlad - Husi -
Albita (punct de granita).
Distanta Bucuresti - Iasi este de 393 km.
• Transportul public – sistemul de tramvaie si autobuze

o În 1898 regele Carol I promulga legea pentru concesionarea tramvaiului electric din Iași către
firma germană AEG și în același an demarau lucrările de construcție a liniilor.
o Începând cu anul 2017, Compania de Transport Public (CTP) Iași operează în municipiu 8
trasee de tramvai pe 140 km (87 mi) și 21 de linii de autobuz pe 432 km (268 mi).
• TRANSPORTUL FEROVIAR

o Muniicipiul Iasi dispune de 4 gari: Gara

Principala Iasi, Gara Internationala Niculina,
Gara Socola si Gara Iasi Nord.

o Gara Iași este situată în apropiere de centrul

municipiului și este deservită de operatorul public
de transport local SCTP, prin linii de autobuze și
tramvaie. Linia de autobuz expres 50 leagă Gara
Iași de Aeroportul Internațional Iași, fiind
coordonată cu timpii de sosire și plecare ai
aeronavelor. De asemenea, Gara Iași se află în
apropierea uneia dintre autogările principale ale
Iașului, Autogara Codreanu.
o Aceasta gară se află situată la intersecția mai multor căi ferate principale, dar în același timp gara
este tranzitată de calea ferată către Republica Moldova și Ucraina. Municipiul Iași este conectat cu
aproape toate orașele României. De asemenea, prin această gară tranzitează trenurile
internaționale care fac legătura cu Chișinău.
o Linii de cale ferată -Magistrala Făurei–Tecuci–Iași–Ungheni

-Linia Iași–Pașcani
-Linia Iași–Dorohoi
-Linia Iași–Hârlău
• Transportul aerian

o Aeroportul Iași  este unul dintre cele mai vechi

aeroporturi acreditate din România. Cu toate că
este mic, este deservit de niște linii aeriene
precum Tarom , AirBucharest, Ryanair, Blue Air,
Wizz Air și Austrian Airlines.

o Aeroportul se află la 8 km nord-est de centrul

orașului. O cursă cu taxiul până în centrul Iașiului
nu costă mai mult de 15-20 lei.
o Companiile aeriene ce opereaza pe Aeroportul Iasi sunt: Tarom,
cu zboruri directe catre Bucuresti,Roma (FCO), Londra
(LTN), Bologna (BLQ), Torino (TRN), Tel Aviv (TLV),
Istanbul (IST) si Munchen (MUC); Austrian Airlines cu zbor
direct catre Viena (VIE); Wizz Air ce zboara catre Venetia –
Treviso (TSF), Milano – Bergamo (BGY) si Londra (LTN).
o Wizz Air a introdus in orarul de zbor curse directe catre
Larnaca (Cipru), Catania (Italia), Bologna , Tel Aviv si
Roma. Blue Air, cu zboruri catre Bucuresti, Paris (BVA),
Roma (FCO), Londra (LTN). In 2016 Blue Air a introdus 3 noi
destinatii: Barcelona, Bruxelles si Koln.
o In sezonul de vara, de la Aeroportul Iasi opereaza si
AirBucharest si Aegean , cu chartere catre Antalya, Zakynthos,
Rhodos si Heraklion
o Aeroportul din Iaşi a înregistrat, în luna mai, cel mai mare trafic de pasageri din istoria sa.
o Aproximativ 160.000 de pasageri au tranzitat, luna trecută, Aeroportul Iași, un record absolut ce
il clasează în continuare pe locul doi în țară, în rândul aeroporturilor regionale. Această
performanță se datorează și curselor relocate din Republica Moldova. Cifra înregistrată în mai
depășește chiar și traficul din lunile de vară din 2018 și 2019. Au început să opereze și
charterele, în perioada următoare vor fi introduse și câteva curse permanente noi, de aceea se
asteapta ca la finalul fiecărei luni din acest sezon să aibe aproape 200 de mii de călători. De la
începutul acestui an, peste 500 de mii de pasageri au folosit serviciile Aeroportului Iași, iar până
la finele lui 2022 estimeaza 1,5 milioane pasageri, peste traficul din 2019", a spus Romeo Vatră,
Director General Provizoriu al R.A. Aeroportul Iași.
• Transportul in regim de taxi

Municipiul Iasi dispune de 7 servicii de

taximetrie.
-Taxi Zimbru
-Lux Taxi Iasi
-Euro Taxi Iasi
-Taxi Iasi Online
-Taxi Parma
-RVR Taxi
-Taxi for you
DISTANTELE FATA DE PRINCIPALELE ORASE ALE ROMANIEI SI FATA DE
PRINCIPALELE ORASE ALE EUROPEI

oIași și Arad (via Deva) - 790 km oIași și Budapesta (Gara Budapest-Keleti pu.)
oIași și Bacău - 158 km
(via Cluj) - 858 km
oIași și Baia Mare - 533 km oIași și Chișinău - 130 km
oIași și Brașov (via Buzău) - 453 km
oIași și Kiev (Gara Kiev Pas) (via Suceava) -
oIași și București Nord (via Vaslui) - 406 km
916 km
oIași și Constanța - 430 km oIași și Kiev (via Bălți, Ocnița) - 619 km
oIași și Craiova (via București Nord) - 631 km
oIași și Sofia (via București Nord) - 945 km
oIași și Galați - 255 km
oIași și Viena (Gara Wien Hauptbahnhof) (via
oIași și Oradea - 610 km
Cluj) - 1130 km
oIași și Suceava (Gara Burdujeni) - 136 km
oIași și Gara Timișoara Nord (via Oradea) -
788 km
CAPITOLUL 2
• Scurt Istoric al orasului Iasi
o La recensământul din 2011, municipiul Iași avea o populație de 290.422 și era al patrulea oraș ca
mărime din România. Populația Iașului are o creștere constantă de la an la an datorită oportunităților
economice și financiare. Conform Eurostat, cu o populație de 507.100 locuitori (în 2019), zona
metropolitană Iași este a doua ca mărime din România (după București).
o La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința județului Iași și avea o populație de 59.427 de
locuitori. În timpul primului război mondial, pentru doi ani, autoritățile române și familia regală s-
au refugiat la Iași, timp în care orașul a fost capitala României neocupate, după ce Bucureștiul a
căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. Administrația și familia regală au revenit la
București în noiembrie 1918
o Al Doilea Război Mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. La cinci zile de
la intrarea României în război, Antonescu a declanșat, cu concursul autorităților publice
locale, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 împotriva cetățenilor români de etnie
evreiască. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile de
pogrom, continuat cu victimele „trenurilor morții” au fost uciși 13.266 de evrei. Acest
pogrom a fost unul dintre cele mai grave evenimente de acest fel din lume. Cele două
morminte comune ale victimelor pogromului, aflate în cimitirul evreiesc din oraș, sunt o
mărturie veșnică a acestui masacru.
o În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între armatele româno-germane și Armata
roșie și o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. La 21 august 1944, Iașul a
fost ocupat de forțele sovietice.
o În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și
întreprinderi industriale, continuând să fie un important centru universitar.
CAPITOLUL 3

• Situatie Demografica

o Conform unei estimări a Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 în

municipiul Iași erau domiciliate 357.192 de persoane, al doilea oraș din țară după 
București la numărul de persoane înregistrate în evidența autorităților ca având
domiciliul acolo.
o In ultimii ani orasul Iasi a inregistrat cea mai mare crestere demografica si a doua cea
mai tanara populatie din Romania.
o Potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de
Statistică – baza TEMPO-on­line, populaţia la data de
1 ianuarie 2016 cu domiciliul în municipiul Iaşi era
de 363.312 persoane, în creştere faţă de cea din 2015
cu aprox. 1,5% (357.868 persoane). Analizând datele
prezenta­te în Figura 32 se constată următoarele
aspecte: din anul 2004 până în 2006 a existat o
scădere a populaţiei – raportat la anul precedent (în
2004 cu 662 per­soane, 2005 cu 1082, iar în 2006 cu
229 persoane). Anul 2007 aduce o creştere (806
persoane), urmată de o nouă scă­dere, de această dată
de 142 persoane (total: 333489). Începând cu anul
2009, populaţia municipiului Iaşi revine pe un trend
ascendent, cu 5918 persoane mai mult în 2013
comparativ cu anul 2012, apogeul acestuia fiind în
2014, când se constată o creştere cu 9421 persoane
faţă de populaţia din anul 2013.
o Evolutie istorica:

 sec. XVIII: 30.000-50.000

 1831: 59.880
 1859: 65.745
 1912: 75.229
 1930: 102.872 locuitori, dintre care
63.168 români, 34.662 evrei, 980 
germani, 918 ruși, 543 maghiari, 505 
polonezi, 340 țigani, 170 armeni etc.
CAPITOLUL 4

• Mediul economic, social si forta de munca

o Iași este cel mai important centru economic al Moldovei și unul dintre cele mai importante ale
României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno
Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA, Fiterman Pharma), componentele auto
(BorgWarner, Lear Corporation, Conex Distribution), echipamentele industriale (BMT
Aerospace, Agmus, ASAM), textilele (SC IasiConf SA, Benetton), materialele de construcții
(Brikston, Build Corp) și industria alimentară.
o Sectoarele bancar și cel al tehnologiei informației au luat avânt după aderarea României la U.E.,
numeroase bănci și companii de software (Amazon, Continental, Oracle, Conduent, Xerox, Accenture, 
Technologies, Bentley Systems, Capgemini, SCC, Endava, BitDefender, etc.) fiind prezente în oraș.
o Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre
comerciale (Palas Mall, Era Shopping Park, Iulius Mall, Felicia Shopping Center, MCM Center etc.) și
mai multe hiper si supermarketuri Carrefour, Kaufland, Auchan, Metro, Selgros, Lidl, Dedeman,
MatHaus, Brico Dépôt, Leroy Merlin, Mobexpert). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Palas
Campus, Mall Moldova, Silk District.
• Angajati si Someri

o Statisticile din ultimii ani, conform Anuarului Statistic al Judeţului Iaşi realizat de
Institutul Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, arată că,
orasul se indreapta spre ceea ce economiştii numesc „economie dezvoltată”. In
anul 2012 lucrau 42,8% dintre salariaţii din judeţ în domeniul serviciilor, acest
procent crescând în fiecare an, la finalul anului 2019 lucrând în domeniul
„servicii” 51,1% dintre angajaţi.
o Următorul sector în ceea ce priveşte numărul de persoane angrenate este cel
agricol, care include şi silvicultura, pescuitul şi piscicultura. Acest domeniu a
scăzut însă vertiginos în ultimii ani, de la 33,4% în 2012 la 22,7% la finalul anului
2019.
o În ceea ce priveşte evoluţia pe sectoarele de activitate, putem vedea o creştere a
numărului celor care lucrează în domeniul privat şi respectiv la companii străine,
cei de la „stat” rămânând aproape neschimbaţi.
o Rata şomajului în judeţul Iaşi a scăzut în mod constant aproape în fiecare an, în prezent, comparativ cu 2012,
rata şomajului ajungând la jumătate. Practic, la nivelul anului 2012 erau raportaţi aproximativ 16.000 de şomeri,
la finalul anului 2019 fiind raportaţi mai puţini cu 50%, adică aproximativ 8.000 de şomeri.
o În ceea ce priveşte rata de şomaj în funcţe de sex, statisticile arată că în permanenţă au existat mai puţine femei
şomere decât bărbaţi.
o Practic, în 2012 erau 9.303 bărbaţi şomeri şi 6.237 de femei în şomaj, rata şomajului scăzând aproape în fiecare
an, cu unele excepţii, iar la finalul anului 2019 au fost raportaţi doar 4.400 de bărbaţi şomeri şi 3.632 de femei.
Practic, de la o rată a şomajului de 5% la nivelul judeţului în anul 2014, s-a ajuns la nivelul anului 2019 la o rată
de 2,7%.
o În ceea ce priveşte nivelul de educaţie al şomerilor, în 2019 erau înregistraţi 320 de şomeri cu studii superioare,
960 cu studii liceale şi postliceale şi peste 6.700 de persoane cu studii primare, gimnaziale sau profesionale.
o În ceea ce priveşte distribuţia lor în funcţie de locul unde au domiciliul, doar 1.245 dintre şomeri sunt
înregistraţi în oraşe şi în municipiul Iaşi (724 în municipiu, 255 în Paşcani, 146 în Hârlău, 85 în Podu Iloaiei şi
35 în Tg. Frumos).
o În comune sunt aproape 6.800 de persoane, comuna cu cei mai mulţi şomeri înregistraţi în 2019 fiind Lungani
(458 de persoane), următoarea fiind Ţibăneşti (280 persoane) şi Mironeasa (260 persoane).
CAPITOLUL 5
• Atractii turistice

o Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică

construită în perioada 1906 - 1925, pe locul fostului palat
domnesc. 

 Aceasta a servit inițial drept Palat Administrativ și de Justiție.

În anul 1955, destinația clădirii a fost schimbată într-una
culturală, devenind gazda unor instituții culturale din Iași
 Palatul Culturii cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei,
Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul
Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” , precum și Centrul de
Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural.
 Este cel mai fotografiat obiectiv turistic din Iași. Clădirea este înscrisă în Lista monumentelor istorice.
o Manastirea Sfintii Trei Ierarhi

 Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi este un monument de

arhitectură situat în centrul tradițional al Iașului,
combinând structuri și forme tradiționale cu materiale
prețioase și o decorație fastuoasă.
 Faima monumentului o constituie broderia de piatră a
zidurilor exterioare, păstrată în formă originală, în cea mai
mare parte, împrumutând însă elemente asiatice şi
occidentale.

 Mănăstirea Trei Ierarhi are mai bine de 350 de ani, fiind o

autentică vatră de cultură și spiritualitate, Catedrala
Mitropolitană a fost inclusă pe Lista monumentelor
istorice
o Râpa galbenă sau Esplanada Elisabeta este
o zonă cu diferență de nivel situată la poalele
dealului Copou, fiind străbătut de numeroase
izvoare subterane

 Zona facilitează circulația pietonilor între zona

gării, dealul Copou și zona centrală a orașului.

 Un detaliu care atrage atenția e că aici își dădeau

întâlnire Mihai Eminescu și Veronica Micle.
Esplanada Elisabeta a fost inclusă pe lista
monumentelor istorice din județul Iași.
o Catedrala Romana-Catolica

 Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iași este

o biserică romano-catolică construită în perioada 1992-
2005, cu rolul de a servi drept catedrală episcopală.

 Interiorul este atracția principală a bisericii, aceasta

având un spațiu central înconjurat de un hol
semicircular.  Cele 24 de ferestre, vitraliile, mozaicul,
altarul, orga sunt executate la un nivel magistral.

 Datorită acusticii foarte bune, aici au loc adesea

concerte, experiență ce merită încercată..
o Parcul Copou si Teiul lui Eminescu

 Parcul Copou (sau Grădina Copou) este cel mai vechi parc din Iași, situat pe dealul Copoului.
 În parc se găsește cel mai vechi monument din România: Monumentul Legilor Constitutionale cunoscut ca
Obeliscul cu Lei. Coloana din piatră înaltă de 15 m, susținută de patru lei, simbolizează cele patru puteri
europene care au recunoscut independența Țărilor Române
 Parcul este prezent inclusiv în literatura contemporană și pune la dispoziția vizitatorilor o casă de cultură
numită „Mihai Ursachi”, fiind o destinație populară în rândul localnicilor și al turiștilor.
 Anual, aici se organizează activități culturale, printre care festivaluri de poezie, expoziții de fotografie și
târguri meșteșugărești,
 În centul parcului, lângă Teiul lui Eminescu, se găsește bustul lui Eminescu și bustul vechiului său prieten
Ion Creangă.
PARCUL COPOU TEIUL LUI EMINESCU
o Gradina Botanica ,,Anastasie Fatu”

 Este prima grădină botanică universitară românească şi, în

acelaşi timp, cea mai mare din ţară, unică prin numărul
mare de specii vegetale şi prin măsurile speciale de
conservare aplicate.

 Activitatea științifică a grădinii botanice se desfășoară în

10 secții și 2 laboratoare. Complexul de sere este format
din 12 sere, fiecare ocupându-se de un anumit aspect din
flora și vegetația lumii: plante mediteraneene, tropicale,
subtropicale (colecții de cactuși), flori ornamentale.
 Sectorul recreativ oferă priveliști către viile "Podgoria
Copou", livezile Universității Agronomice, spre biserică și
lac