Sunteți pe pagina 1din 19

COLEGIUL ENERGETIC RM.

VÂLCEA

LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA


COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVEL 4

ARIA CURRICULARĂ: Tehnologii


SPECIALIZAREA: Tehnician mecatronist

OSCILATORUL PENUMATIC

Îndrumător: Absolvent:
ing. Arișanu Cristian Pănescu Bogdan-Constantin

2017
CUPRINS

Argument..............................................................................................3

CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE DESPRE


MECATRONICĂ, PNEUMATICĂ, ECHIPAMENTE
PNEUMATICE ....................................................................................4
1.1. Echipamente de manipulare cu vacuum ......................................4
1.2. Generatorul de vacuum................................................................4
1.3. Supapa de izolare a ventuzelor defecte .......................................6
1.4. Temporizatoare ............................................................................8
1.5. Bascula pneumatica .....................................................................9
1.6. Oscilator pneumatic ...................................................................10
1.7. Turbocompresoare (pneumodinamice): ....................................11
1.8. Distribuitoare .............................................................................12

CAPITOLUL II. OSCILATORUL PNEUMATIC .......................16

BIBLIOGRAFIE ...............................................................................18

ANEXE ...............................................................................................19

2
Argument

Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatia in domenii ale tehnicii extrem


de variate pentru cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza
AVANTAJELOR prezentate de aceste actionari :
 Datorita vitezelor de lucru si de avans mari, precum si momentelor de
inertie mici, durata operatiilor este mica.
 Utilizand elemente logice sau convertoare electropneumatice se pot
realiza instalatii cu functionare in ciclu automat, care ofera
productivitate.
 Posibilitatea amplasariielementelor pneumatice in orice pozitie este un
avantaj important, simplificandu-se astfel proiectrarea masinilor si
micsorand gabaridul acestora
 Forta, momentul si veteza motoarelor pneumatice pot fi reglate usor ,
utilizand dispozitive simple
 Supraincarcarea motoarelor pneumatice nu induce pericol de avarii
 Transmisiile pneumatice permit porniri, opriri dese, fara pericol de
avarie.
 Aerul comprimat este relativ usor de produs si de transportat prin retele,
este nepoluat si neinflamabil
 Pericolul de acidentare este redus
 Intretinerea instalatiilor pneumatice este usoara daca se dispune de
personal calificat
DEZAVANTAJE: ca orice sistem actionarile pneumatice prezinta si
urmatoarele dezavantaje:
 Datorita limitarii presiunii de lucru, fortele si momentele oferite de
motoarele pneumatice sunt reduse
 Compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a parametrilor de
functionare
 Aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce
la uzura eroziva si abraziva , precum si la coroziunea componentelor.
 In anumite conditii de mediu si functionare, exista pericol de inghet
 Randamentul transmisiilor pneumatice este scazut.

Actionarile pneumatice sunt UTILIZATE :


 In industriile cu pericol de incendiu, explozii : metalurgie, chimie,
minerit, prelucrarea lemnului, termocentrale.
 In industriile cu pericol de contaminare : alimentara, medicamente,
tesaturi, electronica
 In toate domeniile unde se pot realiza linii automate de productie,
asamblare, ambalare, manipulare de mare productivitate.

3
CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE DESPRE
MECATRONICĂ, PNEUMATICĂ, ECHIPAMENTE
PNEUMATICE

1.1. Echipamente de manipulare cu vacuum

Datorita automatizarii pe scara tot mai larga aproceselor industriale


(productie, montaj, ambalare, sortare, etc), apar tot mai multe aplicatii unde
trebuie rezolvate probleme legate de manipularea si transferul de scule sau
produse aflate in diferite stadii de fabricatie. Daca in cazul sculelor si a unor
categorii de produse problema se poate rezolva apelând la maini mecanice
(numite general gripere), in cazul altor produse aceasta solutie nu este viabila.
Spre exemplu, exista piese de dimensiuni mari (mai ales avind suprafete mari)
care, fie sint dificil de apucat cu gripere, fie acest tip de manipulare le-ar produce
stricaciuni: piese de mobilier lacuite, foi de carton sau de geam, diferite piese
casante sau usor deformabile. In cazul acestor exemple, pentru manipulare se
apeleaza la echipamentele cu vacuum.
In situatia in care, din punct de vedere al prinderii ambele solutii sunt
viabile, trebuie tinut seama de faptul ca manipularea cu vacuum este mai rapida,
aspect foarte important in majoritatea aplicatiilor.
La manipularea cu vacuum, elementul care asigura nemijlocit prinderea
obiectului ce trebuie transportat este ventuza aspiratoare. Sursa de vacuum
conectata la ventuza aspira aer din atmosfera prin respectiva ventuza pina in clipa
in care aceasta vine in contact cu suprafata obiectului de manipulat; spatiul din
interiorul ventuzei este golit de aer, aceasta lipindu-se etans de obiect; din acest
moment, vacuumul este utilizat ca forta de sustentatie aplicata obiectului
respectiv; in clipa in care sursa de vacuum este inchisa, forta de sustentatie
dispare, iar obiectul se desprinde.
Sursa de vacuum poate fi o pompa de vid sau un generator de vacuum;
datorita costurilor mari implicate de utilizarea pompelor de vid, ele sint tot mai
putin folosite pentru acest gen de aplicatie, locul lor fiind luat de generatoarele de
vacuum.

1.2. Generatorul de vacuum.

Este un aparat pneumatic care, functionand dupa principiul Venturi,


transforma presiunea dinamica a aerului in depresiune, transformata in forta de
sustentatie cu ajutorul ventuzei.

4
In fig.4 este reprezentat un generator de
vacuum simplu:
Daca racordul P este alimentat, geometria
traseului P-R determina o scadere a presiunii
in racordul de conectare a ventuzei 1 prin
efect Venturi. Daca ventuza este lipita de un
corp oarecare, aceasta depresiune se
transforma in forta de sustentatie si corpul
respectiv este ridicat.
O problema care apare frecvent la
manipularea cu vid este desprinderea cu
intirziere a obiectului manipulat, situatie ce
poate genera erori sau intirzieri in pozitionarea respectivului obiect. In figura 5
este prezentat un mod de solutionare al acestui neajuns:
1- sursa de aer comprimat;
2- distribuitor ejector;
3- distribuitor de comanda a
generatorului de vacuum;
4- generator de vacuum;
5- ventuza;
La comutarea distribuitorului 3,
generatorul de vid este activat si
genereaza vacuum in ventuza 5;
pentru a obtine o desprindere sigura si rapida a obiectului transportat,
concomitent cu dezactivarea distribuitorului 3 se activeaza scurt distribuitorul 2,
care genereaza un jet scurt de aer sub presiune in ventuza,
determinind desprinderea obiectului. Comanda distribuitoarelor 2 si 3 se poate
face in diferite moduri, in functie de conditiile concrete ale aplicatiei.
In fig. 6 este prezentat un alt mod
de asigurare a desprinderii obiectului, in
acest caz generatorul de vacuum avind o
constructie mai deosebita: cand racordul
P este alimentat, conform principiului
Venturi in orificiul 3 de conectare a
ventuzei 4 se creeaza vacuum, iar aerul
este evacuat prin R.
In acelasi timp, prin orificiul 1
aerul comprimat patrunde in rezervorul
capului de vidare datorita deformarii
elementului elastic 2; in momentul in care
transportul piesei s-a efectuat, se opreste
alimentarea cu aer a racordului P, care
este conectat la atmosfera; ca urmare, presiunea din rezervor deschide supapa de

5
sens impingand elementul 2 in sus, iar aerul din rezervor este evacuat rapid prin
orificiul de conectare al ventuzei, determinand ejectarea piesei, sigur si rapid.
Trebuie facute urmatoarele observatii: forta de sustentatie este cu atat
mai mare cu cat depresiunea creata este mai mare, iar depresiunea variaza in
functie de presiunea de alimentare, conform figura 7.

Fig. 7

Fig. 8
O alta observatie este ca pe masura cresterii presiunii de alimentare creste
debitul necesar (figura 8). In concluzie, cu cat este necesara o forta de ridicare
mai mare, cu atat necesarul de aer comprimat este mai mare.
In cazul manipularii de piese avind suprafata si/sau greutate mare, se
utilizeaza mai multe ventuze si/sau generatoare de vid, distribuite in mod
corespunzator.

1.3. Supapa de izolare a ventuzelor defecte

Consideram o aplicatie in care mai multe ventuze lucreaza in paralel: daca


dintr-un motiv sau altul una dintre ele nu etanseaza corespunzator (datorita uzurii,
suprafetei de asezare foarte rugoasa, etc), nefunctionarea acestei ventuze poate
perturba functionarea celorlalte; pentru a evita aceasta situatie, ventuza respectiva
trebuie izolata.
In figura 9 este prezentata in sectiune o supapa de izolare care, montata
intre ventuza si generatorul de vid (figura 10) blocheaza aspiratia prin respectiva
ventuza daca aceasta functioneaza defectuos:

6
Fig.9 Fig.10

Supapa de izolare este compusa din urmatoarele elemente: corpul 1,


resortul 2, flotorul 3, filtrul sinterizat 4, garnitura 5, saiba 6, piulita de fixare 7.
Mod de functionare: cind este activat generatorul de vid (ventuza functioneaza
normal), spatiul delimitat prin etansarea ventuzei este golit de aer si se instaleaza
vidul intr-un timp foarte scurt, supapa neavind timp sa se inchida, iar obiectul
respectiv este manipulat; daca ventuza nu se lipeste etans de obiectul
respectiv, diferenta de presiune aparuta intre intrarea in ventuza (presiune
atmosferica) si iesirea din supapa (vacuum) determina curgerea unui debit de aer
din atmosfera catre generatorul de vid pe urmatorul traseu: ventuza, filtrul
sinterizat 4, orificiul din flotorul 3 (debit mic), interstitiul toroidal dintre acesta si
corpul 1(debit mare); curgerea aerului prin interstitiu si orificiu determina
aparitia unei caderi de presiune intre interiorul si exteriorul flotorului 3, rezultatul
fiind aparitia unei forte de presiune care impinge flotorul in sus, comprimind
resortul 2.
Deplasarea flotorului determina inchiderea supapei, interzicindu-se astfel
accesul aerului prin interstitiul toroidal; pentru siguranta mentinerii caderii de
presiune intre fetele flotorului 3, (deci mentinerea supapei inchisa) este necesara
mentinerea unui debit minim de aer din atmosfera catre iesirea din supapa;
orificiul practicat in partea posterioara a flotorului permite trecerea acestui debit
minim necesar. Cind generatorul de vid este dezactivat, diferenta de presiune
existenta pe flotor dispare, iar arcul se destinde, deschizind supapa.

7
1.4. Temporizatoare

Sunt aparate a caror functie este realizarea unei temporizari in cadrul


ciclului de functionare al unei instalatii.
Temporizarea se poate face in mai multe moduri:

1 - Temporizare intre momentul t0 al initierii comenzii pana in momentul t1 al


executiei acestei comenzi.
In fig. 11 este prezentat schematic, iar in
fig. 12 este aratat in sectiune un temporizator
de acest tip, compus din urmatoarele elemente:
droselul de cale 1 rezervorul 2 si distribuitorul
3/2 monostabil (normal inchis sau normal
deschis) 3.
Modul de functionare: Racordul P este
alimentat. In momentul t0 cand racordul 12
este alimentat, prin droselul 1 incepe umplerea
lenta a rezervorului 2.
Cand in rezervor este atinsa presiunea
minima necesara comutarii distribuitorului 3, la momentul t 1, acesta comuta si
conecteaza orificiu P la A, dupa ce orificiul A a fost izolat fata de R, generand o
comanda in instalatie. In momentul in care dispare semnalul de comanda, la t 2,
din racordul 12, rezervorul se goleste rapid prin supapa de sens si distribuitorul
comuta rapid in pozitia initiala.
In fig.13 este prezentata diagrama de comutare a temporizatorului
suprapusa cu diagrama variatiei presiunii in rezervorul 2. Reglarea duratei de

8
temporizare se face din droselul 1, iar marirea plajei de reglare a temporizatorului
se poate face marind capacitatea rezervorului.
2 - Temporizare intre momentul t1 cand comanda a fost anulata si
momentul t2 cand temporizatorul genereaza in sistem semnalul de anulare a
comenzii, deci de incetare a executiei acestei comenzi.
In fig. 14 este prezentat schematic temporizatorul de acest tip, iar in fig. 15
diagramele de comutare si de variatie a presiunii in rezervorul 2.

Fig. 14 Fig. 15

Se observa ca diferenta intre cele doua temporizatoare consta in modul de


conectare a supapei de sens.
3 - Temporizare atat de la momentul t0 al initierii comenzii pana la
momentul t1 al executiei ei, cat si temporizarea de la momentul t2 al incetarii
comenzii pana la momentul t3 cand se produce efectul incetarii comenzii (fig. 16).
In fig. 17 este prezentat schematic acest temporizator. Se observa ca
respectiva schema de temporizator se obtine conectand in serie doua drosele de
cale, cu supapele in opozitie.
Reglarea diferita a celor doua drosele permite obtinerea unor durate de timp
diferite, adica t1 – t0 t3 – t2.

Fig.
Fig. 16 17

1.5. Bascula pneumatica

9
Acest aparat, numit si ventil de reductie binar, are in compunere un
distribuitor 5/2 bistabil si un selector de cale monostabil (SC) comandat cu
impulsuri (figura 24); cind racordul 1 este alimentat, selectorul de cale comuta
datorita comenzii primita prin calea 2; conectarea orificiului 14 la presiune are ca
efect comutarea bistabilului pe calea 4; cind orificiul 14 este deconectat,
selectorul revine in pozitia initiala si urmatoarea comanda primita in acest racord
determina revenirea bistabilului in pozitia initiala, calea 2 fiind iarasi alimentata.
Droselele figurate pe caile de evacuare permit mentinerea presiunii de comanda
a bistabilului si a selectorului de cale la o valoare suficient de mare pentru ca
respectivele comenzi sa aiba efect, iar la incetarea comenzilor aceleasi drosele
permit ventilarea traseelor de comanda.
Se poate observa ca, in cazul deconectarii racordului 1 de la sursa de aer, aparatul
ramine inert, aparitia unor comenzi in racordul 14 neavind nici un efect asupra
sa.
Deci, succesiunea de comenzi sub forma de impulsuri aplicata la racordul
14 are ca efect final alimentarea succesiva a cailor 2 si 4. Acest mod de
functionare a basculei pneumatice usureaza rezolvarea multor probleme de
comanda a instalatiilor pneumatice in conditii de siguranta, utilizind un singur
traseu de comanda.

Fig.23 Fig.24

1.6. Oscilator pneumatic


Acest aparat, numit si vibrator pneumatic, este utilizat in sistemele de
comanda pentru generarea semnalelor cu durata reglabila sau in aplicatiile care
solicita miscari vibratorii.
In figura 25 este prezentata schema pneumatica a generatorului de semnal
scurt:

10
revenirea distribuitorului D2 in pozitia initiala; revenirea elementului D2
anuleaza semnalul din A si permite revenirea distribuitorului D1 in pozitia
initiala, moment in care ciclul se reia.
Urmarind functionarea acestui aparat, se poate observa ca, la acelasi reglaj
al droselelor durata impulsului ejectat in B este suma temporizarilor date de Dr 1 si
Dr2, in timp ce durata impulsului din A este ceva mai mare decit temporizarea lui
Dr2 .
Reglarea frecventei de oscilatie si a duratei impulsurilor la cele doua iesiri
A si B se poate face reglind cele doua drosele.
Pentru a obtine un efect vibrator optim cerintelor aplicatiei, este necesara
cuplarea - ca elemente de executie - la acest aparat a unor cilindri pneumatici cu
simplu sau dublu efect cu membrana, acestia avind viteza de lucru mare.
Ca exemple de aplicatii se pot da: conveiere vibratoare, site separatoare,
alimentatoare tip buncar pentru substante granulare sau pulverulente,
alimentatoare orizontale, etc.

1.7. Turbocompresoare (pneumodinamice):

Funcţionarea se bazează pe mărirea vitezei de curgere a aerului, acesta


fiind “înghesuit” în orificiul de refulare al maşinii. Faţă de compresoarele
volumice, turbocompresoarele se caracterizează prin debite mari, fără oscilaţii de
debit-presiune, dar şi prin nivelul redus al presiunii aerului refulat.
Turbocompresoarele pot fi axiale sau radiale.
În figura 25 este prezentat un turbocompresor axial. Se poate observa că
accesul aerului aspirat se face paralel cu axul elicei aspiratoare. Ventilatorul de
birou este un exemplu de compresor axial, care însă refulează în atmosferă.
În figura 25 este prezentat un turbocompresor axial. Se poate observa că
accesul aerului aspirat se face paralel cu axul elicei aspiratoare. Ventilatorul de
birou este un exemplu de compresor axial, care însă refulează în atmosferă.

11
Fig.25 Fig.26

În figura 26 se poate observa un turbocompresor radial în trei trepte (are


trei rotoare dispuse în serie, pe axul maşinii). Aerul este aspirat de primul rotor, i
se măreşte viteza şi este refulat prin centrifugare, perpendicular pe axul maşinii
(deci radial) către periferia carcasei, fiind aspirat mai departe de al doilea rotor si
având o presiune p1 mai mare ca presiunea atmosferica patm. Fiind centrifugat de
al doilea rotor, aerul va avea o presiune p2 mai mare decît p1 la intrarea in treapta
a treia. Presiunea finala va fi p3  p2>p1>patm.

1.8. Distribuitoare

Sunt elemente pneumatice cu rolul de a dirija energia pneumatică pe


anumite circuite, în concordanţă cu comenzile pe care le primeşte.
Distribuitoarele sunt de neînlocuit, practic neexistând circuit pneumatic
(sau hidraulic) fără să aibă minim un distribuitor. Orice distribuitor se compune
din două părţi principale: partea de distribuţie şi partea de comandă.
Partea de distribuţie are rolul de a realiza conexiunile între racordurile
distribuitorului conform schemei de comutare la primirea unei comenzi.
Partea de comandă are rolul de a determina comutarea etajului de
distribuţie conform comenzilor date.
Etajul de distribuţie are în compunere o parte fixă, care este corpul
distribuitorului şi o parte mobilă, care este organul de distribuţie. După forma
constructivă de bază a organului de distribuţie avem următoarea schemă de
clasificare:
Distribuitoare cu:
 sertar rectiliniu - cilindric;  sertar rotativ - plan;
- plan; - conic;
- cu supape

12
1 2 3

12 5 4 1 2 3 14 12 5 4 1 2 3 14

1.9. Aparate pneumatice speciale

Contoare
Sunt elemente pneumatice având o structură relativ complexă, care servesc
la contorizarea (numărarea) unor impulsuri pneumatice.
Au aplicaţii foarte largi, permiţând gestionarea unor operaţii, a pieselor
(produselor) ieşite de pe linia de fabricaţie, montaj, ambalare, etc.
Apariţia unui semnal pneumatic în racordul de comandă determină
înregistrarea unei jumătăţi de pas, iar anularea respectivului semnal determină
completarea pasului, deci înregistrarea semnalului.
Contorul are un racord de comandă Z, unde primeşte impulsurile ce vor fi
numărate, un racord Y de iniţializare pneumatică, precum şi racordurile P şi A
ale unui distribuitor 3/2 normal închis, inclus în structura contorului.
Când termină de numărat impulsurile prestabilite prin funcţia de setare,
contorul se opreşte şi comandă distribuitorul încorporat, care comută şi generează
un semnal continuu în racordul A.
Fig.îşi1areia funcţionarea când este resetat,
Contorul Fig.iar1bsemnalul din racordul
A este anulat.
Contorul poate fi resetat manual sau pneumatic, aplicând un semnal de
presiune la racordul Y. Dacă ordinul de resetare se dă în timpul funcţionării
contorului nu se produce resetarea, deci cuplarea corectă a contorului într-o
schemă pneumatică presupune ca resetarea să se facă după ce contorul s-a oprit
(a încetat generarea de semnale ce trebuiesc numărate).
În nici un caz resetarea pneumatică nu se va face conectând racordul A la
racordul Y, în acest caz ajungându-se la situaţia descrisă mai sus.
Observaţie: Modificarea setării iniţiale se poate face în timpul funcţionării
aparatului.
Contoarele sunt de două feluri:
- decrementale: contorul afişează numărul de impulsuri prescrise şi scade din
acest număr fiecare impuls numărat. Când ajunge la zero se opreşte.

13
- incrementale: iniţial contorul afişează zero şi adună impulsurile înregistrate.
Când ajunge la numărul de impulsuri prestabilit prin setare, se opreşte.

Capete de vidare
Sunt elemente pneumatice care, funcţionând după principiul Venturi, trans-
formă presiunea dinamică a aerului în depresiune, utilizată ca forţă de sustentaţie
cu ajutorul unor ventuze.
Îşi găsesc o largă utilizare la echipamentele de manipulare în diferite
ramuri industriale.
Utilizând aceste elemente simple, fără piese în mişcare, se elimină din
instalaţie pompele de vid, costisitoare şi pretenţioase.
În figura de mai jos este reprezentat un generator de vacuum simplu:
Dacă racordul P este alimentat,
P R geometria traseului P-R determină o
scădere a presiunii în racordul de
conectare a ventuzei 1. Dacă ventuza
este lipită de un corp, oarecare,
această depresiune se transformă în
1 forţă de sustentaţie şi corpul
respectiv este ridicat.
În figura 1.54 se poate vedea un cap
de vidare prevăzut cu rezervor, care
uşurează desprinderea piesei
Generator de vacuum în momentul opririi alimentării orificiului P.
simplu

Când racordul P este alimentat, conform principiului Venturi în orificiul 3


de conectare a ventuzei 4 se creează vacuum, iar aerul este evacuat prin R.

14
În acelaşi timp, prin orificiul 1 aerul
1
comprimat pătrunde în rezervorul
capului de vidare prin deformarea
elementului elastic 2. În momentul
2
în care transportul piesei s-a
P R efectuat, se opreşte alimentarea cu
aer a racordului P, care este conectat
3
la atmosferă. Ca urmare, presiunea
din rezervor deschide supapa de
sens împingând elementul 2 în sus,
4 iar aerul din rezervor este evacuat
rapid prin orificiul de conectare al
ventuzei, determinând desprinderea
acestuia de piesă, sigur şi rapid.
Trebuie făcute următoarele observaţii: forţa de sustentaţie este cu atât mai mare
cu cât depresiunea creată este mai mare, iar depresiunea variază în funcţie de
presiunea de alimentare.
O altă observaţie este că pe măsura creşterii presiunii de alimentare creşte debitul
necesar
0,9 70
bar l/min
0,7
Consum aer

50
Depresiune

0,5

0,3 30
2 4 6 bar 8 0 2 4 6 bar 8
0
Presiune alimentare Presiune alimentare
Diagrama depresiune presiune de Diagrama debit presiune de alimentare

alimentare

În concluzie, cu cât este necesară o forţă de ridicare mai mare, cu atât


necesarul de aer comprimat este mai mare.

15

Fig. 2
CAPITOLUL II. OSCILATORUL PNEUMATIC

Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatia in domenii ale tehnicii extrem


de variate pentru cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza
AVANTAJELOR prezentate de aceste actionari :
 Datorita vitezelor de lucru si de avans mari, precum si momentelor de
inertie mici, durata operatiilor este mica.
 Utilizand elemente logice sau convertoare electropneumatice se pot
realiza instalatii cu functionare in ciclu automat, care ofera
productivitate.
 Posibilitatea amplasariielementelor pneumatice in orice pozitie este un
avantaj important, simplificandu-se astfel proiectrarea masinilor si
micsorand gabaridul acestora
 Forta, momentul si veteza motoarelor pneumatice pot fi reglate usor ,
utilizand dispozitive simple
 Supraincarcarea motoarelor pneumatice nu induce pericol de avarii
 Transmisiile pneumatice permit porniri, opriri dese, fara pericol de
avarie.
 Aerul comprimat este relativ usor de produs si de transportat prin retele,
este nepoluat si neinflamabil
 Pericolul de acidentare este redus
 Intretinerea instalatiilor pneumatice este usoara daca se dispune de
personal calificat
DEZAVANTAJE: ca orice sistem actionarile pneumatice prezinta si
urmatoarele dezavantaje:
 Datorita limitarii presiunii de lucru, fortele si momentele oferite de
motoarele pneumatice sunt reduse
 Compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a parametrilor de
functionare
 Aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce
la uzura eroziva si abraziva , precum si la coroziunea componentelor.
 In anumite conditii de mediu si functionare, exista pericol de inghet
 Randamentul transmisiilor pneumatice este scazut.

Actionarile pneumatice sunt UTILIZATE :


 In industriile cu pericol de incendiu, explozii : metalurgie, chimie,
minerit, prelucrarea lemnului, termocentrale.
 In industriile cu pericol de contaminare : alimentara, medicamente,
tesaturi, electronica
 In toate domeniile unde se pot realiza linii automate de productie,
asamblare, ambalare, manipulare de mare productivitate.

16
Acest aparat, numit și vibrator pneumatic, este utilizat în sistemele de
comandă pentru generarea semnalelor cu durată reglabilă sau in aplicațiile care
solicită mișcări vibratorii.
In figură este prezentată schema pneumatică a generatorului de semnal
scurt:

revenirea distribuitorului D2 in pozitia initiala; revenirea elementului D2


anuleaza semnalul din A si permite revenirea distribuitorului D1 in pozitia
initiala, moment in care ciclul se reia.
Urmarind functionarea acestui aparat, se poate observa ca, la acelasi reglaj
al droselelor durata impulsului ejectat in B este suma temporizarilor date de Dr 1 si
Dr2, in timp ce durata impulsului din A este ceva mai mare decit temporizarea lui
Dr2 .
Reglarea frecventei de oscilatie si a duratei impulsurilor la cele doua iesiri
A si B se poate face reglind cele doua drosele.
Pentru a obtine un efect vibrator optim cerintelor aplicatiei, este necesara
cuplarea - ca elemente de executie - la acest aparat a unor cilindri pneumatici cu
simplu sau dublu efect cu membrana, acestia avind viteza de lucru mare.
Ca exemple de aplicatii se pot da: conveiere vibratoare, site separatoare,
alimentatoare tip buncar pentru substante granulare sau pulverulente,
alimentatoare orizontale, etc.

17
BIBLIOGRAFIE

1. Bratu, P., Vibraţii mecanice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992

2. Buzdugan, Gh., Dinamica fundaţiilor de maşini, Editura Academiei


R.S.R., Bucureşti 1968

3. Theodor Dănilă, Monica Ionescu-Vaida, Componente şi circuite


electronice, Ed. Teora, Bucuresti, 2011

4. G. Bajeu, G. Stancu, Generatoare de semnale sinusoidale, Ed. Tehnică,


Bucureşti 1979

5. Eugenia Isac, Măsurări electrice şi electronice, Ed. Martin, Iași, 2014.

6. www.wikipedia.com

18
ANEXE

19