Analiză comparativă între Regiunea Nord-Est si Lubelskie

1. Resurse naturale
Regiunea Nord-Est se remarcă printr-o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală.Din punct
de vedere al formelor majore de relief, regiunea este împărțită în 3 zone: zona montană carpatică în
vest, zona subcarpatică în partea mediană spre sud și zona de podiș.Din punct de vedere biogeografic,
fauna și flora fac parte din regiunea alpina în partea de vest ( vestul județelor Suceava, Neamț și
Bacău), regiunea continentală în partea centralăși de nord-est ( estul județelor Suceava, Neamț și
Bacău, județele Botoșani, Iași și parțial județul Vaslui) și regiunea stepică în estul și sudul județului
Vaslui. Specii de animale întalnite în Regiunea Nord-Est: mamifere (lup, urs brun), nevertebrate
(croitor de fag, fluturele țestos, fluturele tigru de Jersey), plante ( clopoțel).
Regiunea Lubelskie are zone protejate care includ doua Parcuri Nationale si 17 Parcuri de
peisaj. Este caracterizată printr-un nivel scăzut de urbanizare si o scăzută accesibilitatea a
transporturilor.Lubelskie este una dintre cele mai importante regiune agricola din Polonia (agricultura
ocupă 68% din întreaga regiune) caracterizată cu o puternică agricultură tradițională.
Cantitatea bogată de alimente ecologice pure este benefică la dezvoltarea industriei alimentare
(cei mai mari producători de cereale, câmp de legume, fructe de copac și tufișuri). Cea de-a doua
ramura importantă este industria chimică.Următoarea ramură importantă este fabricarea mașinilor și
echipamentelor și fabricarea autovehiculelor.

2. Resurse umane ( nivel profesional/ educație)

Fig nr.1 Nivelul de educație al populației cuprinsă între 25-64 de ani în ambele regiuni

Fig nr.2 Nivelul de educație al populației cuprinsă între 30-34 de ani în ambele regiuni
 Fig nr.3 Indicatorul social privind cele două regiunii Sursă:Eurostat

Cele două indicatoare indică evoluția fiecăruia regiunii. Indicatorul nivelului de educație arată,
că populația cuprinsă între 25-64 și 30-34 are o evoluție mai mare în Regiunea Nord-Est.Regiunea
Nord-Este este mai populată cu o speranță la viată mai mare decât în Regiunea Lubelskie.
Indicatorul social este sub zero la ambele regiunii.Evoluția populației pornește de la migrație și
sporul natural.Privind acest indicator Regiunea Nord-Est este mai efectată decât Regiunea
Lubelskie.Migrația are un efect major asupra Regiuni din Moldova.
3. Echipare/infrastructura
Infrastructura Regiuni Nord – Est urmărește documentul fundamental bazat pe elemente ale
pieței de transport aflat pe site-ul Ministerul Transporturilor care au elaborat Strategia de transport
intermodal în România 2020, precum: dezvoltarea regională, cerințele pieței, strategia de
dezvoltare a rețelei naționale de transport, etc.
a. Rețeaua TEN-T în regiunea nord-est
b. această rețea asigură coeziunea teritorială și socială, creșterea economică
c. urmărește crearea infrastructurii necesare funcționării optime a pieței interne
comunitare
Infrastructura rutieră este străbătută de o serie de coridoare rutiere europene, cum ar fi:
 București – Bacău – Roman – Suceava – Siret (punct de control și trecere a frontierei)
- E85
 Suceava – Vatra Dornei – Cluj Napoca (E 576) care face legătura cu E60 Cluj Napoca –
Oradea
 Bacău – Brașov – Pitești – E 574 ( care face legătura cu E70 Craiova – Vidin – Skopje)
 București – Bârlad – Albița (punct de trecere a frontierei) – Chișinău – E 581 care
străbate județul Vaslui
 Roman – Târgu Frumos cu ramificație către Botoșani (E 58) și Iași – Sculeni (punct de
trecere a frontierei) (E 583)
Conform variantei finale revizuite a Master Planului General de Transport al României pe termen
scurt, mediu și lung (octombrie 2014) sunt prevăzute a fi realizate în perioada 2021-2030 următoarele
tronsoane de autostrada , drum expres sau variantă ocolitoare:
d. Autostrada Brașov-Bacău
e. Drum expres Bacău-Suceava
f. Drum expres Suceava-Siret
g. Drum expres Târgu Mureș-Iași-Ungheni
h. Variantă ocolitoare Roman
i. Variantă ocolioare Fălticeni
 Lubelskie este situat de-a lungul unui traseu de tranzit major între statele baltice și Europa de
Sud. Accesul la oraș sa îmbunătățit semnificativ în ultimii ani datorită rețelei sale de autostrăzi care
sunt în prezent extinse (S12, S17 și S17, S19) eliminând traficul.

Fig nr.4 Totalul de lungime al autostrăzilor din statele Polonia și România Sursă:Eurostat

Din datele prezentate autostrăzile din Polonia sunt mai dezvoltate decât în România.La nivel de
regiune pe site-ul Eurostat înca nu au date exacte privind totalul de autostrăzii.

Rețeaua feroviară a regiunii Nord-Est cuprinde numeroase tronsoane de cale ferată

neelectrificată,fapt care determină o viteză mai scăzută a trenurilor.Întreaga rețeaua feroviară din
regiune liniile funcționale se conectează direct la rețeaua TEN-T feroviară.
Pe traseul TEN-T feroviar se află 3 municipii reședință de județ: Bacău, Iași și Suceava; 5 municipii
( Câmpulung Moldovenesc, Onești, Pașcani, Roman și Vatra Dornei) respectiv 11 orașe și 75 de
comune.
De-a lungul liniilor conectate direct la rețeaua TEN-T de bază se află 3 municipii reședință de
județ: Botoșani, Piatra Neamț și Vaslui; 5 municipii (Bârlad, Dorohoi, Fălticeni, Moinești, Rădăuți) au o
conectivitate secundară.
In partea Nord-Est există areale fără acces la calea ferată ( se regăsesc și 7 orașe: Slănic Moldova în
Bacău; Dărăbani, Flămânzi și Ștefănești în Botoșani; Broșteni, Cajvana și Solca în Suceava)
Calea ferată în Lubelskie – exită 3 linii importante care pleacă din regiune: linia spre Varșovia,
linia spre Chelm și granița cu Ucraina, linia spre Przeworsk
- este una dintre cele mai aglomerate stații din E Poloniei,cu peste 50 de plecări
de tren intr-o zi obișnuită
- este considerată una dintre cele mai bune stații de cale ferată din
Polonia
Pe totalul de lungime calea ferată este mai lungă în Regiunea Nord-Est decât în Regiuna
Lubelskie.Pe lângă faptul, că Regiunea Poloniei este mai dezvoltată calea ferată este mai scurtă decât
în regiunea Moldovei.
Fig nr.5 Totalul de lungime la nivel de stat și regiune a căilor ferate din Polonia și România Sursă:Eurostat

Infrastructura aeriana de care beneficiază regiunea Nord-Est, sunt susținute de trei aeroporturi
care deservesc curse interne (către București), cât și externe.Cele trei aeroporturi sunt situate în
Bacău, Iași și Suceava.
Infrastructura aeriană în regiunea Lubelskie – distanța de la aeroport până la centrul orașului : 12km
- numărul de țări servite : 9
- numărul de aeroporturi deservite: 12
- totalul de pasagerii (2016): 377,606

Fig nr.6 Direcțiile de zbor către alte state pornind din Regiunea Lubleskie Sursă:www.absl.pl

Conform datelor oferite de Atlas of the sky cele două regiunii au aeroporturi incluse în categoria D
( regiuni mici ) cu un flux de pasagerii mai mic de 1.000.000. Fluxul de pasagerii anuar nu este atât de
mare față de aeroporturile dezvoltate.Cele două regiunii asigură un anumit flux și punct comun
asigurat pasagerilor pentru a ajunge într-o anumita zona a țării respective.
Fig nr.7 Totalul de pasagerii în Regiunea Lubelskie și Regiunea Nord-Est Sursă:Atlas of the sky

4. Universitatii
În Regiunea Nord-Est sunt acreditate 7 universități publice, cum ar fi:
a. Universitatea tehnica „ Gh. Asachi ” din Iași
b. Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza ” din Iași
c. Universitatea de Medicina și Farmacie „ Gr. T. Popa” din Iași
d. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „ Ion Ionescu de la Brad ” Iași
e. Universitatea de Arte „ George Enerscu ” din Iași
f. Universitatea „ Vasile Alecsandri ” din Bacău
g. Universitatea „ Ștefan cel Mare ” din Suceava
În Regiunea Nord-Est, Facultatea de Medicină și Farmacie este recunoscută de străinii.Se află în
topul celor mai bune Facultății de medicină din România.

Regiunea Lubelskie este un important centru academic internațional.Cuprinde 5 universității

publice și 4 universității private.
 Fig nr.8 Raportul Univertăților din Regiunea Lubelskie

5. Cercetare
Regiunea Lubelskie are o îndelungată tradiție în ceea ce privește clusterele. Activitățiile de
cluster promovează și dezvoltă noi tehnologii inovatoare legate de agricultură, include mancare eco,
eco-energie, include energie regenerabilă și aviația.
Din zonele de specializare inteligentă s-a bazat pe procesul de descoperire antreprenorial de jos in sus
promovat de Comisia Europeană, combinate cu autoevaluarea potențialului economic, știițific,
tehnologic, educațional si instituțional.Analiza este formată din trei dimensiuni: stiițific, educațional și
economic. Acestea au oferit baza pentru determinarea nivelului și domeniului de specializare a
structurii economice a regiunii.
În ceea ce privește cercetarea regiunilor implicarea lor este minimă.( Regiunea Lubelskie – 0.89,
Regiunea Nord-Est – 0.2).

6.Buget pt cercetare
Cercetarea și dezvoltarea experimentală pentru cele două regiuni se află la un nivel
mic.Cheltuielile, ca procent al PIB-ului este un indicator de mare importanță politică la nivel UE,
național și regional. (Regiunea Lubelskie – 2.16, Regiunea Nord-Est – 0.3).

7. Industriile creative
În forma consacrată la nivelul Uniunii Europene (UE), în Programul cadru pentru Europa Creativă
(Creative Europe) (EC 2011), sectoarele culturale și creative (SCC) sunt definite prin acele activități
care au la bază ”valori culturale și/sau expresii artistice și creative, indiferent dacă aceste activități au
o orientare comercială sau nu și indiferent de modalitățile de desfășurare”. Creativitatea pune în
circulație idei, valori, inițiative și produse pe un continuum care unește arta și cultura, cercetarea și
inovarea, afacerile și dezvoltarea economică.
Regiunea Nord-EST perioada ultimilor ani, industriile creative au ieșit treptat din zona de
”umbră” a politicilor publice și au început să ocupe un loc tot mai central în programarea strategică în
România. Pe fondul unei dinamici din ce în ce mai accentuate a sectorului, Romania a inclus
sectoarele creative între domeniile prioritare la nivel național pentru perioada 2014-2020, iar la nivel
european importanța acestora a crescut treptat, nu doar ca finanțare, ci și din punct de vedere al
rolului de factor facilitator al dezvoltării. După o experiență de cca. 25 de ani de susținere financiară a
sectorului, UE a lansat programul Europa Creativă dedicat domeniilor culturale și audio-vizuale pentru
perioada 2014-2020, căruia îi alocă cu 9% mai mult (1,46 mld. Euro) decât finanțarea curentă.
Nr. Cod CAEN
Activitate economică

1 1811 Tipărirea ziarelor

2 1812 Alte activități de tipărire

3 1813 Servicii pregatitoare pentru pretiparire

4 1814 Legătorie si servicii conexe

5 1820 Reproducerea înregistrărilor

6 3220 Fabricarea instrumentelor muzicale

7 4763 Comert cu amănuntul al discurilor și benzilor magnetice cu sau fără

înregistrări audio/video, în magazine specializate

8 5811 Activități de editare a cărților

9 5812 Activități de editare de ghiduri, compendii, liste de adrese și similare

10 5813 Activități de editare a ziarelor

11 5814 Activități de editare a revistelor și periodicelor

12 5819 Alte activități de editare

13 5821 Activități de editare a jocurilor de calculator

14 5829 Activități de editare a altor produse software

15 5911 Activități de producție cinematografică, video și de programe de

televiziune

16 5913 Activități de distributie a filmelor cinematografice, video și a

programelor de televiziune

17 5914 Proiectia de filme cinematografice

18 5920 Activități de realizare a înregistrărilor audio si activități de editare

muzicală

19 6010 Activități de difuzare a programelor de radio

20 6020 Activități de difuzare a programelor de televiziune

21 6201 Activități de realizare a soft-ului la comandă

22 6202 Activități de consultanță în tehnologia informației

23 6209 Alte Activități de servicii privind tehnologia informației

24 6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe

25 6312 Activități ale portalurilor web

26 6391 Activități ale agențiilor de știri

27 7111 Activități de arhitectură

28 7311 Activități ale agențiilor de publicitate

29 7312 Servicii de reprezentare media

30 7410 Activități de design specializat

31 7420 Activități fotografice

32 7430 Activități de traducere scrisă și orală

33 9001 Activități de interpretare artistică

34 9002 Activități suport pentru interpretarea artistică

35 9003 Activități de creație artistică

36 9004 Activități de gestionare a sălilor de spectacole

37 9101 Activități ale bibliotecilor și arhivelor

38 9102 Activități ale muzeelor

39 9103 Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de

interes turistic

40 9329 Alte activități recreative și distractive

Tabel. Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN) a industriilor culturale
și creative în regiune

Subsectoarele supuse analizei corespund domeniilor nomenclatorului CAEN rev.2 la nivel de 4

cifre, lista comprehensivă a acestora, expusă în continuare, fiind rezultatul adăugării la lista-reper,
disponibilă pe European Cluster Observatory13 (41 coduri), a 4 sub-sectoare incluse în analiza Priority
Sector Report: Creative and Cultural Industries (Power,Nielsen, 2010), dar care nu figurau drept
coduri independente în versiunea CAEN rev.1 folosită de autori în studiul menționat .
Fig.Sectrotul industriilor creative Lubelskie/Nord -Est numar angajați și numărul de firme
sursă:European Cluster Observatory http://www.clusterobservatory.eu/index.html#!
view=regionalmapping;i=V11110;y=2011;r=NC10-RO21,NC10-PL31;rsl=2;rp=CR10-EU27;s=CC20-CREA;sp=CC20-CREA;p=table
Numarul angajaților în domeniile creative este mai mare în regiunea Nord-Est decât în Lubelski cu 830
regiunea se clasează mult mai bine în ierarhia ocupării în domenii creative decât într-o ierarhie a
productivităţii față de regiunea Poloneză. Numărul firmelor în regiunea Lubelskie este mai mare acesta
fiind de 5374 comparat cu 2150 pentru regiunea Nord-Est.

Nr. Descriptori (elemente de Evaluare (1 foarte Scor Argumentare

crt. capital teritorial) scăzută .... 5 foarte final
ridicată)

1. Sectorul industriilor creative -unul dintre cele

Lubelskie mai importante
Specialiști 1 pct. contributoare la
Angajații 1,5 4,5 GDP-ul
Firme 1,5 regiuni,apropiat de
nivelul
national,potențial
mare de creștere
2. Sectorul industriilor creative -unul dintre cele
Nord-EST mai importante
contributoare la
Speciailști 1 pct 4 GDP-ul regiuni,
Angajați 2,5 apropiat de nivelul
Firme 1 nationat,potențtial
mare de creștere
 8. Industria Automotivă

Fig.nr.8 Piese auto culorile drapelului polobez sursă google/images

Dintre cele două regiuni Lubelskie este regiune anet superioară în sectorul industriei automotive
printre plusurile zonei se numără fabricile mari din zona precum PZL-Świdnik and Ursus ce produc
piese și utilaje agricole, poziționarea geografică și rețeaua de trasport mai dezvoltată decât cea a
regiui Nord-Est apropierea de Cehia și Slovacia unde industria automotivă reprezintă o mare parte din
pib, salarii mai reduse față de vestul europei dar mai ridicate decât regiunea Nord-Est un mare sector
agricol ce a creat o mare piață de consum pentru utilajele și piesele agricole.De asemenea forța de
muncă specializată este mai mare în regiunea Lubelskie cu 10,000 de persoane ce studiază în
universități si licee de vocație.
Fig. Statistică industriile creative regiunea Lubelskie sursă
http://invest.lubelskie.pl/sites/default/files/pliki/EN/Investors_guide/Download/sektor_maszynowy_en_72_dpi.pdfhttp://invest.lub
elskie.pl/sites/default/files/pliki/EN/Investors_guide/Download/sektor_maszynowy_en_72_dpi.pdf
 Fig.nr 9 Număr de studenți în domeniul automotive regiunea Lubelskie 2013/2014
Sursă:http://invest.lubelskie.pl/sites/default/files/pliki/EN/Investors_guide/Download/sektor_maszynowy_en_72_dpi.pdf

Regiunea Nord-Est deși cu o infrastructură mult mai slabă cateva companii sau aventurat să
deschidă fabrici atrase de poziția regiuni si salariile mici Delphi (Iași), Autoliv (Bacău) nume si
producție mult mai mică decât numele amintite în zona polonă în schimb cea mai mare contribuție o
reprezintă Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor.

Fig nr.10 Industria automotivă regiuneaNord-Est mediul urban

http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/St%203_Industrii%20creative_final_curat.pd
European Cluster Observatory http://www.clusterobservatory.eu/index.html#!view=regionalmapping;i=V11110;y=2011;r=NC10-RO21,NC10-
PL31;rsl=2;rp=CR10-EU27;s=CC20-CREA;sp=CC20-CREA;p=table
Nr. Descriptori (elemente de Evaluare (1 foarte Scor Argumentare
crt. capital teritorial) scăzută .... 5 foarte final
ridicată)

8 Industria Automotivă -axat pe utilaje de

Lubelskie agricultură pentruo
Producție 1, pct. piață de consum
Angajații 1 3 internă cât și
Firme 1 externă, prezența
unor firme de
renumePZL-
Świdnik and Ursus
în producerea de
utilaje
agricole,forță de
muncă specializatâ
în școlile de vocație
8 Industria Automotivă Nord- -unul dintre cele
EST mai importante
Producție 0,5 pct. contributoare la
Angajații 1,5 2,5 economia urbană și
Firme0,5 rurală a regiuni prin
ateliere de reparație
autovehiculelor și
motocicletelor,
vanzarea de piese

9. Sectorul IT
 Sectorul It reprezintă un sector în creștere în Polonia ce a ajuns să reprezinte 3,35% din GDP 9,5
mild euro, o un procent mai mic decât a cel reprezentat de sectorul It în Romania.
Regiunea Lubelskie sunt 2568 de companii din
mediul ITdintre care 39% sunt localizate în Lublin.

Tabel contribuție sector IT GDP Romania /Polonia

Sursă date :https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tin00074&plugin=1

Această creștere a sectorului IT a fost facilitată de prezența forței de muncă prin prezența
universităților: Wyższa Szkoła Zarządzania i Administracji in Zamość (Management and Administration
School, Wyższa Szkoła Przedsiębiorczości i Administracji in Lublin (Entrepreneurship and
Administration School), Wyższa Szkoła Biznesu i Administracji in Łuków (Business and Administration
School),Państwowa Szkoła Wyższa im. Papieża Jana Pawła II in Biała Podlaska (John Paul II State
Higher Education School) ce au profile de informatică.

Fig Facultăți cu specializarea informatică regiunea Lubelski

Sursă:http://invest.lubelskie.pl/sites/default/files/pliki/zalaczniki/4_en_sektor_ssc_bpo_it_broszura_dla_inwestorow.pdf
Fig.nr 11 Acces internet
Sursă:https://ec.europa.eu/eurostat/statistics explained/images /f/fd/Proportion_of_ households_ with_broadband_acces s_at_home%2C _by_NUTS_2_
regions%2C_2017_%28%25_share_of_all_private_households%29-RYB18.png

Cea mai importantă categorie de servicii oferite în centrele din Lubleskie sunt serviciile IT
(include software de dezvoltare). Producția și implementarea de software de afaceri (în principal
tehnologii și aplicații mobile) sunt servicii frecvente oferite de companiile din Lublin. Unul dintre
punctele forte ale industriei IT din Lublin este varietatea de produse și servicii oferite de companiile
locale: de la software-ul mobil pentru finanțe și industriile de bunuri în mișcare rapidă, prin sisteme
pentru industria medicală și farmaceutică, la GIS și soluții GPS și proiectarea sistemelor TIC.

Regiunea de Nord -Est

În cazul regiuni Nord-Est Iașil urmat de Suceava și Botoșani reprezintă principalul pol de creștere
în domeniul It fiind unul dintre cele mai importante HUB-uri IT din țară după București,Cluj și
Timișoara. Iașiul își menține statutul de centru universitar, în special datorită Universității Al. Ioan
Cuza și contribuie cu capital uman pentru domeniul IT. În prezent, în Iași se găsesc aproximativ 7.000
de specialiști, urmând ca numărul acestora să crească dacă luăm în considerare că, în fiecare an,
1.100 de absolvenți IT ies din cele 4 universități de profil din Iași.
 Fig.nr.12 Absolvenți domenii IT și tehnice
Sursă: studiu ITC nord-est :http://adieuronest.ro/wp/wp-content/uploads/2016/11/Studiu-ITC-Nord-Est-2030.pdf

După cum se poate observa comparat cu numărul studenților Lubelskie ( fig.)regiunea Nord-Est
prezintă un dezavantaj având o plajă de specialiști mai redusă.

Fig. nr.13 Salariu zona It Lubelskie comparat cu cele mai mari salarii în zona IT pe zona Nord-Est
conform e-jobs Sură : https://lublin.eu/gfx/lublin/userfiles/_public/biznes/glowna/aktualnosci/pliki_aktualnosci/2017/maj_2017/focus-on-
lublin-march-2017.pdf 2: https://www.paylab.ro/partner/region/zona-de-nord-est
 Salariile medii în zona It sunt printre cele mai ridicate pentru regiune și apropiate de cele
naționale în schimb zona Lubelskie oferă un venit mai ridicat din zona Nord est comparânduse
doar Iașul cu veniturile de top din top aceste salarii mai mici pentru zona Nord-Est oferă un
avantaj în atrgerea investițiilor de outsourcing.

Nr. Descriptori (elemente de Evaluare (1 foarte Scor Argumentare

crt. capital teritorial) scăzută .... 5 foarte final
ridicată)
3. Sectorul IT Lubelskie -unul dintre cele
mai importante
Specialiști 1.5 pct. contributoare la
Infrastructură internet 0,9 4,5 GDP-ul
Salarii 1,1 regiuni,apropiat de
Investiții prezente 1 nivelul
national,potențial
mare de creștere
4. Sectorul IT Nord-EST -unul dintre cele
mai importante
Speciailști 1,2 pct contributoare la
Infrastructură internet 0,8 4 GDP-ul regiuni,
Salarii: 0,9 apropiat de nivelul
Investiții prezente 0,8 nationat,potențtial
mare de creștere
10. Brevete

La capitolul brevete regiunea Lubelskie este regiunea net mai superioară fiind o diferență mare și
la nivel național. Această diferență este datorată nivelului de dezvoltare diferit la care se află
institutele de cercetare și inovație ce este corelat cu nivelul de investiții din zona. Potențialul investitor
având posibilitatea de-și implementa și creea soluții inovative pentru dezvoltarea produsului creemd
locuri de muncă și atrăgând specialiști.Cooperare dintre firme și universități este un alt factor
important pentru creearea și implementara de brevete.

Fig.nr. 14 Brevetele EPO publicate in 2017 Polonia-Romania

Sursă: https://www.epo.org/about-us/annual-reports-statistics/annual-report/2017/statistics/granted-patents.html#tab2

În ultima decadă la nivel național a apărut un decalaj considerabilîntre cele două state care se
reflectă și raportul dintre cele două regiuni. Investițiile în cercetarea numărul de universități și
laboratoare, universități cercetători, doctoranzi investiții naționale și private au creat condițiile pentru
diferența substanțială.
Țară/Regiune/Județ 2009 2010 2011 2012 Total perioada
România 31.13 34.38 60.61 60.33 186.45
Nord-Est 2 2.4 2.98 4.93 12.31
Bacău 0.5 0.5 - - 1
Botoșani - 0.2 - 0.25 0.45
Iași 1 1.2 2.58 3.43 8.21
Neamț - - 0.4 - 0.4
Suceava 0.5 0.5 - 1 2
Vaslui - - - 0.25 0.25
Sud-Est - 0.5 1 2.17 3.67
Institute de cercetare
1. Institutul de Cercetări Biologice Iași
2. Institutul de Cercetare și Producție Electrotehnică – ICPE – TRAFIL SA Iași
3. Institutul de Cercetări pentru Fibre Sintetice Săvinești – ICEFS Neamț
4. Institutul de Cercetare și Inginerie Tehnologică – FIBRESIN SA Iași
5. Institutul Național pentru Construcții INCERC – filiala Iași Iași
6. Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice ICAS – Filiala Câmpulung Moldovenesc Suceava
Centre de Cercetare
1. Centrul de Cercetări pentru Oncologie Iași
2. Centrul de Cercetări Biologice, Geografice și Geologice ”Stejarul” Neamț
3. Centrul de Cercetare pentru Componente Motor și Inginerie Tehnologică Iași
4. Centrul de Cercetări Textile ”Moldova” Iași
5. CEFIDEC Vatra Dornei Suceava
6. Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava
7. Centrul de Cercetare, Proiectare, Producție, Prelucrare Mase Plastice – CEPROPLAST SA Iași
8. Centrul de Transfer Tehnologic POLYTECH – Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” Iași

9. Centrul de Cercetare - Dezvoltare pentru Echipamente de Construcţii – PRESUM Proiect Iași

S.A
Stațiuni de Cercetare
1. Iași
Stațiunea de Cercetare pentru Acvacultură și Ecologie
2. Suceava
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Suceava
3. Iași
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Podu Iloaiei
4. Neamt
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Secuieni
5. Iași
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificație Iași
6. Suceava
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Fălticeni
7. Iași
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Iași
8. Bacau
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Bacau
9. Iași
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu
10. Botoșani
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor si Caprinelor Popăuți
11. Bacau
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor si Caprinelor Secuieni
12. Vaslui
Statiunea de Cercetare Dezvoltare Pajisti
13. Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru sfecla de zahar Roman
14. Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru combaterea eroziunii solului Perieni, Vaslui
15. Statiunea de cercetari silvice C. Moldovenesc
Societăți Comerciale
1. Iași
Centrul de Cercetări pentru Antibiotice
2. Bacău
AEROSTAR SA
3. Neamț
PLANTAVOREL SA
4. Botoșani
ELECTROCONTACT SA
5. Iași
Grupul de firme Omega – Tehnoton
6. Suceava
Societatea de Servicii Informatice
Fig nr.15 Institute,Centre Stațiuni de cercetare regiunea Nord-Est
Sursă date:Strategia pentru Cercetare si Inovare Regională prin Specializare Inteligentă RIS3 NORD-EST

Fig.nr.16 Buget R&D cercetare și inovare

Sursă: https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/mapToolClosed.do?tab=map&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tgs00042&toolbox=data#
 Fig.nr.17 Brevete Lubelskie 3,01 Nord-Est 1.497 an 2012
Sursă:https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/mapToolClosed.do?
tab=map&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tgs00040&toolbox=types#

Fig.nr.18 Brevete High- tech Lubelskie1,075 Nord-Est 0.404

Sursă:https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/mapToolClosed.do?
tab=map&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tgs00041&toolbox=types

Nr. Descriptori (elemente de Evaluare (1 foarte Scor Argumentare

crt. capital teritorial) scăzută .... 5 foarte final
ridicată)

7. Brevete Lubelskie -atragerea de

fonduri pentru
Investiții cercetare 1,5 pct. cercetare, crearea
Brevete implementate 1,5 pct 4 de parcuri de
Centre cercetare 1 pct cercetare ce au
adus la investitori
străini care au
generat și atras
specialiști
7. Brevete Nord-EST -dezinteres total
după 90 a dus la
Investiții cercetare 0,5pct. unul dintre cele mai
Brevete implementate 1 2 mici bugete din UE
Centre cercetare 0,5 pentru cercetare ,
investitori străini
puțini lipsă
speciaaliști

11. Forta de munca in sectoarele high-tech/avansate/IT

Regiunea Lubelskie datorită poziției centrale în europa o infrastructură bună și un nivel de

salarii mai redus decât cel din vest a atras o mulțime de firme în căutare de outsurcing.
Fig.nr.19 Facultăți cu specializarea ITC regiunea Lubelski
Sursă:http://invest.lubelskie.pl/sites/default/files/pliki/zalaczniki/4_en_sektor_ssc_bpo_it_broszura_dla_inwestorow.pdf
 Fig nr.20 Țara de origine și limba utilizată ITC, în anul 2016
Sursa: http://invest.lubelskie.pl/sites/default/files/pliki/zalaczniki/4_en_sektor_ssc_bpo_it_broszura_dla_inwestorow.pd
 Fig nr.21 Firmele ce zctivează în domeniu prezente în regiunea Lubelskie, în anul 2016
Sursa: http://invest.lubelskie.pl/sites/default/files/pliki/zalaczniki/4_en_sektor_ssc_bpo_it_broszura_dla_inwestorow.pd
Fig.nr.22 ITC firme prezente regiuneaNord -Est sursă
:http://adieuronest.ro/wp/wpcontent/uploads/2016/11/Studiu-ITC-Nord-Est-2030.pdf
 Fig.nr.23 ITC firme prezente regiuneaNord -Est sursă
:http://adieuronest.ro/wp/wpcontent/uploads/2016/11/Studiu-ITC-Nord-Est-2030.pdf

0-9 10-49 50-249

CAEN Rev. 2 Total %
persoane persoane persoane
Cercetare-dezvoltare în biotehnologie 1 1 0 2 3,3
Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie 43 3 2 48 80
Cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste 10 0 0 10 16,7
TOTAL 54 4 2 60 100
Distribuţia unităţilor CDI în Regiunea Nord-Est după coduri CAEN şi număr de angajaţi, în anul 2014
Sursa: INS, Tempo Online, 2016

Conform deciziei statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
(OECD), sectorul TIC este definit ca o combinație a activitatilor de producție și servicii a industriilor
care preiau, transmit și afișeaza date și informații pe cale electronică.

In anul 2014, din totalul national de 528 de unitati locale active in sub-sectorul de productie TIC,
in Regiunea Nord-Est isi desfasoara activitatea doar 9.66% dintre acestea, un numar mai mare cu
16% comparativ cu anul 2011, cele mai multe avand sediul in judetul Iasi - 47% (24 din totalul de
51), regiunea poziționandu-se pe locul 5 la nivel national, în ceea ce privește acest indicator. In ceea
ce priveste serviciile TIC, în anul 2014, sunt inregistrate 1.649 unități locale active, un număr mai
mare cu 15.40% comparativ cu anul 2011. Cele mai multe firme se găsesc în județul Iași (746) și au
ca obiect de activitate 62 - „Activitati de servicii in tehnologia informatiei”. Din punct de vedere al
numărului firmelor active în servicii la nivel național (19.441) regiunea se poziționează pe locul al 4-
lea. Din punct de vedere al numărului de angajați, majoritatea firmelor, se încadrează în categoria
microîntreprinderilor (0-9 angajați). Intregul domeniu de productie (diviziunea 26 - Fabricarea
calculatoarelor si a produselor electronice si optice) si urmatoarele diviziuni aferente serviciilor
intensive in tehnologie: 61 - Telecomunicatii, 62 - Activitati de servicii in tehnologia informatiei si 63 -
Activitati de servicii informatice.

Aceste activitati fac parte din categoria activitatilor economice ”high technology”, sectorul
putand fi considerat un sector cu rol de catalizator pentru alte activitati economice, a carui reconversie
de la outsourcing la productie proprie, va juca un rol important in perioada urmatoare.

In mai 2013 a fost infiintat Clusterul Inovativ Regional EURONEST IT&C Hub la initiativa
unui consorțiu de 21 membri fondatori, ca pol de dezvoltare concentrat pe cercetare, inovare și servicii
IT, ce aduce sub aceeași umbrelă 29 companii de profil din Regiunea Nord-Est, 4 instituții de
învățământ superior și de cercetare, autorități publice judetene si locale, organizații non-
guvernamentale, facilitatori externi cu experiență relevantă și furnizori de servicii terțiare de pe lanțul
valoric. In anul 2014, cifra de afaceri a firmelor din cluster a înregistrat o creștere de 38,15% față de
anul 2013, ajungând la 221,79 de milioane de lei și peste 1630 de angajați.

Infiintat în 2012, ICONIC – Interactive Cluster of New Media Industry este primul cluster de new-
media din Iasi, care are drept scop crearea unei retele de companii și alte organizații de sprijin care să
contribuie la transformarea Regiunii Nord-Est într-un pol important al industriilor creative și mai ales al
sectorului IT&C prin valorificarea creativității și noilor tehnologii bazate pe utilizarea intensivă a
cunoașterii, susținerea inițiativelor antreprenoriale, încurajarea inovării și conectarea la piața globală.
Acest cluster are in componenta 19 firme, 1 universitate, 1 autoritate publică, 1 catalizator.

Din perspectiva componentei academice şi de cercetare, regiunea dispune de o infrastructura

academica puternica de educatie si cercetare:
- Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” Iasi cu Facultatea de Automatică şi Calculatoare
cu o scoala doctorala, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiilor cu o
 scoala doctorala si Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată toate cu
programe educationale de licenta, masterat si cu 4 scoli doctorale
- Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi cu Facultatea de Informatica, cu programe
educationale de licenta, masterat si cu o scoala doctorala
- Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, cu Facultatea de Inginerie Electrică și Știința
Calculatoarelor cu programe educationale de licenta, masterat si 3 scoli doctorale
- Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău, cu Facultatea de Inginerie ( Tehnologia
Informaţiei şi Mecatronică – licenţă, Mecatronică Avansată şi Tehnologia Informaţiei Aplicată în
Industrie - master) şi Facultatea de Ştiinţe ( Informatică – licenţă, Informatică Aplicată şi
Informatică Aplicată în Ştiinţe şi Tehnologie – master).
- Universitatea de Medicină și Farmacie ”Gr. T. Popa” care coopereaza cu Spitalul Clinic
Județean de Urgență ”Sf. Spiridon” si Centrul de Cercetare în Sisteme Fuzzy, Sisteme Inteligente
și Inginerie Biomedicală
- Institutul de Informatică Teoretică din cadrul Academiei Române, Filiala Iași,
desfăşoară cercetări avansate cu precădere în următoarele domenii: sisteme cognitive;
dezvoltarea de modele şi metode formale pentru procese concurente şi distribuite; algoritmi şi
metode pentru analiza şi clasificarea semnalelor cvasistaţionare 1D, 2D şi 3D; procesarea
semnalului vocal în vederea modelării intonaţiei şi detectării emoţiei în limba română; dezvoltarea
de modele de calcul inspirate din biologia moleculară; dezvoltarea de algoritmi şi metode pentru
analiza sintactică, semantică şi de discurs a textelor; sisteme fuzzy şi reţele neuronale;
formalizarea topologică a spaţiilor web.
- Departamentul pentru Tehnologii Digitale Discursive din cadrul Institutul de Cercetări
Economice și Sociale “Gh. Zane”.

In regiune activeaza 7 unități de cercetare-dezvoltare în domeniul IT&C independente sau in

interiorul instituțiilor de învățământ superior și sunt recunoscute de către Consiliul Național al
Cercetării Științifice din Învățământul Superior.

Luând în considerare obiectul de activitate al firmelor din industria IT&C, domeniile de cercetare
ale institutelor și centrelor de cercetare și ale universităților de profil din Regiune, precum și temele de
doctorat ale studenților doctoranzi, s-a încercat identificarea specifică a domeniilor de competență din
sectorul IT&C, care într-un cadru asociativ adecvat (în interiorul clusterelor), pot contribui la creșterea
competitivității regionale. Domeniile identificate sunt:
- Calculatoare și tehnologia informației - inteligență artificială, tehnologii WEB (web mining),
robotică, sisteme integrate, sisteme de fabricație și planificare a fabricației, sisteme de calcul,
recunoaștere vocală, sisteme energy-net si smart city, securitate cibernetica
- New media - procesarea imaginii, prelucrare grafică, gamificarea educatiei
- Sanatate publica - telemonitorizare, educație în domeniul medical, analiză seturi de date
biomedicale (big-data), telemedicină, e-medicina, e-incluziune, urmarirea produselor alimentare
de-a lungul lantului valoric
- Inginerie electronică și telecomunicații - nanoelectronică, optoelectronică, software
industrial.

Nr. Descriptori (elemente de Evaluare (1 foarte Scor Argumentare

crt. capital teritorial) scăzută .... 5 foarte final
ridicată)
11 Forță de muncă în sectoare Un sector în
high-tech / avansate / IT creștere cu un mare
Lubelskie potențial de
Specializări universitățî1 pct. 4 creștere, favorizat
Companii prezente0,5 pct de poziția geo.
Salariu mediu 1pct centrală
Procent din PIB/Forță de infrastructura
muncă 1 prezentă, salariul
 mediu mai mic
decât în vest, multe
facultăți cu profile
de informatică și
limbi străine
11 Forță de muncă în sectoare Una dintre cele mai
high-tech / avansate / IT Nord- importante
Est sectoare, cu una
Specializări universitățî1 pct. 4,5 dintre cele mai
Companii prezente0,5 pct mari cresteriși
Salariu mediu 1pct potențial atât la
Procent din PIB/Forță de nive național cât și
muncă 2 regional, prezintă
aceleași atuuri ca și
zona Polonă dar cu
o infrastructură mai
slabă și o
atractivitate mai
mică din
cauzadificultăți mai
ridicate de a
deschide firme și
sprijinul neoferit
de stat comparat cu
Lubelskie.

12. Turism de „nișă”

Regiunea Nord-Est are un potențial turistic ridicat datorită condițiilor favorabile de care dispune,
a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonelor montane din județele Bacău, Neamț și Suceava,
precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent.

Potentialul turistic natural al regiunii este format din 3, din cele 13 parcuri naționale ale
României, respectiv Parcul Național Munții Călimani, Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș și
Parcul Național Ceahlău, precum și un parc natural – Vânători-Neamț si cele 100 de arii naturale care
au devenit situri "Natura 2000" - 3 în Bacău, 6 în Botoșani, 15 în Iași, 18 în Suceava, 4 în Neamț, 10
în Vaslui și 44 "transjudețene" (situri ale căror limite se întind peste două sau chiar trei județe din
Regiunea Nord-Est și regiunile învecinate). Totodată, Ținutul Zimbrului (zona Valea Ozanei–Parcul
Natural Vânători, județul Neamț) este în curs de certificare ca destinație eco-turistică, urmând a se
alătura celorlalte sapte areale certificate din țară. Potențialul de dezvoltare al turismul balneo-
terapeutic este evidențiat de bogăția de izvoare minerale, cu ajutorul cărora s-ar putea dezvolta
turismul de tip wellness și spa, integrat însă în teritoriu printr-o gamă diversă de activități specifice
fiecărei zone, ținând cont de valoarea ridicată a duratei medii de ședere turistică în aceste stațiuni.
Printre acestea se numără: Vatra-Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bălțătești, Oglinzi,
Negulești, Cacica, etc. De asemenea, se remarcă stațiunile climaterice Câmpulung Moldovenesc,
Durău și G ura Humorului (Suceava), Sărata Băi - în cadrul căreia se tratează boli reumatismale
(com. Sărata, jud. Bacău), Moinești (jud. Bacău)și stațiunea balneoclimaterică Nicolina (județul Iași).
Patrimoniul turistic antropic în Regiunea Nord-Est include 3.996 monumente de interes internațional,
național și local, conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii și Cultelor din 2010. Monumentele
religioase formează „coloana vertebrală tradițională” a atracțiilor turistice din Regiunea Nord-Est,
mănăstirile din nordul Moldovei: Voroneț, Humor, Moldovița, Probota, Sfântul Ioan cel Nou din
Suceava, bisericile Pătrăuți și Arbore și Mănăstirea Sucevița au fost incluse în patrimoniul mondial
UNESCO. Există 3 zone clare de turism cultural la nivel regional – Iași, Suceava și Neamț.
dintre care în Iași există cel mai mare număr de bunuri culturale. Patrimoniul turistic este intregit de
cele al artei și tradiției popular e care a favorizat dezvoltarea turismulului etnografic in toate judetele
regiunii. Turismul de afaceri și de evenimente este practicat în special în orașele reședință de județ și
în stațiunidar mai ales în Municipiul Iași. Turismul montan are condiții de dezvoltare în Regiunea Nord-
Est datorită potențialului oferit de Carpații Orientali si statiunile montane unde pot fi practicate
sporturile montane: Vatra Dornei, Gura Humorului, Piatra Neamț, Durău, Sucevița, Mălini, Câmpulung
Moldovenesc, Slănic Moldova și Cârlibaba.
Numărul structurilor de primire turistică din Regiunea Nord-Est a înregistrat o creștere de
37,42% in perioada 2011-2015, în linie cu evoluția la nivel național în acest sector. Structurile cu cea
mai mare pondere la nivel regional sunt pensiunile agro-turistice (38,67%) și pensiunile turistice
(26,26%), situate în special în județele Suceava și Neamț. Capacitatea de cazare în funcțiune la nivelul
Regiunii Nord-Est a înregistrat o creștere de 25,92% în perioada 2011-2015, menținându-se însă, în
medie, la un nivel de 9.7% din totalul capacității de cazare în funcțiune la nivel național. Nivelul
indicelui de utilizare (numărul înnoptărilor în regiune raportat la capacitata de cazare) se menține insa
la un nivel modest, în jurul valorii de 23%. Numărul înnoptărilor în Regiunea Nord-Est a crescut cu
24,28% în perioada 2011-2015, o creștere mai accentuată înregistrându-se la nivelul turisților străini,
al căror număr de înnoptări a crescut cu 34,05% în 2015 față de 2011. In creștere este și numărul de
sosiri în Regiunea Nord-Est, cu 34,94% mai multe în 2015 decât în 2011(939.475 turisti), nivelul lor
meținându-se însă în jurul valorii de 9,5% din totalul sosirilor de la nivel național. Durata medie de
ședere la nivelul regiunii, în perioada 2011-2015, este de 2,14 nopți/turist.

În anul 2014, în acest sector activau la nivelul Regiunii Nord-Est -3.952 de societăți comerciale:
737 in domeniul Hoteluri si alte facilități de cazare (cod CAEN 55), 2887 in domeniul Restaurante și
alte servicii de alimentație (cod CAEN 56) și 304 în domeniul Activități ale agențiilor de turism și
ale tur-operatorilor; alte servicii de asistență turistică (cod CAEN 79). Cifra totală de afaceri a unităților
active in domeniul hoteluri și restaurante a crescut cu 6,92% în 2014, comparativ cu 2013, ajungând
la 988 milioane lei.

Asociația pentru Turism Bucovina a fost înființată în 2001, la inițiativa proiectului IBD GTZ ca
asociație unica de promovare a destinației turistice Bucovina. Clusterul include 32 de firme, 1
universitate, 2 autorități publice, Camera de Comerț și Industrie Suceava, 2 asociații și 1 persoană
fizică. O inițiativa similara se coagulează și în județul Neamț, unde în 2014 a luat ființă clusterul
”Ținutul Neamțului”, cu scopul promovării unitare a turismului din zonă. Printre cei mai activi membri
ai acestui cluster, sunt asociațiile înființate în zona Lacului Izvoru Muntelui și Valea Ozanei, aceasta din
urmă fiind implicată activ în promovarea Ținutului Zimbrilor ca destinație eco-turistică.

Interesul pentru o dezvoltare sistematică a turismului din regiune reiese și din includerea acestui
sector printre prioritățile de dezvoltare și investiții ale strategiilor de dezvoltare locală adoptate sau
supuse dezbaterii publice de către autoritățile publice municipale și județene din regiune. Cu toate
acestea, multe dintre atractiile turistice locale (de la traseele montane, la evenimente culturale) nu
beneficiază de materiale de prezentare adecvate sau de o promovare sistematică. Deși regiunea are
un mare potențial eco-turistic, puține zone sunt ”vândute” în mod organizat printr-un program turistic
coerent, cu piețe țintă, puțini turisti venind în zonă prin intermediul agențiilor sau tour-operatorilor.
Lipsa organismelor de management a destinatiei si a accentului pus pe experientele turistice integrate
si complexe(multisenzoriale, tematice) si a cooperarii intre destinatii afecteaza evolutia acestui sector
economic de activitate.

Turismul este un sector în care legătura dintre cercetare și dezvoltare este neclară, făcând
parte din categoria sectoarelor care nu creează tehnologie, însă o utilizează. În contextul
specializării inteligente, diversificarea activitatilor sectorului ar consta în asocierea acestuia cu alte
sectoare care sunt catalizatori pentru inovare, precum: IT&C, industrii creative și culturale, protecția
mediului, agro-food (alimentație sănătoasă), bio-tehnologii (recuperare medicala și nutriție specială).

Mai ales pe fondul creșterii volumului finanțării mediului rural, în ultimii 15 ani, numărul
pensiunilor rurale a crescut exponențial. Această creștere nu a fost, totuși, corelată cu strategii
eficiente de marketing, dezvoltarea având loc mai curând prin acțiuni cu caracter intuitiv. În turismul
rural, brandurile nu și-au atins potențialul maxim pentru atragerea interesului și creșterea numărului
de turiști. Deși există o evoluție clară în cultura promovării, se observă faptul că tehnologiile digitale
nu sunt folosite la capacitatea lor maximă pentru dezvoltarea brandurilor pensiunilor rurale. În
contextul concurențial actual creat, prezența virtuală reprezintă o condiție necesară pentru asigurarea
vizibilității, atragerea audienței și creșterea numărului de turiști, factori indispensabili pentru
dezvoltarea afacerii. Deși evoluția contemporană a tehnologiilor este una cu un grad ridicat de
impredictibilitate, fapt ce obligă pensiunile să abordeze soluții creative pentru menținerea și
dezvoltarea brandului, putem identifica, totuși, o serie de abordări strategice ale tehnologiilor digitale,
în funcție de anumiți parametri predictibili, care țin de psihologia audienței, contextul cultural,
determinațiile estetice ale mediilor, accesibilitate, utilizabilitate, eficiența transmiterii mesajului. O
posibilă soluție pentru o astfel de abordare strategică o constituie sistemele web integrate. Un sistem
web integrat reprezintă o tehnologie centrată pe un produs web, ale cărui funcții sunt extinse și
îmbunătățite de alte tehnologii digitale sau non-digitale.1

În regiune exista programe universitare in domeniul turismului la toate nivelurile (licenta, master,
doctorat), dedicate atât formării de competențe, cât și cercetării, care pot genera inovare in diferite
segmente ale acestui sector de activitate. Amintim aici:
- Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu Facultatea de Economie și Administrarea
Afacerilor (Economia comerțului, turismului și serviciilor), Facultatea de Geografie și Geologie
(Turism și dezvoltare regională), Facultatea de Istorie (Patrimoniu și turism cultural), Facultatea
de Educație Fizică și Sport (Kinetoterapie și motricitate specială)
- Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași cu Facultatea de
Bioinginerie Medicală (Balneo-fizio-kinetoterapie și recuperare), Facultatea de Medicină (Nutritie si
dietetica)
- Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din
Iași cu Facultatea de Zootehnie specializare in Inginerie și management în alimentație publică și
agroturism
- Universitatea ”Apollonia” din Iași, Facultatea de Medicină Dentară (Balneo fizio kinetoterapie
și recuperare)
- Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava cu Facultatea de Istorie și Geografie
(Geografia Turismului), Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică (Economia
comerțului, turismului și serviciilor), Facultatea de Istorie (Tradiție și inovare în turismul cultural și
religios), Facultatea de Educație Fizică și Sport (Kinetoterapie și motricitate specială, Balneo-fizio-
kinetoterapie și recuperare, Nutritie si dietetica), Facultatea de Inginerie Alimentara (Management
în industria alimentară, alimentație publică și nutriție specială, Managementul igienei, controlul
calității produselor alimentare și asigurarea sănătății produselor alimentare)
- Universitatea ”George Bacovia” din Bacau cu Facultatea de Științe Economice, Juridice și
Administrative (Economia comerțului, turismului și serviciilor).
- Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau cu Facultatea de Stiinte ale Miscarii, Sportului si
Sanatatii, cu programe de Terapie Ocupatională, Kinetoterapie și motricitate specială.

(surse date:Strategia pentru Cercetare si Inovare Regională prin Specializare Inteligentă

RIS3 NORD-EST)

1
Dinu Vasiliu, C., Tanasă, L., Brumă I.S., Integrated Web Systems as Strategic Solutions for (Successfully) Branding the
Rural Boarding Houses) in “Agrarian Economy and Rural Development – realities and perspectives for Romania”, 2016, ISSN
2285-6803 http://search.proquest.com/openview/cc7be4ba735e3d4734ca5cfe8a29eeb5/1?pq-
origsite=gscholar&cbl=1796361
 Tabel situația turismlui pe județe 2015 sursă date:
http://adrnordest.ro/user/file/pdr/studiu-privind-disparitatile-in-regiunea-nord-est.pdf

Conform “directii strategice de dezvoltare a turismului in Regiunea Nord-Est” Țintele

marketingului teritorial sunt: Cresterea numarului de turisti romani si straini Regiunea Nord-
Est – minim 30% in anul 2024 fata de 2016,Cresterea duratei medii a sejurului in Regiunea Nord-
Est – minim 15% in anul 2024 fata de 2016,Cresterea cifrei de afaceri a hotelurilor si
restaurantelor din Regiunea Nord-Est – minim 30% in anul 2024 fata de 2016. În prezent avem:

Sursă :http://www.adrnordest.ro/user/file/news/08.06/PRAT%20Nord-Est%20-%20document%20in%20lucru.pdf

Prin consultarea tabelului se remarcă faptul ca in Regiunea Nord Est functioneza un numar de 90
de agentii de turism, ocupand locul 4 dupa regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si NordVest.

Centre/puncte de informare turistica in localitatile Bacau, Botosani, Iasi, Piatra-Neamt, Suceava,

Vatra-Dornei, Sucevita, Campulung Moldovenesc, Moldovita si Ciocanesti.
Agentiile de turism joaca un rol extrem de important in promovarea destinatiilor turistice si in
cresterea numarului de turisti.
Pentru eficienta promovare a Regiunii Nord-Est ca si destinatie turistica, sunt necesare a fi
adoptate o serie de masuri in vederea cresterii recunoasterii Regiunii Nord-Est pe piata turismului
intern si international, inclusiv prin introducerea pe scara larga a marketingului digital. Marketingul
inovativ prin retelele de socializare si avand la baza tehnologia mobila joaca un rol important in
promovarea turistica. Scopul acestei directii consta in a promova valorile, istoria, peisajul, patrimoniul
arheologic, arhitectura, arta, gastronomia, traditiile regiunii. In vederea promovarii diversitatii
atractiilor turistice de care dispune, este necesara adoptarea urmatoarelor masuri: - crearea si
dezvoltarea unui brand turistic regional si de branduri locale pentru destinatii turistice; - sprijinirea
dezvoltarii de campanii de management al destinatiilor turistice; - derularea de campanii de cercetare
de piata si de monitorizare a fluxurilor turistice in scopul fundamentarii unei strategiei regionale de
marketing si promovare turistica si implementarii acesteia in functie de segmentarea pietelor (piete
strategice, de dezvoltat sau de diversificat); - crearea si promovoarea unor oferte de
produse/programe turistice integrate; - promovarea ofertelor turistice prin includerea acestora in
cataloagele touroperatorilor romani si straini; - sustinerea participarii la targurile interne si
internationale de turism a actorilor regionali si locali implicati in acest domeniu; - stimularea dezvoltarii
de proiecte de promovare a regiunii in parteneriat local, regional si european, inclusiv prin infiintarea
unei organizatii regionale de turism; - dezvoltarea platformelor on-line de promovare a destinatiilor
turistice si utilizarea retelelor sociale in promovarea turistica; - elaborarea, editarea si promovarea
materialelor promotionale (ghiduri turistice, spoturi, harti turistice, aplicatii pentru tehnologiile mobile
cu informatii referitoare la destinatiile turistice din Regiunea Nord-Est).Planul regional de acțiune în
turismNord-Est 2017-2013

Lubelskie marketing teritorial din 2011 regiunea polonă a început un amplu program de
marketing prin:
1. Campania PR “Lublin,Savor the life” ce a cuprins o rețea de 890 panouri publicitare prin toată
țara, promovare Tv și Radio și difuzarea serialului “Cheerful” unde regiunea Lublin apărea sub
formă de “product placement” această campanie a costat 1.1 milionane PLZ.
2. Promovarea filmului Lubin, “Let the moment last” ce prezintă regiunea Lubelskie ca un loc
unde poți simți că trăiești, te poți bucura de frumusețea naturi și admira arhitectura.Acesta a fost
trasmis la TV și în cinematografe și sa bucurat de un real succes.
3. Campania “Lublin – turn off all power, turn on the power” ce a constat dintr-o rețea de
panouri publicitare în toate marile orașe Poloneze, servicic de informare, postere în trenuri și
conferințe de presă și promovare media prin personalități buget 890,000 PLZ
4. Campania TV “Lublin region is great for a weekend” spotul TV prezintă cele mai in
teresante destinatii turistice din zonă, incuzând Lublin, Zamość, Chełm, Kazimierz Dolny,
Nałęczów and Zwierzyniec, și activități precum ciclism,canoe șiechitație.440,000 PLZ .
Brandul Lublin premiu acordat firmelor ce au o vechime de cel puțin 2 ani în regiune

Rezultate

Fig.nr.24 Vizibilitatea campaniei în randul polonezilor

sursă:https://www.researchgate.net/publication/284467907_Noticeability_and_effectiveness_of_tourism_promotion_in_Lublin_province
 Promovarea TV si panourile publicitare au avut cel mai mare succes fiind remarcată de 81%
si respectiv 75% dintre respondenți urmată de radio 35%.Aceștia susțin ca povestea
originalitatea și muzica spotului le-a atras atenția.Itrebați daca dupa urmărirea materialelor vor
vizita regiunea Lubelskie 62,55% au spus ca da pe durata unui weekend.

Fig.nr.25 Rezultate campanie

sursă:https://www.researchgate.net/publication/284467907_Noticeability_and_effectiveness_of_tourism_promotion_in_Lublin_province

Număr de turiști cazați și numărul de nopti petrecutepentru regiunile Lubelskie și Nord Est

Sursă:http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=tour_occ_nin2&lang=en

Sursă:http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=tour_occ_arn2&lang=en
Diferența dintre cele două regiuni este una pozitivă pentru regiunea românească.

Nr. Descriptori (elemente de Evaluare (1 foarte Scor Argumentare

crt. capital teritorial) scăzută .... 5 foarte final
ridicată)
12 Turism Lubelskie Strategii de
Strategii de marketing1,5 pct. marketing bine
Branding 1 pct 3 definite,
Numar turisti 1pct comunicare mai
bună cu piața
12 Turism Nord-Est Un număr mai
Strategii de marketing0,5 pct. mare de turiști atrși
Branding 0,5 pct datorat ofertei
Numar turisti 1 pct 3 zonei relief muntos
comparat cu
relieful
predominant de
campie a zonei
Lubelskie,
marketing slab

13. Acces la internet/banda larga

Puțin peste trei sferturi, 78%, dintre gospodăriile din regiunea Nord-Est au acces la rețeaua de
internet de acasă, în creștere cu 3,8 puncte procentuale față de anul anterior,față de 82% pentru
regiunea Lubelskie potrivit datelor eurostat. Pentru regiunea Nord-Vest 62,9% dintre acestea sunt
localizate în mediul urban această disparitate dinte mediul urban și rural păstrează diferența față de
regiunea polonă.

Pe regiuni, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea
București-Ilfov (8 din 9 gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest și Nord-
Vest. Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de regiunile Nord-Est (65,1%) şi Sud-Est (65,2%).

Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt, în proporţie de 82,1%,

conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), pentru Lubelskie si 69% regiunea Nord-
EST urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (57,3%) şi de conexiunile narrowband
(12,5%).

Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit
vreodată internetul a fost de 78,8%, din care 89,7% în ultimele 3 luni. Totodată, dintre utilizatorii
curenţi, 75,5% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, în creştere cu 2,2 puncte
procentuale faţă de anul anterior (75,5% faţă de 73,3%).

Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul a fost de

93,6% în regiunea Bucureşti – Ilfov care constituie cel mai ridicat procent din ţară, urmată de
regiunile Vest (88,3%) ṣi Nord – Vest (83,9%). La polul opus se află regiunile Sud-Muntenia (71,0%)
ṣi Sud-Est (69,9%).

Proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea
a femeilor, 79,7% faţă de 77,9%, diferenţa fiind doar de 1,8 puncte procentuale, în scădere faţă de
anul anterior când se înregistra o diferenţă de 2,7 puncte procentuale.

Nr. Descriptori (elemente de Evaluare (1 foarte Scor Argumentare

crt. capital teritorial) scăzută .... 5 foarte final
ridicată)
13 Acces la internetStrategii de Strategii de
marketing1,5 pct. marketing bine
Branding 1 pct 3 definite,
Numar turisti 1pct comunicare mai
bună cu piața
13 Strategii de marketing Nord- Un număr mai
Est mare de turiști atrși
datorat ofertei
marketing0,5 pct. 2 zonei relief muntos
Branding 0,5 pct comparat cu
Numar turisti 1 pct relieful
predominant de
campie a zonei
Lubelskie, incercări
slabede a promova
acest avantaj

14. Politici pentru (pro) inovare

Regiunea Nord-Est

Politica de coeziune 2014-2020, a Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR)

destinat cercetarii – dezvoltării si inovarii.România a pregătit, in perioada 2014-2015, o Strategie
Națională pentru Specializarea Inteligentă a Cercetarii Dezvoltarii si Inovarii (SNCDI) 2014-2020.
Acest document sta la baza alocarii resurselor financiare din Programele Operationale ale
Romaniei care vizeaza interventii corespunzatoare Obiectivului Tematic 1 – Cercetare-Dezvoltare-
Inovare in perioada 2014-2020, cum ar fi Programul Operational de Competitivitate, Programul
Operational pentru Capital Uman, Programul Operational Regional. Mai mult, pentru programarea
resurselor alocate Axei 1, Promovarea Serviciilor de Transfer Tehnologic din Programul
Operational Regional 2014-2020, incepand cu anul 2015, Ministerul Dezvoltarii Regionale,
Administratiei Publice si Fondurilor Europene a recomandat tuturor regiunilor României să
elaboreze un Document Cadru Regional pentru Specializarea Inteligenta, care reprezinta pentru
regiunile care au elaborat o Strategie Regionala de Specializare Inteligenta un rezumat al
acesteia.
După aceste strategii a fost dezvoltat planului pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-
2020
În cadrul proiectului ASVILOC PLUS, finantat din Programul de Cooperare Teritoriala
pentru Sud Estul Europei, ADR Nord-Est a elaborat in anul 2013 un studiu de evaluare a
sistemului regional de inovare care a abordat urmatoarele subiecte: evaluarea cererii și ofertei de
inovare, activitatea organizatiilor de suport ale inovarii, politicile de promovare a inovarii, rolul
programelor inovative și resursele financiare folosite pentru aceasta.
 Strategia pentru Cercetare si Inovare Regionala prin Specializare Inteligenta a Regiunii Nord-
Est, aprobata prin Hotararea Consiliului pentru Dezvoltare Regionala nr 14 din 9 iunie 2017

Fig nr.26 Planul de acțiune locala Nord Est 2017-2030 https:///I:/materie%20an%202/pescariu/PRAT

%20Nord-Est%202017%202023.pdf

Prin intermediul acestei strategii se dorește încurajarea creșterii competitivității economice în

Regiunea Nord-Est, prin stimularea crearii si dezvoltarii companiilor inovative, introducerea de
tehnologii moderne, valorificarea infrastructurilor de cercetare-inovare și stimularea parteneriatului
între universități, instituții de cercetare și companii, în acele domenii în care s-au identificat avantajele
competitive.

Un alt obiectiv al acestei strategii este reprezentat de trecerea de la competitivitatea bazată pe

factori la cea bazată pe inovare, care presupune dezvoltarea capacității de cercetare în domenii de
înaltă tehnologie (high tech) generatoare de valoare adăugată, cu potențial de export și antrenare a
altor sectoare productive. În acest sens, este necesară evaluarea potentialului de inovare, a
competentelor in educatie si cercetare, precum si identificarea avantajelor competitive regionale,
pentru ca acestea să poate fi valorificate.

Intrucat mentinerea avantajelor competitive pe termen lung inseamna utilizarea unor modele de
afaceri sustenabile, bazate pe inovarea care contribuie la atenuarea nevoilor societatii si care valorifica
in mod circular resursele, au fost identificate lanturile valorice regionale care raspund provocarilor
societale si evaluate nevoile acestora pentru integrare si dezvoltare.

Prin implementarea acestei strategii se va încerca concentrarea resurselor și focalizarea investițiilor

regiunii în domenii ce prezintă avantaje competitive și cu valoare adăugată mare.

Politici pentru (pro) inovare Regiunea Lubelskie

 Creșterea nivelului de urbanizare a zonei

 Restructurarea agriculturi și dezvoltarea regiunilor rurale
 Dezvoltarea focusata pe regiunile cu potențial, inovare, calificare, mediu academic, afaceri
 Spațiu fucțional, integrare socială și culturală a zonei

 Dezvoltarea zonei metropolitane Lublin

 Îmbunătățirea conectivității orașului Lublin cu zona metropolitană și restul regiuni
 Sprijinirea industriilor locale urbane
 Susținerea fermierilor și creșterea competivității
 Crearea de spații de procesare a produselor agricole
 Sprijinirea celor mai promițătoare domeni de cercetare și comercializarea rezultatelor
 Imbunătățirea conectivitîți infrastructurii de trasport
 Sprijinirea profilelor universitare ce pot ajuta piața locală
 Incluziune socială
 Educarea fermierilor locali pt maximizarea producție și promovarea cooperări dintre fermieri și
rezidenți locali
 Crearea unui sitem academic de expertiză și implementare pentru anumite sectoare economice
 Folosirea ratională a resurselor naturale pentru economie și nevoi recreaționale prezervând
apitalul natural
 Sprijinirea companiilor în crearea de locuri de muncă în zonele rurale
 Crearea unui sitem educațional bazat pe nevoile cifice ale zonei
 Crearea unui sitem informațional comun pentru reducerea birocrației

Nr. Descriptori (elemente de Evaluare (1 foarte Scor Argumentare

crt. capital teritorial) scăzută .... 5 foarte final
ridicată)
14 Politici pro inovare Lubelskie Strategii pentru
creșterea urbanizări,
3 inovare zoeziune
agricultură, zonei
metropolitane..
14 Politici pro inovare Nord-Est Ambele zone au ca
politici de inovare
comune comforme cu
2 directiva europeană
FEDR diferența
constă țn nivelul de
implementarea a
poliicilor și
strategiilor.