I.

UNIVERSUL TUMULTOS AL DATORIILOR SUVERANE

Criza datoriilor suverane, depasita in 10 ani Cancelarul german, Angela Merkel, spune ca vor mai trece alti zece ani pana cand zona euro isi va reveni si statele mai au inca mult de lucru pentru a rezolva criza datoriilor suverane. "Mai avem inca multa munca de facut", a declarat Merkel, potrivit International Business Times. Declaratiile cancelarului german vin dupa ce s-a incheiat summit-ul G20 de la Cannes si la care membrii zonei euro nu au reusit sa ajunga la un acord financiar cu potentiali investitori precum China sau Brazilia pentru a depasi criza datoriilor. In acelasi timp, Giorgios Papandreou a obtinut increderea Parlamentului, in urma votului desfasurat in noaptea de vineri spre sambata, relateaza AFP. In plus, el a inceput discutiile cu presedintele Carolos Papoulias in vederea formarii unui Guvern de uniune, pe care nu il va conduce, pentru a scoate Grecia dintr-o grava criza economica si politica, scrie AFP. Merkel a mai spus ca toate statele europene au cheltuit peste masura. "Aproape toate tarile europene au cheltuit mai mult decat au incasat in ultimii ani", adauga ea. Soros opinie pertinenta Politica Germaniei este un pericol pentru Europa, ar putea distruge proiectul european. Nu pot exclude colapsul monedei euro", a afirmat Soros. "Chiar acum germanii i trag pe vecinii lor n deflaie, care amenin o lung faz de stagnare. i acesta duce la naionalism, tulburri sociale i xenofobie. nsi democraia este n pericol', a subliniat Soros n interviul acordat publicaiei germane Die Zeit. El a adugat: 'Germania este izolat pe plan mondial...De ce nu permit ei creterea salariilor? Aceasta ar ajuta la creterea economic a altor state din Uniunea European".Austeritate sau numai tentative de restructurare Ce se ntmplase de fapt? Nemii nu doreau altceva dect s ncerce s fac nite economii i au anunat un plan de austeritate prin care Berlinul ar urma s realizeze economii n valoare de 85 miliarde de euro pn n 2014, prin concedieri i reduceri ale ajutoarelor sociale. Pn n 2013 guvernul german spera anul trecut s reduc deficitul bugetar la limita de trei la sut fixat de Uniunea European. Practic, Germania dorea s revin la normalitate i n limitele prevzute de Tratatul de la Lisabona. Una din deciziile concrete ale summitului G20 de la Cannes a fost supravegherea programului de reform al Italiei de ctre FMI i Uniunea European. Este oare suficient spre a feri peninsula de faliment? Dac structurile economice i financiare sunt cele care confer construciei europene maxima stabilitate, este cu att mai ngrijortor c dup haosul creat de Grecia, i Italia amenin s pericliteze uniunea monetar i implicit credibilitatea ntregului proiect. Altminteri, nu ar fi fost adoptat la Cannes decizia de a ncredina celor dou organisme - FMI i UE -misiunea de a controla dac guvernul de la Roma i va face de acum nainte temele. Dei nici instrumentele controlului i nici aria de competen a celor dou organisme nu sunt nc ntru totul stabilite, simpla msur constituie o nou palm dat premierului Berlusconi. Acesta ns, pare a-i fi pierdut demult simul realitii dac nu chiar i bunul sim devreme ce, zmbitor, n pofida vetilor rele de la Roma, potrivit crora formaiunea sa este pe cale de a pierde majoritatea parlamentar, n pofida apelurilor tot mai vehemente care cer demisia sa, Il Cavaliere i-a ncredinat partenerii europeni, la Cannes, c nu exist motive de ngrijorare i c va continua s-i exercite prerogativele. Confirmnd totui intenia de a lega examinarea n parlament a msurilor de austeritate de un vot de ncredere, Berlusconi nu a scpat ocazia de a vitupera mpotriva dezertorilor din propriul su partid, acuzndu-i de a fi trdat interesele rii, pentru ca imediat dup aceea s-i exprime ncrederea n revenirea lor la matc, dup ce el nsui va fi stat cu ei de vorb. Slabe sperane cci de la Roma, cotidianul economic IL Sole 24 Ore anuna c majoritatea parlamentar se topete vznd cu ochii, iar la Cannes, ministrul italian al economiei Giulio Tremonti a refuzat s rspund direct la ntrebarea viznd viitorul politic al premierului Berlusconi i capacitatea acestuia de a rmne la putere. Imperturbabil, premierul pare a nu-i lsa risipit inepta bun dispoziie nici la auzul apelurilor lansate de 1

preedintele rii, Giorgio Napolitano, la adresa partidelor, cerndu-le acestora s-i uneasc forele spre a face fa gravei crize de ncredere pe care o traverseaz Italia. Rece l las pe Berlusconi i mrturisirile fcute la televiziune de sub-secretarul de stat la ministerul aprrii, Guido Crosetto, care a declarat c nu tie cte zile sau sptmni i va mai fi dat actualului guvern s existe, fiind totui limpede c, cu o majoritate att de fragil, i va fi greu s mai triasc mult vreme de acum nainte. Berlusconi ns nici nu vrea s aud de alctuirea unui guvern de uniune naional, revendicat de numeroi lideri politici i experi, necum de propria sa demisie, exprimndu-i convingerea c va rmne la putere pn n 2013, data expirrii mandatului su. In rstimp, observatorii i comentatorii politici se refer deja la o inexorabil micare de revolt care se coaguleaz mpotriva lui Berlusconi. Chestiunea rmas pe mai departe n suspensie, n pofida tuturor msurilor adoptate la Cannes i a tot ce va urma de acum nainte, a rmas neschimbat: dac Italia scap de Berlusconi, scap ea oare i de berlusconism? Nedumerire legitim fiindc necazurile abtute asupra rilor din flancul sudic al uniunii monetare - n cazul dat Grecia i Italia indic, dincolo de disfunciile remediabile n administraie, finane i economie - grave i mai vechi carene de mentalitate precum i vicii n moravurile politice. Presedintele executiv al BCR, Dominic Bruynseels opinie Presedintele executiv al BCR, Dominic Bruynseels, a declarat ca in cazul unei noi recesiuni in Europa, o parte din afacerile pe care BCR le-a sprijinit in ultimii ani nu ar putea supravietui. Trebuie sa fim sinceri, vor fi cazuri, atat in piata de retail, cat si in piata corporate, care nu vor supravietui problemelor actuale, in special daca intram intr-o noua recesiune in Europa in urmatoarele 6 pana la 12 luni. Recesiunea va lovi industriile care fac export si cred, de asemenea, ca va lovi salariile si cererea consumatorilor", a mentionat seful BCR. Grupul BCR a trecut pe pierdere in trimestrul al treilea, cu un rezultat negativ de 90,5 milioane lei, dupa ce in perioada similara a anului trecut raportase un castig net de 6 milioane lei, in timp ce profitul la noua luni a scazut de peste sapte ori, la 67,6 milioane lei. Bruynseels a precizat ca ponderea creditelor neperformante in total portofoliu de credite acordate de BCR se situeaza la 20,8%, nivel influentat de revenirea mai greoaie a economiei. Liderii G20 au aprobat un plan de aciune pentru stimularea creterii i echilibrarea economiei globale i s-au angajat n comunicatul final al summit-ului de la Cannes s pun la dispoziia FMI fonduri suplimentare, dac va fi necesar. Un plan de aciune euro-zone Este pentru prima oar cnd liderii statelor din G20 public un plan de aciune cu angajamente naionale specifice, destinat susinerii creterii i echilibrrii economiei mondiale. Participanii au apreciat totodat decizia Italiei de a permite monitorizarea de ctre Fondul Monetar Internaional i Comisia European a programului de reforme economice, n comunicatul final al summit-ului de la Cannes. Liderii celor 20 de state dezvoltate i emergente au adoptat un limbaj mai hotrt n privina pieei valutare, fa de alte reuniuni, convenind s accelereze politicile de liberalizare a ratelor de schimb. China a fost menionat pentru prima oar n acest context. Autoritile de la Beijing sunt supuse de mult timp presiunilor din partea naiunilor occidentale pentru a permite un curs mai liber al yuanului, dar au refuzat s cedeze acestor cereri. Comunicatul nu critic China, dar face o legtur clar ntre aceast ar i obiectivul G20 de a face ratele de schimb mai flexibile. Comunicat G 20 "Ne afirmm angajamentul de a progresa mai rapid spre sistemele valutare determinate de pia i de cretere a flexibilitii ratelor de schimb, pentru a reflecta fundamentele economice i a evita devalorizarea monedelor din motive de concuren", se arat n comunicat. Fondul de Stabilitate Financiar (FSF) Fondul de Stabilitate Financiar (FSF), organism nfiinat n 2009 pentru reevaluarea reglementrilor internaionale, a publicat la summit o list de 29 de bnci de importan sistemic i a anunat reguli mai stricte privind nivelul capitalului i msuri prin care nicio instituie de credit s nu fie considerat "prea mare pentru a 2

cdea". Summit-ul a fost umbrit de furtuna politic din Grecia, unde parlamentarii trebuie s i exprime votul de ncredere pentru guvernul premierului Georgios Papandreou. La doi ani de la declanarea crizei datoriilor din zona euro, un alt mare motiv de ngrijorare este Italia, unde ncrederea n capacitatea premierului Silvio Berlusconi de a ine sub control datoriile uriae ale statului este n scdere puternic. Berlusconi a acceptat la summit s permit FMI i Comisiei Europene evaluarea trimestrial a programului de reforme menit s echilibreze bugetul. ROMANIA riscurile economice Riscurile cu care se confrunt Romnia n prezent sunt altele dect cele despre care se vorbete frecvent. Datoria extern de 97 de miliarde de euro este un risc enorm pentru Romnia, pe locul doi ca importan fiind situaia sistemului bancar. "Mai nti, noi ne tot jelim s nu ajungem ca Grecia, iar eu v spun urmtorul lucru: Grecia este o ar dezvoltat din punct de vedere economic, anul trecut a avut un PIB de 27.000 de dolari pe cap de locuitor, Romnia a avut 8.000 de dolari. Nu or s mai aib 27.000, o s scad la 25.000 sau la 24.000 i Grecia tot o s fie de trei ori mai n fa dect Romnia, din punct de vedere economic. Sperana de via la natere n Grecia este de 80 de ani, iar n Romnia este de 74 de ani. Deci s nu confundm locul unde se afl Grecia".a declarat Teodor Stolojan intr-un interviu recent .

II.

IN CE MASURA INVESTITIILE STRAINE DIRECTE SUNT PROFITABILE PENTRU ECONOMIA NATIONALA

Efectele Investitiilor Straine Directe Din punct de vedere conceptual, implicaiile pozitive la nivel macroeconomic se refer, n principal, la urmtoarele aspecte: Susin creterea economic, fapt ce se realizeaz difereniat funcie de forma pe care o mbrac investiia strin direct. n cazul unei investiii pe loc gol (greenfield), creterea economic se datoreaz crerii unei noi capaciti de producie, locurilor de munc suplimentare, apariiei unui nou consumator i pltitor de taxe. n cazul participrii la privatizare, efectele pozitive apar n situaia eficientizrii activitii agentului economic i creterii competitivitii acestuia, permind supravieuirea pe termen lung a ntreprinderii privatizate. Stimuleaz investiiile interne, ntruct productorii autohtoni vor fi interesai n creterea eficienei activitii i mbuntirea calitii output-urilor fie pentru a face fa concurenei datorate prezenei investitorilor strini n sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobndi calitatea de furnizori ai investitorului strin. n plus, firmele locale pot dobndi acces la canalele de distribuie ale investitorului strin, caz n care vor fi interesate n creterea produciei i a calitii bunurilor realizate. Sprijin restructurarea i privatizarea, aspect care prezint o importan deosebit n cazul statelor central i est europene, n special n cazul firmelor care necesit un volum mare de capital i capacitatea de a reorganiza i eficientiza activitatea. Astfel, investitorii strini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizrii, n msura n care efectueaz ulterior investiii n vederea eficientizrii rapide a activitii firmei. Susin creterea investiiilor de capital, datorit accesului investitorilor strini la sursele externe de capital. n cazul n care pieele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanarea unor proiecte importante, investiiile strine pot acoperi acest deficit deoarece reprezint o surs direct de capital strin. Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanei de pli externe, prin finanarea deficitului de cont curent. Genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale, dac investitorul direct produce prioritar pentru export sau n cazul produciei destinate pieei interne care substituie importurile. Susin creterea veniturilor la bugetul statului datorit apariiei de noi contribuabili n economia rii gazd. Chiar i n cazul n care se acord anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creterii ncasrilor din impozitele pe salarii. Dei investiiile strine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul rii de implantare, nu este exclus posibilitatea apariiei unui impact negativ att la nivel macroeconomic, ct i la nivel sectorial. O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente i se manifest, n general, pe termen scurt, apariia lor fiind strns legat de implementarea investiiei i/sau eficientizarea acesteia, ca de exemplu: Creterea importurilor, reflectat negativ asupra soldului balanei comerciale, se datoreaz importului de maini i utilaje finanat de investitorul strin, fr de care implementarea investiiei nu ar fi posibil. Pe termen lung, n msura n care retehnologizarea activitii se concretizeaz n creterea productivitii i competitivitii, se poate nregistra o diminuare a deficitului comercial, n principal, atunci cnd investitorul strin este orientat preponderent ctre export sau substituirea importurilor. Creterea omajului datorit restructurrii ntreprinderilor privatizate cu scopul eficientizrii rapide a activitii. Este evident c, n acest caz, se poate nregistra o reducere a numrului locurilor de munc n ntreprinderile privatizate. n opinia noastr, pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ n situaia n care ntreprinderile restructurate beneficiaz de creterea eficienei i competitivitii activitii, caz n care, 4

prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de munc (prin dezvoltarea unor activiti aflate n amonte sau n aval). Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilitilor fiscale acordate investitorilor strini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea veniturilor bugetare. Pe de alt parte, creterea numrului omerilor ca urmare a privatizrii i restructurrii ntreprinderilor de stat genereaz cheltuieli suplimentare la buget, ntruct fora de munc disponibilizat de sectoarele restructurate nu este imediat absorbit de activitile aflate n dezvoltare. Pe termen lung, pe msur ce investiiile realizate ajung la maturitate, se poate nregistra o cretere a veniturilor la bugetul statului datorit impozitelor i taxelor pltite de noii contribuabili (firme i salariai). Aadar, impactul ISD asupra economiei rii gazd este diferit de la o ar la alta, n funcie de condiiile concrete existente la nivel economic, social i politic i de gradul de ptrundere a capitalului strin. Rolul investitiilor straine directe n susinerea creterii economice Relaia bidirecional dintre investiiile strine directe i creterea economic se datoreaz pe de o parte, impactului acestora asupra mediului economic din fiecare ar i pe de alt parte, influenelor pozitive pe care creterea economic susinut i durabil le are asupra fluxurilor de capital strin receptate. Potrivit specialitilor n domeniu, pentru o ar dat, perioadele de cretere economic intens sunt caracterizate prin atragerea unor fluxuri importante de investiii strine directe (Lipsey, 2000, pag.72). Romnia dei a cunoscut ritmuri nalte de cretere economic, aceasta nu a fost susinut n aceeai msur de investiii strine directe. La nivelul anului 2005, ponderea stocului de investiii strine directe n PIB reprezenta 24,2% , valoare situat sub media european UE-25 (31,7%). n consecin, n contextul globalizrii i al integrrii economice concretizate, n principal, n internaionalizarea produciei, investiiile strine susin creterea economic, ntr-o msur mai mare sau mai mic, n funcie de condiiile concrete existente n fiecare ar. In prezent Romania este tara membra a Uniunii Europene, insa in postura de ultima venita,cu cele mai mari decalaje economice si sociale fata de ceilalti europeni.PIB-ul/locuitor, productivitatea muncii, exportul, salariul mediu din Romania sunt printre cele mai scazute din Uniunea Europeana. De aici deriva o singura concluzie importanta: eforturile pe plan economic ale Romaniei nu trebuie sa scada, ci dimpotriva, sa fie amplificate. Nu exista obiectiv mai important pentru Romania decat dezvoltarea economiei, bazate pe valorificarea la maximum a oportunitatilor oferite de integrarea in Uniunea Europeana ce face din ea un adevarat magnetpentru investitorii straini. Aderarea la Uniunea Europeana a adus o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc, imbunatatire care a inceput sa se faca simtita in ceea ce priveste un cadru legislativ mai stabil si existenta unor practice de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt in curs de eleiminare barierele in calea liberei circulatii a serviciilor si a marfurilor. Un cadru legislative comun furnizat de Piata Unica va creste eficienta generala a economiei romanesti prin imbunatatirea alocarii resurselor, cresterea gradului de specializare si incurajarea concurentei. In conditiile imbunatatirii mediului de afaceri, Romania este deja o tinta atractiva pentru investitiile straine. La aceasta va contribui in continuare si statutul de economie de piata functionala obtinut de Romania. Atragerea unui volum mare de investitii straine va asigura rapid si direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi segmente de piata. Impactul integrarii va fi benefic economiei in ansamblu: acesta va fi cel mai probabil distribuit inegal, iar unele categorii (de exemplu intreprinderile mari aflate in proprietatea statului,intreprinderile industriale care lucreaza in pierdere) vor beneficia mai mult decat altele cum ar fii intreprinderile mici si mijlocii din sectoarele productive. Rezultatul va fi pozitiv numai daca procesul integrarii va fii condus intr-o asemenea maniera asa incat sa tina cont de nevoile diferitelor categorii.

III.

POLITICI EDUCATIONALE IN AVANGARDA DEZVOLTARII

Dezvoltarea resurselor umane din perspectiva nvrii pe parcursul ntregii viei n accepiunea politicilor sociale europene Preocuparea pentru dezvoltarea resurselor umane este prioritar n spaiul comunitar european. n acest sens au fost elaborate documente de politic social care au fost ratificate de ctre Statele Membre ale Uniunii Europene. Relansat n 2005, Strategia Lisabona prevede reformele importante care au loc att la nivelul Statelor Membre ct i la nivel Comunitar i le focalizeaz pe cretere economic i locuri de munc, aspecte direct legate de procesul educaional. Relansarea Strategiei Lisabona nu poate fi realizat dect pe baza creterii nivelului de pregtire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educaie i formare. O prioritate a UE n primul deceniu al secolului XXI vizeaz reformarea i modernizarea sistemelor de educaie i formare astfel nct acestea s-i aduc contribuia la realizarea intelor stabilite n Strategia Lisabona. n anul 2004, Consiliul European i Comisia European au avizat favorabil implementarea Programului privind Educaia i Formarea 2010. Liniile Directoare Integrate pentru Cretere Economic i Locuri de Munc 2008-2010 privind reformele naionale ale Statelor Membre precum i alte documente semnificative, arat c Statele Membre vor trebui s continue eforturile n trei direcii prioritare: atragerea i meninerea n ocupare a unui numr ct mai mare de persoane, creterea ofertei de for de munc i modernizarea sistemelor de protecie social; mbuntirea adaptabilitii lucrtorilor i intreprinderilor; creterea investiiilor n capitalul uman pentru o mai bun educaie i formare. Accentul pus pe educaiei n politicile europene este major. Nivelul cunotinelor, deprinderilor i al competenelor determin capacitatea unei persoane de a avea succes pe piaa muncii i de a se integra social. Dezvoltarea resurselor umane se realizeaz pe dou paliere: nevoile curente de educaie; nevoile viitoare ale pieei de munc. Este astfel necesar att o mbuntire a nivelului cunotinelor, deprinderilor i competenelor resurselor umane, ct i dezvoltarea capacitii de previzionare i elaborare de politici care s rspund schimbrilor de pe piaa muncii. Pentru a putea adapta continuu competenele indivizilor la nevoile i dinamica pieei muncii, sunt eseniale competenele de baz, transversale, dobndite nc din educaia i formarea iniial, ceea ce i permit adultului s acumuleze i s-i actualizeze continuu cunostinele i competenele, prin nvare pe parcursul ntregii viei. Comisia European, pe baza unui amplu proces de consultare, a propus axarea Cooperrii Europene n Educaie i Formare pe patru direcii strategice: punerea n aplicare a nvrii pe parcursul ntregii viei; mbuntirea calitii, a eficienei i a rezultatelor sistemelor de educaie i formare; promovarea echitii i ceteniei active; creterea inovaiei i creativitii, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educaie i formare. Se impun astfel msuri concrete privind: reducerea numrului de analfabei funcionali i a celor care abandoneaz timpuriu coala; pentru a face fa cerinelor europene privind fora de munc, persoanele trebuie formate astfel nct si mbunteasc nivelul de cunotine, competene i abiliti; formare continu pentru persoanele ce fac parte din grupurile dezavantajate; 6

atragerea a ct mai muli aduli n educaie i formare. n vederea promovrii condiiilor necesare pentru cretere economic i ocuparea forei de munc, i a ntririi factorilor care s conduc la o convergen real a Statelor Membre mai puin dezvoltate, a fost stabilit un set de trei obiective: Convergen; Competitivitate i Ocupare Regional; Cooperare Teritorial European, la a cror ndeplinire contribuie un ansamblu de Fonduri Structurale i de Coeziune, dup cum urmeaz: Instrumente Structurale i de Coeziune Fondul European de Dezvoltarea Fondul Socia Fondul Regional (FEDR) European (FSE) (FC) Competitivitate i Ocupare Fondul European de Dezvoltarea Fondul Socia Regional Regional (FEDR) European (FSE) Cooperare Teritorial Fondul European de Dezvoltarea European Regional (FEDR) Obiective Convergen

de

Coeziune

Comisia European, alturi de accentul pus pe creterea economic, a numrului i calitii locurilor de munc mai pune accentul pe rolul educaiei i formrii pentru asigurarea competitivitii UE pe termen lung i pe coeziunea social. Raportul intermediar al Consiliului Europei i al Comisiei Europene din 2006 privind progresul n cadrul programului de lucru Educaie i Formare 2010 subliniaz necesitatea ca toi cetenii s dobndeasc i s i actualizeze competenele pe tot parcursul vieii, precum i atenia special care trebuie acordat nevoilor specifice ale persoanelor ameninate de excludere social. nvarea n rndul adulilor (att n ceea ce privete cantitatea, ct i calitatea) este, de asemenea, important pentru dezvoltarea competenelor persoanelor cu calificare medie sau a celor cu nalt calificare. Comunicarea Comisiei privind nvarea n rndul adulilor din anul 2006 intitulat Nu este niciodat prea trziu pentru a nva atrage atenia c Statele Membre nu i mai pot permite ca s nu aib sisteme eficiente de educaia adulilor, integrate n cadrul strategiilor naionale de nvare pe parcursul ntregii viei, pentru a le oferi participanilor condiii mai bune de acces pe piaa muncii, o mai bun integrare social i o temeinic pregtire pentru o via activ i la vrste naintate pe viitor. Dezvoltrii Resurselor Umane din perspectiva nvrii pe parcursul ntregii viei Aria conceptului de Dezvoltare a Resurselor Umane este larg. Putem identifica astfel mai multe accepiuni: rolul jucat de dezvoltarea resurselor umane n sprijinirea diverselor persoane de a-i dezvolta cunostine, deprinderi i competene necesare unei profesii/ocupaii (este asociat cu populaia ce poate fi angajat n munc 15 65 de ani); toate aciunile care sprijin indivizii de toate vrstele s dobndeasc i s-i dezvolte cunotinele, deprinderile i competenele necesare pentru a satisface nevoile n continu schimbare de dezvoltare personal, economic i social; asigurarea unor resurse umane competente pe piaa muncii, att prin formarea lor iniial de calitate, prin sistemul educaional, pn la intrarea pe piaa muncii, ct i prin valorificarea potenialului fiecrui individ prin ocupare i formare continu, respectiv prin asigurarea oportunitilor de dezvoltare profesional, de actualizare a cunotinelor, de perfecionare i mbuntire a competenelor, pentru a face fa dinamicii sociale, economice, politice, culturale, stiinifice i tehnologice; activitile care sprijin cetenii unei ri, angajatori sau angajai de toate vrstele, s-i dezvolte cunostine, deprinderi, competene, aptitudini i abiliti personale i/sau organizaionale, att n context ocupaional, ct i social; 7

dezvoltarea resurselor umane nu se realizeaz doar prin educaie i formare profesional, dei acestea reprezint elemente de o importan major, ci i printr-o gam mai larg de activiti precum orientare i consiliere profesional, mentorat, etc., include iniiative i sisteme de Management al Resurselor Umane care sprijin dezvoltarea acestor activiti (planuri de carier ale angajailor, iniiativele privind managementul schimbrii, strategiile de consultare, informare i participare ale angajailor, managementul performanei i activitile de dezvoltare organizaional). nvarea pe parcursul ntregii viei (nvarea permanent) reprezint o component fundamental a dezvoltrii resurselor umane i reprezint toate activitile de nvare pe care le parcurge un individ de-a lungul vieii. Acesta corespunde unui concept integrator ce are n vedere dou dimensiuni: dimensiunea vertical continuitatea educaiei n plan temporal, de-a lungul ntregii viei (lifelong learning / education); dimensiunea orizontal ce reunete toate sferele cunoaterii, integralitatea cunotinelor i deprinderilor obinute prin componentele educaiei: formal, nonformal, informal. Crearea unei culturi a nvrii permanente este absolut necesar, oamenii trebuie s contientizeze i s-i interiorizeze nevoia de a nva, s ia iniiativa de a nva i s i asume responsabilitatea propriei nvri. Cultura nvrii se formeaz att prin aciunea la nivelul mentalului individual i asupra celui colectiv. Cultura nvrii se formeaz nc de la o vrst fraged, copilul trebuie s capete deprinderile de baz de nvare independent i de aciune social, interese i motivaie de a se dezvolta continuu. Astfel, elaborarea unei strategii de dezvoltare a resurselor umane trebuie s conin componente care s vizeze dezvoltarea individului nc din copilrie, prin asigurarea unui acces echitabil pentru toi la reele articulate de nvare informal, de ndrumare a nvrii, oferind oportuniti de dezvoltare personal, cultural, profesional i social pentru fiecare, de dezvoltare a unui profil individual de competene care s-i permit s fac fa diferitelor provocri socio-profesionale cotidiene. Cultura nvrii permanente la nivelul instituiilor de educaie poate fi identificat n: adoptarea i implementarea rapid de noi idei i cunostine; acordarea unei importane majore atitudinilor creative i antreprenoriale ale indivizilor; deschiderea spre nou; asumarea riscului n cutarea i implementarea de noi metode de nvare; punerea accentului pe schimbare i dezvoltare individual i organizaional deopotriv. n limbajul curent i uneori chiar n literaturade specialitate ntlnim confuzii terminologice ce provin din utilizarea unor termeni parial sinonimi: educaie continu i educaia adulilor (continuing education i adult education). Distincia este una de nuan. Educaia continu vizeaz mai mult continuitatea pregtirii de-a lungul carierei profesionale (pentru actualizarea cunotinelor i a competenelor, perfecionare profesional, recalificare, reorientare i reintegrare profesional n situaie de omaj sau de a-i pierde locul de munc). Educaia adulilor vizeaz aspecte mai generale, dimensiuni educaionale alternative, necesar a fi acoperite (civic, cultural, de timp liber, pentru grupurile marginalizate social sau intervenii educative specifice diferitelor grupuri de aduli:btrni, femei, casnice, someri, imigrani, minoritari etc). Termenul integrator este ns acela de educaie permanent sau de nvare de-a lungul ntregii viei, o investiie continu i articulat n dezvoltarea individului. Conform Comisie Europene educaia permanent se refer la toate activitile de nvare ce au loc de-a lungul vieii, cu scopul de a mbunti cunotinele, deprinderile i competenele, ntr-o viziune personal, civic, social sau legat de angajarea pe piaa muncii (Making European Area of Lifelong Learning a Reality, 2001). Impactul dezvoltrii resurselor umane din perspectiva nvrii pe parcursul ntregii viei asupra creterii economice i a incluziunii sociale 8

Experiena rilor dezvoltate a artat c acolo unde politicile sociale i din domeniul educaional sunt bine intite, s-a reuit creterea economic. n rile n care investiiile n dezvoltarea resurselor umane au fost mai modeste, s-a observat c acestea nu au putut beneficia de oportunitile de cretere economic i dezvoltare. Nivelul sczut al calificrii forei de munc a condus implicit la productivitatea redus. La nivelul Uniunii Europene se recunoate c mai buna educaie i formare a forei de munc conduce la creterea economic, la crearea unui numr mai mare de locuri de munc i la mbuntirea calitii acestora. For de munc flexibil i adaptabil este o condiie pentru creterea economic susinut. ntr-o analiz a Comisiei Europene (Economia UE: analiza situaiei n 2003) se arat c sporirea duratei medii de colarizare cu un an va contribui la o cretere a productivitii cu 4 pn la 9 puncte procentuale. n documentele programatice ale Romniei se apreciaz c investiia continu n dezvoltarea resurselor umane este esenial pentru reducerea decalajelor Romniei fa de celelalte State Membre. Dezvoltarea resurselor umane este de importan major i n asigurarea incluziunii sociale i combaterea combaterea inechitilor de pe piaa muncii. Persoanele cu o slab pregtire iniial, cu un nivelul sczut al competenelor de baz sau a unui nivel sczut al calificrilor sunt supuse riscului social, sunt predispuse la marginalizare social, la riscul de a deveni beneficiari ai serviciilor sociale, de avea slujbe prost pltite sau de a fi omeri. Vulnerabilitatea poate avea i alte surse: un anumit grad de dizabilitate, discriminarea de gen, vsrst, apartenena la un anumit grup etnic etc. De asemenea, pe msur ce oamenii nainteaz n vrst, se poate produce o deterioare a calitii vieii acestora, ce poate fi datorat unor cauze multiple: deteriorarea strii de sntate, lipse de cunotine, deprinderi i competene care s le permit utilizarea produselor i tehnologiilor moderne, inclusiv a serviciilor pe care se bazeaz acestea. Prin nvarea pe parcursul ntregii viei, prin msuri concrete de dezvoltare a resurselor umane, se poate contribui semnificativ la nlturarea acestor bariere, conducnd implicit la o mai bun incluziune social. Dezvoltarea resurselor umane prin prisma documentelor strategice de referin adoptate de Romnia Una dintre recomandrile fcute Romniei n cadrul Raportului comun de evaluare a Programului Naional de Reforme privete accelerarea reformelor n sistemul de educaie pentru a oferi un rspuns mai eficient nevoilor existente pe piaa forei de munc, prin reducerea abandonului colar timpuriu i prin sporirea n mod semnificativ a participrii adulilor la educaie i formare. Reforma este una multi-sectorial i presupune combinarea politicilor n domeniul educaiei, al ocuprii forei de munc i al incluziunii sociale. Documentele strategice de referin utilizate la care ne raportm n realizarea acestei analize sunt: - Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei Orizonturi 2013-2020-2030; - Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013; - Planul Naional de Reforme 2007-2010; - Cadrul Strategic Naional de Referin 2007- 2013. n toate documentele de referin ale Romniei se afirm adoptarea filosofiei de dezvoltare a Uniunii Europene, cea a dezvoltrii durabile. Astfel, n Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei Orizonturi 2013-2020-2030 sunt menionate ca obiective strategice pe termen scurt, mediu i lung: - Orizont 2013: ncorporarea organic a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile n ansamblul programelor i politicilor publice ale Romniei, ca stat membru al UE; - Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al rilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltrii durabile; - Orizont 2030: Apropierea semnificativ a Romniei de nivelul mediu din acel an al rilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltrii durabile.

Educaia este menionat n documentele de referin ca o cale de dezvoltare durabil iar promovarea principiului educaiei permanente prin nvarea pe tot parcursul ntregii vieii ce reprezint pentru Romnia o direcie de aciune prioritar. Datele statistice arat c n multe situaii Romnia este departe de a atinge media european n domeniul educaiei. Planul Naional de Dezvoltare 2007- 2013 care are la obiectiv global reducerea disparitilor de dezvoltare socioeconomic, afirm ca pe o prioritate perfecionarea i utilizarea mai eficient a capitalului uman autohton, dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuprii i a incluziunii sociale i ntrirea capacitii administrative. Un alt document de referin - Cadrului Strategic Naional de Referin 2007-2013 stabileste ca fiind prioritar dezvoltarea i folosirea mai eficient a capitalului uman din Romnia, urmrind sprijinirea sistemului de educaie i formare n scopul mbuntirii calitii educaiei i a nivelului calificrilor forei de munc, precum i pentru asigurarea unei mai mari flexibiliti a sistemului educaional. Se precizeaz c se va acorda sprijin pentru creterea accesului i participrii la educaie i pentru creterea adaptabilitii sistemului de educaie i formare n vederea furnizrii cunostinelor, deprinderilor i competenelor necesare unei economii moderne i n plin dezvoltare. Creterea adaptabilitii, dezvoltarea spiritului antreprenorial i nvarea pe parcursul ntregii viei se vor afla n centrul politicilor n domeniu, iar angajatorii vor fi ncurajai s investeasc n capitalul uman, se sublinia n documentul amintit. n continuare se menioneaz c: Pentru a beneficia de sisteme de educaie i formare de calitate, se impune modernizarea infrastructurii educaionale i de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente colare i de tehnologia informaiei i comunicaiilor (TIC). Se vor sprijini aciunile de combatere a excluziunii sociale i de promovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minoritile etnice, persoanele cu dizabiliti) care reprezint categorii dezavantajate pe piaa forei de munc, astfel nct acestea s poat beneficia de noile oportuniti de angajare care vor fi create. Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU) promoveaz dezvoltarea i folosirea mai eficient a capitalului uman din Romnia, stabilind axele prioritare i domeniile majore de intervenie n domeniul resurselor umane n vederea implementrii asistenei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, n cadrul Obiectivului Convergen, pentru perioada de programare 20072013. POS DRU este un instrument important n sprijinirea dezvoltrii economice i a schimbrilor structurale prin dezvoltarea resurselor umane. Investiiile n capitalul uman completeaz i confer sustenabilitate creterii productivitii pe termen lung. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman i creterea competitivitii, prin corelarea educaiei i nvrii pe parcursul ntregii viei cu piaa muncii i asigurarea de oportuniti sporite pentru participarea viitoare pe o pia a muncii modern, flexibil i inclusiv. Obiective specifice ale POS DRU sunt: - Promovarea calitii sistemului de educaie i formare profesional iniial i continu, inclusiv a nvmntului superior i a cercetrii; - Promovarea culturii antreprenoriale i mbuntirea calitii i productivitii muncii; - Facilitarea inseriei tinerilor i a omerilor de lung durat pe piaa muncii; - Dezvoltarea unei piee a muncii moderne, flexibile i incluzive; - Promovarea (re)inseriei pe piaa muncii a persoanelor inactive, inclusiv n zonele rurale; - mbuntirea serviciilor publice de ocupare; - Facilitarea accesului la educaie i pe piaa muncii a grupurilor vulnerabile. Punerea n practic a POS DRU este astzi condiionat de o serie de factori instituionali i umani. Avem pe de o parte reeaua instituiilor care se ocup de managementul programului, pe de alt parte dimensiunea uman individual: persoane implicate n managementul programului, persoane implicate n derularea proiectelor specifice, beneficiari direci i indireci. Mediile de provenien ale beneficiarilor sunt i acestea diverse: instituii, intreprinderi, persoane dezavantajate social etc. Impactul implementrii Programului asupra resurselor umane se preconizeaz a fi major. 10

Viziunea asupra dezvoltrii resurselor umane menionat n documentele strategice prevede ca, la orizontul anului 2020, Romnia s aib o for de munc de nalt peforman capabil s valorifice avantajele comparative ale compexului economic naional i s asigure capitalizare continu a acestora prin generarea de avantaje competitive. Toate acestea se pot realiza printr-un efort susinut, prin asigurarea unei politici sociale coerente, prin sprijinirea iniiativelor n vederea dezvoltrii optime a resurselor umanre. Bibliografie: *** Cadrul Strategic Naional de Referin 2007- 2013 *** Consiliul European, Raport privind Educaia si Formarea 2010 *** Decizia Consiliului European din 6 Octombrie 2006 cu privire la Liniile Strategice Directoare pentru Coeziune ale Comunitii (2006/702/EC). *** Economia UE: analiza situaiei n 2003, 26.11.2003, Comisia European, DGEFA, No.6/2003 *** Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013 *** Planul Naional de Reforme 2007-2010 *** Rezoluia Consiliului European cu privire la nvarea Permanent, 27.06.2002 - (2002/C 163/01) *** Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei Orizonturi 2013-2020-2030 Iosifescu, ., Manual de management educaional. Bucureti: Editura ProGnosis, 2000 Joia, E. , Management educaional: profesorul-manager. . Iai: Editura Polirom, 2000 Knights, D.; Willmot, H, Management Lives: Power and Identity in Work Organizations. London: Sage Publications, 1999 Mackler, R.J., Management strategic multinaional. Un proces integrativ bazat pe contexte. Bucureti: Editura Economic, 2001 Pun, E., coala abordare sociopedagogic. Iai: Editura Polirom,1999 S. Sava, D. Ungureanu, R. Palos (coord.), Educaia adulilor / Baze teoretice i repere practice, Editura Polirom, Iasi, 2007.

Politici educationale, re-examinare; exanenul nu a mai fost sustinut pana in prezent. Paunescu Victor, Masterand, managementul educational si comunicare institutionala.

11

IV.

CRIZA ECONOMICO-FINANCIARA MONDIALA

Aproape in orice domeniu al activitatii umane exista preocupari privind disfunctionalitatile care pot sa apara in interiorul lui si, de aceea, se studiaza cauzele, modul de aparitie si manifestari a acestora, consecintele lor. Crizele sunt astfel de disfunctionalitati. Economistii analizeaza criza dupa criterii specifice, atribuindu-i caracteristicile unor fenomene cu urmari nefaste pentru organizatii, institutii si grupuri sociale afectate: inflatia, somajul, stagnarea, recesiunea etc. O criza financiara veritabila are drept caracteristica faptul ca un accident bine localizat are capacitatea de a se propaga la nivelul intregului sistem financiar. Problemele aparute intr-o tara, daca nu sunt solutionate la timp, afecteaza si economia altor tari. Si atunci, efectele crizei respective sunt mai grave. Prin urmare gestiunea corecta a crizelor financiare presupune nu numai politici si strategii de prevenire a acesteia, dar si metode de management adecvat tipului de criza. Luand in considerare rolul si importanta stabilitatii economico - financiare a unui stat, analiza crizelor financiare prezinta un interes deosebit. Criza actuala difera de alte crize prin amploarea ei, afectand in momentul de fata un numar foarte mare de tari. Daca pana acum erau afectate cu precadere tarile in curs de dezvoltare, in actuala criza au fost implicate si cele mai dezvoltate tari ale lumii. De aceea este important sa cunoastem cum a aparut aceasta criza si care sunt implicatiile acesteia asupra economiei mondiale. Geneza: Criza Economica actuala a fost prezisa de acum 30 de ani Pentru multi oameni actuala criza economica a venit ca o sageata din albastrul cer. Intre timp, experti din intreaga lume au avertizat inca din 1970 ca economia globala se indreapta catre o criza de proportii la inceputul secolului XXI. Tarile vestice au concluzionat inca din 1960 ca extragerea petrolului, exploatarile miniere precum si amplasarea sondelor de extractie in diverse zone, care inevitabil au fost poluate, reprezinta un pret mult prea mare pentru productia in masa. In 1968 un grup de industrialisti, politicieni si oameni de stiinta, au infiintat in capitala Italiei un Grup al Romei. Acestia au avut destul de multe venituri pentru a elabora studii si a aplica teste computerizate care sa scoata la suprafata, la nivel virtual, dezastrele economice prin care trecem astazi. Primul raport al clubului de cercetare infiintat la Roma, intitulat "Limitele Cresterii", a cauzat un mare soc in randul tutuor autoritatilor si institutilor media din intreaga lume. Raportul s-a bazat in principal pe studii aplicate asupra a cinci procese globale precum industrializarea prea rapida, cresterea stocurilor de mancare, terminarea resurselor neregenerabile si degradarea mediului inconjurator. Viitorul componentelor luate in calcul de cercetarori au fost modelate pe computer. Fara emotii si sentimente, masinaria de calcul a dat raspunsuri socante care au sunat mai degraba ca verdicte negre asupra omenirii, motivand totodata ca rasa umana se indreapta catre dezastru. Luand in considerare ca populatia era in acea perioada la o rata enorma de crestere in comparatie cu alti ani, in timp ce industria inregistra cresteri de pana la 7%, civilizatia moderna era predispusa sa atinga limitele cresterii in mai toate sectoarele, in prima decada a secolului 21. Daca evolutia industriilor ar fi crescut in acelasi ritm, Resursele minerale s-ar fi terminat, poluarea mediului inconjurator ar fi atins un nivel record, nemaintalnit vreodata si situatia ar fi degenerat in probleme acute care ar fi putut ameninta omenirea. Milioane de oameni ar fi putut muri din cauza altor oameni, mult mai 12

inconstienti ce-i drept si insetati de gustul dulce al puterii. Nici revolutiile sociale motivate economic nu pot fi negate. In vremuri de criza hrana este cel mai de pret lucru si un nivel redus de trai nu face decat sa induca vrajba in populatie. Desi suna a scenariu de film SF, datele prelucrate de grupul din Roma scot la iveala o posibilitate si isi confirma acuratetea rezultatelor prin actuala criza pe care o simtim din ce in ce mai rece si intepatoare in adancul bugetului global, national, familial, individual. Pentru a preveni "apocalipsa economica si sociala", autorii raportului au oferit un concept. Acesta poarta denumirea "crestere zero" si are ca scop achizitia noilor lucruri doar pentru a le inlocui pe cele vechi. De exemplu o masina noua ar trebui cumparata atunci cand cea veche nu mai vrea sa functioneze. Acelasi concept ar trebui aplicat si asupra nasterilor, spun cei care au scris raportul. Cel mult doi copii intr-o familie si limitarea consumului ar restabili echilibrul general. Fara indoiala raportul a fost un fel de glonte ce a lovit tamplele fundamentale ale economiilor vestice. Conceptul de crestere zero intra in contradictie cu logica elementara a societatii industrializate care functioneaza pe principiul cererii si ofertei. Totodata cresterea zero nu ar oferi viitor saracilor din tarile non-capitaliste. Pentru a actiona in controlul productiei si pentru a restaura puzzle-ul unei economii ciopartite de probleme corupte intalnite in fiecare mare stat din intreaga lume, un sistem sofisticat al managementului finaciar ar fi necesar cat mai urgent cu putinta. In incercarea de a stopa problemele omenirii, aparute si in curs de aparitie, descoperirea celor adunati la Roma nu a impresionat multa lume. Mai mult a starnit nemultumiri si indignari care au transformat acel raport intr-o nulitate. In urma cu un an, lumea parea sa se prabuseasca din cauza crizei financiare, fiind puse la indoiala toate certitudinile epocii globalizari, inclusiv modelul american, pe masura ce comertul mondial se reducea la niveluri nemaivazute din anii 1930. In timp ce unii economisti estimau o criza la fel de accentuata precum Marea Recesiune, altii prevedeau socuri ce ar fi dus la instabilitate politica si violente, in tarile cel mai grav afectate. Insa asupra unui lucru toata lumea a cazut de acord: lumea nu avea sa mai fie la fel niciodata. Totusi, un an mai tarziu, chiar s-a schimbat ceva? Au disparut vreo doua institutii financiare majore de pe Wall Street, cateva banci mai mici au dat faliment si au fost cateva probleme sociale, precum cele din Republica Moldova si Iran, fara prea mare legatura cu recesiunea. Exista, in continuare, problemele grave, cum ar fi rata somajului imensa din Occident, datoriile si deficitele bugetare. Insa, per ansamblu, previziunile de colaps economic si politic nu s-au materializat. Pietele nu s-au stabilizat de la sine. Mai degreba, guvernele, avand lectia invatata din timpul Marii Recesiuni, au fost hotarate sa nu mai permita sa se intample asa ceva si au extins masiv sprijinul acordat economiei. Astfel, majoritatea tarilor au trecut prin criza avand plasa de siguranta si, in ciuda faptului ca lucrurile nu stau foarte roz, nici nu sunt atat de negre precum in 1930, cand guvernele nu s-au implicat mai deloc. Ce-i drept, investitiile masive din partea statului ar putea da nastere unor noi "baloane". Deja, s-a observat o crestere neasteptata si neexplicata a preturilor actiunilor pe burse. Pe de alta parte, ar putea demonstra increderea pe care investitorii au recapatat-o, o forta economica demna de luat in seama. Motivatii: Criza economica este rezultatul unui complex de factori, care includ in principal: erori de politica monetara, distorsionarea stimulentelor agentilor economici si patologia politicii de reglementare financiarbancara. 1. Politica monetara In primul rand, o teza ferm stabilita de stiinta economica este aceea ca orice criza de proportii sistemice este urmarea unui exces monetar a unui proces de reducere artificiala a ratei dobanzii si de expansiune a creditului. Istoria este pigmentata cu numeroase episoade de tip boom-bust, prin care politica inflationista a statului afecteaza calculul economic al participantilor la piata, generand profituri iluzorii si alimentand o 13

frenezie speculativa care, in cele din urma, se destrama sub povara propriei inconsistente. Din acest punct de vedere, criza economica actuala nu este cu nimic diferita de criza anilor 1930, cunoscuta sub numele de Marea Depresiune. Factorul determinant fundamental al crizei este politica inflationista de la inceputul anilor 2000. Sfatuit de Ben Bernanke actualul guvernator al bancii centrale a SUA (FED), pe atunci simplu membru al consiliului guvernatorilor, Alan Greenspan a decis sa reduca rata dobanzii prin emisiunea de bani. Am asistat astfel la o relaxare monetara extrem de serioasa, indiferent de standardul la care ne raportam: rata dobanzii a scazut de la 6,25% la inceputul anului la 1,75% la sfarsitul acestuia. Ea a continuat sa scada, atingand un nivel record de 1% in 2003, nivel la care a ramas timp de un an. Atentie, este vorba de rata nominala a dobanzii! In contextul cresterii preturilor, rata reala a fost chiar negativa, timp de 2 ani si jumatate ceea ce inseamna ca bancile au fost platite ca sa ia bani de la Fed, bani pe care i-au canalizat in economie tinand cont de celelalte stimulente si constrangeri politice care le influenteaza deciziile. Dar SUA nu a mers singura in acest razboi contra stabilitatii economice. Banca Japoniei (BoJ) adoptase deja o politica similara, oferind bancilor subordonate bani cu dobanda nominala zero, iar Banca Centrala Europeana (ECB) a redus rata dobanzii la circa 2%, nivel la care a mentinut-o aproape 4 ani. Astfel, pana in 2006 rata reala a dobanzii in zona euro si in Japonia s-a situat, de asemenea, la un nivel apropiat de zero. In Marea Britanie, banca centrala (BoE) a condus politica monetara dupa un tipar similar. O parte din banii pusi la dispozitie de bancile centrale au fost jucati pe teren propriu investiti in propriile economii. Cel mai bun exemplu il constituie tocmai boom-ul imobiliar din SUA, insa astfel de fenomene au existat oriunde conditiile monetare au permis inflorirea speculei imobiliare: Spania si Islanda sunt doua exemple elocvente. Cercetatorii OECD au coroborat statistici din diverse tari si au aratat cum amplitudinea avantului pietei imobiliare este asociata direct cu amploarea expansiunii creditului. Cealalta parte a banilor au fost jucati in deplasare, adica au luat calea investitiilor straine, concretizate la randul lor in exploatarea celor mai riscante oportunitati ivite. La scara istorica, expansiunea creditului catre economiile in dezvoltare nu are precedent decat in episodul similar din a doua jumatate a anilor 1970 si inceputul anilor 1980, care a fost urmat de celebra criza a datoriilor (afectate au fost in special state din America Latina). In principal, aceste fluxuri de capital au fost filtrate de catre sistemul bancar. Astfel, grupurile financiare occidentale au atras masiv resurse pe termen scurt si la un cost redus de pe piata financiara internationala folosindu-le pentru a sponsoriza cresterea cifrei de afaceri a subsidiarelor lor din economiile emergente in curs de dezvoltare. Mare parte din aceste influxuri de capital au fost investite tot in active imobiliare plasamente putin lichide si riscante prin natura lor, dar foarte profitabile ca timp piata continua sa creasca. Acest fenomen sa inregistrat si in Europa de Est, inclusiv in Romania. Figura de mai jos confirma faptul ca explozia creditarii in economiile in dezvoltare din estul Europei are la origine politica monetara permisiva de la inceputul anilor 2000. Conform datelor statistice, de la mijlocul anului 1997, in momentul in care s-a declansat panica subprime, dinamica depozitelor a incetat sa mai tina pasul cu evolutia creditului, sectorul bancar acumuland brusc si vertiginos datorii de circa 250 miliarde dolari, majoritatea pe termen scurt. Se estimeaza ca 90% din aceste datorii sunt detinute de bancile europene. Figura de mai jos confirma faptul ca explozia creditarii in economiile in dezvoltare din estul Europei are la origine politica monetara permisiva a FED, Japoniei si tarilor europene de la inceputul anilor 2000. Conform datelor statistice, de la mijlocul anului 1997, in momentul in care s-a declansat panica subprime, dinamica depozitelor a incetat sa mai tina pasul cu evolutia creditului, sectorul bancar acumuland brusc si vertiginos datorii de circa 250 miliarde dolari, majoritatea pe termen scurt. Se estimeaza ca 90% din aceste datorii sunt detinute de bancile europene. Politica banilor ieftini nu ne spune insa decat o parte a povestii crizei financiare actuale. Alte cateva elemente au contribuit la trasarea detaliilor acesteia. 2. Distorsionarea stimulentelor si hazardul moral Efectele politicii de expansiune monetara au fost acutizate de distorsionarea stimulentelor care modeleaza comportamentul agentilor economici, ale institutiilor financiar-bancare in primul rand. 14

In varful acestui monetar-bancar sistem se afla banca centrala in calitatea sa de producator monetar. In acest domeniu avem un monopol de stat, care poate decide sa creasca oferta de bani intr-un ritm mai mare sau mai mic in functie de interesele politice. Important este faptul ca banca centrala poate extinde oricand masa monetara, deoarece banii de hartie pe care ii produce costa practic zero. Astfel, devine foarte simplu pentru stat sa adopte politica too big to fail, prin care bancherii si ceilalti actori importanti din sistemul financiar sunt incurajati sa se indatoreze si sa investeasca imprudent. Daca investitiile se intorc cu profit, banii se duc in buzunarele bancherilor si ale celorlalti jucatori de pe piata. Daca investitiile aduc pierderi, acestea sunt externalizate prin inflatie. Practic, statul salveaza de la faliment bancherii pentru ca nu il costa aproape nimic sa produca banii necesari acoperirii respectivelor pierderi. Crizele rezolvate astfel sunt celebre (mentionam doar cateva exemple, cu rezonanta internationala): Mexic, 1994; Asia de Sud-Est, 1997; Rusia, 1998; Turcia 2001; Argentina, 2001. Mizand pe capacitatea statului de a-i salva, bancherii se comporta nesabuit fenomen cunoscut sub numele de hazard moral. Nimanui nu-i mai pasa de rationalitatea economica din moment ce eventualele pierderi pot fi pasate statului. De fapt, rationalitatea este intoarsa pe dos. Devine rentabil sa speculezi, sa te indatorezi, pentru ca numai asa poti castiga. Daca stai pe margine si te comporti prudent, nu faci decat sa irosesti o oportunitate si sa pierzi (in raport cu ceilalti). Pur si simplu aceasta este logica dupa care functioneaza sistemul. Indiferent cate reglementari i se aduc, tendinta catre crize este incorporata in sistem. Ea nu poate fi evitata decat prin reformarea din temelii a acestuia. Hazardul moral este acutizat de diversele reglementari guvernamentale, precum programul de garantare a depozitelor. Insa furnizarea unei plase de siguranta pentru banci si clientii acestora nu duce decat la inrautatirea lucrurilor, sporind riscul crizelor sistemice. In fata efectelor neintentionate ale propriilor masuri, autoritatile nu s-au dezis de propria intelepciune, reactionand pentru mentinerea status-quo-ului si propunand alte masuri. Asa s-a ajuns ca in prezent, sistemul financiar sa reprezinte cel mai reglementat domeniu din economie. De aceea, a pune crizele acestuia pe seama erorilor comise de agentii implicati, gratie gradului prea mare de libertate de care se bucura, face dovada unui serios handicap intelectual. Politica de reglementare prudentiala alimenteaza cercul vicios amintit mai sus: bancile au si mai putine stimulente de a adopta un comportament prudent in masura in care supervizarea exercitata de autoritatea publica inlocuieste managementul privat al riscului. Altfel spus, statul incearca sa limiteze hazardul moral printr-o politica ale carei efecte nu fac decat sa accentueze aceasta problema. Fara autoritati de supraveghere, creditor in ultima instanta si garantii guvernamentale, riscul activitatii bancare este suportat exclusiv de bancheri. In absenta unei plase de siguranta, bancile sunt stimulate sa pastreze mai mult capital, in scop preventiv. Interventia statului are efectul neintentionat de a inlocui responsabilitatea privata cu cea publica, motivand bancile sa pastreze cat mai putin capital si sporind, astfel, riscul fragilitatii sistmului financiar. Apare o asimetrie a responsabilitatii. Daca banca are profit, banii sunt incasati de proprietarii acesteia; daca banca are pierderi, ele vor fi impartite intre actionari si stat (contribuabili).

Dupa cum se poate observa din figura de mai sus, pe parcursul secolului XX rata capitalului a scazut treptat. Acesta este poate cel mai semnificativ aspect al fragilitatii sistemului bancar. Si nimeni nu a reusit sa-l 15

explice altfel decat prin prisma stimulentelor perverse la care este supus sistemul prin interferenta autoritatii politice. 3. Reglementari nocive Desi determinat decisiv de politica monetara gresita a principalelor banci centrale factor care el singur este responsabil de fragilitatea sistemului financiar prin cresterea ratei de indatorare aspectul crizei economice actuale este si rezultatul unor masuri legislative specifice care, intentionat sau nu, au afectat stabilitatea sistemului prin acumularea de active neperformante. Aici ne referim in primul rand la politica inspirata de stat prin care bancile din SUA au acordat preferential imprumuturi sub-standard. Perspective: In urma cu un an, lumea parea sa se prabuseasca din cauza crizei financiare, fiind puse la indoiala toate certitudinile epocii globalizari, inclusiv modelul american, pe masura ce comertul mondial se reducea la niveluri nemaivazute din anii 1930. In timp ce unii economisti estimau o criza la fel de accentuata precum Marea Recesiune, altii prevedeau socuri ce ar fi dus la instabilitate politica si violente, in tarile cel mai grav afectate. Insa asupra unui lucru toata lumea a cazut de acord: lumea nu avea sa mai fie la fel niciodata. Totusi, un an mai tarziu, chiar s-a schimbat ceva? Au disparut vreo doua institutii financiare majore de pe Wall Street, cateva banci mai mici au dat faliment si au fost cateva probleme sociale, precum cele din Republica Moldova si Iran, fara prea mare legatura cu recesiunea. Exista, in continuare, problemele grave, cum ar fi rata somajului imensa din Occident, datoriile si deficitele bugetare. Insa, per ansamblu, previziunile de colaps economic si politic nu s-au materializat. Pietele nu s-au stabilizat de la sine. Mai degreba, guvernele, avand lectia invatata din timpul Marii Recesiuni, au fost hotarate sa nu mai permita sa se intample asa ceva si au extins masiv sprijinul acordat economiei. Astfel, majoritatea tarilor au trecut prin criza avand plasa de siguranta si, in ciuda faptului ca lucrurile nu stau foarte roz, nici nu sunt atat de negre precum in 1930, cand guvernele nu s-au implicat mai deloc. Ce-i drept, investitiile masive din partea statului ar putea da nastere unor noi "baloane". Deja, s-a observat o crestere neasteptata si neexplicata a preturilor actiunilor pe burse. Pe de alta parte, ar putea demonstra increderea pe care investitorii au recapatat-o, o forta economica demna de luat in seama. Europa de Est reprezinta un motiv de ingrijorare, din punctul de vedere al posibilitatilor de refacere a economiei in 2010, se subliniaza in analizele prestigioasei reviste britanice The Economist. arile din regiunea noastra sunt indatorate excesiv si mai au prea putini clienti solvabili pe pietele occidentale. Analistii britanici prevad pentru Romania o crestere a PIB de 1%, pana la 186 miliarde de dolari (8.680 de dolari per capita), o inflatie de 3,3%, dar si o efervescenta a protestelor sociale, ca urmare a programului de austeritate promovat de FMI. Dupa ce rata somajului a crescut de la 4% in 2008 la 9,6% in 2009, va trece pragul de 10% in 2010. La nivelul UE, estimarile anticipeaza un somaj de 12%, astfel incat, pana la sfarsitul crizei, 25 de milioane de oameni din statele OCDE ar urma sa-si piarda locurile de munca. Semnele de redresare a economiei globale din a doua parte a lui 2009 nu indica o revenire in 2010 pe trendul cresterii viguroase. Consumul si cheltuielile publice nu vor putea sa sustina decat un ritm lent de crestere economica. Performanta, in termenii anului viitor, va insemna pastrarea directiei pozitive si evitarea recaderii in recesiune. In lipsa relansarii vanzarilor de electrocasnice si de autoturisme si in conditiile accentuarii tendintei de economisire (consumatorii fiind in continuare impovarati de datorii si, in plus, amenintati de un somaj impresionant), tendinta naturala a productiei in economiile dezvoltate va fi aceea de a se comprima si mai mult. La nivel global, vanzarile bunurilor de larg consum vor creste cu doar 1,7%, iar producatorii vor trebui sa inoveze tot mai mult pentru a atrage cumparatorii. Speranta ramane stimularea economiei prin cheltuieli publice, numai ca guvernele nu vor putea finanta la nesfarsit procesul de redresare. Dimpotriva, pentru finele anului este anuntata retragerea guvernelor din arena economica. Pe termen scurt principala provocare o constituie gasirea solutiilor care sa restabileasca increderea investitorilor si a consumatorilor. Pe termen lung,principala provocare o constituie ajustarea principiilor care ghideaza reforma sistemului financiar international, in principal referitor la transparenta, imbunatatirea reglementarilor privind contabilitatea titlurilor, asigurarea externalizarilor rationale din punct de vedere privat 16

dar socialmente ineficiente reglementarii adecvate a pietelor, firmelor si produselor financiare, asigurarea integritatii pietelor financiare (privind manipularea pietei si frauda), si intarirea cooperarii intre institutiile financiare ale lumii (modernizarea structurilor de guvernanta ale FMI si ale Bancii Mondiale). Etica afacerilor nu lipseste din aceasta lista de provocari ale viitorului. Banca Mondiala anticipeaza o crestere economica sporita pentru anul urmator, dupa ce va fi trecut "faza acuta" a recesiunii economice mondiale. Intr-un raport prezentat in luna ianuarie 2010, institutia bancara cu sediul la Washington estimeaza o crestere economica de 2,7 la suta la nivel mondial pentru anul 2010 si o crestere de 3,2 la suta in 2011. In 2009, economia mondiala a inregistrat o scadere de 2,2 la suta. Banca Mondiala a avertizat ca aceasta revenire este "fragila", viteza ei urmand sa scada la sfarsitul anului, odata ce impactul stimulului financiar va scadea. In cazul in care nu se va sti sa sa se profite de aceasta crestere economica, s-ar putea ajunge la o contractare de peste 10 la suta in 2011, o importanta deosebita avand-o momentul la care se va retrage stimulul acordat de state si ajustarea politicilor monetare. Justin Lin, economist-sef la Banca Mondiala, a declarat: "Datorita profunzimii acestei recesiuni, desi cresterea economica a revenit, state si cetatenii acestora vor continua sa simta efectele negative ale crizei si in anii urmatori".

17

V.

PREMIUL NOBEL IN ECONOMIE IN ANUL 2012

Premiile Nobel poart numele unuia dintre cei mai cunoscui oameni de pe planet savantul i omul de afaceri suedez Alfred Nobel, care a avut o contribuie decisiv asupra omenirii. Savantul s-a nscut n 1833 (18331896), iar printre cele mai remarcabile invenii ale sale se numr dinamita. Observnd ulterior c ideea pentru care a luptat o via ntreag poate provoca dezastre de vreme ce oamenii folosesc dinamita n scopuri negative, a ntemeiat, n testamentul su, o fundaie cu scopul ca veniturile imensei sale averi s fie oferite n fiecare an sub form de premii celor care, n anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanitii. Aceste premii se acordau numai n urmatoarele domenii: fizic, chimie, psihologie sau medicin, literatur i pace. Banca Naional a Suediei (cea mai veche banc central din lume) a instituit, n memoria lui Alfred Nobel, un Premiu pentru Economie; acesta, dei nu este un premiu Nobel, este prezentat alturi de celelalte premii. Pentru matematic nu exist un premiu Nobel, exist doar un echivalent al acestui premiu, care se numete Medalia Fields. Premiile Nobel au fost acordate pentru prima dat n 10 decembrie 1901, la cinci ani dup moartea inventatorului acestora. Ele constau n: o medalie, o diplom i o sum de bani, care la nceput a fost n valoare de 40.000$SUA, iar apoi a crescut la 1.000.000$. De atunci, n fiecare an, n data de 10 decembrie, laureaii se adun la Stockholm pentru decernarea premiilor. Spectacolul ncepe, de multe ori, cu o sptmn nainte, cnd laureaii se adun pentru a ine conferine. Doar ceremonia de decernare a Premiului pentru Pace are loc la Oslo. Premiile Nobel sunt acordate indiferent de naionalitate i nu pot fi acordate postmortem i nici unui grup mai mare de 3 persoane. Primul romn laureat al premiului Nobel a fost George Emil Palade, care n 1974 a fost premiat pentru fiziologie sau medicin. Premiul Nobel pentru Economie Premiul Nobel pentru Economie este un premiu pentru contribuii extraordinare n domeniul economic. Este considerat, n general, unul dintre cele mai prestigioase premii pentru aceast tiin. Numele oficial este Premiul Sveriges Riksbank n tiine economice n memoria lui Alfred Nobel. Nu este unul dintre premiile fondate cu voia lui Nobel, dar este considerat a fi unul dintre ele. Premiul n economie, asa cum face referire la el Fundaia Nobel, a fost fondat de ctre Sveriges Riksbank, banca central a Suediei, n 1968, la a 300-a aniversare a bncii. Ca i laureaii Premiului Nobel n Chimie i Fizic, laureaii n economie sunt selectai de ctre Academia Regal Suedez de tiine.Premiul a fost acordat prima oar n 1969 economitilor Jan Tinbergen i Ragnar Frisch pentru descoperirea i utilizarea modelelor dinamice n analiza proceselor economice. Ultimii laureai ai premiului Nobel pentru Economie sunt americanii Thomas J. Sargent i Cristopher A. Sims 18

pentru progresul nregistrat n cercetarea relaiilor dintre msurile de politic economica i impactul lor asupra economiei reale. PREMIILE NOBEL 2012: Americanii Alvin Roth i Lloyd Shapley, laureaii pentru economie Premiul Nobel pentru economie a fost acordat americanilor Alvin E. Roth, de la Universitatea Harvard, i Lloyd S. Shapley, de la Universitatea din California, pentru "teoria alocrilor stabile i practica designului de pia", a anunat, luni, Comitetul Nobel.

PREMIILE NOBEL 2012: Americanii Alvin Roth i Lloyd Shapley, laureaii pentru economie (Imagine: Mediafax Foto/AFP) Printre favoriii la ctigarea premiului pentru economie n acest an s-au aflat americanul Robert Shiller (Universitatea Yale), Kenneth Rogoff (Harvard), Carmen Reinhart (Harvard) i Paul Romer, cunoscut pentru cercetarea asupra diferitelor tipuri de cretere economic. Valoarea premiului este de 8 milioane de coroane suedeze (1,2 milioane de dolari). Un grup restrns de universiti americane de elit, Chicago, Columbia, Princeton, Harvard i MIT, se lupt de obicei ntre ele pentru prestigiosul premiu. Anul trecut, premiul Nobel pentru economie a fost ctigat de americanii Thomas Sargent i Christopher Sims, pentru progresul nregistrat n cercetarea relaiilor dintre msurile de politic economic i impactul lor asupra economiei reale. Premiile anuale pentru realizri notabile n domeniile fizicii, chimiei, medicinei, pcii i literaturii au fost stabilite n testamentul lui Alfred Nobel, care a inventat dinamita, iar primele premii au fost acordate n 1901. Premiul pentru economie a fost nfiinat de banca central a Suediei n 1968. Printre laureai se numr Milton Friedman, Amartya Sen, James Tobin, Paul Krugman, Robert Solow i Gunnar Myrdal.

19