ORADEA

MODEL PREZENTARE
SEMINAR
:
Capitolul 1
 Așezare geografică și căi de acces
 Oradea, mai demult Oradea Mare (din 1850 oraşul s-
a numit Oradea-Mare în urma unirii suburbiilor: Olosig,
Oraşul-Nou, Velenţa, şi Subcetate), este municipiul de
reședință al județului Bihor, Crișana, România. Se află în
vestul României, pe râul Crișul Repede, în imediata
apropiere a frontierei cu Ungaria.Totodată Oradea este și cel
mai important oraș din regiunea istorică Crișana, având o
sufafață de 115,6 km², numărul locuitorilor este de 221.861
persoane.
 Oraşul Oradea este situat într-o zonă deluroasă formată din
Dealurile Vestice, Dealurile Oradei şi Dealurile Gepişului care se
prelungeste treptat spre zona Câmpiei Banato-Crişane şi a Munţilor
Apuseni. Oraşul este străbătut prin centrul său de apele râului Crişul
Repede care formează în zona istorică o luncă. De asemenea, apele
pârâului termal Peţa şi afluenţii Crişului Repede, pârâurile Paris, Sălbatic,
Adona şi Crişul Mic străbat oraşul. Oraşul se află la altitudinea de 126 m
faţă de nivelul mării şi dispune de un amplasament armonios cu
perspectivă spre Câmpia Crişanei şi spre Munţii Apuseni. Suprafaţa:
Municipiul Oradea ocupă o suprafaţă administrativă de cca. 11 600 ha din
care 7,716 ha intravilan şi se constituie ca al zecelea oraş ca mărime din
România.
Oraşul este împărţit în următoarele cartiere:
1. Oraşul nou 2. Olosig
3. Velența 4. Salca
5. Iosia 6. Iosia Nord
7. Rogerius 8. Nicolae Iorga
9. Seleuş 10.Nufărul
11.Episcopia Bihor 12.Oncea
13.Podgoria 14.Tokai
15.Dimitrie Cantemir 16. Grigorescu
 Municipiul Oradea, reşedinţa
judeţului Bihor este amplasat în partea
de nord-vest a României, de-a lungul
paralelei de 47°03` latitudine nordică și
pe meridianul de 21°55` longitudine
estică. Fiind situat la aproximativ 10 km
de cel mai mare punct de frontieră de la
graniţa de vest a ţării cu Ungaria,
localitatea Borş şi la 163 de km faţă de
capitala Budapesta, oraşul reprezintă
una dintre principalele căi de acces
către statele din vestul şi centrul
Europei. Municipiul se învecinează în
nord cu judeţul Satu Mare, în est cu
judeţele Sălaj şi Cluj, în sud-est cu
judeţul Alba, iar în sud cu judeţul Arad,
partea de vest şi nord-vest fiind
reprezentată de graniţa cu Ungaria.
 Oradea este înconjurată de o
serie de comune împreună cu care
formează începând din anul 2005, Zona
Metropolitană Oradea: Biharia, în nord,
Paleu şi Cetariu în est, Osorhei în sud-
est, Sanmartin şi Nojorid în sud,
Santandrei şi Girisu de Cris în vest şi
Borş în nordvest.
Căi de acces
 Accesul în acest oraș se poate face prin numeroase căi de acces. Dar cel mai
folosit mijloc de transport este mașina personală .

 Căi de acces rutiere

 Municipiul Oradea este accesibil prin drumurile naționale DN1, DN76, DN79, DN 19
respectiv prin cele europene E60, E79, E671. În datele primite de la Primăria Oradea s-a
identificat un număr de 925 străzi cu un total de 445.837,36 m lungime, și o suprafață
totală de 3.158.181,15 m2. Turiștii care optează pentru transportul cu autocarul, autogara
este în proximitatea centrului.

 Căi de acces feroviare

 Oradea se află pe ruta magistralei 300 Bucureşti Nord - Braşov - Sighişoara - Teiuş - Războieni - Cluj
Napoca - Oradea cu o lungime de 647 km și reprezintă un nod feroviar important pentru partea de
nord-vest a țării făcând legătura cu alte orașe din cadrul țării si cu cele aflate pe ruta spre Budapesta.
Din anul 2018 s-au introdus încă două rute feroviare:
- ruta Cluj Napoca – Oradea – Viena
- ruta Oradea – Arad (din data de 08.11.2018)

 Municipiul Oradea dispune de patru gări:

1. Gara Centrală (trafic intern şi internaţional de călători)
2. Oradea Est – Velenţa (staţie de triaj şi transport călători-navetişti)
3. Oradea Vest - Ioşia (staţie de triaj şi transport călători-navetişti)
  Căi de acces aeriene

 Traficul aerian de pasageri derulat pe aeroportul

Oradea a depăşit 36000 de pasageri în anul 2012 .
Traficul aeroportului este în continuă creştere
înregistrându-se o rată constantă de 11% total
pasageri. Ponderea pasagerilor externi a crescut
constant în ultimii doi ani cu o rată de 17% în pofida
scăderii traficului intern.
 Perspective de dezvoltare: se estimează menţinerea
ratei de creştere menţionate atât la traficul extern cât şi
per total pasageri. Proporţia se păstrează şi la numărul
de mişcări aeronave, dintre acestea 85% reprezintă
curse regulate şi restul charter. Capacitatea de operare
a aeroportului este în prezent ocupată 23%. Aeroportul
dispune de capacitatea de asigurare a operării unui
trafic sporit cu un nivel de până la triplare. Creşterea
traficului extern a fost susţinută de operarea companiei
Carpatair pe 8 destinaţii Italia şi trei Germania, precum
şi de operarea companiei ClubAir pe două destinaţii
Italia. Aeroportul nu dispune de facilităţi cargo. Sunt
interesante operări de perspectivă pentru destinaţii ca
Spania Anglia, Franţa, Grecia. Modernizarea
Aeroportului Oradea este o condiție esențială pentru
asigurarea unei dezvoltări sustenabile a municipiului în
condițiile racordării economiei locale la infrastructura de
transport aerian, feroviar și rutier național și
internațional. Lucrările de modernizare sunt structurate
pe două categorii: prima categorie privește pista de
aterizare-decolare, a doua categorie privește
terminalele de pasageri și infrastructura de utilități
aferentă.
Transportul public – sistemul de tramvaie și autobuze

 Din anul 1906 pornesc primele

tramvaie în Oradea.
Sistemului de tramvaie necesită
îmbunătățiri.Dintre dotările
sistemului de tramvaie care
necesită îmbun ătăţiri, reparaţii,
modernizări etc, elementele cu cel
mai mare impact asupra
sistemului, necesarul cel mai mare
de alocări de fonduri şi care impun
cea mai atentă planificare a
implementării, sunt elementele de
infrastructură (parcul de tramvaie,
depou, linii, rețea de contact, stații,
autoutilitare de intervenție, etc.).
 Sistemului de autobuze: Condiţia generală a majorităţii autobuzelor nu este foarte bună; aceasta
se reflectă în lipsa de confort pentru pasageri - scaune tari, cu aspect degradat, lipsa instalaţiilor
de aer condiţionat, slabă funcţionare a instalaţiilor de încălzire, aspectul inestetic. De asemenea,
vârsta şi starea avansată de degradare a vehiculelor fac costurile de exploatare să fie mai
ridicate (întreţinere, reparaţii, consumuri).
Transportul în regim de taxi

 Municipiul Oradea dispune de 4 servicii de taximetrie:

1. Taxi Hello
2. City Taxi
3. Taxi Start
4. Fulger Taxi
În prezent, numărul autorizaţiilor taxi, în municipiul Oradea este de 884.
 Distanțele față de principalele orașele ale
României și față de pricipalele orașe din Europa:
 Oradea – Alexandria: 626 km în 8 h 26 min
 Oradea - Warsaw (Varșovia-Polonia) 750km în
10 h 24 min
 Oradea – București: 591 km în 7h 36 min
 Oradea – Wien (Viena-Austria) 500 km în 5 h 27 min
 Oradea – Constanța: 814 km în 9h 52 min
 Oradea – Berlin (Germania) 1131 km în 11 h 26 min
 Oradea – Cluj Napoca:152 km în 2h 21min
 Oradea – Budapesta (Ungaria) 264 km în 3 h 20 min
 Oradea – Brașov: 418 km în 5 h 54 min
 Oradea – Belgrad (Serbia) 333 km în 4 h 44 min
 Capitolul 2
 Scurt istoric al orașului din punct de vedere teritorial (Planul Urbanistic General)
Prevederi generale
ARTICOLUL 1 Definiţie şi scop
1. Regulamentul Local de Urbanism se constituie în ansamblul general de reglementări,
la nivelul unităţii teritorial administrative, având menirea de a realiza aplicarea
principiilor directoare în materia urbanismului, a conduce la dezvoltarea complexă,
strategică a localităţii, în acord cu potenţialul localităţii şi în interesul general, urmărind
utilizarea terenurilor în mod raţional, echilibrat şi în acord cu funcţiunile urbanistice
adecvate.
2. Regulamentul Local de Urbanism pentru întregul municipiu Oradea, aferent Planului
Urbanistic General Oradea, cuprinde şi detaliază prevederile Planului Urbanistic
General referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare,
dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor. Autorităţile
publice locale au datoria de a aplica sistematic şi permanent dispoziţiile
Regulamentului Local de Urbanism, în scopul asigurării calităţii cadrului construit,
amenajat şi plantat, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi dezvoltarea echilibrată a
localităţii şi pentru respectarea interesului general al tuturor membrilor comunităţii
locale.
 Istoria oraşului actual începe în secolul al X-lea când documentele vorbesc de existenţa unei
cetăţi la vărsarea Hévjó (Pece) în Crişul Repede. Aici în secolul al XI-lea Ladislau cel Sfânt (1077-
1095) regele Ungariei întemeiază o episcopie şi începe construirea unei catedrale în stil gotic închinată
Sfântei Maria.
 În secolul al XV-lea Oradea devine un centru de mare importanţă al culturii renascentiste în
timpul episcopului Vitéz János din Zredna primind epitetul de „felix civitas”. Episcopul înfiinţează o
imensă bibliotecă, adună în curtea lui oameni de cultură ai vremii. A înălţat un observator astronomic,
iar profesorul vienez Georg Pauerbach a socotit meridianul zero grade la Oradea şi a calculat de
aici eclipsele solare şi lunare în aşa-numitele „tabele orădene”.

În anii 1700 oraşul renaşte, începând acum mari construcţii, (palatul baroc, nouă catedrală
episcopală, şirul canonicilor). Maria Terezia întemeiază aici o episcopie greco-catolică.
În perioada monarhiei dualiste (1867-1918) Oradea-Mare a devenit o adevărată „metropolă a
culturii”. Se remarcă dezvoltarea economică, în 1900 fiind amintite 26 de mari întreprinderi. Este printre
primele oraşe în care sunt efectuate lucrări de modernizare a urbei ca introducerea iluminatului electric
pe străzi (1906), se înfiinţează o centrală telefonică cu 300 de abonaţi (1888), se efectuează
canalizarea şi alimentarea cu apă a oraşului.

După primul război mondial Oradea a devenit un oraş de graniţă urmând dezvoltarea
firească a unei astfel de aşezări, iar după 1948 va deveni un oraş socialist.
Capitolul 3
 Situație demografică
Date oficiale cu privire la populația orașului există doar începând cu 
secolul XVIII. Înainte de această perioadă există doar estimări vagi. Din
punct de vedere demografic, Oradea s-a dezvoltat cel mai mult în 
secolul XX,populația orașului crescând de peste patru ori, în decursul a cca.

100ani .
Natalitate, mortalitate, spor natural
Natalitatea ultimelor 20 de ani în muncipiul Oradea este marcată, raportat
la numărul total al populaţiei active sexual de un spor de “tip bănăţean”. Înlocuirea
presiunii sistemului comunist de procreere, dar şi evoluţia socială şi economică,
inclusiv posibilitatea avortului, utilizarea contraceptivelor au determinat acest tip de
comportament demografic. Numărul copiilor pe familie s-a redus, cea mai parte
optând pentru un singur copil. Astfel că, pe parcursul a 7 ani, între 2002 şi 2008, în
Oradea s-au născut 13711 copii, distribuiţi anual conform următoarei diagrame:

Sursa:
Fișa de data a localității
 În perioada cuprinsă între Recensământul
general din 2002 şi anul 2008, în municipiul
Oradea au decedat un număr de 14265
persoane.

Mortalitatea în Oradea
între 2002-2008;
Sursa: DJS Bihor - Fişa
de date a localităţii
Capitolul 4
 Mediul economic, social și forța de muncă
Scurt istoric al potenţialului economic în municipiul Oradea:
Situat într-o zonă favorabilă din punct de vedere geografic (la
contactul dintre Câmpia și Dealurile de Vest, pe Crișul
Repede) orașul Oradea a întrunit încă din perioada medievală
condiții propice desfășurării unei vieți economice intense.
Activitatea economică, precum și cea comercială este atestată
prin existența unor târguri vechi, precum cel de la sfârșitul
secolului al XIII-lea distrus de Roland, fiul lui Toma din neamul
Borșa sau cel menționat în 1373, cu o vechime mai mare însă.
După 1989 viața industrială a Oradiei a cunoscut iar multiple
schimbări, cele mai semnificative fiind legate de închiderea
unor mari fabrici și uzine și de apariția a numeroase firme
private cu un larg domeniu de activități productive.
 Angajaţi şi şomeri
 Efectivul de salariaţi, la nivelul judeţului Bihor la sfârşitul lunii iulie
2018 a fost de 176.419 persoane, în creştere cu 205 salariaţi faţă de
efectivul înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2018. Câştigul salarial mediu
net în luna iulie 2018 în judeţul Bihor a fost de 2.209 lei/persoană.
 Numărul şomerilor în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea
Forţei de Muncă Bihor la data de 31.07.2018 a fost de 3.803
persoane, în scădere cu 1.673 persoane faţă de luna iunie 2018. Pe
sexe, din totalul şomerilor înregistraţi, 1.878 erau de sex masculin şi
1.925 de sex feminin. Faţă de luna iunie 2018 numărul şomerilor de
sex masculin a scăzut cu 1.009 persoane iar numărul şomerilor de sex
feminin a scăzut cu 664 persoane. Rata şomajului la 31.07.2018 a fost
de 1,4%. Pe sexe, rata şomajului a fost de 1,3 la persoanele de sex
masculin şi 1,5% la persoanele de sex feminin.
Capitolul 5
 Atracțiile turistice
1.Palatul Vulturul Negru este un monument arhitectonic reprezentativ al municipiului Oradea.
Palatul, aflat la adresa str. Independenței Nr.1, a fost construit între 1907-1908 de arhitecții orădeni Marcell
Komor și Dezső Jakob, în stil secession.
Clădirea este de colț, cu parter înalt și patru etaje, format din două corpuri între care se găsește un pasaj vitrat
cu acces spre str. Independenței, Piața Unirii și str. Vasile Alecsandri. Fațada principală dinspre Piața Unirii
este asimetrică, fiind formată din două corpuri mari, inegale, ce relevă cel mai bine stilul secession. Fațada
corpului din str. Independenței este mai ordonată și sobră. Vitraliul cu vulturul negru a devenit o emblemă a
ansamblului, a fost executat în 1909, în atelierul orădean Neumann K.
Palatul Vulturul Negru este cea mai importantă clădire a stilului său, din Oradea. Clădirea este multifuncțională,
cuprinzând, la vremea inaugurării, cazino, hotel, birouri, restaurant, grupate în trei corpuri asimetrice. În
prezent, în clădire funcționează multe cluburi, cafenele, restaurante si birouri Digi, fiind un loc important de
intalnire pentru scena sociala a Oradiei.
 2. Cetatea Oradea reprezintă un monument arhitectonic din România, una dintre puținele
cetăți utilizate și în prezent. Se spune despre cetate că nu putea fi cucerită din cauza
vastelor rețele subterane de legături cu exteriorul. Șanțul cu apă al cetății era umplut în
caz de asediu cu apă termală din râul Peța.
Se spune că prima cetate din zonă datează din 1241, peste ea fiind construită cetatea
medievală iar doar după două secole fiind ridicată cetatea ce o avem astăzi ca martoră a istoriei.
La baza tuturor acestora, s-au descoperit zidurile ce găzduiau o biserică închinată Sfintei
Fecioare Maria.
 După aproape un mileniu, Cetatea din Oradea construită în stil arhitectonic renascentist și baroc
și dezvoltată între secolele XII și XVIII cu ajutorul mai multor arhitecți, precum: Giacomo Resti,
Giuliu C. Baldigara, Domenico Ridolfini și Emeric Sardi, reprezintă nucleul în jurul căruia s-a
dezvoltat Oradea Mare.
 Astăzi Cetatea Oradea, cea care a trecut prin etapa romanică, gotică și renascentisco-barocă,
este proaspăt renovată găzduind legende, povești, dovezi arheologice și multe evenimente
contemporane nouă. Vechiul observator astronomic care fixa meridianul zero între 1445 și 1465
– Cetatea Oradea – în prezent este deschis pentru vizitatori fiind împrejmuit de șanțul cetății care
este destinat relaxării, timpului liber prin intermediul parcului ce s-a construit de curând.
 3.Biserica cu Lună, cunoscută și sub denumirea Catedrala Adormirea
Maicii Domnului, este o biserică creștin-ortodoxă aflată în Oradea, construită
între anii 1784-1790. A fost denumită astfel datorită unui mecanism unic în
Europa, aflat pe turla bisericii, care are menirea de a pune în mișcare o sferă cu
diametrul de 1 m, de forma lunii, vopsită jumătate în negru, jumătate în auriu.
Această sferă se deplasează după mișcarea de rotație a Lunii în jurul
Pământului și arată, prin rotirea sa, toate fazele Lunii.
 4.Palatul primăriei în Oradea este o clădire amplasată în partea de nord-
vest a Pieței Centrale (Unirii). A fost înălțată între anii 1902-1903 după planurile
arhitectului Kálmán Rimanóczy. Palatul se află pe fostul amplasament al
episcopiei catolice din secolul XVIII. Un element deosebit îl constituie asimetria
în plan al construcției, cladirea îmbinând stilul eclectic și renascentist.
Clădirea este prevazută în partea dinspre Crișul Repede cu un turn cu ceas înalt
de 50 m. În anul 1944 acoperișul original a ars in luptele pentru cucerirea
orașului de către trupele româno-sovietice.