SATU MARE

CAPITOLUL I

• AȘEZARE GEOGRAFICĂ ȘI CĂI DE ACCES

• SATU MARE ESTE MUNICIPIUL DE REȘEDINȚĂ AL JUDEȚULUI CU
ACELAȘI NUME, TRANSILVANIA, ROMÂNIA, FORMAT DIN
LOCALITĂȚILE COMPONENTE SATU MARE (REȘEDINȚA) ȘI SĂTMĂREL.
ÎN TRECUT, SATU MARE A FOST REȘEDINȚA COMITATULUI SĂTMAR ȘI
A JUDEȚULUI INTERBELIC SATU MARE. REPREZINTĂ PRINCIPALUL
CENTRU ECONOMIC, CULTURAL, POLITIC ȘI ADMINISTRATIV AL
JUDEȚULUI SATU MARE. FACE PARTE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE
NORD-VEST. SITUAT ÎN PARTEA DE NORD-VEST A ROMÂNIEI, ESTE UNA
DIN PORȚILE PRINCIPALE ALE ROMÂNIEI, AVÂND GRANI ȚE CU
UNGARIA ȘI UCRAINA. ARE O POPULAȚIE DE 102.411 LOCUITORI ÎN
2011.
• MUNICIPIUL SATU MARE SE AFLĂ ÎN JUDEȚUL SATU MARE, ÎN NORD-
VESTUL ROMÂNIEI, PE RÂUL SOMEȘ, LA 13 KM DE GRANIȚA CU
UNGARIA ȘI 27 KM DE GRANIȚA CU UCRAINA.
• REŞEDINŢĂ DOMNEASCĂ ŞI CAPITALĂ ÎNTRE 1396 ŞI 1714, ORAŞUL A DEŢINUT MAI BINE DE
TREI SECOLE STATUTUL DE CEL MAI IMPORTANT CENTRU ECONOMIC, POLITICO-MILITAR ŞI
CULTURAL-ARTISTIC AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI.
• SUPRAFAȚA: ARE O SUPRAFAȚĂ DE PESTE 150 KM PĂTRAȚI (15.000 HA). CONFORM DATELOR
FURNIZATE DE CATRE DIRECTIA DE URBANISM DIN CADRUL PRIMARIEI MUNICIPIULUI SATU
MARE, LA NIVELUL ANULUI 2016, ZONA ADMINISTRATIVĂ A MUNICIPIULUI TARGOVISTE
OCUPĂ 5.267 DE HECTARE, DINTRE CARE 2.116 HECTARE REPREZINTĂ SUPRAFAȚA
INTRAVILANULUI (APROXIMATIV 40,17%). EXTRAVILANUL SE ÎNTINDE PE APROXIMATIV 3.151
HECTARE, REPREZENTÂND 59,83% DIN SUPRAFAȚA MUNICIPIULUI TARGOVISTE.

ORAŞUL ESTE ÎMPĂRŢIT ÎN URMĂTOARELE CARTIERE:

1. MIRCEA CEL BĂTRÂN 9. ALEEA TRANDAFIRILOR
2. MATEI BASARAB 10. CFR
3. RADU CEL MARE 11. SUSENI
4. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU 12. SÂRBI
5. TUDOR VLADIMIRESCU 13. PREPELEAC
6. MIHAI VITEAZUL 14. SAGRICOM
7. VLAD ȚEPEȘ 15. ROMLUX
8. PETRU CERCEL 16. PRISEACA
• ORAȘUL ESTE SITUAT ÎN PARTEA CENTRAL SUDICĂ A ROMÂNIEI ȘI ESTE STRĂBĂTUT DE
PARALELA 44°55'27"N ȘI MERIDIANUL 25°27'24"E, FIIND POZIȚIONAT LA TRECEREA DINTRE
CÂMPIA ROMÂNĂ ȘI DEALURILE SUBCARPAȚILOR CE CONTINUĂ SPRE MUNȚII BUCEGI.
• TÂRGOVIȘTE SE AFLĂ LA O DISTANȚĂ DE 80 KM DE BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI.
• SITUAT ÎN PARTEA CENTRALA A JUDEȚULUI, MUNICIPIUL TARGOVISTE BENEFICIAZĂ DE O
POZIȚIE
GEOGRAFICĂ FAVORABILĂ, CU POSIBILITĂȚI DE COMUNICARE CU CENTRE ECONOMICE
IMPORTANTE. AFLAT LA ÎNCRUCIŞAREA UNOR VECHI DRUMURI COMERCIALE (BUZĂU,
BRĂILA, GIURGIU, BRAŞOV, CÂMPULUNG),MUNICIPIUL REPREZINTĂ UN NOD AL CĂILOR
DE COMUNICAŢII RUTIERE, GĂSINDU-SE LA NUMAI 78 KM DE BUCUREŞTI, LA 48 KM DE
PLOIEŞTI ŞI LA 110 KM DE BRAŞOV.
• ORAȘUL ESTE ÎNCONJURAT DE O SERIE DE COMUNE PRECUM: COM. ANINOASA LA NORD,
COM RĂZVAD ȘI ULMI LA EST, COM VIIȘOARA LA SUD ȘI COM. DRAGOMIREȘTI LA VEST.
CĂI •DE ACCES
ACCESUL ÎN ACEST ORAȘ SE POATE FACE PRIN NUMEROASE CĂI DE ACCES. DAR CEL MAI FOLOSIT MIJLOC
DE TRANSPORT ESTE MAȘINA PERSONALĂ.
• CĂI DE ACCES RUTIERE: ACCESUL ÎN MUNICIPIUL TARGOVISTE SE FACE CU AUTOTURISMUL, PE
URMATOARELE CAI RUTIERE:
• DN 71: TÂRGOVISTE - SINAIA;
• DN 72: GAESTI -TÂRGOVISTE - PLOIESTI;
• DN 72A: TÂRGOVISTE - CÂMPULUNG MUSCEL
• CĂI DE ACCES FEROVIARE: ÎN PARALEL, SE POATE AJUNGE SI PE CALEA FERATA, PE MAGISTRALA 900
BUCURESTI - ROSIORI - CRAIOVA - FILIASI - CARANSEBES – TIMISOARA. LINIA DE CALE FERATĂ TITU -
TÂRGOVIȘTE - PIETROȘIȚA ESTE O CALE FERATĂ SECUNDARĂ DIN ROMÂNIA, NEELECTRIFICATĂ, DUBLĂ
PE DISTANȚA TITU - TEIȘ HM., SIMPLĂ PE DISTANȚA TEIȘ HM. - PIETROȘIȚA. LINIA A FOST INAUGURATĂ ÎN
MAI MULTE ETAPE, ASTFEL: LA 2 IANUARIE 1884 SEGMENTUL TITU - TÂRGOVIȘTE, LA 27 MAI 1894
SEGMENTUL TÂRGOVIȘTE - PUCIOASA ȘI LA 12 NOIEMBRIE 1912 SEGMENTUL PUCIOASA - PIETROȘIȚA. ÎN
DATA DE 15 MAI 2013, SEGMENTUL TÂRGOVIȘTE - PIETROȘIȚA A FOST ÎNCHIS TRAFICULUI DE CĂLĂTORI
DATORITĂ NERENTABILITĂȚII ACESTUIA. LA DATA DE 1 OCTOMBRIE 2015, CFR CĂLĂTORI A RELUAT
CURSELE DE PASAGERI PE SEGMENTUL TÂRGOVIȘTE - PIETROȘIȚA. LA DATA DE 15 OCTOMBRIE 2015,
OPERATORUL FEROVIAR PRIVAT TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI A INTRODUS DE ASEMENEA CURSE PE
SEGMENTUL RESPECTIV.
TRANSPORTUL PUBLIC – SISTEMUL DE AUTOBUZE

• SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC DIN MUNICIPIUL

TARGOVISTE SE ASIGURĂ CU AUTOBUZE SI MICROBUZE,
RESPECTIV DE COMPANIILE PRIVATE DE TAXIMETRIE.
MUNICIPIUL NU DEȚINE UN SISTEM DE TRANSPORT URBAN
INFORMATIZAT ȘI NICI UN PARC DE AUTOBUZE PROPRIU.
• IN PREZENT, OPERATORUL PRINCIPAL AL ACTIVITĂŢILOR
DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE
ESTE SC ASOCIAȚIA INVESTITORILOR TRANSPORT
TÂRGOVIȘTE SRL (SC AITT SRL).
• TRANSPORTUL PUBLIC ÎN COMUN DIN MUNICIPIUL
TARGOVISTE ESTE ORGANIZAT PE 24 TRASEE DE
TRANSPORT PUBLIC LOCAL, CU 155 DE STAŢII ŞI DISPUNE
DE UN PARC AUTO FORMAT DIN: 28 AUTOBUZE SI 13
MICROBUZE
TRANSPORTUL ÎN REGIM DE TAXI
• CONFORM LEGII NR. 38/2003, PRIVIND TRANSPORTUL IN REGIM DE TAXI SI IN REGIM DE
INCHIRIERE, PE RAZA MUNICIPIULUI TARGOVISTE, LA NIVELUL ANULUI 2016, SUNT
ELIBERATE 400 AUTORIZATII DE TAXI.
• MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE DISPUNE DE URMĂTOARELE FIRME DE TAXIMETRIE
• KISS TAXI TÂRGOVIȘTE
• HAN TAXI
• BLUE TAXI
• DINAMIC TAXI
DISTANȚELE FAȚĂ DE PRINCIPALELE ORAȘELE
ALE ROMÂNIEI ȘI FAȚĂ DE PRICIPALELE ORAȘE
DIN EUROPA:
• TÂRGOVIŞTE - BUCUREȘTI: 80KM ÎN 1H 21MIN
• TÂRGOVIŞTE – BRAȘOV 112KM ÎN 2H 12MIN
• TÂRGOVIŞTE - CONSTANȚA: 313KM ÎN 3H 38MIN
• TÂRGOVIŞTE - CLUJ NAPOCA: 415KM ÎN 5H 58MIN
• TÂRGOVIŞTE – SIBIU 239KM ÎN 3H 40MIN
• TÂRGOVIŞTE – TIMIȘOARA 508KM 6H 35MIN
• TÂRGOVIŞTE – VARNA 349KM 4H 49MIN
• TÂRGOVIŞTE – BUDAPESTA 783KM ÎN 9H 06MIN
CAPITOLUL II
• SCURT ISTORIC AL ORAȘULUI DIN PUNCT DE VEDERE TERITORIAL (PLANUL URBANISTIC GENERAL)
PREVEDERI GENERALE
ARTICOLUL 1 DEFINIŢIE ŞI SCOP
1. REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM SE CONSTITUIE ÎN ANSAMBLUL GENERAL DE REGLEMENTĂRI,
LA NIVELUL UNITĂŢII TERITORIAL ADMINISTRATIVE, AVÂND MENIREA DE A REALIZA APLICAREA
PRINCIPIILOR DIRECTOARE ÎN MATERIA URBANISMULUI, A CONDUCE LA DEZVOLTAREA COMPLEXĂ,
STRATEGICĂ A LOCALITĂŢII, ÎN ACORD CU POTENŢIALUL LOCALITĂŢII ŞI ÎN INTERESUL GENERAL,
URMĂRIND UTILIZAREA TERENURILOR ÎN MOD RAŢIONAL, ECHILIBRAT ŞI ÎN ACORD CU
FUNCŢIUNILE URBANISTICE ADECVATE.
2. REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM PENTRU ÎNTREGUL MUNICIPIU TÂRGOVIȘTE, AFERENT
PLANULUI URBANISTIC GENERAL TÂRGOVIȘTE, CUPRINDE ŞI DETALIAZĂ PREVEDERILE PLANULUI
URBANISTIC GENERAL REFERITOARE LA MODUL CONCRET DE UTILIZARE A TERENURILOR, PRECUM
ŞI DE AMPLASARE, DIMENSIONARE ŞI REALIZARE A VOLUMELOR CONSTRUITE, AMENAJĂRILOR ŞI
PLANTAŢIILOR. AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE AU DATORIA DE A APLICA SISTEMATIC ŞI
PERMANENT DISPOZIŢIILE REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM, ÎN SCOPUL ASIGURĂRII
CALITĂŢII CADRULUI CONSTRUIT, AMENAJAT ŞI PLANTAT, PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE
VIAŢĂ ŞI DEZVOLTAREA ECHILIBRATĂ A LOCALITĂŢII ŞI PENTRU RESPECTAREA INTERESULUI
GENERAL AL TUTUROR MEMBRILOR COMUNITĂŢII LOCALE.
 IN ISTORIA ROMÂNILOR, TÂRGOVIŞTE ARE UN LOC
APARTE PE CARE ŞI L-A CÂŞTIGAT ÎNCEPÂND CU CELE
TREI VEACURI ÎN CARE A DEŢINUT ROLUL DE REŞEDINŢĂ
DOMNEASCĂ ŞI CAPITALĂ A ŢĂRII ROMÂNEŞTI,
PRINCIPAL CENTRU ECONOMIC, POLITIC-MILITAR ŞI
CULTURAL-RELIGIOS AL ŢĂRII, PĂSTRÂND AMINTIREA
NUMEROASELOR PERSONALITĂŢI ŞI EVENIMENTE CARE
AU CONTRIBUIT LA CONTURAREA ŞI MENŢINEREA
FIINŢEI NAŢIONALE A ROMÂNILOR
LISTA MONUMENTELOR MUNICIPIULUI TÂRGOVIŞTE
ESTE FOARTE BOGATĂ ŞI VARIATĂ, FIIND ALCĂTUITĂ
DINTR-UN NUMĂR DE 40 MĂNĂSTIRI ŞI BISERICI, FIECARE
REPREZENTÂND CTITORIA UNUI DOMNITOR ŞI PURTÂND
ÎNCĂRCĂTURA SA ISTORICĂ:
 ANSAMBLUL MONUMENTAL CURTEA DOMNEASCA
 BISERICA MITROPOLIEI
 MÂNĂSTIREA DEALU
 MÂNĂSTIREA STELEA
 ALĂTURI DE ACESTE CTITORII ALE MUNICIPIULUI SE REGĂSEŞTE O
ÎNTREAGĂ PLEIADĂ DE CLĂDIRI, ELE ÎNSELE MONUMENTE ISTORICE ŞI DE
ARHITECTURĂ, MENITE SĂ DEZVĂLUIE ATÂT LOCALNICILOR CÂT ŞI
TURIŞTILOR TRECĂTORI PRIN VECHEA CAPITALĂ, MOMENTELE DE GLORIE ŞI
DE INTENSĂ ACTIVITATE CREATOARE PE CARE LE-A CUNOSCUT ORAŞUL
TÂRGOVIŞTE. ACEASTĂ BOGATĂ ZESTRE A ISTORIEI ORAŞULUI SE AFLĂ ASTĂZI
ÎN GRIJA COMPLEXULUI NAŢIONAL MUZEAL „CURTEA DOMNEASCĂ” ŞI ESTE
COMPLETAT DE GRUPUL DE MUZEE ALCĂTUIT DIN
 MUZEUL SCRIITORILOR DÂMBOVIŢENI, AFLAT ÎN CASA LUI I. AL. BRĂTESCU-
VOINEŞTI
 MUZEUL DE ARTA SITUAT PE CALEA DOMNEASCĂ ÎN IMEDIATA VECINĂTATE
A MUZEULUI DE ISTORIE ŞI A CURŢII DOMNEŞTI
 MUZEUL EVOLUȚIEI OMULUI ȘI TEHNOLOGIEI ÎN PALEOLITIC ESTE PRIMUL
DE ACEST FEL DIN ROMÂNIA ȘI DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE SUD-EST
 MUZEUL TIPARULUI ŞI CĂRŢII VECHI ROMÂNEŞTI, INSTALAT ÎN INCINTA
CURŢII DOMNEŞTI, FIIND GĂZDUIT DE CASA ARAMĂ
• TÂRGOVIŞTE ESTE CUNOSCUTĂ CA FIIND ȘI „CETATEA CELOR 33 DE VOIEVOZI”, DAR
ISTORIC, NUMĂRUL LOR REAL ESTE DE 40. PRIMUL DOMNITOR DE LA TÂRGOVIŞTE A
FOST MIRCEA CEL BĂTRÂN (1386-1418), CHIAR DACĂ EL NU A STAT ÎN TÂRGOVIŞTE,
FIIND DOMNUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI (MAIOR VALACHIA). I-A URMAT FIUL SĂU, MIHAIL
(1409-1420), CARE ÎI ERA ŞI ASOCIAT LA DOMNIE LUI MIRCEA CEL BĂTRÂN. ULTIMA
DOMNIE, DAR UNA FRUMOASĂ, ÎN CARE TÂRGOVIŞTE A ÎNFLORIT CULTURAL ŞI NU
NUMAI, A FOST CEA A LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, CARE A REFĂCUT CURTEA
DOMNEASCĂ ÎN TOTALITATEA SA.
• PENTRU INFORMAREA TURIȘTILOR, LA INTRAREA ÎN CETATEA CURȚII DOMNEȘTI DIN
TÂRGOVIȘTE EXISTĂ O PLACĂ DE MARMURĂ PE CARE SUNT TRECUȚI „CEI 33 DE
VOIEVOZI” CE ÎȘI LEAGĂ NUMELE DE ACEASTĂ CETATE, DAR… EI NU SUNT DE FAPT
DOAR 33, CI MAI MULȚI (40)
• ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI MIRCEA CEL BĂTRÂN, ORAȘUL A DEVENIT PRINCIPALA
REȘEDINȚĂ DOMNEASCĂ A ȚĂRII ROMÂNEȘTI. TOT ÎN TIMPUL ACESTUI DOMNITOR A
FOST REFĂCUTĂ CURTEA DOMNEASCĂ, ALE CĂREI RUINE ÎMPREJMUIESC ASTĂZI
TURNUL CHINDIEI. TÂRGOVIŞTEA A RĂMAS SINGURA REŞEDINŢĂ DOMNEASCĂ A
ŢĂRII ROMÂNEŞTI DE LA 1431 PÂNĂ LA 1465, APOI A ÎMPĂRŢIT ROLUL DE CAPITALĂ
CU BUCUREŞTII PÂNĂ LA 1714. ÎN SECOLELE XV - XVII, ORAŞUL A FOST PRINCIPALUL
CENTRU ECONOMIC, POLITIC, ADMINISTRATIV, MILITAR ŞI CULTURAL AL ŢĂRII
ROMÂNEŞTI ŞI CHIAR AL ORIENTULUI ORTODOX
CAPITOLUL IIIDEMOGRAFICĂ
• SITUAȚIE
• CONFORM RECENSĂMÂNTULUI EFECTUAT ÎN 2011, POPULAȚIA
MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE SE RIDICĂ LA 79.610 LOCUITORI, ÎN
SCĂDERE FAȚĂ DE RECENSĂMÂNTUL ANTERIOR DIN 2002, CÂND SE
ÎNREGISTRASERĂ 89.930 DE LOCUITORI.[1] MAJORITATEA
LOCUITORILOR SUNT ROMÂNI (88,01%), CU O MINORITATE DE ROMI
(3,36%). PENTRU 7,52% DIN POPULAȚIE, APARTENENȚA ETNICĂ NU
ESTE CUNOSCUTĂ.[2] DIN PUNCT DE VEDERE CONFESIONAL,
MAJORITATEA LOCUITORILOR SUNT ORTODOCȘI (88,77%). PENTRU
7,6% DIN POPULAȚIE, NU ESTE CUNOSCUTĂ APARTENENȚA
CONFESIONALĂ
NATALITATE,
• MORTALITATE,
NATALITATEA, PRIMA COMPONENTĂ
A MIŞCĂRII POPULAŢIEI, A ÎNREGISTRAT
SPOR NATURAL
ÎN ANUL 2016 O SCĂDERE ATÂT FAŢĂ DE
ANUL PRECEDENT, CÂT ŞI FAŢĂ DE ANUL
2013. ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE, PE TERMEN
SCURT ŞI MEDIU, NU SE POATE AŞTEPTA
CA MORTALITATEA SĂ CONTRIBUIE
SEMNIFICATIV LA REDUCEREA SCĂDERII
DEMOGRAFICE DIN JUDEŢUL
DÂMBOVIŢA, NATALITATEA RĂMÂNE
SINGURA COMPONENTĂ ASUPRA CĂREIA
SE POATE ACŢIONA CU REZULTATE
EFICIENTE. CREŞTEREA NATALITĂŢII
POATE AVEA EFECTE POZITIVE ŞI DE
LUNGĂ DURATĂ. ÎN ANUL 2016 NUMĂRUL
DE NĂSCUŢI-VII A SCĂZUT CU 358 FAŢĂ
DE ANUL 2013 MORTALITATEA, CEA DE A
DOUA COMPONENTĂ A MIŞCĂRII
POPULAŢIEI, A RĂMAS RELATIV RIDICATĂ
ÎN JUDEŢUL DÂMBOVIŢA. ÎN ANUL 2016 S-
AU ÎNREGISTRAT 6320 DECESE, CU 29 MAI
PUŢINE DECÂT ÎN ANUL 2013.
CAPITOLUL IV

• MEDIUL ECONOMIC, SOCIAL ȘI FORȚA DE MUNCĂ

ECONOMIA MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE SE ÎNCADREAZĂ ÎN SISTEMUL ECONOMIC A JUDEȚULUI
DÂMBOVIȚA. ANALIZA ECONOMIEI JUDEȚENE ESTE IMPORTANTĂ PENTRU EVALUAREA PERSPECTIVELOR
MUNICIPIULUI TARGOVIȘTE DE A SE TRANSFORMA ÎNTR-UN POL DE DEZVOLTARE NAȚIONAL, PRIN PRISMA
FAPTULUI CĂ ECONOMIA URBANA ESTE ÎN STRÂNSĂ LEGĂTURĂ CU CEA JUDEȚEANĂ, PRIN LEGĂTURILE
ECONOMICE CE SE DEZVOLTĂ DE-A LUNGUL LANȚURILOR DE PRODUCȚIE REGIONALE.
DESI IN MUNICIPIUL TARGOVIȘTE ACTIVITATILE AGRICOLE SUNT SLAB DEZVOLTATE, TOTUSI LA
NIVELUL JUDETULUI DAMBOVIȚA AGRICULTURA REPREZINTA UNA DIN CELE MAI ATRACTIVE OFERTE DE
INVESTITII, OBSERVANDU-SE O CRESTERE REMARCABILA A INTERESULUI INVESTITORILOR STRAINI FATA
DE SECTORUL AGRICOL. EXISTENTA MATERIILOR PRIME NECESARE AGRICULTURII, PIATA DE DESFACERE
SEMNIFICATIVA PE CARE O DETINE, CONDITIILE CLIMATICE FAVORABILE SI CRESTEREA INVESTITIILOR
STRAINE
ANGAJAŢI ŞI ŞOMERI

• ÎN VEDEREA ANALIZĂRII DATELOR PRIVIND PIAȚA MUNCII DE LA NIVEL

LOCAL AU FOST UTILIZATE DOUĂ SURSE DE DATE PRIMARE. PRIMA SURSĂ
PROVINE DE LA OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI UNDE SUNT
INFORMAȚII FINANCIARE ȘI CU PRIVIRE LA NUMĂRUL DE SALARIAȚI LA
NIVELUL COMPANIILOR ÎNSCRISE LA REGISTRUL COMERȚULUI. A DOUA
SURSĂ O REPREZINTĂ INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ UNDE SUNT
INFORMAȚII CANTITATIVE REFERITOARE LA POPULAȚIA ACTIVĂ ȘI
NUMĂRUL DE ȘOMERI.
• LA NIVELUL ANULUI 2015, MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE ÎNREGISTRA UN NUMĂR
APROXIMATIV DE 41.717 DE SALARIAȚI, ÎN SCĂDERE FAȚĂ DE ANUL 2007
ATUNCI CÂND SE ÎNREGISTRAU 46.429 DE SALARIAȚI. ACEASTĂ EVOLUȚIE
REFLECTĂ SCĂDEREA ACTIVITĂȚII ECONOMICE DIN TIMPUL CRIZEI
ECONOMICE (2008- 2011), ATUNCI CÂND NUMĂRUL LOCURILOR DE MUNCĂ A
AJUNS LA UN MINIM ISTORIC AL ULTIMELOR DECENII (37.783), DAR ȘI
REVENIREA NUMĂRULUI DE LOCURI DE MUNCĂ DUPĂ RELUAREA
PROCESULUI DE CREȘTERE ECONOMICĂ ÎNCEPÂND CU ANUL 2012
• DE ASEMENEA, TRENDUL LINIAR PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG ARATĂ UN
PROCES DE REDUCERE A NUMĂRULUI DE SALARIAȚI PE FONDUL
RESTRUCTURĂRILOR CE AU AVUT LOC LA NIVELUL MARILOR
ÎNTREPRINDERI DIN TÂRGOVIȘTE, DAR ȘI CA URMARE A FAPTULUI CĂ
POPULAȚIA TOTALĂ ESTE ÎN SCĂDERE, AFECTÂND DIMENSIUNEA
POPULAȚIEI ACTIVE.
 • ATRACȚIILE TURISTICE
CAPITOLUL V
1. TURNUL CHINDIEI, CUNOSCUT ȘI CA TURNUL CHINDIA, ESTE UN TURN
CONSTRUIT ÎN SECOLUL AL XV-LEA, ÎN TÂRGOVIȘTE, CARE FACE PARTE DIN
ANSAMBLUL DE MONUMENTE CURTEA DOMNEASCĂ. TURNUL A FOST
CONSTRUIT DE CĂTRE DOMNITORUL VLAD ȚEPEȘ, ÎN TIMPUL CELEI DE-A
DOUA DOMNII, INIȚIAL PENTRU SCOPURI MILITARE, CLĂDIREA SERVIND
DREPT PUNCT DE PAZĂ, FOIȘOR DE FOC, DAR ȘI PENTRU STOCAREA
TEZAURULUI. ACTUALMENTE, CLĂDIREA MĂSOARĂ 27 DE METRI ÎN ÎNĂLȚIME
ȘI 9 METRI ÎN DIAMETRU. ÎNTRE ANII 1847 ȘI 1851, TURNUL A FOST COMPLET
RESTAURAT DE CĂTRE DOMNITORUL GHEORGHE BIBESCU, FORMA ACTUALĂ
DATORÂNDU-SE ACESTUIA, INCLUSIV ÎNĂLȚAREA SA CU CIRCA 5 METRI FAȚĂ
DE CONSTRUCȚIA INIȚIALĂ.
TURNUL CHINDIEI ESTE CEA MAI IMPORTANTĂ ATRACȚIE TURISTICĂ DIN
ORAȘ ȘI TOTODATĂ SIMBOLUL ORAȘULUI, ELEMENTE SPECIFICE EDIFICIULUI
FIIND PREZENTE PE STEMA ORAȘULUI, ÎN PARTEA DE SUS, DAR ȘI ÎN PARTEA
DE JOS. FIIND UN MONUMENT ISTORIC, CLĂDIREA GĂZDUIEȘTE ACUM O
EXPOZIȚIE DE DOCUMENTE, ARME ȘI OBIECTE CARE AU APARȚINUT LUI VLAD
ȚEPEȘ. DIN PUNCT DE VEDERE ADMINISTRATIV, TURNUL CHINDIEI SE AFLĂ
SUB TUTELA COMPLEXULUI NAȚIONAL MUZEAL „CURTEA DOMNEASCĂ”
TÂRGOVIȘTE.[
• 2. MĂNĂSTIREA DEALU ESTE O MĂNĂSTIRE DE MAICI SITUATĂ PE UN DEAL
DIN APROPIEREA ORAȘULUI TÂRGOVIȘTE. DRUMUL PRINCIPAL DE ACCES
ESTE, PE ULTIMII 2 KM PÂNĂ LA MĂNĂSTIRE, O PANTĂ CU ÎNCLINAȚIE MARE
CE ȘERPUIEȘTE PÂNĂ ÎN VÂRFUL DEALULUI.
O AȘEZARE MONAHALĂ ESTE MENȚIONATĂ DOCUMENTAR LA 17
NOIEMBRIE 1431, AȘA CUM REIESE DINTR-UN DOCUMENT PRIN CARE
ALEXANDRU I ALDEA ÎI FĂCEA DANIE MĂNĂSTIRII DOUĂ SATE. MĂNĂSTIREA
INIȚIALĂ FUSESE PROBABIL ÎNTEMEIATĂ DE CĂTRE MIRCEA CEL BĂTRÂN
AICI CĂLUGĂRUL SÂRB MACARIE A INSTALAT PRIMA TIPARNIȚĂ DIN
ȚĂRILE ROMÂNE, DIN ALE CĂREI TEASCURI A IEȘIT ÎN 1508 PRIMA CARTE, UN
LITURGHIER
ÎN 9 IUNIE 1598 MIHAI VITEAZUL A DEPUS ÎN BISERICA MĂNĂSTIRII
JURĂMÂNTUL DE SUPUNERE FAȚĂ DE ÎMPĂRATUL RUDOLF AL II-LEA
• 3. MUZEUL DE ARTĂ, SITUAT PE CALEA DOMNEASCĂ ÎN IMEDIATA
VECINĂTATE A MUZEULUI DE ISTORIE ȘI A CURȚII DOMNEȘTI, ESTE UNUL
DINTRE IMPORTANTELE MONUMENTE ALE ORAȘULUI DE LA SFÂRȘITUL
SECOLULUI AL XIX-LEA. CONSTRUITĂ ÎNTRE 1892 - 1894 DE
ANTREPRENORUL ITALIAN GIOVANNI BALTASARE VIGNOSA CA SEDIU AL
PREFECTURII JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA, CLĂDIREA PREZINTĂ O DECORAȚIE
CLASICĂ CU INFLUENȚE BAROCE ȘI O IMPRESIONANTĂ PICTURĂ
INTERIOARĂ.
EXPOZIȚIA MUZEULUI DE ARTĂ, MODESTĂ CA NUMĂR DE EXPONATE
DATORITĂ SPAȚIULUI RESTRÂNS, CUPRINDE LA PARTERUL CLĂDIRII, ARTĂ
VECHE ROMÂNEASCĂ, IAR LA ETAJ ARTĂ DECORATIVĂ ȘI PICTURĂ DE
ȘEVALET ÎNCEPÂND DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA CU
„PRIMITIVI” AI ARTEI ROMÂNEȘTI ȘI SFÂRȘIND CU LUCRĂRI DIN PERIOADA
INTERBELICĂ. ARTA VECHE ROMÂNEASCĂ ESTE REPREZENTATĂ ÎN GENERAL
DE PICTURA CU SUBIECT RELIGIOS - REALIZATĂ PE DIFERITE SUPORTURI -
ILUSTRATĂ AICI CU FRESCĂ DIN PERIOADA BRÂNCOVENEASCĂ, DAR ȘI CU
ICOANE DIN SECOLUL AL XVIII-LEA ȘI CHIAR MAI TÂRZII DATATE DUPĂ 1800
• 4. PARCUL CHINDIA A FOST AMENAJAT IN ANUL 1970, PE LUNCA RAULUI
IALOMITA, PE LOCUL FOSTEI GRADINI DOMNESTI. IN PARC MAI
FUNCTIONEAZA GRADINA DE VARA, CU CINEMATOGRAF SI SCENA PENTRU
SPECTACOLE CAT SI LACUL DE AGREMENT.
GRADINA ZOOLOGICA AMPLASATA IN PARCUL CHINDIA ESTE AMPLASATA PE
LOCUL UNDE IN 1583, DOMNITORUL PETRU CERCEL A AMENAJAT PRIMUL
COLT ZOOLOGIC DIN TARA. PE O SUPRAFATA DE 3 HA SUNT GAZDUITE PESTE
100 DE SPECII DE ANIMALE DE PE TOATE CONTINENTELE
• ESTE UN LOC PERFECT PENTRU PROMENADA, AFLAT CHIAR IN SPATELE
CURTII DOMNESTI. ESTE LOCUL IN CARE SE AFLA GRADINA ZOOLOGICA,
ASADAR, DUPA CE VIZITEZI ANIMALUTELE TE POTI PLIMBA LINISTIT PRIN
PARC. DE ASEMENEA, TOT AICI POTI DESCOPERI SI MUZEUL POLITIEI SAU
MUZEUL EVOLUTIEI OMULUI.