Carpații

Pe teritoriul României se află cea mai mare parte a Carpaților, formând un inel
uriaș în jurul Depresiunii colinare a Transilvaniei. În funcție de poziția lor geografică
față de depresiune au primit următoarele denumiri:
- cei din est - Carpații Orientali
- cei din sud - Carpații Meridionali
- cei din vest - Carpații Occidentali
Carpații sunt formați din toate tipurile de roci:
- roci metamorfice (șisturi cristaline), roci dure specifice munților ce depășesc
2.000 m (Carpații Meridionali);
- roci vulcanice (eruptive): granite, andezite, bazalte, întâlnite în munții vulcanici
din Carpații Orientali, dar și în Carpații Occidentali;
- roci sedimentare: nisipuri, pietrișuri, marne, gresii, argile, conglomerate și
calcare.
Pe crestele Carpaților, agenții externi au creat diferite forme de relief:
- relieful glaciar - este rezultatul ghețarilor montani, care, la altitudini de peste
2.000 m, au creat circuri glaciare, văi glaciare și morene. În circurile glaciare s-a
acumulat apă, formându-se lacuri glaciare;
- relieful carstic - este reprezentat de peșteri și chei care s-au format prin acțiunea
apelor asupra rocilor calcaroase;
- relieful eolian - este rezultatul acțiunii vântului asupra conglomeratelor, dând
naștere unor forme ciudate, precum Babele și Sfinxul din Munții Bucegi.
La toate aceste forme se adaugă relieful vulcanic cu platouri și cratere,
rezultate în urma erupțiilor vulcanice.
Carpații reprezintă un castel de ape, de aici izvorând majoritatea râurilor din
România. Unele râuri au reușit să străpungă în întregime (Dunărea și Oltul) sau
parțial (Mureșul și Jiul) lanțul carpatic dând naștere la defilee:
- Defileul Dunării între Baziaș și Gura Văii;
- Defileul Oltului între Turnu Roșu și Cozia;
- Defileul Mureșului între Toplița și Deda;
- Defileul Jiului între Petroșani și Bumbești-Jiu.