Licenta

Tema nr. 1 Bronsita cronica. Emfizemul pulomnar.
Obstructia cailor respiratorii
profesionale C. Spatiile aglomerate D. Fumatul E. Virozele respiratorii 5. (G1601032) in BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este in jurul valorii de: A. 50 mmHg B. 60 mmHg C. 70 mmHg D. peste 80 mmHg E. sub 50 mmHg 6. (G1601033) La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu valoarea de: A. Peste 30% B. Peste 40% C. Peste 50% D. Peste 55% E. La orice valoare a hematocritului 7. (G2601049) Care dintre urmatorii factori nu se recunosc n etiologia BPOC A. Fumatul B. Factori genetici C. Consumul excesiv de alcool D. Infectiile bronsice E. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici 8. (G2601050) Care dintre urmatorii parametrii sunt obligatoriu scazuti n BPOC A. CV B. CPT C. VEMS D. D. VE
intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor
1. (G1601028) BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza in jurul varstei de: A. 40 ani B. 50 ani C. 60 ani D. sub 40 ani E. peste 60 ani 2. (G1601029) Care dintre urmatorii factori nu se recunosc in etiologia BPOC A. Fumatul B. Factori genetici C. Alcoolismul D. Infectiile bronsice E. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici 3. (G1601030) Care dintre urmatorii parametrii dintr-o singura sunt obligatoriu scazut in BPOC A. CV B. CPT C. VEMS D. VE E. CRF 4. (G1601031) Factorul etiologic cel mai important in profilaxia BPOC este: A. Expunerea la frig B. Expunerea sporadica la noxe
E. CRF 9. (G2601051) Factorul etiologic cel mai important n profilaxia BPOC este: A. Expunerea la frig B. Expunerea sporadica la noxe profesionale C. Spatiile aglomerate D. Fumatul E. Virozele respiratorii 10. (G2601052) BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza n jurul vrstei de: A. 40 ani B. 50 ani C. 60 ani D. sub 40 ani E. peste 60 ani 11. (G2601053) n BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este n jurul valorii de: A. 50 mmHg B. 60 mmHg C. 70 mmHg D. peste 80 mmHg E. sub 50 mmHg 12. (G2601054) La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu valoarea de: A. Peste 30% B. Peste 40% C. Peste 50% D. Peste 55% E. La orice valoare a hematocritului
13. (G2601056) n BPOC, sediul principal al obstructiei este n: A. Bifurcatia traheei B. Caile respiratorii mari C. Caile respiratorii medii D. Caile respiratorii mici E. La nivelul alveolelor pulmonare 14. (G2601058) Exacerbarea BPOC este mod clar legata de poluarea cu: A. SO2 B. NO2 C. Derivati de clor D. Derivati benzoici E. Tolueni 15. (G2601059) n cadrul BPOC, numai n situatii rare, pierderea capilarelor poate duce singura la: A. Hipertensiune pulmonara severa B. Hipertensiune pulmonara usoara C. Abces pulmonar D. Infarct pulmonar E. Dispnee 16. (G2601060) Pacientul cu BPOC foloseste: A. Muschii accesori respiratori B. Muschii scaleni C. Muschii intercostali D. Muschii paravertebrali E. Miscari ample ale diafragmei 17. (G2601062) Drenajul bronchopulmonar la bolnavi cu BPOC trebuie mentinut cnd exista: A. Hipersecretie B. Hiposecretie C. Tuse uscati D. Febra
E. Cresterea presiunii partiale de CO2 18. (G2601063) Mortalitatea intrasiptaliceasca pentru un pacient cu BPOC este de: A. < 25% B. 25% C. 10% D. >50% E. 30% 19. (G1601114) BPOC are o prevalenta mai mare la muncitorii expusi la: A. Mediu umed B. Diisocianatul de toluen C. Bumbac D. Gudron E. Produse alimentare 20. (G1601115) BPOC tipul bronsic (B) se caracterizeaza prin: A. Hematocrit peste 50-55% B. Normocapnie C. Rare infectii bronsice D. Sputa abundenta purulenta E. Dispnee usoara 21. (G1601116) Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt: A. Haemophylus influenzae B. Streprococcus haemolyticus grupa B C. Streptococcus pneumoniae D. Moraxella catarhalis E. Staphilococcus aureus 22. (G1601117) Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau in: A. Reducerea reculului elastic al
plamanului B. Inflamarea cronica a cailor aeriene C. Cresterea colapsului cailor aeriene in expir D. Cresterea disproportionata a efortului respirator E. Hipersecretia de mucus 22. (G1601118) in BPOC examenul bacteriologic din sputa se indica in urmatoarele cazuri: A. Hemoptizie B. Febra, frison C. Durere toracica D. Aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea de antibiotice E. Primul episod usor de bronsita 23. (G1601120) La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata: A. Diafragme coborate, aplatizate B. Silueta cardiaca larga marita C. Atenuare periferica a desenului bronhovascular D. Hipotransparenta retrosternala E. Largirea mediastinului superior 24. (G1601121) La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei in BPOC se produce: A. Greata B. Diaree C. Varsaturi D. Tahiaritmie E. Convulsii 25. (G2601157) Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau n: A. Reducerea reculului elastic al
plamnului B. Inflamarea cronica a cailor aeriene C. Cresterea colapsului cailor aeriene n expir D. Cresterea proportionata a efortului respirator E. Hipersecretia de mucus 26. (G2601159) BPOC tipul bronsic (B) se caracterizeaza prin: A. Hematocrit peste 50-55% B. Normocapnie C. Rare infectii bronsice D. Sputa abundenta purulenta E. Dispnee marcata 27. (G2601160) BPOC are o prevalenta mai mare la muncitorii expusi la: A. Mediu uscat B. Diisocianatul de toluen C. Bumbac D. Gudron E. Produse alimentare 28. (G2601161) Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt: A. Haemophylus influenzae B. Streprococcus haemolyticus grupa B C. Streptococcus pneumoniae D. Moraxella catarhalis E. Staphilococcus aureus 29. (G2601163) La examinarea radiologica a plamnilor n BPOC cu predominenta emfizemului se constata: A. Diafragme coborte, aplatizate B. Silueta cardiaca larga marita C. Atenuare periferica a desenului
D. Hipotransparenta retrosternala E. Largirea mediastinului superior 30. (G2601164) n BPOC examenul bacteriologic din sputa se indica n urmatoarele cazuri: A. Hemoptizie B. Febra, frison C. Durere toracica D. Cianoza periorala E. Primul episod usor de bronsita 31. (G2601165) BPOC se defineste ca stare n care: A. Exista obstructie cronica B. n care este emfizem C. Exista obstructie acuta D. Nu exista obstructie cronica E. Este o suprainfectie a unei afectiuni acute 32. (G1601119) La auscultatia plamanului in BPOC cu predominenta bronsitica se constata: A. Crepitatii bazale B. Raluri bronsice umede C. Wheezing D. Murmur vezicular sters E. Tiraj 33. (G2601158) La auscultatia plamnului n BPOC cu predominenta bronsitica se constata: A. Crepitatii bazale B. Raluri bronsice umede C. Wheezing D. Murmur vezicular sters E. Tiraj
34. (G2601162) La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei n BPOC se produce: A. Greata B. Diaree C. Varsaturi D. Tahiaritmie E. hipotensiune 35. (G2601166) ocul apexian n BPOC este perceput n: A. Regiunea xiphoidiana B. Regiunea subxiphoidiana C. Linie medioclaviculara stnga D. n spatiul intrecostal 4, linia medioclaviculara E. Regiunea mediastinului antero- infero 36. (G2601167) Factorii de risc principali n aparitia cancerului prostatic sunt: A. expunerea la Cadmium B. vrsta C. istoricul familial D. rasa E. factorii hormonali 37. (G2601168) Factorii de risc potentiali n aparitia cancerului prostatic sunt: A. istoricul familial B. rasa C. vasectomia D. expunerea la Cadmium E. vitamina D 38. (G2601169) Metastazarea n cancerul prostatic se face pe calea: A. limfaticelor perineurale B. anastomozelor venoase Batson C. plexului venos Santorini
D. venelor hemoroidale E. limfaticelor periuretrale 39. (G2601170) n cadrul cancerului prostatic, grupe ganglionare limfatice regionale sunt cele: A. periprostatice B. periuretrale C. perivezicale D. obturatorii E. presacrate 40. (G2601171) Care dintre urmatoarele sunt considerate forme clinice ale cancerului prostatic: A. latenta B. polakiurica C. poliurica D. hematurica E. cu insuficienta renala 41. (G2601172) Care dintre urmatoarele principii generale de tratament al cancerului prostatic sunt adevarate: A. baza tratamentului cancerului prostatic este radiosensibilitatea B. baza tratamentului cancerului prostatic este hormonodependenta C. prostatectomia radicala si, n cazuri selectionate radioterapia, pot vindeca definitiv bolnavul D. hormonoterapia, n cazuri selectionate, poate vindeca bolnavul E. tratamentul cu viza paliativa este unic si consta n radioterapie 42. (G2601173) Prostatectomia radicala, n cancerul de prostata, se poate realiza pe cale: A. transvezicala
B. retropubiana C. perineala D. laparoscopica E. transuretrala 43. (G2601174) n cadrul tratamentului cancerului prostatic, prin care din urmatoarele metode se realizeaza blocada androgenica maxima: A. prostatectomie radicala + orhidectomie B. prostatectomie radicala + antiandrogeni C. orhidectomie + antiandrogeni D. orhidectomie + analogi LH-RH E. analogi LH-RH + antiandrogeni 44. (G2601175) n tratamentul cancerului prostatic, care dintre urmatoarele medicamente fac parte din clasa antiandrogenilor: A. cyproterone acetat B. buserelin acetat C. flutamida D. clorotrianisen E. estracyt 45. (G2601055) Tratamentul bronhodilatator n BPOC utilizeaza A. Simpatomimetice B. Derivati de teofilina C. Antibiotice D. Mucolitice E. Oxigenoterapie prelungita 46. (G2601057) Renuntarea la fumat duce la tineri cu BPOC la: A. Disparitia definitiva a distructiei B. ncetinirea alterarii functiei
pulmonare C. Mentinerea la acelasi nivel al alterarii functiei pulmonare D. Nu se constata nici o modificare E. Duce la deces 47. (G2601061) Aportul de O2 la pacientii cu BPOC cu Pa O2 este n jur de: A. 80 mmHg B. 70 mmHg C. 60 mmHg D. 40 mmHg E. sub 40 mmHg 48. (G2601064) Factori de risc pentru sanatatea operatorului n timpul prepararii cavitatilor A. suprancalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot B. din cauza concentrarii intense n cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrsni din dinti provocndu si fisuri sau chiar fracturi ale smaltului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibratia produsa de piesa cot poate produce afectiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate 49. (G2601065) Dupa modelul anatomiei zonale a prostatei (McNeal), cancerul prostatic se dezvolta cel mai frecvent din: A. zona centrala B. zona tranzitionala C. zona periferica D. zona fobro-musculara
E. nu exista zona prostatica n care frecventa aparitiei cancerului sa fie semnificativ mai crescuta 50. (G2601066) Clasificarea Gleasson a cancerelor prostatice ia n considerare: A. gradul de diferentiere B. gradul de diferentiere si modul de crestere C. gradul de diferentiere si modul de crestere si dezvoltare D. gradul de diferentiere si modul de dezvoltare E. nici una din afirmatiile de mai sus nu este adevarata 51. (G2601067) n concordanta cu clasificarea Gleasson, adenocarcinoamele prostatice mediu diferentiate au scoruri cuprinse ntre: A. 2-4 B. 3-5 C. 5-7 D. 4-6 E. 4-5 52. (G2601068) n functie de gradul de diferentiere celulara, clasificarea UICC mparte neoplasmele prostatice n: A. bine diferentiate, mediu diferentiate, slab diferentiate B. bine diferentiate, mediu diferentiate, slab diferentiate, nediferentiate C. foarte bine diferentiat, bine diferentiat, mediu diferentiat, slab diferentiat, nediferentiat D. nediferentiat E. displazie simpla, displazie moderata, displazie agravata
53. (G2601069) Un factor de risc principal n aparitia cancerului prostatic este: A. istoricul familial B. dieta bogata n grasimi C. expunerea la Cadmium D. vasectomia E. nici una din afirmatiile de mai sus nu este adevarata 54. (G2601070) Antigenul prostatic specific este: A. o fractiune ADN B. o fractiune ARN C. o glicoproteina D. o lipoproteina E. o enzima proteolitica
Tema nr. 2 Pneumoniile
C. S. aureus D. Anaerobi E. M. tuberculosis 5. (G1602028) Pneumonia cu virusul respirator sincitial este mai frecventa la urmatoarea grupa de virsta: A. 1-5 ani B. sub 6 luni C. 10-15 ani D. peste 18 ani E. peste 70 de ani 6. (G2602043) Pneumonia cu virusul respirator sincitial este mai frecventa la urmatoarea grupa de vrsta: A. 1-5 ani B. sub 6 luni C. 10-15 ani D. 20-30 ani E. peste 70 de ani 7. (G2602044) Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu urmatorii agenti patogeni pulmonari: A. Pseudomonas aeruginosa B. Micobacterium tuberculosis C. Nocardia D. Staphylococus aureus E. Bacterii incapsulate 8. (G2602046) La pacientii tratati pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cu A. Pneumocystis carinii B. M. pneumoniae C. S. aureus D. Anaerobi E. M. tuberculosis
1. (G1602023) Antibioticul de electie in pneumonia cu Legionella pneumophila este: A. Metronidazol B. Eritromicina C. Amicilina-Sulbactam D. Cefalosporine de prima generatie E. Ciprofloxacina 2. (G1602025) Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este: A. 300-600 mg iv la 6 ore B. 1500mg iv la 8 ore C. 600-900 mg iv la 12 ore D. 600- 900 mg iv la 8 ore E. 1-2 g la 24 de ore 3. (G1602026) Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu urmatorii agenti patogeni pulmonari: A. Pseudomonas aeruginosa B. Micobacterium tuberculosis C. Nocardia D. Bacterii incapsulate E. Cytomegalovirus 4. (G1602027) La pacientii tratati pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cu A. Pneumocystis carinii B. Enterobacter
9. (G2602047) Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este: A. 300-600 mg iv la 6 ore B. 1500mg iv la 8 ore C. 600-900 mg iv la 8 ore D. 600- 900 mg iv la 12 ore E. 1-2 g la 24 de ore 10. (G2602048) Antibioticul de electie n pneumonia cu Legionella pneumophila este: A. Metronidazol B. Eritromicina C. Amicilina-Sulbactam D. Cefalosporine de generatia a treia E. Ofloxacina 11. (G1602102) Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra in tratamentul pneumoniilor cu Moraxella catarrhalis. A. Penicilina G B. Cefalosporine C. Eritromicina D. Metronidazol E. Ampicilina-sulbactam 12. (G1602103) Care dintre urmatoarele cauze neinfectioase produc cavitatie pulmonara. A. Diabet zaharat B. Insuficienta renala C. Infarct pulmonar D. Neoplasme pulmonare E. Granulomatoza Wegener 13. (G1602105) Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de internare la pacientii cu pneumonie:
A. Leucopenia sub 5000/ mmc B. Varsta peste 65 ani C. Infectia cu Streptococcus pneumoniae D. Imposibilitatea tratarii ambulatorii E. Subfebrilitate 14. (G1602107) in tratamentul ambulator al pneumoniilor cu Mycoplasma pneumoniae sunt eficiente: A. Penicilina G B. Cefuroxim C. Doxiciclina D. Eritromicina E. Ciprofloxacina 15. (G1602108) La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia tratament cu: A. Cefalosporine de generatia a III a B. Metronidazol C. Gentamicina D. Ampicilina-sulbactam E. Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol) 16. (G2602138) Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de internare la pacientii cu pneumonie: A. Leucopenia sub 5000/ mmc B. Varsta peste 65 ani C. Infectia cu Streptococcus pneumoniae D. Imposibilitatea tratarii ambulatorii E. Subfebrilitate 17. (G2602140) n tratamentul ambulator al pneumoniilor cu Mycoplasma pneumoniae sunt eficiente: A. Tetraciclina
B. Cefuroxim C. Doxiciclina D. Eritromicina E. Ciprofloxacina 18. (G2602141) La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia tratament cu: A. Cefalosporine de generatia I.-a B. Metronidazol C. Gentamicina D. Ampicilina-sulbactam E. Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol) 19. (G2602145) Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra n tratamentul pneumoniilor cu Moraxella catarrhalis. A. Penicilina G B. Cefalosporine C. Eritromicina D. Metronidazol E. Ampicilina-sulbactam 20. (G2602146) Care dintre urmatoarele cauze neinfectioase produc cavitatie pulmonar A. Granulomatoza Wegener B. Insuficienta renala C. Infarct pulmonar D. Neoplasme pulmonare E. Diabet zaharat 21. (G2602147) Urmatoarele afirmatii privind mecanismele de aparare ale plamnului sunt adevarate, cu exceptia: A. Aproximativ 95% din celulele care
tapeteaza caile respiratorii centrale sunt ciliate, pseudostratificate epiteliale cilindrice B. Fiecare celula ciliata contine aproximativ 1000 de cili C. Cilii se misca n valuri de circa 200 de ori pe minut D. Cilii sunt acoperiti de o pelicula groasa de aproximativ 8 m E. Celulele ciliate se nvecineaza cu celulele secretoare de mucus n trahee, bronhii si bronhiole. 22. (G2602149) Agentii infectiosi responsabili de pneumonii la copii sub 6 luni, mai frecvent, sunt: A. Mycoplasma pneumonie B. Moraxella catarrhalis C. Chlamydia trachomatis D. Citomegalovirusul E. Virusul respirator sincitial 23. (G2602150) Agentii patogeni pulmonari asociati cu neutropenie severa sunt: A. Pseudomonas aeruginosa B. Streptococcus pneumonie C. Mycobacterium tuberculosis D. Staphylococcus aureus E. Aspergillus 24. (G2602152) Cauze frecvente de cavitatie pulmonara sunt urmatoarele: A. Pseudomonas aeruginosa B. Streptococcus pneumonie tip II C. Gripa D. Nocardia asteroides E. Hemophillus influenzae
25. (G2602153) Criterii de spitalizare a pacientilor cu pneumonie sunt urmatoarele cu exceptia: A. complicatii supurative B. cauza probabila a pneumoniei este Streptococcus pneumoniae C. pacient tnar (0-4 ani) D. leucocitoza (peste 10000 globule albe/mm3) E. incapacitatea administrarii orale a tratamentului 26. (G2602154) Antibioticele de electie n pneumonia pneumococica comunitara sunt: A. Eritromicina B. Ciprofloxacina C. Penicilina G D. Ampicilina E. Doxaciclina 27. (G2602155) Pacientii cu Legionella au indicatie de tratament cu: A. Ceftazidin + Clindamicin Aminoglicozid B. Penicilina Aminoglicozid + Fluorochinolone C. Metronidazol 500mg i.v. la 8 ore D. Eritromicina 1g i.v. la 6 ore E. Rifampicina 28. (G2602156) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: A. Ribavirina (200mg/zi) este eficienta n epidemia cu gripa A B. Amantidina i.v. e eficienta n pneumonie cu Cytomegalovirus C. Mutantii represati sunt inhibati doar de acid clavulanic, sulbactam si imipenem D. Acyclovirul i.v. e indicat n pneumonie variceloasa
E. Singurul agent beta lactamic cu actiune mpotriva mutantilor respresati este imipenemul 29. (G1602024) Care dintre urmatoarele micrororganisme produce sindromul de pneumonie "atipica" A. Stafilococ aureu B. Streptococcus pneumoniae C. M. pneumoniae D. M. tuberculosis E. Nocardia 30. (G2602045) Care dintre urmatoarele micrororganisme produce sindromul de pneumonie "atipica" A. Stafilococ aureu B. M. pneumoniae C. Streptococcus pneumoniae D. M. tuberculosis E. Cytomegalovirus 31. (G1602100) Care din urmatorii agenti patogeni produc pneumonie la pacientii infectati cu HIV: A. M. tuberculosis B. Pneumocystis carinii C. Haemophilus influenzae D. Staphylococcus aureus E. Virusuri 32. (G1602101) Care din urmatorii factori sunt implicati in raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica a pneumoniilor: A. Atelectazie, revarsate pleurale B. Afectiuni cronice asociate C. Varsta inaintata D. Diagnostic microbiologic incorect
E. Complicatii infectioase (empiem) 33. (G1602104) Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de cavitatie pulmonara: A. Anaerobi orali B. Staphilococcus aureus C. Subspecii de Nocardia D. Streptococcus pneumoniae E. Neoplasme pulmonare 34. (G1602106) Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere a patogenilor microbieni in plamini: A. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele B. Ingestia de substante infectate C. Inhalarea aerosolilor infectiosi D. Administrare iv de produse contaminate E. Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonar 35. (G2602139) Care din urmatorii factori sunt implicati n raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica a pneumoniilor: A. Afectiuni cronice asociate B. Atelectazie, revarsate pleurale C. Vrsta naintata D. Diagnostic microbiologic incorect E. Complicatii infectioase (empiem) 36. (G2602142) Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de cavitatie pulmonara: A. Anaerobi orali B. Staphilococcus aureus C. Subspecii de Nocardia D. Streptococcus pneumoniae E. Neoplasme pulmonare 37. (G2602143) Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere a patogenilor microbieni n plamni: A. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele B. Ingestia de substante infectate C. Inhalarea aerosolilor infectiosi D. Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonar E. Administrare iv de produse contaminate 38. (G2602144) Care din urmatorii agenti patogeni produc pneumonie la pacientii infectati cu HIV: A. M. tuberculosis B. Pneumocystis carinii C. Haemophilus influenzae D. Staphylococcus aureus E. Legionella pneumoniae 39. (G2602148) Pneumonii aparute n mod tipic n urma inhalarii de aerosoli infectiosi sunt urmatoarele: A. Febra Q B. Nocardioza C. Legioneloza D. Pneumonia cu Pneumocystis carinii E. Gripa 40. (G2602151) Pneumonia data de Mycoplasma se poate complica cu: A. Hiponatremie marcata B. Eritem nodos C. Raguseala D. Encefalita E. Anemie hemolitica
Tema nr. 3 Tuberculoza
4. (G1603037) Tratamentul tuberculozei cuprinde: A. Cefalosporine B. Ciclosporina C. Streptomicina D. Gentamicina E. Amfotericina 5. (G2603052) Tratamentul TBC cuprinde: A. Betalactamine B. Ciclosporina C. Streptomicina D. Gentamicina E. Amfotericina 6. (G2603053) TBC primara pulmonara este caracterizata prin: A. Se ntlneste frecvent la adulti B. Radiologic apare polimorfism lezional C. Este localizata n cmpurile pulmonare apicale D. Leziunea se asociaza cu limfadenopatie hilara sau paratraheala E. n majoritatea cazurilor leziunea nu se vindeca spontan 7. (G2603054) Intradermoreactia la PPD este: A. Reactia de hipersensibilitate de tip II B. Este cel mai larg utilizata pentru screeningul infectiei cu M. Tuberculosis C. Are o sensibilitate si o specificitate crescuta D. Este o reactie de hipersensibilitate tip III E. Reactiile fals negative nu sunt frecvente la pacientii imunodeprimati
1. (G1603032) Diagnosticul tuberculozei la pacientii infectati cu HIV in stadii avansate se stabileste pe baza urmatoarelor elemente: A. Absenta determinarilor extrapulmonare B. Infiltrate difuze sau miliare C. Absenta adenopatiei intratoracice D. Meningita putin frecventa E. Prezenta constanta a cavernelor extinse 2. (G1603034) Intradermoreactia la PPD: A. Are valoare considerabila in diagnosticul tuberculozei active B. Nu are importanta deosebita in screening ul infectiei cu M.tuberculosis C. Asigura un argument suplimentar pentru diagnosticul tuberculozei in cazurile cu culturi negative D. Reactiile fals negative sunt rare la pacientii imunodeprimati E. Reactiile fals negative sunt rare la pacientii cu tuberculoza agresiva 3. (G1603036) Medicamentele antituberculoase de linia doua sunt: A. Gentamicina B. Etionamida C. Norfloxacina D. Dapsona E. Colistina
8. (G2603055) Contraindicatiile profilaxiei cu Izoniazida includ prezenta: A. Astmului bronsic B. BPOC C. Infarctului miocardic acut D. Bolii hepatice active E. Neoplasmului bronhopulmonar 9. (G1603107) in tarile cu prevalenta inalta de tuberculoza programele de control al tuberculozei trebuie sa se bazeze pe urmatoarele elemente cheie: A. Detectarea cazurilor predominant prin detectare activa B. Detectarea cazurilor predominant prin detectare pasiva C. Administrarea unei cure standard de chimioterapie de scurta durata la toti pacientii cu frotiuri din sputa pozitive D. Administrarea supravegheata a medicamentelor E. Depistare prin test PPD 10. (G1603110) Procedurile diagnostice suplimentare din tuberculoza sunt: A. Inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hiperton B. Tomografia computerizata C. Bronhoscopia fibroscopica D. Probe prelevate prin lavaj gastric matinal E. Hemocultura 11. (G2603152) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate n tuberculoza post primara: A. Rezulta n urma unei infectii initiale cu bacili tuberculosi B. Rezulta din reactivarea endogena a unei infectii recurente
C. Este localizata de obicei n lobul mediu drept D. Apare frecvent sputa striata cu snge E. Semnele fizice sunt importante 12. (G2603154) Agenti de prima linie n tratamentul tuberculozei: A. Izoniazida B. Penicilina C. Cicloserina D. Rifampicina E. Etambutol 13. (G2603155) Metode de diagnostic pozitiv n tuberculoza pulmonara: A. Examen microscopic al BAAR B. BCG C. Proceduri radiologice D. Intradermoreactia Cassoni E. Cultura micobacteriana 14. (G2603156) Manifestari clinice n tuberculoza pulmonara: A. Febra B. Dispnee C. Transpiratii nocturne D. Artralgii E. Hemoptizie 15. (G1603033) Imunitatea din tuberculoza are urmatoarele caracteristici: A. Imunitatea celulara confera protectie partiala fata de M. tuberculosis B. Imunitatea umorala are un rol bine definit in protectie C. Imunitatea celulara asigura o protectie totala fata de M. tuberculosis D. Limfocitele B asigura productia de limfokine
E. Macrofagele si eozinofilele asigura fagocitarea bacililor tuberculosi 16. (G1603035) Leziunile granulomatoase din tuberculoza tuberculii, contin: A. Celule stem B. Fibre elastice C. Macrofage activate D. Necroza fibrinoida E. Eozinofile 17. (G1603106) Factorii de risc pentru dezvoltarea tuberculozei dupa infectare sunt: A. Varsta adolescentei B. Leucemiile C. Coinfectia cu HIV D. Infectiile streptococice E. Insuficienta renala cronica si hemodializa 18. (G1603108) Lichidul pleural in tuberculoza pleurala se caracterizeaza prin: A. Exudatul este sarac in proteine, sub 50% din concentratia proteinelor serice B. Contine celule mezoteliale numeroase C. Punctia biopsie pleurala este frecvent necesara pentru diagnostic D. Lichidul este uneori hemoragic E. in stadiile initiale pot predomina polimorfonuclearele neutrofile 19. (G1603109) Meningita tuberculoasa se caracterizeaza printrun lichid cefalorahidian - LCR cu urmatoarele caracteristici: A. Bacilii alcoolo-acido-rezistenti BAAR sunt vizualizati pe frotiul direct din sedimentul LCR in doar 20% din cazuri
B. Hiperglicorahie C. Hiperproteinorahie D. Eozinofile in numar crescut E. Numar mare de leucocite cu predominanta limfocitelor 20. (G1603111) Tuberculoza gastrointestinala prezinta: A. Formatiuni abdominale palpabile la debutul bolii B. Afectarea doar a stomacului, ileonului terminal si a rectului C. Durere abdominala uneori similara celei asociate cu apendicita D. Hematochezia E. Diareea 21. (G1603112) Tuberculoza miliara prezinta: A. Tuberculi coroidieni pana in 30% din cazuri B. Hepatomegalie C. Granuloame de culoare galbuie de 1 2 cm D. Testul PPD constant pozitiv E. Poliglobulie adaptativa 22. (G1603113) Tuberculoza primara se poate complica cu: A. Tuberculoza miliara B. Comprimare bronsica cu obstructie si atelectazie segmentara sau lobara C. Meningita tuberculoasa D. Bronsita cronica E. Emfizem obstructiv prin obstructie partiala a bronsiilor de catre ganglionii hipertrofiati 23. (G1603114) Tuberculoza vertebrala - morbul Pott are urmatoarele caracteristici: A. Determina polidiscopatie
B. in fazele avansate determina aparitia cifozei C. Nu necesita confirmare bioptica D. Rezonanta magnetica nucleara sugereaza etiologia leziunilor vertebrale E. Poate determina un abces paravertebral 24. (G2603148) Speciile apartinnd complexului M. Tuberculosis sunt: A. M. tuberculosis B. M. avium C. M. bovis D. M. scrofulaceum E. M. Africanum 25. (G2603149) Bacili acido-alcoolorezistenti sunt: A. M. tuberculosis B. Nocardia C. Streptococcus pneumoniae D. Haemophylus influenzae E. Pseudomonas aeruginosa 26. (G2603150) Urmatoarele forme de tuberculoza sunt contagioase: A. Tuberculoza osteo-articulara fara fistula cutanata B. Tuberculoza pulmonara cavitara C. Tuberculoza pulmonara cu frotiu din sputa negativ si culturi pozitive D. Tuberculom E. Tuberculoza pericardica 27. (G2603151) Urmatoarele afirmatii sunt corecte n tuberculoza pleurala: A. Afectarea pleurala este frecventa n tuberculoza secundara B. Lichidul pleural n tuberculoza pleurala poate fi hemoragic C. Lichidul pleural este exudat, cu
predominenta celulelor mezoteliale D. PH-ul lichidului pleural peste 7,2 E. Se poate rezolva spontan 28. (G2603153) Meningoencefalita TBC se caracterizeaza printr-un lichid cefalorahidian: A. BAAR sunt vizualizati pe frotiul direct efectuat din sedimentul LCR n 80% din cazuri B. Hiperglicorahie C. Hiperproteinorahie D. Eozinofile n numar crescut E. Elemente celulare cteva sute/mm3 initial predominant PMN ulterior nlocuite cu limfocite 29. (G2603157) Celule esentiale implicate n imunitatea celulara n TBC: A. Euzinofile B. Pneumocite C. Limfocite T D. Limfocite B E. Celule mezoteliale
Tema nr. 4 Astmul bronsic
1. (G1604017) Anticolinergicele utilizate in tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj: A. actiunea lenta-in 60-90 de minute B. aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut C. existenta numai ca preparate injectabile D. hepatotoxicitatea E. contraindicatiile administrarii in afectiuni renale asociate 2. (G1604018) Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la baza prezenta: A. stridorului B. efortului muschilor respiratori accesori C. ralurile umede la baze D. expectoratia perlata,aderenta E. degetele hipocratice 3. (G1604019) La examenul clinic la un pacient astmatic in criza gasim: A. wheezing B. hipersudoratie C. hipersecretie apoasa nasoconjunctivala D. jugulare turgescente E. bradiaritmie
4. (G1604021) Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt: A. Inhibitorii enzimei de conversie B. Blocantii de calciu C. Antiinflamatoarele nesteroidice D. Antibioticele betalactamice E. Antiinflamatoare steroidice 5. (G1604022) Reversibilitatea obstructiei cailor aeriene in astm este definita conventional ca o crestere cu cate procente dupa administrarea de betamimetic: A. 5% B. 10% C. 15% D. 20% E. 25% 6. (G2604033) Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt: A. Inhibitorii enzimei de conversie B. Antiinflamatoarele nesteroidice C. Blocantii de calciu D. Antibioticele betalactamice E. Antiinflamatoare steroidice 7. (G2604034) La examenul clinic la un pacient astmatic n criza,in mod caracteristic constatam A. wheezing B. hipersudoratie C. hipersecretie apoasa nasoconjunctivala D. jugulare turgescente E. bradiaritmie
8. (G2604035) Reversibilitatea obstructiei cailor aeriene n astm este definita conventional ca o crestere procentuala dupa administrarea de betamimetic cu: A. 5% B. 10% C. 15% D. 20% E. 25% 9. (G2604036) Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la baza prezenta: A. stridorului B. efortului muschilor respiratori accesori C. ralurile umede la baze D. expectoratia perlata,aderenta E. degetele hipocratice 10. (G2604037) Anticolinergicele utilizate n tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj: A. hepatotoxicitatea B. aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut C. existenta numai ca preparate injectabile D. D actiunea lenta-n 60-90 de minute E. contraindicatiile administrarii n afectiuni renale asociate 11. (G2604038) La pacientul astmatic n criza trebuie evitata administrarea de: A. diuretice B. sedative C. betaadrenergice D. antibiotice E. antipiretice
12. (G2604039) Terapia medicamentoasa a astmului este reprezentata de: A. Mineralocorticoizi B. Agenti stabilizatori ai neutrofilelor C. Anticolinergici D. Antagonisti beta adrenergici E. Alfa blocante 13. (G1604095) Astmul se caracterizeaza prin: A. crize episodice B. exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice C. dispnee exclusiv nocturna D. durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde E. pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva zile 14. (G1604096) Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmului A. se manifesta prin ingustarea localizata a unei bronsii B. este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheobronsic C. bronhospasmul cedeaza intodeauna spontan si rapid D. bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing E. crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli 15. (G1604098) Diagnosticul diferential al astmului bronsic trebuie sa includa: A. TBC pulmonar miliar B. Septicemie cu Gram negativi C. tumori / edem laringian
D. neoplasm / stenoza bronsica E. tumori carcinoide 16. (G1604099) in situatiile de urgenta in astmul bronsic se administreaza: A. corticosteroizi inhalatori doze mari B. beta 2 agonsti aerosoli C. aminofilina inhalator D. aminofilina injectabil E. glucocorticoizi injectabili 17. (G1604100) Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule: A. eritrocite B. eozinofile C. mastocite D. macrofage E. limfocite 18. (G1604102) Tratamentul antiinflamator al astmului bronsic include: A. Glucocorticoizi B. cromolynul de sodiu C. nedocromilul de sodiu D. epinefrina E. salbutamolul 19. (G1604103) Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede in astmul bronsic include: A. oxigenoterapia B. izoproterenolul C. metaproterenolul D. antileukotrienele E. albuterolul
20. (G2604144) Care din urmatoarele elemente fiziopatologice fac parte din definitia astmului bronsic: A. se manifesta prin ngustarea localizata a unei bronsii B. este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheobronsic C. bronhospasmul cedeaza ntodeauna spontan si rapid D. bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing E. crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli 21. (G2604147) Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule: A. eritrocite B. eozinofile C. mastocite D. macrofage E. limfocite 22. (G2604149) Diagnosticul diferential al astmului bronsic trebuie sa includa: A. TBC pulmonar miliar B. Septicemie cu Gram negativi C. tumori/edem laringian D. neoplasm/stenoza bronsica E. tumori carcinoide 23. (G2604150) Tratamentul antiinflamator n astmul bronsic consta din administrarea de: A. Glucocorticoizi B. cromolynul de sodiu C. nedocromilul de sodiu D. epinefrina E. salbutamolul
24. (G2604151) Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede n astmul bronsic include: A. oxigenoterapia B. izoproterenolul C. metaproterenolul D. antileukotrienele E. albuterolul 25. (G2604152) n situatiile de urgenta n astmul bronsic se administreaza: A. corticosteroizi inhalatori doze mari B. beta 2 agonsti aerosoli C. aminofilina inhalator D. aminofilina injectabil E. glucocorticoizi injectabili 26. (G2604154) Cei mai multi astmatici au: A. Hipercapnie B. Alcaloza respiratorie C. Acidoza respiratorie D. Hipocapnie E. Acidoza metabolica 27. (G2604155) Semne care indica severitatea obstructiei n astma sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Sibilante si ronflante bazal bilateral B. Pulsul paradoxal C. Tusea dispenizanta D. Disparitia murmurului vezicular E. Senzatia de constrictie toracica interna 28. (G2604156) Urmatoarele medicamente folosite n astma sunt stimulante adrenergice: A. Bromura de
ipratropiu B. Saligeninele C. Rezorcinolii D. Metilxantinele E. Izoproterenol 29. (G2604159) Dintre efectele adverse ale GS inhalatori se numara: A. Cataracta B. Stimularea cresterii la copii C. Purpura D. Stimularea glandelor suprarenale E. Disfonie 30. (G2604160) Urmatoarele afirmatii privind agentii stabilizatori ai mastocitelor nu sunt adevarate: A. Efectul major al acestora este cresterea concentratiei de AMPc prin inhibitia fosfodiesterazei B. Inhiba degranularea bazofilelor C. Sunt de electie folositi n astmul infectios D. Blocheaza doar reactia tardiva la antigen E. Necesita o proba terapeutica 31. (G2604161) Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la prognosticul si evolutia clinica n astm: A. Rata mortalitatii este de 50000 decese pe an la 10 milioane pacienti cu risc B. Evolutia clinica sugereaza un pronostic bun la aproximativ 60% din pacienti C. Numarul copiilor care mai au astma la 7 sau 10 ani variaza ntre 26%-78% D. Astmul ca si BPOC progreseaza E. Remisiuni spontane pot aparea la 40% din cei la care boala apare la vrsta adulta
32. (G1604020) La pacientul astmatic in criza trebuie evitata administrarea de: A. diuretice B. sedative C. betaadrenergice D. antibiotice E. antipiretice 33. (G1604097) Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronsic: A. este o boala heterogena B. astmul alergic se asociaza cu istoric personal / familial de boli alergice C. apare mai frecvent la pacientii mari fumatori D. astmul idiosincrazic implica evidentierea de nivele serice crescute de IgE E. poate aparea in urma unor infecsii respiratorii, cu aparitia wheezing si dispnee 34. (G1604101) Principalii mediatori inflamatori implicati in patogenia astmului bronsic sunt: A. tromboxanul A2 B. bradikinina C. prostaciclina I2 D. leucotrienele C,D,E E. prostaglandine E,F,G 35. (G2604145) Astmul bronsic se caracterizeaza prin: A. crize episodice B. exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice C. dispnee exclusiv nocturna D. durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde
E. pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva zile 36. (G2604146) Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronsic: A. este o boala heterogena B. astmul alergic se asociaza cu istoric personal/familial de boli alergice C. apare mai frecvent la pacientii mari fumatori D. astmul idiosincrazic implica evidentierea de nivele serice crescute de IgE E. poate aparea n urma unor infecsii respiratorii,cu aparitia wheezing si dispnee 37. (G2604148) Principalii mediatori inflamatori implicati n patogenia astmului bronsic sunt: A. tromboxanul A2 B. bradikinina C. prostaciclina I2 D. leucotrienele C,D,E E. prostaglandine E,F,G 38. (G2604153) Substantele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt: A. Agenti de sulftitrare B. Tartrazina C. Amiodarona D. Salicilatul sodic E. Agonistii beta-adrenergici 39. (G2604157) Efectele adverse cele mai frecvente ale teofilinei sunt: A. Hipersalivatia B. Anorexia C. Cefaleea
D. Tremorul E. Somnolenta 40. (G2604158) Urmatoarele afirmatii privitor la glucocorticoizi nu sunt adevarate: A. Streoizii sistemici se folosesc, depreferinta, n suferintele acute B. Doar glucocorticoizii injectabili sunt si bronhodilatatori C. Doza uzuala de nceput n SUA este de 40-60mg metilprednisolon la fiecare 12 ore D. Dexametazona se foloseste n continuarea terapiei cu corticosteroizi E. Glucosteroizii inhalatori produc efect benefic dupa 2 pna la 4 saptamni
Tema nr. 5 Pleureziile
1. (G1605030) Aparitia mezotelioamelor maligne este mai strans legata de expunerea la: A. Pudra de talc B. Polen C. Vapori toxici D. Pulberi de siliciu E. Pulberi de azbest 2. (G1605031) Pacientii cu revarsate pleurale aparute in contextul unor pneumonii bacteriene aerogene prezinta cel mai frecvent: A. Scadere ponderala B. Anemie moderata C. Durere toracica D. Leucopenie E. Subfebrilitati 3. (G1605034) Urmatoarele elemente constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub, cu exceptia unei: A. Prezenta puroiului vascos in spatiul pleural B. Frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural C. Glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural D. Lama de lichid care separa plamanul de peretele toracic mai mica de 10 mm E. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7.00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
4. (G2605048) Principala cauza de transsudat pleural in SUA este reprezentata de: A. Pneumonia bacteriana B. Neoplazii C. Infectiile virale D. Traumatisme toracice E. Insuficienta ventriculara stanga 5. (G2605049) Unul din elementele de mai jos mai jos nu este caracteristic exsudatului: A. Proteine lichid pleural/proteine serice > 0,5 B. LDH lichid pleural/LDH ser > 0,6 C. LDH lichid pleural/LDH ser < 0,6 D. LDH din lichidul pleural > 2/3 din valoarea maxima din ser E. Apare in contextul unor pneumonii bacteriene 6. (G2605050) Pacientii cu revarsate pleurale aparute in contextul unor pneumonii bacteriene aerogene prezinta cel mai frecvent: A. Scadere ponderala B. Anemie moderata C. Leucopenie D. Durere toracica E. Subfebrilitati 7. (G2605052) Una din urmatoarele neoplazii determina foarte frecvent revarsate pleurale: A. Neoplasmul de colon B. Neoplasmul de col uterin C. Neoplasmul pulmonar D. Neoplasmul gastric E. Neoplasmul pancreatic
8. (G2605053) Aparitia mezotelioamelor maligne este mai strans legata de expunerea la: A. Pulberi de azbest B. Polen C. Vapori toxici D. Pulberi de siliciu E. Pudra de talc 9. (G2605055) Toracocenteza diagnostica in cadrul unei insuficiente cardiace este necesara cand: A. revarsatele nu sunt bilaterale B. pacientul este febril C. pacientul acuza durere toracica pleuritica D. pentru a verifica daca pacientul are intr-adevar transsudat E. toate cele de mai sus 10. (G2605057) Revarsatul pleural aparut in pmneumoniile bacteriene aerogene se prezinta cu: A. febra B. durere toracica C. tuse productiva D. leucocitoza E. toate cele de mai sus 11. (G2605058) Revarsatul pleural din pneumoniile cu germeni anaerobi nu prezinta: A. anemie moderata B. scadere ponderala C. leucocitoza frusta D. durere toracica E. istoric de factori care predispun la aspiratie
12. (G2605059) Care din urmatoarele elemente constituie indicatie pentru practicarea toracostomiei pe tub?: A. prezenta puroiului vascos in spatiul pleural B. glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural C. frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural D. pH-ul lichidul pleural mai mic de 7,00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial E. toate cele de mai sus 13. (G2605060) Revarsatele secundare afectiunilor maligne se caracterizeza prin: A. reprezinta prima cauza de exsudat B. cel mai des sunt cauzate de cancerul pulmonar, mamar si limfoame C. nu produc niciodata dispnee D. citologia lichidului pleural nu ajuta la elucidarea dignosticului E. cel mai frecvent sunt reprezentate de transsudat 14. (G2605061) Mezotelioamele se caracterizeaza prin: A. sunt legate de expunerea la pulberi de azbest B. radiografia toracica prezinta revarsat pleural, ingrosarea pleurei, hemitorace micsorat C. pacientii prezinta durere toracica, dispnee D. necesita toracoscopie, biopsie pleurala E. toate cele de mai sus 15. (G2605062) Pleurezia tuberculoasa nu se caracterizeaza prin: A. lichidul este de tip exsudat
B. limfocitele mici predomina in lichidul pleural C. este foarte frecventa in SUA D. se datoreaza reactiei de sensibilizare la proteinele tuberculoase din lichidul pleural E. pacientii prezinta febra, scadere ponderala, durere toracica pleuritica 16. (G2605063) In cazul trombembolismului pulmonar nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. lichidul pleural poate fi transsudat sau exsudat B. dispneea apare foarte rar C. dispneea este cel mai frecvent simptom D. tratamentul anticoagulant este esential E. scintigrafia si/sau arteriografia pulmonara sugereaza diagnosticul 17. (G1605118) Cateva din elementele de mai jos sunt specifice pentru hemotorax: A. Hematocritul din lichidul pleural > 50% fata de cel din sangele periferic B. Hematocritul din lichidul pleural < 50% fata de cel din sangele periferic C. Cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele toracice si neoplaziile D. Tratamentul specific este antibioterapia ascociata E. Tratamentul specific este toracostomia, cu amplasarea unui tub toracic 18. (G1605121) In cazul chilotoraxului, care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Cea mai frecventa cauza este tuberculoza B. insoteste cateodata tumorile
mediastinale C. Toracocenteza arata un lichid serocitrin D. Toracocenteza deceleaza un lichid laptos E. Daca etiologia este un traumatism, indicatia de electie este limfangiografia 19. (G1605122) in cazul mezoteliomului forme avansate, tratamentul se rezuma la: A. Chirurgia radicala B. Radioterapia C. Opiacee pentru durerea toracica D. Chimioterapia E. Oxigen pentru dispnee 20. (G1605123) in cazul revarsatelor pleurale secundare trombembolismului pulmonar, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Lichidul pleural poate fi exsudat sau transsudat B. Dispneea este cel mai frecvent simptom C. Dispneea apare foarte rar D. Diagnosticul este sugerat de scintigrafia pulmonara si/sau arteriografia pulmonara E. Tratamentul anticoagulant este total contraindicat 21. (G1605124) In cazul unui pacient la care nu s-a decelat o patologie pulmonara a parenchimului iar in lichidul pleural s-a pus in evidenta un nivel crescut de amilaze, ne orientam in primul rand catre: A. Pleurezie lupica B. Pleurezie in cadrul unei pancreatite C. Pleurezie in cadrul unui abces intraabdominal
D. Pleurezie in cadrul unei rupturi de esofag E. Pleurezie in cadrul azbestozei 22. (G1605126) Urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru pleurita tuberculoasa: A. Scaderea ponderala B. Lichidul pleural este de tip transsudat C. Lichidul pleural este de tip exsudat D. In lichidul pleural predomina limfocitele mici E. in lichidul pleural se deceleaza un nivel crescut de trigliceride 23. (G2605172) In cazul revarsatelor pleurale secundare trombembolismului pulmonar, sunt false urmatoarele afirmatii: A. Lichidul pleural poate fi exsudat sau transsudat B. Dispneea este cel mai frecvent simptom C. Dispneea apare foarte rar D. Diagnosticul este sugerat de scintigrafia pulmonara si/sau arteriografia pulmonara E. Tratamentul anticoagulant este total contraindicat 24. (G2605173) Urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru pleurita tuberculoasa: A. Scaderea ponderala B. Lichidul pleural este de tip transsudat C. Lichidul pleural este de tip exsudat D. In lichidul pleural predomina limfocitele mici E. In lichidul pleural se deceleaza un nivel crescut de trigliceride
25. (G2605174) In cazul chilotoraxului, care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate: A. Cea mai frecventa cauza este tuberculoza B. Insoteste cateodata tumorile mediastinale C. Toracocenteza arata un lichid serocitrin D. Toracocenteza deceleaza un lichid laptos E. Daca etiologia este un traumatism, indicatia de electie este limfangiografia 26. (G2605176) In cazul unui pacient la care nu s-a decelat o patologie pulmonara a parenchimului iar in lichidul pleural s-a pus in evidenta un nivel crescut de amilaze, ne orientam in primul rand catre: A. Pleurezie lupica B. Pleurezie in cadrul unei pancreatite C. Pleurezie in cadrul unui abces intraabdominal D. Pleurezie in cadrul unei rupturi de esofag E. Pleurezie in cadrul azbestozei 27. (G1605032) Principala cauza de un exsudat pleural in SUA este reprezentata de: A. Insuficienta ventriculara stanga B. Pneumonia bacteriana C. Neoplazii D. Infectiile virale E. Traumatisme toracice 28. (G1605033) Unul din elementele de mai jos mai jos nu caracterizeaza exsudatul: A. Proteine lichid pleural/proteine serice ? 0,5
B. LDH lichid pleural/LDH ser ? 0,6 C. LDH lichid pleural/LDH ser ? 0,6 D. LDH din lichidul pleural ? 2/3 din valoarea maxima din ser E. Apare in contextul unor pneumonii bacteriene 29. (G2605051) Urmatoarele elemente constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub, cu exceptia: A. Frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural B. Glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural C. Lama de lichid care separa plamanul de peretele toracic mai mica de 10 mm D. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7.00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial E. Prezenta puroiului vascos in spatiul pleural 30. (G2605054) Care din elementele de mai jos caracterizeaza transsudatul: A. proteinele din lichidul pleural/proteinele serice< 0,5 B. LDH lichid pleural/LDH ser> 0,6 C. LDH lichid pleural/LDH ser> 0,5 D. LDH lichid pleural> 2/3 din valoarea maxima din ser E. apare frecvent in contextul pneumoniilor bacteriene 31. (G2605056) Revarsatul parapneumonic are caracteristica: A. se asociaza cel mai frecvent cu insuficienta cardiaca B. nu se asociaza cu pneumonia bacteriana C. constituie cea mai frecventa cauza de revarsate pleurale in SUA D. nu apare niciodata in contextul unui
abces pulmonar E. toracostomia cu drenaj este obligatorie 32. (G1605119) Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic sunt: A. Fumatul B. Toracocentezle C. BPOC D. Biopsiile transtoracice E. Montarea cateterelor centrale intravenoase 33. (G1605120) Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se pune pe baza: A. Hemitoracele marit B. Evacuarea unui lichid pleural laptos prin toracocenteza C. Evacuarea unei cantitati mari de aer dupa punctie toracica D. impingerea mediastinului catre partea opusa E. Absenta murmurului vezicular pe partea afectata 34. (G1605125) Pneumotoraxul spontan primar se caracterizeaza prin: A. Se caracterizeaza printr-un debut brusc B. Recurentele apar foarte rar C. Tratamentul initial este aspiratia simpla D. Tratamentul de electie este implantarea unui sunt pleuroperitoneal E. Pentru prevenirea recurentelor se practica toracotomia cu abraziune pleurala
35. (G2605175) Cateva din elementele de mai jos sunt specifice pentru hemotorax: A. Hematocritul din lichidul pleural 50% fata de cel din sangele periferic B. Hematocritul din lichidul pleural 50% fata de cel din sangele periferic C. Cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele toracice si neoplaziile D. Tratamentul specific este antibioterapia ascociata E. Tratamentul specific este toracostomia, cu amplasarea unui tub toracic 36. (G2605177) Pneumotoraxul spontan primar se caracterizeaza prin: A. Apare in special la fumatori B. Recurentele apar foarte rar C. Tratamentul initial este aspiratia simpla D. Tratamentul de electie este implantarea unui sunt pleuroperitoneal E. Pentru prevenirea recurentelor se practica toracotomia cu abraziune pleurala 37. (G2605178) In cazul mezoteliomului, tratamentul cel mai eficient este: A. Chirurgia radicala B. Radioterapia C. Opiacee pentru durerea toracica D. Chimioterapia E. Oxigen si opiacee pentru dispnee 38. (G2605179) Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic sunt: A. Fumatul B. BPOC
C. Biopsiile transtoracice D. Montarea cateterelor centrale intravenoase E. Toracocentezle 39. (G2605180) Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se pune pe baza: A. Evacuarea unui lichid pleural laptos prin toracocenteza B. Evacuarea unei cantitati mari de aer dupa punctie toracica C. Impingerea mediastinului catre partea opusa D. Absenta murmurului vezicular pe partea afectata E. Hemitoracele marit
E. Agravarea anginei
Tema nr. 7 Angina pectorala stabila si instabila
1. (G1607016) Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine in special la: A. Betablocante B. Calciublocante C. Inhibitori ECA D. Diuretice E. Anticoagulante 2. (G1607017) Care din urmatorii antagonisti de Ca NU apartin generatiei II: A. Nicardipina B. Amlodipina C. Nifedipina D. Felodipina E. Isradipina 3. (G1607018) Doza uzuala a ntroglicerinei administrata sublingual in angina pectorala este: A. 80 120 mg B. 0,3 0,6 mg C. 0,4 1, 2 mg D. 20 - 30 mg E. 60 240 mg 4. (G1607019) Principalele efecte adverse ale nifedipinei NU include: A. intirzierea conducerii AV B. Hipotensiune C. Congestia fetei D. Edeme
5. (G1607020) Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt false: A. Scad necesarul de oxigen al miocardului B. Scad frecventa cardiaca C. Scad contractilitatea miocardica D. Au efect vasodilatator periferic E. Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardie 6. (G1607021) Verapamilul NU trebuie asociat in mod obisnuit cu: A. Nitrati B. Betablocante C. Diuretice D. Inhibitori ECA E. Antiagregante 7. (G2607040) Urmatoarele grupe de pacienti pot fi considerate a avea angina pectorala instabila cu exceptia: A. Angina cu debut recent sub 2 luni B. Angina de efort C. Angina agravata D. Angina de repaus E. Angina nocturna 8. (G2607041) Verapamilul NU trebuie asociat in mod obisnuit cu: A. Nitrati B. Diuretice C. Inhibitori ECA D. Betablocante E. Antibiotice
9. (G2607042) Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA cu exceptia: A. Virsta inaintata B. Stenoza cu trombus C. Stenoze excentrice si neregulate D. Placile calcificate E. Stenoza trunchiului arterei coronare stangi 10. (G2607043) Principalele efecte adverse ale metoprololului NU includ: A. Depresie B. Tahicardie C. Bronhospasm D. Constipatie E. Impotenta 11. (G2607044) Doza uzuala de isosorbid dinitrat administrata in angina pectorala este: A. 80 120 mg B. 0,3 0,6 mg C. 0,4 1, 2 mg D. 20 - 30 mg E. 60 240 mg 12. (G2607045) Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine in special la: A. Betablocante B. Inhibitori ECA C. Nitrati D. Antiagregante plachetare E. Cablocante 13. (G1607097) Arteriografia coronariana este indicata la: A. Pacienti cu AP cronica stabila sau instabila cu simptomatologie severa in ciuda tratamentului medical
B. Pacienti cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnostic C. in toate cazurile de hipercolesterolemie D. Pacientii care au fost internati repetat pentru suspiciune de IMA dar la care acest diagnostic nu a fost stabilit E. Pacientii cu stenoza aortica sau CMH si angina 14. (G1607099) Care din urmatoarele grupe de pacienti pot fi considerate a avea angina pectorala instabila: A. Angina cu debut recent sub 2 luni B. Angina de effort C. Angina agravata D. Angina de repaus E. Angina nocturna 15. (G1607100) Care sunt cele mai importante semne de disfunctie VS la cateterismul cardiac: A. Cresterea presiunii telediastolice a VS B. Cresterea volumului ventricular C. Scaderea volumului ventricular D. Fractie de ejectie VS scazuta E. Scaderea presiunii telediastolice a VS 16. (G1607101) Care sunt cele mai obisnuite reactii adverse ale nitroglicerinei: A. Vertijul B. Cefaleea C. Lipotimia D. Senzatia de pulsatie in cap E. Parestezii 17. (G1607103) Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA:
A. Stenoza trunchiului arterei coronare stingi B. Virsta inaintata C. Stenoze excentrice si neregulate D. Placile calcificate E. Stenoza cu trombus 18. (G2607167) Care din urmatorii antagonisti de Ca apartin generatiei II: A. Nicardipina B. Amlodipina C. Nifedipina D. Felodipina E. Isradipina 19. (G2607168) Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Scad necesarul de oxigen al miocardului B. Scad frecventa cardiaca C. Scad contractilitatea miocardica D. Au efect vasodilatator periferic E. Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardie 20. (G2607171) Testul de efort este interupt in urmatoarele situatii. A. Cind apar semne de discomfort toracic B. Ameteala C. Subdenivelare ST mai mare de 0,1 mV D. Aparitia unei tahiaritmii ventriculare E. Cresterea presiunii sanguine sistolice cu 10mm Hg 21. (G2607172) Avantajele angioplastiei coronariene percutane transluminale sunt:
A. Este putin invaziva B. Se obtin rezultate bune la diabeticii cu boala bicoronariana C. Este usor de repetat D. Incidenta scazuta a revascularizarii incomplete E. Necesita spitalizare scurta 22. (G2607173) Care din urmatoarele nu reprezinta contraindicatie absoluta pentru PTCA: A. Stenoza trunchiului arterei coronare stingi B. Disfunctia ventriculara stinga C. Stenoza cu trombus D. Stenozele excentrice E. Virsta inaintata 23. (G2607174) Complicatiile majore ale PTCA sunt datorate: A. Ischemiei necontrolate B. Insuficientei ventriculare C. Eliberarea CK-MB in circulatie D. Trombozei cu obstructie vasculara E. Complicatii ale cateterismului cardiac 24. (G1607096) Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu: A. Angina si istoric de astm B. Combinatie intre angina pectorala si insuficienta cardiaca C. Sindromul sinusului bolnav D. Angina Prinzmetal E. Reactii alergice cunoscute la calciublocante 25. (G1607098) Candidatul ideal pentru bypass aortocoronarian: A. Barbat, peste 75 ani, care nu are alte boli asociate
B. Barbat, sub 75 ani, care nu are alte boli asociate C. Simptome invalidante necontrolate corespunzator de tratamentul medical D. Intoleranta la tratamentul medical E. Disfunctia ventriculara cu fractie de ejectie sub 40% 26. (G1607102) Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt: A. Starea functionala a ventriculului stang B. Starea functionala a ventriculului drept C. Localizarea stenozarii arterelor coronare D. Severitatea sau evolutia ischemiei miocardice E. Raspunsul la tratamentul medicamentos 27. (G1607104) Urmatoarele semne aparute in timpul testarii neinvazive indica un risc mare de evenimente coronariene: A. Subdenivelarea ST pentru mai mult de 15 minute dupa incetarea efortului B. Cresterea presiunii sistolice cu peste 10 mmHg in timpul efortului C. Dezvoltarea unei tahiaritmii ventriculare in timpul efortului D. Subdenivelarea segmentului ST >= 0,2 mV in orice stadiu E. Scaderea fractiei de ejectie a VS in timpul efortului pe ventriculografia radioizotopica 28. (G2607169) Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt: A. Starea functionala a ventriculului stang
B. Severitatea stenozarii arterelor coronare C. Starea functionala a ventriculului drept D. Severitatea sau evolutia ischemiei miocardice E. Raspunsul la tratamentul medicamentos 29. (G2607170) Care sunt cele mai importante semne de disfunctie VS la cateterismul cardiac: A. Scaderea presiunii telediastolice a VS B. Scaderea volumului ventricular C. Cresterea volumului ventricular D. Fractie de ejectie VS scazuta E. Cresterea presiunii telediastolice a VS 30. (G2607175) Cresterea necesarului de oxigen al miocardului apare in: A. Hipertiroidie B. Anemie C. Obezitate D. Boala pulmonara E. Hipertensiune
Tema nr. 8 Infarctul miocardic acut
atriala are o incidenta de pana la 50% la bolnavii cu: A. IMA anterior B. IMA inferior C. Clasa hemodinamica II D. IMA asociat cu TV E. IMA antero - septal 5. (G1608039) Tratamentul antitrombotic - anticoagulant cu heparina in IMA este controlat si ajustat in functie de: A. Timpul de protrombina B. Timpul partial de tromboplastina activat C. Indice de protrombina D. Timp Quick E. Timp de sangerare 6. (G1608040) Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza in urmatoarele zone, cu exceptia: A. Epigastru B. Brate bilateral C. Umarul stang D. Mandibula E. Inferior de ombilic 7. (G2608064) Activarea plachetara etapa a trombozei din patogeneza IMA este stimulata de urmatorii agonisti, cu exceptia: A. Epinefrina B. Serotonina C. Colagen D. Bradikinina E. ADP 8. (G2608065) Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza n urmatoarele zone, cu exceptia:
1. (G1608035) Activarea plachetara etapa a trombozei din patogeneza IMA este stimulata de urmatorii agonisti, cu exceptia: A. Epinefrina B. Serotonina C. Colagen D. Bradikinina E. ADP 2. (G1608036) Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu: A. IMA anterior B. Bolnavi tineri C. Diabet zaharat D. IMA lateral E. IMA de VD 3. (G1608037) IMA care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, pot fi considerate ca: A. Infarct cu unda Q B. Infarct trans mural C. Infarct non trans mural D. Infarct non - Q E. nici una de mai sus 4. (G1608038) La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica constand din bradicarie si ? sau hipotensiune
A. Epigastru B. Brate bilateral C. Umarul stng D. Mandibula E. Inferior de ombilic 9. (G2608066) Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu: A. IMA anterior B. Bolnavi tineri C. Diabet zaharat D. IMA lateral E. IMA de VD 10. (G2608067) La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica constnd din bradicarie si . sau hipotensiune atriala are o incidenta de pna la 50% la bolnavii cu: A. IMA anterior B. IMA inferior C. Clasa hemodinamica II D. IMA asociat cu TV E. IMA antero - septal 11. (G2608068) IMA care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, pot fi considerate ca: A. Infarct cu unda Q B. Infarct trans mural C. Infarct non trans mural D. Infarct non - Q E. nici una de mai sus 12. (G2608069) Tratamentul antitrombotic anticoagulant cu heparina n IMA este controlat si ajustat n functie de:
A. Timpul de protrombina B. Timpul partial de tromboplastina activat C. Indice de protrombina D. Timp Quick E. Timp de sngerare 13. (G1608122) Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ: A. Accident vascular cerebral hemoragic B. AVC nehemoragic in ultimul an C. Suspiciune de disectie de aorta D. Varsta avansata E. Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeutic 14. (G1608124) Procesul de vindecare, cicatrizare si remodelare al IMA poate fi influentat negativ de unele categorii de droguri care trebuie evitate. Acestea includ: A. Betablocantele neselective B. Blocantii receptorilor angiotensinei II C. Glucocorticoizii D. Trimetazidina E. Antiinflamatoarele nesteroidiene 15. (G1608125) Semnele stetacustice relevante pentru disfunctia ventriculara stanga in cursul IMA cuprind: A. Zgomotul IV (Z 4) B. Zgomotul III (Z 3) C. Frecatura pericardica D. Dedublarea paradoxala a zgomotului II E. Suflu continuu 16. (G1608127) Tratamentul trombofibrinolitic in IMA este recomandat in urmatoarele conditii:
A. Simptome clinice tipice de IMA B. Supradenivelarea segmentului ST cu > 1 mm in cel putin 2 derivatii adiacente C. Subdenivelarea segmentului ST cu cu > 1 mm in cel putin 2 derivatii adiacente D. Unda T negativa E. Numai in primele 4 ore de la debut 17. (G1608128) Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI): A. Nu sunt detectabile in singele indivizilor sanatosi B. Pot aparea cresteri dupa injuria musculaturii scheletice C. Nivelul cTnI ramane crescut 3 - 5 zile dupa IMA D. Nivelul cTnT ramane crescut 10 - 14 zile dupa IMA E. Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debut 18. (G1608129) CM) Mioglobina ca marker al necrozei miocardice: A. Este eliberata in singe la citeva ore de la debutul IMA B. Are specificitate miocardica ridicata C. Este rapid excretata in urina D. Nivelul sanguin ramane la normal in 24 ore de al debutul IM E. Nu are specificitate miocardica 19. (G2608177) In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK MB) prezinta urmatoarele caracteristici: A. Specificitate miocardica superioara CK total B. Atinge vrful maxim la aproximativ 20 h dupa debutul anginei coronariene C. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA
D. Cardioversia nu determina cresteri ale CK-MB E. Reperfuzia coronariana determina un vrf enzimatic precoce la 8-12 h 20. (G2608178) Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI): A. Nu sunt detectabile n sngele indivizilor sanatosi B. Pot aparea cresteri dupa injuria musculaturii scheletice C. Nivelul cTnI ramne crescut 3 - 5 zile dupa IMA D. Nivelul cTnT ramne crescut 10 - 14 zile dupa IMA E. Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debut 21. (G2608179) Mioglobina ca marker al necrozei miocardice: A. Este eliberata n snge la cteva ore de la debutul IMA B. Are specificitate miocardica ridicata C. Este rapid excretata n urina D. Nivelul sanguin revine la normal n 24 ore de al debutul IM E. Nu are specificitate miocardica 22. (G2608181) Tratamentul trombofibrinolitic n IMA este recomandat n urmatoarele conditii: A. Simptome clinice tipice de IMA B. Supradenivelarea segmentului ST cu > 1 mm n cel putin 2 derivatii adiacente C. Subdenivelarea segmentului ST cu cu > 1 mm n cel putin 2 derivatii adiacente D. Unda T negativa E. Numai n primele 4 ore de la debut
23. (G2608182) Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ: A. Accident vascular cerebral hemoragic B. AVC nehemoragic n ultimul an C. Suspiciune de disectie de aorta D. Vrsta avansata E. Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeutic 24. (G2608183) Cateterismul cardiac si angiocoronarografia se impun dupa tromboliza IMA la bolnavii care prezinta: A. Unda Q B. Durere toracica persistenta C. Aplatizarea undei T D. Recurenta supradenivelarii ST E. Unda T negativa, asociata undei Q 25. (G2608184) Procesul de vindecare, cicatrizare si remodelare al IMA poate fi influentat negativ de unele categorii de droguri care trebuie evitat Acestea includ: A. Betablocantele neselective B. Blocantii receptorilor angiotensinei II C. Glucocorticoizii D. Trimetazidina E. Antiinflamatoarele nesteroidiene 26. (G1608121) Cateterismul cardiac si angiocoronarografia se impun dupa tromboliza IMA la bolnavii care prezinta: A. Unda Q B. Durere toracica persistenta C. Supradenivelarea segmentului ST > 90mm D. Recurenta supradenivelarii ST E. Unda T negativa, asociata undei Q
27. (G1608123) In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK - MB) prezinta urmatoarele caracteristici: A. Specificitate miocardica superioara CK total B. Atinge varful maxim la aproximativ 20 h dupa debutul anginei coronariene C. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA D. Cardioversia nu determina cresteri ale CK-MB E. Reperfuzia coronariana determina un varf enzimatic precoce la 8-12 h 28. (G1608126) Terapia cu nitrati trebuie evitata sau temporizata la bolnavii cu IMA care prezinta: A. Suspiciune de IMA de VD B. TA sistolica < 100 mmHg C. Absenta stazei pulmonare D. Jugulare turgescente E. TA sistolica > 200 mmHg 29. (G2608180) Terapia cu nitrati trebuie evitata sau temporizata la bolnavii cu IMA care prezinta: A. Suspiciune de IMA de VD B. TA sistolica < 100 mmHg C. Staza pulmonara masiva D. Jugulare turgescente E. TA sistolica > 200 mmHg
Tema nr. 10 Hipertensiunea arteriala, urgente hipertensive
4. (G1610029) Pentru hipertensiunea maligna sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia: A. edem papilar B. cecitate tranzitorie C. disurie D. paralizii tranzitorii E. insuficienta cardiaca 5. (G1610030) Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmatiile: A. medicamentul de electie este fentolamina (Regitina) B. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenos C. medicamentul de electie este nitroglicerina D. medicamentul de electie este furosemidul E. medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenos 6. (G2610059) Hipertensiune sistolica cu presiune a pulsului marita sunt urmatoarele cu EXCEPIA: A. Coarctatia aortei B. Insuficienta aortica C. Sindrom cardiac hiperkinetic D. Fistula arterio-venoasa E. Canal arterial persistent 7. (G2610060) Modificarile stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt urmatoarele cu EXCEPIA unuia: A. zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot) B. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot) C. zgomot II accentuat la aorta D. zgomot I accentuat la mitrala
1. (G1610026) Hipertensiune sistolica cu presiune a pulsului marita sunt urmatoarele cu exceptia: A. Coarctatia aortei B. Insuficienta aortica C. Sindrom cardiac hiperkinetic D. Fistula arterio-venoasa E. Canal arterial persistent 2. (G1610027) Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati in tratamentul HTA cu exceptia pacientilor cu: A. stenoza de artera renala bilaterala B. diabet zaharat C. insuficienta cardiaca D. astm bronsic E. arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare 3. (G1610028) Modificarile stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt urmatoarele cu exceptia unuia: A. zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot) B. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot) C. zgomot II accentuat la aorta D. zgomot I accentuat la mitrala E. suflu slab de insuficienta aortica
E. suflu slab de insuficienta aortica 8. (G2610062) Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati n tratamentul HTA cu EXCEPIA pacientilor cu: A. insuficienta cardiaca congestiva B. diabet zaharat C. stenoza de artera renala bilaterala D. astm bronsic E. arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare 9. (G2610063) Pentru hipertensiunea maligna sunt caracteristice urmatoarele cu EXCEPIA: A. edem papilar B. disurie C. cecitate tranzitorie D. paralizii tranzitorii (din cadrulencefalopatiei hipertensive) E. insuficienta cardiaca stnga 10. (G2610064) Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmatiile: A. medicamentul de electie este furosemidul B. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenos C. medicamentul de electie este nitroglicerina D. medicamentul de electie este fentolamina (Regitina) E. medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenos 11. (G2610065) Tusea, angioedemul, insuficienta renala acuta n stenoza arteriala renala bilaterala, hiperkalemia sunt efecte secundare caracteristice: A. Diazoxidului
B. Blocantilor receptorilor alfa 1 C. Betablocantilor D. Inhibitorilor enzimei de conversie E. Antagonistilor canalelor de calciu 12. (G2610066) Contraindicatiile administrarii antagonistilor canalelor de calciu: A. Stenoza renala bilaterala B. Bloc atrio-ventricular grad II sau III C. Lupus eritematos D. Diabet zaharat tip 2 E. Astm bronsic 13. (G1610110) Aspecte sugestive pentru ischemia renala in HTA renovasculara include urmatoarele: A. intarzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast B. o diferenta intre dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cm C. contur regulat al siluetei renale D. staza substantei de contrast in vezica urinara E. hiperconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mic 14. (G1610111) Care dintre medicamentele sunt preferate in tratamentul hipertensiunii maligne cu insuficienta cardiaca stanga: A. nitroglicerina B. moxonidina C. enalapril (iv) D. propranolol E. furosemid 15. (G1610112) Hipertensiune arteriala secundara de cauza
endocrina sunt urmatoarele cu exceptia: A. Policitemia vera B. Acromegalia C. Hipercalcemia D. Sindromul Cushing E. Hiperaldosteronismul primar 16. (G1610113) Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele: A. Clonidina B. Metoprololul C. Gallopamilul D. Metildopa E. Guanfacina 17. (G1610114) Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele: A. forme secundare de HTA B. efecte medicamentoase sinergiste C. doze inadecvate (mici) D. pancreatita cronica E. administrarea paralela a corticosteroizilor 18. (G1610115) Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive: A. metildopa B. hidralazina C. antagonistii canalelor de calciu D. inhibitorii enzimei de conversie E. nitroprusiatul 19. (G1610116) Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta adrenergici:
A. se indica in activitate nervoasa simpatica cardiaca crescuta B. nu influenteaza metabolismul glucidic C. poate precipita insuficienta cardiaca congestiva D. se poate administra si in astm bronsic E. inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie 20. (G1610117) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu antagonistii canalelor de Ca: A. numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexa B. diltiazemul, verapamilul pot incetini conducerea atrio-ventriculara C. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen D. au efect inotrop pozitiv E. se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiaca 21. (G2610157) Care dintre medicamentele sunt preferate n tratamentul hipertensiunii maligne cu insuficiensa cardiaca stnga: A. nitroglicerina B. moxonidina C. enalapril (iv) D. propranolol E. furosemid 22. (G2610158) Aspecte sugestive pentru ischemia renala n HTA renovasculara include urmatoarele: A. ntrzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast B. o diferenta ntre dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cm C. contur regulat al siluetei renale D. staza substantei de contrast n vezica
urinara E. hiperconcentrarea substantei de contrast n sistemul colector al rinichiului mai mic 23. (G2610159) Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele: A. Clonidina B. Valsartan C. Gallopamil D. Metildopa E. Guanfacina 24. (G2610160) Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta adrenergici: A. se indica n activitate nervoasa simpatica cardiaca crescuta B. nu influenteaza metabolismul glucidic C. poate precipita insuficienta cardiaca congestiva D. se poate administra si n astm bronsic E. inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie 25. (G2610161) Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele: A. forme secundare de HTA B. efecte medicamentoase sinergiste C. doze inadecvate (mici) D. pancreatita cronica E. administrarea paralela a corticosteroizilor 26. (G2610162) Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive: A. metildopa
B. hidralazina C. antagonistii canalelor de calciu D. inhibitorii enzimei de conversie E. nitroprusiatul 27. (G2610163) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate n legatura cu antagonistii canalelor de Ca: A. numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexa B. diltiazemul, verapamilul pot accelera conducerea atrio-ventriculara C. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen D. au efect inotrop pozitiv E. se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiaca 28. (G2610164) Cauzele de hipertensiune arteriala secundara de cauza endocrina sunt urmatoarele cu EXCEPIA: A. Policitemia vera B. Acromegalia C. Coarctatie de aorta D. Sindromul Cushing E. Hiperaldosteronismul primar 29. (G2610165) Referitor la prevalenta hipertensiunii arteriale sunt adevarate urmatoarele afirmati: A. prevalenta este mai mare la populatia care nu apartine rasei albe B. hipertensiunea arteriala secundara are o prevalenta la barbati n jur de 70-80% C. la femei prevalenta este n legatura directa cu vrsta D. la femei apare o crestere substantiala a prevalentei dupa menopauza E. rata frecventei hipertensiunii la femei n comparatie cu barbati este mai mare la vrsta de 30 ani
30. (G2610166) Factorii de risc care indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale: A. vrsta naintata B. consumul de alcool C. hipercolesterolemie D. sexul feminin E. subponderalitatea 31. (G2610167) Cauze de hipertensiune arteriala secundara pot fi: A. hiperaldosteronismul primar B. folosirea de contraceptive orale C. coarctatia de aorta D. hipocalcemia E. pielonefrita acuta 32. (G2610168) Efectele hipertensiunii asupra cordului se manifesta prin: A. Hipertrofie concentrica de ventricul stng B. Dilatarea ventriculului stng C. Miocardita D. Angina pectorala E. Endocardita subacuta 33. (G2610169) Simptomatologia encefalopatiei hipertensive se compune din urmatoarele: A. Apoplexii B. Scaderea presiunii intracraniene C. Tulburari ale constientei D. Retinopatie cu edem papilar E. Toate cele de mai sus 34. (G2610170) Referitor la diagnosticul hipertensiunii arteriale secundare sunt corecte urmatoarele afectiuni:
A. Metoda de diagnostic de electie a hipertensiunii renovasculare este dozarea metabolitilor catecolaminelor din urina de 24h B. Supresia nivelului cortizolului plasmatic sub 140nmol/l (5microg/dl) confirma sindromul Cushing C. Aspect sugestive de ischemie renala la uiv: ntrzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast D. n feocromocitom metoda de diagnostic util este dozarea nivelului plasmatic de catecolamine E. Hiperkalemia este caracteristica hiperaldosteronismului primar 35. (G2610171) Reactiile adverse ale tratamentului cu agenti antiadrenergici cenrtali (clonidina, guanfacina) pot fi: A. Hipotensiune posturala B. Hipersalivatie C. Deletie de potasiu D. Insomnie E. Hiperuricemie 36. (G2610172) Contraindicatiile tratamentului cu diuretice de ansa (furosemid) sunt: A. Insuficienta renala B. Insuficienta ventriculara stnga C. Ciroza hepatica D. Hiperuricemie E. Hiperaldosteronism primar 37. (G2610173) Reactii adverse ale propranololului: A. Retentie lichidiana marcata B. Fenomen Raynaud C. Bronhospasm D. Leucopenie, pancitopenie
E. Dislipidemii (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie) 38. (G1610025) Efectele secundare metabolice ale diureticelor tiazidice sunt urmatoarele cu exceptia: A. hipokalemia B. hiperuricemia C. hipercalcemia D. intoleranta la glucide (efect diabetogen) E. hiperlipidemia 39. (G2610053) Pneumonia cu virusul respirator sincitial este mai frecventa la urmatoarea grupa de vrsta: A. 1-5 ani B. sub 6 luni C. 10-15 ani D. peste 18 ani E. peste 70 de ani 40. (G2610054) Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu urmatorii agenti patogeni pulmonari: A. Pseudomonas aeruginosa B. Micobacterium tuberculosis C. Nocardia D. Bacterii ncapsulate E. Cytomegalovirus 41. (G2610055) Care dintre urmatoarele micrororganisme produce sindromul de pneumonie "atipica" A. Stafilococ aureu B. Streptococcus pneumoniae C. M. pneumoniae D. M. tuberculosis E. Nocardia
42. (G2610056) La pacientii tratati pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cu A. Pneumocystis carinii B. Enterobacter C. S. aureus D. Anaerobi E. M. tuberculosis 43. (G2610057) Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este: A. 300-600 mg iv la 6 ore B. 1500mg iv la 8 ore C. 600-900 mg iv la 12 ore D. 600- 900 mg iv la 8 ore E. 1-2 g la 24 de ore 44. (G2610058) Antibioticul de electie n pneumonia cu Legionella pneumophila este: A. Metronidazol B. Eritromicina C. Amicilina-Sulbactam D. Cefalosporine de prima generatie E. Ciprofloxacina 45. (G2610061) Efectele secundare metabolice ale diureticelor tiazidice sunt urmatoarele cu EXCEPIA: A. hiperkalemia B. hiperuricemia C. hipocalcemia D. intoleranta la glucide (efect diabetogen) E. hiperlipidemia 46. (G2610147) Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de internare la pacientii cu pneumonie:
A. Leucopenia sub 5000/ mmc B. Varsta peste 65 ani C. Infectia cu Streptococcus pneumoniae D. Imposibilitatea tratarii ambulatorii E. Subfebrilitate 47. (G2610148) Care din urmatorii factori sunt implicati n raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica a pneumoniilor: A. Atelectazie, revarsate pleurale B. Afectiuni cronice asociate C. Varsta naintata D. Diagnostic microbiologic incorect E. Complicatii infectioase (empiem) 48. (G2610149) n tratamentul ambulator al pneumoniilor cu Mycoplasma pneumoniae sunt eficiente: A. Penicilina G B. Cefuroxim C. Doxiciclina D. Eritromicina E. Ciprofloxacina 49. (G2610150) La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia tratament cu: A. Cefalosporine de generatia a III a B. Metronidazol C. Gentamicina D. Ampicilina-sulbactam E. Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol) 50. (G2610151) Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de cavitatie pulmonara: A. Anaerobi orali
B. Staphilococcus aureus C. Subspecii de Nocardia D. Streptococcus pneumoniae E. Neoplasme pulmonare 51. (G2610152) Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere a patogenilor microbieni n plamni: A. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele B. Ingestia de substante infectate C. Inhalarea aerosolilor infectiosi D. Administrare iv de produse contaminate E. Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonar 52. (G2610153) Care din urmatorii agenti patogeni produc pneumonie la pacientii infectati cu HIV: A. M. tuberculosis B. Pneumocystis carinii C. Haemophilus influenzae D. Staphylococcus aureus E. Virusuri 53. (G2610154) Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra n tratamentul pneumoniilor cu Moraxella catarrhalis. A. Penicilina G B. Cefalosporine C. Eritromicina D. Metronidazol E. Ampicilina-sulbactam 54. (G2610155) Care dintre urmatoarele cauze neinfectioase produc cavitatie pulmonara. A. Diabet zaharat
B. Insuficienta renala C. Infarct pulmonar D. Neoplasme pulmonare E. Granulomatoza Wegener 55. (G2610156) Factori de risc care indica un prognostic nefavorabil al HTA sunt urmatoarele: A. consum exagerat de alcool B. sexul feminin C. diabetul insipid D. hipercolesterolemia E. obezitatea
Tema nr. 11 Insuficienta cardiaca
B. Distensia venoasa periferica C. Edeme periferice D. Dispneea paroxistica nocturna E. Ascita 5. (G1611032) Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat in urmatoarele situatii: A. Clasele functionale III si IV NYHA B. in insuficienta cardiaca pe fond de stenoze valvulare C. Ca ultima electie D. Toate clasele functionale NYHA E. Numai in insuficienta cardiaca de tip sistolic 6. (G2611062) Tabloul clinic al I. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia: A. Hepatomegale B. Distensia venoasa periferica C. Edeme periferice D. Dispneea paroxistica nocturna E. Ascita 7. (G2611063) Mecanismele implicate n patogeneza dispneei din IC includ urmatoarele cu exceptia: A. Hipertensiune pulmonara veno capilara B. Edemul interstitial pulmonar C. Cresterea compliantei pulmonare D. Cresterea travaliului muschilor respiratori E. Activarea receptorilor pulmonari 8. (G2611064) Semnele clinice relevante pentru IC includ urmatoarele, cu exceptia: A. Galopul protodiastolic (zgomot IV)
1. (G1611028) in insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin: A. Reducerea postsarcinii B. Cresterea presarcinii C. Reducerea presarcinii D. Cresterea postsarcinii E. Scaderea volumului telediastolic 2. (G1611029) Mecanismele implicate in patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu exceptia: A. Hipertensiune pulmonara veno capilara B. Edemul interstitial pulmonar C. Cresterea compliantei pulmonare D. Cresterea travaliului muschilor respiratori E. Activarea receptorilor pulmonari 3. (G1611030) Semnele clinice relevante pentru IC includ urmatoarele, cu exceptia: A. Galopul protodiastolic (zgomot IV) B. Pulsul alternant C. Pulsul paradoxal D. Distensia venelor jugulare E. Reflux hepato jugular 4. (G1611031) Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia: A. Hepatomegale
B. Pulsul alternant C. Pulsul paradoxal D. Distensia venelor jugulare E. Reflux hepato jugular 9. (G2611066) n insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin: A. Reducerea postsarcinii B. Cresterea presarcinii C. Reducerea presarcinii D. Cresterea postsarcinii E. Scaderea volumului telediastolic 10. (G2611067) Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat n urmatoarele situatii: A. Clasele functionale III si IV NYHA B. n insuficienta cardiaca pe fond de stenoze valvulare C. Ca ultima electie D. Toate clasele functionale NYHA E. Numai n insuficienta cardiaca de tip sistolic 11. (G1611126) Activarea neurohormonala in IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme: A. Actiunea simpatoadrenergica B. Cresterea catecolaminelor circulante C. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic D. Actiunea sistemului renina angiotensina - aldosteron E. Blocarea angiotensinei II 12. (G1611127) Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind: A. Dispneea paroxistica
nocturna B. Ralurile de staya pulmonara C. Tuse nocturna D. Pleurezie E. Galop (zgomot III) 13. (G1611129) I.C. cu debit cardiac crescut apare in urmatoarele conditii: A. Anemie B. Fistule arterio venoase C. Hipertiroidism D. Cardiomiopatii dilatative E. Boala Paget 14. (G1611130) Respiratia Cheyne Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari: A. Este o respiratie periodica sau ciclica B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial C. Apare frecvent la pacientii cu AS cerebrala D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman creier E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee 15. (G1611131) Spironolactonele in terapia I.C: A. Actioneaza printr un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronului B. Induc o diureza bogata in sodiu C. Produc retentie de potasiu D. Actioneaza numai in prezenta concentratiilor serice crescute aldosteron E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare 16. (G1611132) in tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate urmatoarele droguri:
A. Chinidina B. Flecainida C. Procainamida D. Amiodarona E. Betablocantele 17. (G2611184) I.C. cu debit cardiac crescut apare n urmatoarele conditii: A. Cardiomiopatii restrictive B. Fistule arterio venoase C. Hipertiroidism D. Cardiomiopatii dilatative E. Boala Paget 18. (G2611186) Respiratia Cheyne Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari: A. Este o respiratie periodica sau ciclica B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sngele arterial C. Apare frecvent la pacientii cu AS cerebrala D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plamn creier E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee 19. (G2611187) Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind: A. Dispneea paroxistica nocturna B. Ralurile de staza pulmonara C. Tuse nocturna D. Pleurezie E. Galopul protodiastolic (zgomot III) 20. (G2611188) Spironolactona n terapia I.C: A. Actioneaza printr un mecanism de
inhibitie competitiva a aldosteronului B. Induc o diureza bogata n sodiu C. Produc retentie de potasiu D. Actioneaza numai n prezenta concentratiilor serice crescute aldosteron E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare 21. (G2611189) Activarea neurohormonala n IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme: A. Actiunea simpatoadrenergica B. Cresterea catecolaminelor circulante C. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic D. Actiunea sistemului renina angiotensina - aldosteron E. Blocarea angiotensinei II 22. (G2611190) Digoxinul n tratamentul insuficientei cardiace: A. Creste rata de supravietuire B. Este indicat la bolnavii cu IC si FA C. Amelioreaza calitatea vietii bolnavilor D. Scade perioada refractara efectiva a nodului AV E. Creste activitatea vagala 23. (G2611191) n tratamentul IC, Dopamina administrata n doze renale: A. Actioneaza asupra receptorilor dopaminergici B. Are efect inotrop pozitiv C. Scade rezistenta vasculara periferica D. Actioneaza asupra receptorilor beta1 si beta2 E. Actioneaza asupra receptrorilor alfa
24. (G2611192) n tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate urmatoarele droguri: A. Chinidina B. Flecainida C. Procainamida D. Amiodarona E. Betablocantele 25. (G1611027) Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ: A. Edeme periferice B. Dispnee de effort C. Hepatomegalie D. Presiune venoasa crescuta >de 16 cm H2O E. Reflux hepatojugular 26. (G1611033) Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa stopul cardiac intraspitalicesc: A. Cu cancer B. Cu insuficienta renala C. Cu ulcer gastroduodenal D. Cu boli acute ale SNC E. Cu infectii necontrolate 27. (G1611034) Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: A. Embolism pulmonar acut masiv B. Anevrism de aorta rupt C. Anafilaxia intensa D. Extrasistolia ventriculara E. Ruptura de cord dupa IMA 28. (G1611035) Indicati factorul de risc cel mai putin important pentru moartea subita cardiaca:
A. Hiperuricemia B. Obezitatea C. Anomaliile ECG nespecifice D. Hipertrofia ventriculara stinga E. Hipercolesterolemia 29. (G2611056) Leziunile granulomatoase din tuberculoza tuberculii, contin: A. Celule stem B. Fibre elastice C. Macrofage activate D. Necroza fibrinoida E. Eozinofile 30. (G2611057) Tratamentul tuberculozei cuprinde: A. Cefalosporine B. Ciclosporina C. Streptomicina D. Gentamicina E. Amfotericina 31. (G2611058) Medicamentele antituberculoase de linia doua sunt: A. Gentamicina B. Etionamida C. Norfloxacina D. Dapsona E. Colistina 32. (G2611059) Imunitatea din tuberculoza are urmatoarele caracteristici: A. Imunitatea celulara confera protectie partiala fata de M. tuberculosis B. Imunitatea umorala are un rol bine definit n protectie C. Imunitatea celulara asigura o protectie totala fata de M. tuberculosis D. Limfocitele B asigura productia de
limfokine E. Macrofagele si eozinofilele asigura fagocitarea bacililor tuberculosi 33. (G2611060) Diagnosticul tuberculozei la pacientii infectati cu HIV n stadii avansate se stabileste pe baza urmatoarelor elemente: A. Absenta determinarilor extrapulmonare B. Infiltrate difuze sau miliare C. Absenta adenopatiei intratoracice D. Meningita putin frecventa E. Prezenta constanta a cavernelor extinse 34. (G2611061) Intradermoreactia la PPD: A. Are valoare considerabila n diagnosticul tuberculozei active B. Nu are importanta deosebita n screening ul infectiei cu M.tuberculosis C. Asigura un argument suplimentar pentru diagnosticul tuberculozei n cazurile cu culturi negative D. Reactiile fals negative sunt rare la pacientii imunodeprimati E. Reactiile fals negative sunt rare la pacientii cu tuberculoza agresiva 35. (G2611065) Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ: A. Edeme periferice B. Dispnee de effort C. Hepatomegalie D. Presiune venoasa crescuta > de 16 cm H2O E. Reflux hepatojugular
Tema nr. 12 Moartea subita si resuscitarea cardiorespiratorie
B. Ischemia tranzitorie C. Insuficienta cardiaca cronica D. Socul E. Acidoza 5. (G2612058) Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa stopul cardiac intraspitalicesc: A. Cancer B. Insuficienta renala C. Boli acute ale SNC D. Ulcer gastroduodenal E. Infectii necontrolate 6. (G2612059) Precizati factorii care NU sunt asociati mortii subite cardiace: A. Intoxicatia cu cocaina B. Intoxicatia cu digitala C. Sindromul LGL D. Hipoxemia E. Acidoza 7. (G2612060) ngrijirea pacientului care face colaps NU include: A. Interventia initiala si suportul vital de baza B. Suportul vital avansat C. ngrijirea postresuscitare D. Anticoagulare pe termen lung E. ngrijire pe termen lung 8. (G2612062) Urmatorii factori functionali NU sunt asociati mortii subite cardiace: A. Ischemia tranzitorie B. Insuficienta cardiaca cronica C. Miocardita D. ocul
1. (G1612027) Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca: A. Boli valvulare cardiace B. Cardiomiopatia dilatativa C. Hipopotasemia D. Infarctul miocardic vindecat E. Infarctul miocardic acut 2. (G1612028) Care din urmatorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subita cardiaca: A. Hiperlipoproteinemii genetice B. Sindromul intervalului QT prelungit congenita C. Unele sindroame miopatice D. Unele sindroame displazice E. Hipertensiunea arteriala 3. (G1612029) Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: A. Fibrilatia ventriculara B. Bradiaritmii severe persistente C. Asistolia D. Disociatia electromecanica E. Tahicardia ventriculara sustinuta 4. (G1612030) Urmatorii factori functionali NU sunt asociati mortii subite cardiace: A. Miocardita
E. Acidoza 9. (G2612063) Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: A. Bradiaritmii severe persistente B. Asistolia C. Disociatia electromecanica D. Fibrilatia ventriculara E. Tahicardia ventriculara sustinuta 10. (G2612129) n stopul cardiac NU exista: A. Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii B. Deseori reversibilitate spontana C. Reversibilitate prin interventie prompta D. Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii E. Rareori reversibilitate spontana 11. (G2612130) Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: A. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant n copilarie si adolescenta B. Incidenta ncepe sa scada la adultii tineri C. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata D. Pna la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene E. Cardiomiopatiile sunt implicate n 1015% din cazurile de moarte subita cardiaca 12. (G2612132) Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt: A. Vrsta
B. TA crescuta C. HVS D. Fumatul E. Casexia 13. (G2612052) Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt: A. Inhibitorii enzimei de conversie B. Blocantii de calciu C. Antiinflamatoarele nesteroidice D. Antibioticele betalactamice E. Antiinflamatoare steroidice 14. (G2612053) La examenul clinic la un pacient astmatic n criza gasim: A. wheezing B. hipersudoratie C. hipersecretie apoasa nasoconjunctivala D. jugulare turgescente E. bradiaritmie 15. (G2612054) Reversibilitatea obstructiei cailor aeriene n astm este definita conventional ca o crestere cu cate procente dupa administrarea de betamimetic: A. 5% B. 10% C. 15% D. 20% E. 25% 16. (G2612055) Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la baza prezenta: A. stridorului B. efortului muschilor respiratori
accesori C. ralurile umede la baze D. expectoratia perlata,aderenta E. degetele hipocratice 17. (G2612056) Anticolinergicele utilizate n tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj: A. actiunea lenta-n 60-90 de minute B. aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut C. existenta numai ca preparate injectabile D. hepatotoxicitatea E. contraindicatiile administrarii n afectiuni renale asociate 18. (G2612057) La pacientul astmatic n criza trebuie evitata administrarea de: A. diuretice B. sedative C. betaadrenergice D. antibiotice E. antipiretice 19. (G2612061) Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca: A. Boli valvulare cardiace B. Cardiomiopatia dilatativa C. Infarctul miocardic vindecat D. Hipopotasemia E. Infarctul miocardic acut 20. (G2612064) Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aorta rupt C. Bradicardia sinusala D. Anafilaxia intensa E. Ruptura de cord dupa IMA 21. (G2612118) Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmului A. se manifesta prin ngustarea localizata a unei bronsii B. este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheobronsic C. bronhospasmul cedeaza ntodeauna spontan si rapid D. bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing E. crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli 22. (G2612119) Astmul se caracterizeaza prin: A. crize episodice B. exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice C. dispnee exclusiv nocturna D. durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde E. pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva zile 23. (G2612120) Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronsic: A. este o boala heterogena B. astmul alergic se asociaza cu istoric personal / familial de boli alergice C. apare mai frecvent la pacientii mari fumatori D. astmul idiosincrazic implica evidentierea de nivele serice crescute de IgE
E. poate aparea n urma unor infecsii respiratorii, cu aparitia wheezing si dispnee 24. (G2612121) Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule: A. eritrocite B. eozinofile C. mastocite D. macrofage E. limfocite 25. (G2612122) Principalii mediatori inflamatori implicati n patogenia astmului bronsic sunt: A. tromboxanul A2 B. bradikinina C. prostaciclina I2 D. leucotrienele C,D,E E. prostaglandine E,F,G 26. (G2612123) Diagnosticul diferential al astmului bronsic trebuie sa includa: A. TBC pulmonar miliar B. Septicemie cu Gram negativi C. tumori / edem laringian D. neoplasm / stenoza bronsica E. tumori carcinoide 27. (G2612124) Tratamentul antiinflamator al astmului bronsic include: A. Glucocorticoizi B. cromolynul de sodiu C. nedocromilul de sodiu D. epinefrina E. salbutamolul
28. (G2612125) Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede n astmul bronsic include: A. oxigenoterapia B. izoproterenolul C. metaproterenolul D. antileukotrienele E. albuterolul 29. (G2612126) n situatiile de urgenta n astmul bronsic se administreaza: A. corticosteroizi inhalatori doze mari B. beta 2 agonsti aerosoli C. aminofilina inhalator D. aminofilina injectabil E. glucocorticoizi injectabili 30. (G2612127) Indicati factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca: A. Hiperuricemia B. Obezitatea C. Anomaliile ECG nespecifice D. Hipertrofia ventriculara stnga E. Hipercolesterolemia 31. (G2612128) n legatura cu moartea subita se poate afirma: A. Are o incidenta de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiace B. Are o incidenta de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiace C. Este definita ca moarte naturala datorata cauzelor cardiace D. Este definita ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal si deces E. Biologic victima nu poate ramne n viata fara interventii rapide
32. (G2612131) Care din urmatoarele sunt cauze structurale ale mortii subite cardiace: A. Sindromul QT prelungit congenital B. Miocardita C. CMH obstructiva D. CMH neobstructiva E. Insuficienta cardiaca cronica 33. (G2612133) n stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: A. Nu este necesar socul extern B. Este necesar socul extern C. Adrenalina se administreaza intravenos D. Atropina se administreaza intravenos E. Pacientul nu necesita intubare 34. (G2612134) Care din urmatorii factori de risc ereditari sunt specifici pentru moartea subita cardiaca: A. Hipertensiunea arteriala B. Hiperlipoproteinemii genetice C. Sindromul intervalului QT prelungit congenital D. Unele sindroame miopatice E. Unele sindroame displazice
Tema nr. 13 Pancreatitele acute
C. etilism cronic D. ulcer penetrant E. pancreas septat 5. (G1613027) Simptomul major al pancreatitei acute este: A. greata si varsaturi B. distensia abdominala C. durerea abdominala D. diaree E. icterul 6. (G1613028) Urmatoarele elemente clinico-biochimice sunt cuprinse in scorul Rason al pancreatitelor acute severe: A. varsta sub 55 de ani B. hipertensiune arteriala C. hipercalcemie D. leucopenie E. hiperglicemia peste 11mmol/l 7. (G2613046) Pancreatita acuta poate fi determinata de urmatoarele cauze cu exceptia: A. Oreion B. Obezitate C. Etilism cronic D. Hepatite virale E. Pancreas septat 8. (G2613047) Simptomul major al pancreatitei acute este: A. Varsaturi B. Febra C. Durerea abdominala D. Diareea E. Icterul 9. (G2613048) Semnul Cullen din pancreatita acuta este secundar:
1. (G1613023) Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt: A. abces pancreatic B. gastrita eroziva C. pneumonie D. tromboza arterei renale E. encefalopatie 2. (G1613024) Nu constituie complicatie a pancreatitei acute: A. infarctul intestinal B. retinopatia Purtscher C. hemoragia gastro-intestinala D. hipertensiunea arteriala E. icterul obstructiv 3. (G1613025) Pacientii cu pancreatita severa secundara litiazei biliare se pot ameliora prin: A. papilotomia in primele 36-72 de ore de la debut B. dieta cu restrictie de lipide C. lavajul peritoneal D. exercitiul fizic E. controlul diabetului 4. (G1613026) Pancreatita acuta nu poate fi determinata de urmatoarele cauze: A. postcolangiopancreatografie endoscopica retrograda B. obezitate
A. Hemoperitoneului B. Catabolizarii tisulare a hemoglobinei C. Pseudochistului pancreatic D. Trombozei de artera renala E. Icterului 10. (G2613049) Nodulii tegumentari eritematosi n pancreatita acuta apar prin: A. Reactii autoimune B. Fenomene de vasculita C. Necroza tesutului gras subcutanat D. Sunt nsotiti de prurit E. nsotesc ntotdeauna durerea din pancreatita acuta. 11. (G2613050) Durerea din pancreatita acuta devine mai intensa: A. n decubit ventral B. n ortostatism C. n decubit dorsal D. Pozitia genu-pectorala E. decubit lateral 12. (G2613051) Icterul n pancreatita acuta: A. Este frecvent B. nsoteste durerea ntotdeauna C. Este nsotit de hemoragie digestiva superioara D. Nu este frecvent E. Dispare naintea aparitiei durerii 13. (G1613110) Care dintre urmatoarele semne indica prezenta unei pancreatite necrotice severe: A. semnul Homans B. semnulStrauss C. semnul Cullen D. semnul Courvoisier
E. semnul Turner 14. (G1613111) Complicatiile pseudochistului pancreatic sunt: A. abcesul B. infarctul intestinal C. ruptura D. oligurie E. hemoragia 15. (G1613112) Diagnosticul diferential trebuie sa ia in considerare urmatoarele boli: A. rectocolita ulcerohemoragica B. colica renala C. intestinul iritabil D. pneumonia E. infarctul miocardic 16. (G1613113) Dintre criteriile de prognostic Ranson al pancreatitelor acute severe, la internare, fac parte: A. hipoxemia (PO2 < 60mmHg) B. leucocitoza > 16000/ul C. AST serica >250UI/l D. scaderea hematocritului cu peste 10% E. hiperbilirubinemia > 4mg/dl 17. (G1613114) Pancreatita acuta la pacientii cu transplant renal este consecinta urmatorilor factori: A. hipercalcemia B. hipertrigliceridemia C. infectii virale D. medicamente (glucocoticoizi, azatioprina, L-asparaginaza, diuretice) E. obstructia ampulei Vater
18. (G1613115) Pancreatitele acute medicamentoase sunt determinate prin: A. hipertrigliceridemie si hipercalcemie B. reactie de hipersensibilitate C. spasm oddian D. producerea unui metabolit toxic E. reflux duodeno-pancreatic 19. (G1613116) Pancreatitele acute pot fi cauzate de: A. infectii cu mycoplasma B. insuficienta renala C. tratament cu sulfamide D. boala de reflux gastro-esofagian E. infarct miocardic 20. (G1613117) Reprezinta complicatii sistemice ale pancreatitelor acute: A. coagulare intravasculara diseminata B. infarctul intestinal C. icterul obstructiv D. moarte subita E. boala ulceroasa 21. (G1613118) Socul in pancreatita acuta se produce prin: A. contaminare microbiana B. hipovolemia C. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice D. ileusul paralitic difuz E. efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si lipolitice 22. (G2613167) Cauze de pancreatita acuta sunt: A. Traumatisme abdominale
directe B. Obezitate C. Consum de alcool D. Antibiotice de tip cefalosporine E. Oreion 23. (G2613168) Pancreatita acuta care apare la pacienti cu transplant renal are ca si cauze: A. Hipercalcemia B. Medicamente (glucocorticoizi azatioprin) C. Calculi biliari D. Infectii virale E. Traumatisme 24. (G2613169) Afectarea pulmonara n pancreatita acuta consta n: A. Raluri bazale B. Atelectazii C. Astm bronsic D. Revarsate pleurale stngi E. Bronhopneumonii 25. (G2613172) Modificarile paraclinice n pancreatita acuta sunt: A. Leucopenie B. Hiperamilazemie serica C. Lipaza scazuta D. Htc > 50 % n formele severe E. Hiperglicemie 26. (G2613173) Complicatiile unui pseudochist pancreatic sunt: A. Ruptura B. Hemoragia C. Abcesul D. Hipertrigliceridemia E. Hiperglicemia
27. (G2613174) Criteriile Ranson la internare sunt: A. Vrsta < 55 ani B. Leucocite > 16 000/ul C. LDH < 400 U/l D. Hiperglicemie > 200 mg/dl E. AST serica > 250 U/l 28. (G2613040) Principala cauza de un exsudat pleural n SUA este reprezentata de: A. Insuficienta ventriculara stnga B. Pneumonia bacteriana C. Neoplazii D. Infectiile virale E. Traumatisme toracice 29. (G2613041) Unul din elementele de mai jos mai jos nu caracterizeaza exsudatul: A. Proteine lichid pleural/proteine serice ? 0,5 B. LDH lichid pleural/LDH ser ? 0,6 C./ LDH lichid pleural/LDH ser ? 0,6 D. LDH din lichidul pleural ? 2/3 din valoarea maxima din ser E. Apare n contextul unor pneumonii bacteriene 30. (G2613042) Pacientii cu revarsate pleurale aparute n contextul unor pneumonii bacteriene aerogene prezinta cel mai frecvent: A. Scadere ponderala B. Anemie moderata C. Durere toracica D. Leucopenie E. Subfebrilitati
31. (G2613043) Urmatoarele elemente constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub, cu exceptia unei: A. Prezenta puroiului vscos n spatiul pleural B. Frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural C. Glucoza mai mica de 50 mg/dl n lichidul pleural D. Lama de lichid care separa plamnul de peretele toracic mai mica de 10 mm E. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7.00 si mai mic cu 0,15 unitati dect cel arterial 32. (G2613044) Una din urmatoarele neoplazii determina foarte frecvent revarsate pleurale: A. Neoplasmul de colon B. Neoplasmul de col uterin C. Neoplasmul pulmonar D. Neoplasmul gastric E. Neoplasmul pancreatic 33. (G2613045) Aparitia mezotelioamelor maligne este mai strns legata de expunerea la: A. Pudra de talc B. Polen C. Vapori toxici D. Pulberi de siliciu E. Pulberi de azbest 34. (G2613158) n cazul revarsatelor pleurale secundare trombembolismului pulmonar, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Lichidul pleural poate fi exsudat sau transsudat B. Dispneea este cel mai frecvent simptom C. Dispneea apare foarte rar D. Diagnosticul este sugerat de
scintigrafia pulmonara si/sau arteriografia pulmonara E. Tratamentul anticoagulant este total contraindicat 35. (G2613159) Urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru pleurita tuberculoasa: A. Scaderea ponderala B. Lichidul pleural este de tip transsudat C. Lichidul pleural este de tip exsudat D. In lichidul pleural predomina limfocitele mici E. n lichidul pleural se deceleaza un nivel crescut de trigliceride 36. (G2613160) In cazul chilotoraxului, care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Cea mai frecventa cauza este tuberculoza B. nsoteste cteodata tumorile mediastinale C. Toracocenteza arata un lichid serocitrin D. Toracocenteza deceleaza un lichid laptos E. Daca etiologia este un traumatism, indicatia de electie este limfangiografia 37. (G2613161) Cteva din elementele de mai jos sunt specifice pentru hemotorax: A. Hematocritul din lichidul pleural > 50% fata de cel din sngele periferic B. Hematocritul din lichidul pleural < 50% fata de cel din sngele periferic C. Cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele toracice si neoplaziile D. Tratamentul specific este antibioterapia ascociata E. Tratamentul specific este
toracostomia, cu amplasarea unui tub toracic 38. (G2613162) In cazul unui pacient la care nu s-a decelat o patologie pulmonara a parenchimului iar n lichidul pleural s-a pus n evidenta un nivel crescut de amilaze, ne orientam n primul rnd catre: A. Pleurezie lupica B. Pleurezie n cadrul unei pancreatite C. Pleurezie n cadrul unui abces intraabdominal D. Pleurezie n cadrul unei rupturi de esofag E. Pleurezie n cadrul azbestozei 39. (G2613163) Pneumotoraxul spontan primar se caracterizeaza prin: A. Se caracterizeaza printr-un debut brusc B. Recurentele apar foarte rar C. Tratamentul initial este aspiratia simpla D. Tratamentul de electie este implantarea unui sunt pleuroperitoneal E. Pentru prevenirea recurentelor se practica toracotomia cu abraziune pleurala 40. (G2613164) n cazul mezoteliomului forme avansate, tratamentul se rezuma la: A. Chirurgia radicala B. Radioterapia C. Opiacee pentru durerea toracica D. Chimioterapia E. Oxigen pentru dispnee 41. (G2613165) Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic sunt:
A. Fumatul B. Toracocentezle C. BPOC D. Biopsiile transtoracice E. Montarea cateterelor centrale intravenoase 42. (G2613166) Diagnosticul pneumotoraxului n tensiune se pune pe baza: A. Hemitoracele marit B. Evacuarea unui lichid pleural laptos prin toracocenteza C. Evacuarea unei cantitati mari de aer dupa punctie toracica D. mpingerea mediastinului catre partea opusa E. Absenta murmurului vezicular pe partea afectata 43. (G2613170) Cauze infectioase de pancreatita acuta sunt: A. Oreion B. Hepatita virala C. Ectrovirusuri D. Helicobacter Pylori E. Bacilul Koch 44. (G2613171) Medicamente care induc pancreatita acuta sunt: A. Sulfamide B. Furosemidul C. Carbamazepina D. Dideoxiinozina E. Ceftriaxon 45. (G2613175) Criteriile Ranson n primele 48 ore sunt: A. Vrsta > 55 ani B. Leucocitoza > 16 000/ul C. Sechestrare lichidiana > 4 000 ml
D. Hipoalbuminemie < 3,29 d/dl E. AST serica > 250 u/l
Tema nr. 14 Diabetul zaharat
B. Stimuleaza eliberarea glucagonului C. Activeaza glicogenoliza D. Scade capacitatea de a raspunde la incarcare exogena de glucoza E. Toate raspunsurile de sus sunt corecte 5. (G1614021) Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin: A. Proteinurie 300-500mg/zi B. Proteinurie 30-300mg/24 ore C. Proteinurie sub 1,2g/24 ore D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urina E. Proteinurie intre 1-5g/ 24ore 6. (G1614022) Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme B. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere D. Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie E. Este mai frecvent la varsta mai inaintata 7. (G2614042) Efectele epinefrinei care intervin n reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt: A. Blocheaza secretia de insulina B. Stimuleaza eliberarea glucagonului C. Activeaza glicogenoliza D. Scade capacitatea de a raspunde la ncarcare exogena de glucoza E. Toate raspunsurile de sus sunt corecte
1. (G1614017) Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele: A. Varsta instalarii peste 40 de ani B. Raspunde la terapia sulfonilureica C. Pacienti supraponderali, obezi D. Complicatia acuta: cetoacidoza E. Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina 2. (G1614018) Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu exceptia: A. Pancreatita cronica la alcoolici B. Sindromul Cushing C. Hipertiroidismul D. Acromegalia E. e.Medicamente 3. (G1614019) Cetoacidoza diabetica se poate complica cu: A. Dilatatie gastrica acuta B. Tromboza vasculara C. Sindrom de detresa respiratorie D. Gastrita eroziva E. Toate cele enumerate mai sus 4. (G1614020) Efectele epinefrinei care intervin in reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt: A. Blocheaza secretia de insulina
8. (G2614043) Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu exceptia: A. Hipertiroidismul B. Pancreatita cronica la alcoolici C. Sindromul Cushing D. Acromegalia E. Medicamente 9. (G2614044) Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele: A. Vrsta instalarii peste 50 de ani B. Raspunde la terapia sulfonilureica C. Pacienti supraponderali, obezi D. Complicatia acuta: cetoacidoza E. Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina 10. (G2614045) Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme B. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere D. Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie E. Este mai frecvent la vrsta mai naintata 11. (G2614046) Cetoacidoza diabetica se poate complica cu: A. Tromboza vasculara B. Dilatatie gastrica acuta C. Sindrom de detresa respiratorie D. Gastrita eroziva E. Toate cele enumerate mai sus
12. (G2614049) Tratamentul comei diabetice hiperosmolare noncetoacidotice consta din: A. diuretice de ansa B. fluide intravenos C. cardiotonice D. glucagon i.v. E. bicarbonat i.v 13. (G2614050) n tratamentul cetoacidozei diabetice sunt indicate urmatoarele: A. medicamente din grupa glinidelor B. beta-blocanti C. corticosteroizi D. insulina (25-50 unitati i.v.) E. Meguan 14. (G2614051) Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele: A. Vrsta instalarii peste 50 de ani B. Raspunde la terapia sulfonilureica C. Pacienti supraponderali, obezi D. Complicatia acuta: cetoacidoza E. Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina 15. (G1614095) Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt: A. Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala) B. Hiperglicemie extrema C. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei D. Cresterea osmolaritatii sangvine
E. Scaderea vascozitatii plasmatice 16. (G1614096) Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate in caz de boala renala semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat): A. Tolbutamid B. Glipizid C. Gliburid D. Clorpropamid E. Tolazamid 17. (G1614097) Cetoacidoza diabetica: A. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina B. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale C. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei D. Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic E. Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon 18. (G1614098) Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia: A. Greturi, varsaturi, anorexie B. Durere abdominala C. Respiratie Kussmaul D. Semne de supraincarcare volemica E. Oligurie 19. (G1614099) Coma diabetica hiperosmolara noncetozica: A. Este o complicatie a diabetului insulino-dependent B. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus
de lichide C. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici D. Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice E. Apare la tineri 20. (G1614100) Derivatele de sulfoniluree: A. Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula beta B. Cresc numarul de receptori insulinici C. cScad transportul insulino-mediat al glucozei D. Cresc eliberarea de insulina E. Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a celulei beta 21. (G1614101) Metforminul: A. Este derivat de acarboza B. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizic C. Nu poate fi prescris ca monoterapie D. Poate determina acidoza lactica E. Nu trebuie administrat in caz de boala renala 22. (G1614102) Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin: A. Disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitire B. Ulcer duodenal cronic C. Evacuare gastrica intarziata D. Diaree, constipatie E. Sindrom Mallory-Weiss
23. (G2614150) Derivatele de sulfoniluree: A. Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a celulei beta B. Cresc numarul de receptori insulinici C. Scad transportul insulino-mediat al glucozei D. Cresc eliberarea de insulina E. Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula beta 24. (G2614151) Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate n caz de boala renala semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat): A. Tolbutamid B. Glipizid C. Gliburid D. Clorpropamid E. Tolazamid 25. (G2614152) Metforminul: A. Face parte din grupa glinidelor B. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizic C. Nu poate fi prescris ca monoterapie D. Poate determina acidoza lactica E. Nu trebuie administrat n caz de boala renala 26. (G2614153) Cetoacidoza diabetica: A. Este cauzata de ntreruperea aportului de insulina B. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei C. Se dezvolta datorita blocarii
procesului cetogenetic D. Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon E. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale 27. (G2614154) Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia: A. Semne de suprancarcare volemica B. Greturi, varsaturi, anorexie C. Durere abdominala D. Respiratie Kussmaul E. Oligurie 28. (G2614155) Tratamentul cetoacidozei diabetice consta n: A. Insulinoterapie 25-50 unitati i.v. B. Fluide intravenos (solutii saline si Ringer lactat) C. Suplimentarea sodiului D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (n special daca este prezenta hipotensiunea arteriala) E. Glucagon i.m. 29. (G2614156) Coma diabetica hiperosmolara noncetozica: A. Este o complicatie a diabetului insulino-independent B. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide C. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici D. Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice E. Apare la tineri
30. (G2614157) Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt: A. Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala) B. Hipoglicemie C. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei D. Cresterea osmolaritatii sangvine E. Scaderea vscozitatii plasmatice 31. (G2614158) Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin: A. Disfunctie esofagiana cu dificultate la nghitire B. Ulcer duodenal cronic C. Evacuare gastrica ntrziata D. Diaree, constipatie E. Sindrom Mallory-Weiss 32. (G2614159) Cauze de diabet zaharat secundar pot fi urmatoarele afectiuni: A. corticosteroizi B. sindromul Conn C. hipotiroidismul D. acromegalia E. hepatita cronica 33. (G2614160) Caracteristicile diabetului zaharat tip 2 (insulinoindependent) sunt urmatoarele, CU EXCEPIA: A. apare la tineri, normo- sau subponderali B. raspunde la terapia sulfonilureica C. apare la pacienti supraponderali, obezi D. raspunde numai la tratament
combinat (insulina+biguanide) E. complicatiile vasculare sunt rare 34. (G2614162) Referitor la tolbutamid sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. face parte din grupa biguanidelor B. este metabolizat si inactivat exclusiv de ficat C. actioneaza prin inhibarea alfa-1 glicozidazei D. este medicamentul de prima alegere n diabetul zaharat tip 1 E. creste eliberarea de insulina la nivel pancreatic 35. (G2614163) Coma diabetica cetoacidotica se caracterizeaza prin urmatoarele: A. este o complicatie frecventa a diabetului tip 1 (insulinodependent) B. se poate complica cu sindrom de detresa respiratorie C. este cauzata de supradozaj de insulina D. se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic E. se asociaza cu valori pH de peste 7,4 36. (G2614164) Derivatele de sulfoniluree: A. nu pot fi prescrise n monoterapie B. produc hipoglicemie C. scad numarul de receptori insulinici D. sunt de prima alegere la pacientii obezi E. cresc eliberarea de insulina 37. (G2614165) Coma hiperosmolara noncetoacidotica: A. este cauzata de cresterea aportului de insulina B. apare mai frecvent la persoane n
vrsta, cu un grad avansat de ateroscleroza cerebrala C. se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic D. se asociaza cu cresterea azotului ureic sanguin si a creatininei E. se poate asocia cu semne neurologice (ex. hemiplegie tranzitorie) 38. (G2614166) Tratamentul cetoacidozei diabetice consta n:: A. Insulinoterapie 25-50 unitati i.v. B. Fluide intravenos (solutii saline si Ringer lactat) C. Suplimentarea sodiului D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (n special daca este prezenta hipotensiunea arteriala) E. Glucagon i.m. 39. (G2614036) Ventilatia mecanic prelungit n cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut predispune la: A. pneumotorax B. pneumoconioza C. pneumonie nozocomiala D. pleurezie tip exudativ E. piotorace 40. (G2614037) Glucocorticoizii s-au dovedit eficienti n tratamentul SDRA n cazul: A. pneumonie pneumococice B. pneumoniei cu Pneumocystis carinii C. septicemie cu Gram negativi D. infectiei cu virusul sincitial respirator E. infectiei cu virusuri gripale 41. (G2614038) Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:
A. 1 secunda B. 2 secunde C. 3 secunde D. 5 secunde E. 10 secunde 42. (G2614039) In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc: A. traheostomie B. analeptice respiratorii C. alcool D. sedative E. evitarea decubitului dorsal 43. (G2614040) Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie n suspiciunea de apnee de somn obstructiva: A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,el ectromiograma) B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze C. variabile ventilatorii D. saturatia arteriala n O2 E. frecventa cardiaca 44. (G2614041) Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale: A. hipochinezia muschilor respiratori B. interventiile chirurgicale la nivelul toracelui C. nceputul somnului D. afectare SNC E. hipocapnia indusa de hiperventilatie 45. (G2614047) Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin: A. Proteinurie 500-1000mg/zi B. Proteinurie 30-300mg/24 ore
C. Proteinurie sub 1,5g/24 ore D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 mililitru de urina E. Proteinurie ntre 1-5g/ 24ore 46. (G2614048) Biguanidele A. se pot administra si la pacienti cu afectare renala severa B. actioneaza prin stimularea eliberarii de insulina din celulele beta pancreatice C. pot determina acidoza lactica D. sunt medicamente de prima alegere n tratamentul comei hiperosmolare noncetoacidotice E. cresc numarul de receptori insulinici 47. (G1614103) Tratamentul cetoacidozei diabetice consta in: A. aInsulinoterapie 25-50 unitati i.v. B. Fluide intravenos (solutii saline si Ringer lactat) C. Suplimentarea potasiului D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (in special daca este prezenta hipotensiunea arteriala) E. Glucagon i.m. 48. (G2614141) Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor respiratorii si al plamanilor fac parte: A. disfunctia corpului carotidian B. poliomielita bulbara C. miastenia gravis D. stenoza laringiana E. fibroza chistica pulmonara 49. (G2614142) Hipoventilatia alveolara este caracterizata prin: A. cresterea PaO2 B. cresterea PACO2
C. scaderea HCO3D. cresterea ClE. cresterea PaCO2 50. (G2614143) Tratamentul hipoventilatiei cronice poate cuprinde: A. oxigenoterapie B. fenobarbiturice C. benzodiazepinice D. miorelaxante E. ventilatie asistata mecanic 51. (G2614144) Hipoventilatia alveolara primara este caracterizata prin: A. hipercapnie cronica B. hipoxemie C. absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidente D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere E. beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului 52. (G2614145) Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara cronica fac parte: A. alcaloza metabolica B. traumatism cervical inalt C. poliomielita D. boala neuronului motor E. obezitate 53. (G2614146) Hiperventilatia alveolara se caracterizeaza prin: A. PaCO2<37-43 mmHg B. PaO2 crescuta C. hipoxemia creste ventilatia prin stimularea chemoreceptorilor periferici D. creste ventilatia prin stimularea
receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratorii E. acidoza metabolica creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie 54. (G2614147) Hiperventilatia poate sa apara n urmatoarele circumstante: A. miastenia gravis B. sarcina C. criza hipertensiva D. insuficienta cardiaca congestiva E. acidoza(diabetica,renala,lactica) 55. (G2614148) Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta: A. aspiratie B. infectii difuze, septicemii C. risc de nec D. inhalare de toxine E. insuficienta cardiaca congestiva 56. (G2614149) Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de: A. bradicardie B. bradipnee C. dispnee D. cianoza E. aluri fine n inspir 57. (G2614161) Complicatiile cetoacidozei diabetice pot fi urmatoarele, CU EXCEPIA: A. sindrom hemoragipar B. gastrita eroziva C. sindrom de detresa respiratorie D. infarct miocardic acut E. astm bronsic
58. (G2614167) Complicatiile cetoacidozei diabetice pot fi urmatoarele, CU EXCEPIA: A. sindrom hemoragipar B. gastrita eroziva C. sindrom de detresa respiratorie D. infarct miocardic acut E. astma bronsic
Tema nr. 15 Ulcerul gastric si duodenal
80% din ulcerele gastrice D. Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea E. Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii interne a ulcerului 4. (G1615028) Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa: A. durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsura B. la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului C. durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masa D. episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de cateva zile pana la saptamani sau luni E. durerea se amelioreaza de regula la cateva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacide 5. (G1615029) Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile la varsta fertila: A. metronidazol B. lansoprazol C. misoprostol D. sucralfat E. cimetidina 6. (G2615056) Concentratia estimativa a HCl secretat de celulele parietale este de aproximativ: A. 100mM B. 160mM C. 180mM
1. (G1615024) Endoscopia are valoare diagnostica in ulcerul duodenal, cu exceptia; A. in detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginii radiologice diagnostice B. La pacientii cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulcerului C. in identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologic D. in identificarea (sau excluderea) ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active E. Este necesara pentru diagnosticul ulcerului duodenal atunci cand acesta a fost diagnosticat pe baza examenului radiologic baritat 2. (G1615026) Secretia gastrica de bicarbonat este: A. inhibata de calciu B. inhibata de agentii colinergici C. inhibata de AINS, cum este aspirina D. stimulata de agentii alfa-adrenergici E. stimulata de etanol 3. (G1615027) Urmatoarea afirmatie este falsa: A. ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastric B. ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului C. AINS sunt responsabile pentru 75-
D. 200mM E. 250mM 7. (G2615057) Cel mai puternic stimulant cunoscut al secretiei acide gastrice este: A. Acetilcolina B. Histamina C. Gastrina D. Colecistokinina E. Somatostatina 8. (G2615058) Faza cefalica a secretiei gastrice e determinata de urmatoarele cu exceptia: A. Vederea alimentelor B. Gustul alimentelor C. Mirosul alimentelor D. Distensia mecanica a stomacului E. Anticiparea ingestiei unui aliment 9. (G2615059) Secretia gastrica de bicarbonat este inhibata de urmatoarele, cu exceptia: A. AINS B. Acetazolamida C. Calciu D. Agenti alfa adrenergici E. Etanol 10. (G2615060) Urmatoarele stimuleaza secretia de bicarbonat: A. AINS B. Acetazolamida C. Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclic D. Etanol E. Agenti alfa adrenergici 11. (G2615061) Cel mai precis mijloc de diagnostic al Ulcerului duodenal este:
A. Examenul radiologic baritat B. Testul HP C. Examenul endoscopic al tractului digestiv superior D. RMN E. Ecografia abdominala 12. (G1615121) Noua tripla terapie pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente: A. omeprazol B. subsalicilat de bismut C. metronidazol D. tetraciclina E. claritromicina 13. (G1615122) Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false: A. doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietii B. H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitiv C. H.pylori invadeaza mucoasa gastrica D. H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice. E. Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei in amoniac si dioxid de carbon. 14. (G1615125) Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu: A. boala pulmonara cronica obstructiva B. ciroza alcoolica C. insuficienta cardiaca D. transplant renal E. hipoparatiroidism
15. (G1615127) Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni care au ca rezultat cresterea apararii mucoasei: A. stimuleaza secretia de mucus gastric B. stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonat C. scad fluxul sanguin gastric D. mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+ E. inhiba regenerarea celulelor mucoasei 16. (G1615128) Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. incidenta maxima este plasata in cel de-al saselea deceniu B. ceva mai mult de din ulcerele gastrice apar la femei C. durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent D. perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragia gastrica E. ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata insotite de gastrita antrala. 17. (G1615129) Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate: A. sunt de regula mai mari de 1 cm in diametru B. peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului C. la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 3555% D. 10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer intr-un moment al vietii. E. evolutia naturala a ulcerului netratat consta in vindecare spontana si recurenta
18. (G2615181) Secretia gastrica acida este stimulata de: A. Gastrina B. Somatostatina C. Histamina D. Acetilcolina E. Prostaglandinele 19. (G2615182) Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt: A. acidul clorhidric B. Pepsina C. Mucusul D. Bicarbonatul E. Prostaglandinele 20. (G2615183) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate: A. ntre 75-85% dintre pacientii cu UD au infectia cu H.pylori B. Nivelul de anticorpi tip IgG mpotriva H.pylori se coreleaza direct cu riscul de UD C. Doar 15-20% dintre persoaele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer n timpul vietii D. n ultimii 40 de ani frecventa UD a cres cut n Statele Unit E. evolutia naturala a ulcerului netratat consta n vindecare spontana si recurenta 21. (G2615184) Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt adevarate: A. H.pylori produce proteaze si fosfolipaze B. H.pylori este un bacil spiralat Gram negativ C. H.pylori invadeaza mucoasa gastrica D. H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastric
E. n tarile n cus de dezvoltare infectia cu H.pylori este rara 22. (G2615186) Urmatoarele afirmatii despre ulcerul recurent sunt adevarate: A. apare la 5% din pacientii operati pentru ulcer peptic B. Riscul unui ulcer recurent este de 310% n cazul ulcerelor duodenale C. Varsaturile sunt cel mai frecvent simptom D. Examenul baritat este cel mai important pentru diagnostic E. Durerea abdominala constituie cel mai frecvent simptom 23. (G2615187) Complicatiile tratamentului chirurgical n UG si UD sunt: A. Gastropatia de reflux biliar B. Constipatia postvagotomie C. Sindromul dumping tardiv D. Sindromul dumping precoce E. Pancreatita acuta 24. (G2615188) Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul chirurgical al UD sunt false: A. Procedeul Billrot II presupune anastomoza stomacului restant la duodenul proximal B. Prin vagotomia selectiva sunt sectionate numai ramurile vagale care inerveaza stomacul C. Vagotomia proximala gastrica cruta ramurile vagale care inerveaza antrul. D. Vagotomia cu antrectomie constituie un procedeu cu o rata ridicata de recurenta E. Complicatiile imediat ct si tardive sunt mai rare dupa vagotomia proximala gastrica dect dupa vagotomia tronculara
25. (G2615189) Noua tripla terapie pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente: A. omeprazol B. amoxicilina C. ranitidina D. carbenoxolona E. claritromicina 26. (G1615025) Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata: A. mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia unui ulcer duodenal B. hemoragia apare in 55 % din cazuri C. perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastrica D. ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecvent E. atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi 27. (G2615050) Verapamilul NU trebuie asociat n mod obisnuit cu: A. Nitrati B. Betablocante C. Diuretice D. Inhibitori ECA E. Antiagregante 28. (G2615051) Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine n special la: A. Betablocante B. Calciublocante C. Inhibitori ECA D. Diuretice E. Anticoagulante
29. (G2615052) Care din urmatorii antagonisti de Ca NU apartin generatiei II: A. Nicardipina B. Amlodipina C. Nifedipina D. Felodipina E. Isradipina 30. (G2615053) Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt false: A. Scad necesarul de oxigen al miocardului B. Scad frecventa cardiaca C. Scad contractilitatea miocardica D. Au efect vasodilatator periferic E. Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardie 31. (G2615054) Principalele efecte adverse ale nifedipinei NU include: A. ntrzierea conducerii AV B. Hipotensiune C. Congestia fetei D. Edeme E. Agravarea anginei 32. (G2615055) Doza uzuala a ntroglicerinei administrata sublingual n angina pectorala este: A. 80 - 120 mg B. 0,3 - 0,6 mg C. 0,4 - 1, 2 mg D. 20 - 30 mg E. 60 - 240 mg 33. (G1615123) Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma:
A. H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastrica B. H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilina C. Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100% D. Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 % E. Anticorpii (Ig G si Ig A) impotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pylori 34. (G1615124) Dozele utilizate in tripla terapie sunt: A. subsalicilat de bismut 1 tableta de 3 ori pe zi B. subsalicilat de bismut 2 tablete de 4 ori pe zi C. amoxicilina 500mg de 2 ori pe zi D. tetracilina 500 mg de 3 ori pe zi E. metronidazol 250mg de 3 ori pe zi 35. (G1615126) Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare: A. cimetidina creste nivelul transaminazelor serice B. diaree in cazul utilizarii sucralfatului C. omeprazolul creste metabolismul hepatic al medicamentelor D. ranitidina produce cel mai adesea perturbarea gustului E. antiacidele pot produce diaree sau constipatie 36. (G2615172) Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt: A. Starea functionala a ventriculului stng B. Starea functionala a ventriculului
drept C. Localizarea stenozarii arterelor coronare D. Severitatea sau evolutia ischemiei miocardice E. Raspunsul la tratamentul medicamentos 37. (G2615173) Urmatoarele semne aparute n timpul testarii neinvazive indica un risc mare de evenimente coronariene: A. Subdenivelarea ST pentru mai mult de 15 minute dupa ncetarea efortului B. Cresterea presiunii sistolice cu peste 10 mmHg n timpul efortului C. Dezvoltarea unei tahiaritmii ventriculare n timpul efortului D. Subdenivelarea segmentului ST >= 0,2 mV n orice stadiu E. Scaderea fractiei de ejectie a VS n timpul efortului pe ventriculografia radioizotopica 38. (G2615174) Care sunt cele mai importante semne de disfunctie VS la cateterismul cardiac: A. Cresterea presiunii telediastolice a VS B. Cresterea volumului ventricular C. Scaderea volumului ventricular D. Fractie de ejectie VS scazuta E. Scaderea presiunii telediastolice a VS 39. (G2615175) Care sunt cele mai obisnuite reactii adverse ale nitroglicerinei: A. Vertijul B. Cefaleea C. Lipotimia D. Senzatia de pulsatie n cap E. Parestezii
40. (G2615176) Arteriografia coronariana este indicata la: A. Pacienti cu AP cronica stabila sau instabila cu simptomatologie severa n ciuda tratamentului medical B. Pacienti cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnostic C. n toate cazurile de hipercolesterolemie D. Pacientii care au fost internati repetat pentru suspiciune de IMA dar la care acest diagnostic nu a fost stabilit E. Pacientii cu stenoza aortica sau CMH si angina 41. (G2615177) Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu: A. Angina si istoric de astm B. Combinatie ntre angina pectorala si insuficienta cardiaca C. Sindromul sinusului bolnav D. Angina Prinzmetal E. Reactii alergice cunoscute la calciublocante 42. (G2615178) Candidatul ideal pentru bypass aortocoronarian: A. Barbat, peste 75 ani, care nu are alte boli asociate B. Barbat, sub 75 ani, care nu are alte boli asociate C. Simptome invalidante necontrolate corespunzator de tratamentul medical D. Intoleranta la tratamentul medical E. Disfunctia ventriculara cu fractie de ejectie sub 40% 43. (G2615179) Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA: A. Stenoza trunchiului arterei coronare stngi
B. Vrsta naintata C. Stenoze excentrice si neregulate D. Placile calcificate E. Stenoza cu trombus 44. (G2615180) Care din urmatoarele grupe de pacienti pot fi considerate a avea angina pectorala instabila: A. Angina cu debut recent sub 2 luni B. Angina de effort C. Angina agravata D. Angina de repaus E. Angina nocturna 45. (G2615185) Carbenoxolona are urmatoarele efecte: A. reduce secretia acida gastrica B. creste durata de viata a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice C. creste vscozitatea mucusului gastric D. scade secretia de mucus gastric E. este un produs de hidroliza a acidului glicirizinic
Tema nr. 16 Litiaza biliara
D. Glucidelor E. Potasiului 5. (G1616033) Pacientii cu litiaza biliara prezinta si litiaza caii biliare principale in: A. 20-30 % B. 12- 25 % C. 5-10 % D. 15-20 % E. 10-15 % 6. (G1616034) Pentru prevenirea formarii calculilor biliari doza de acid ursodezoxicolic este: A. 100 mg/zi B. 1000 mg/zi C. 600 mg/zi D. 800 mg/zi E. 250 mg/zi 7. (G2616053) Secretia bazala zilnica de bila este de: A. 500-600 ml B. 400-500 ml C. 300-400 ml D. 600-800 ml E. 100 ml 8. (G2616054) Acizii biliari secundari sunt formati n: A. ficat B. pancreas C. intestin subtire D. colon E. vezica biliara 9. (G2616055) n bila normal, raportul dintre conjugati cu glicina fata de cei cu taurina este n jur de: A. 2:1
1. (G1616029) Calculii biliari colesterolici si micsti reprezinta: A. 70% din totalul calculilor B. 50% din totalul calculilor C. 95% din totalul calculilor D. 80% din totalul calculilor E. 20% din totalul calculilor. 2. (G1616030) Calculii pigmentari reprezinta: A. 70% din totalul calculilor B. 50% din totalul calculilor C. 95% din totalul calculilor D. 80% din totalul calculilor E. 20% din totalul calculilor. 3. (G1616031) La pacientii cu colangita acuta, bacteriile sunt prezente in bilicultura in: A. 25 % B. 10 % C. 75 % D. 50 % E. 100 % 4. (G1616032) Obstructia biliara prelungita din ciroza hepatica secundara poate fi asociata cu deficiente clinice manifeste ale: A. Vitaminelor A, D si K B. Vitaminelor B si C C. Proteinelor
B. 3:1 C. 1:2 D. 4:1 E. 5:1 10. (G2616056) Capacitatea normala a veziculei biliare este de: A. 10-20 ml B. 20-30 ml C. 30-75 ml D. 75-100 ml E. 120 ml 11. (G2616057) Mecanismele incriminate n formarea bilei litogene sunt urmatoarele, cu exceptia: A. dieta hipocalorica B. obezitatea C. consumul de medicamente (clofibrat) D. cresterea secretiei biliare de saruri biliare si fosfolipide E. activitatea crescuta a HMG-CoA 12. (G2616058) Radiografia abdominala simpla ofera date patognomonice pentru urmatoarele afectiuni, cu exceptia: A. calculi colesterolici B. calculi biliari calcificati C. vezicula biliara de portelan D. colecistita emfizematoasa E. ileus biliar 13. (G1616101) Autopsiile seriate efectuate in Statele Unite arata ca: A. 20% din femei prezinta litiaza biliara B. 30% din femei prezinta litiaza biliara C. 8% din barbati prezinta liatiaza biliara D. 25% din femei prezinta litiaza biliara E. 10% din barbati prezinta litiaza biliara
14. (G1616102) Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de: A. Colesterol B. Saruri biliare C. Fosfolipide D. Lipoproteine E. Mucina 15. (G1616103) Colecistectomia laparoscopica: A. Este un procedeu cu abord minimal B. Necesita perioada scurta de spitalizare C. Rata mortalitatii este mai mica fata de colecistectomia clasica D. Pretul interventiei este mai mare fata de colecistectomia clasica E. Pretul interventiei este mai mic fata de colecistectomia clasica 16. (G1616104) Factorii antinucleere a cristalelor de colesterol sunt: A. Apoloporpoteina AI B. Apolipoproteina AII C. Lizin fosfatidilcolina D. Glicoproteinele non-mucinice E. Lipoproteina X 17. (G1616105) Factorii predispozanti pentru formarea calculilor colesterolici si micsti sunt: A. Ciroza alcoolica B. Obezitatea C. Afectiunile ileale D. Sarcina E. Hormonii sexuali feminini 18. (G1616106) Factorii pronucleere a cristalelor de colesterol sunt: A. Apoloporpoteina AI
B. Apolipoproteina AII C. Lizin fosfatidilcolina D. Glicoproteinele non-mucinice E. Lipoproteina X 19. (G1616107) in cazul litiazei caii biliare principale sunt corecte urmatoarele afirmatii:: A. Bilirubinemia depaseste 5mg/dl B. Bilirubinemia depaseste 3mg/dl C. Bilirubinemia depaseste 2,5mg/dl D. Fosfataza alcalina are valoare normala E. Fosfataza alcalina este crescuta 20. (G1616108) Limitele diagnostice in ecografia veziculei biliare sunt: A. Prezenta gazelor intestinale B. Obezitate masiva C. Astenia masiva D. Ascita E. Investigatie recenta cu bariu 21. (G1616109) Pentru calculii pigmentari sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Sunt mai frecvente la mexicaniamericani B. Sunt mai frecvente la asiatici C. Este asociat frecvent cu infectia cailor biliare D. Apare in afectiuni hemolitice E. Este frecventa in hepatite cronice 22. (G2616140) Acizii biliari secundari sunt urmatorii: A. acidul chenodezoxicolic B. acidul dezoxicolic C. acidul colic D. acidul litocolic
E. acidul linoleic 23. (G2616141) Constituentii principali ai bilei sunt: A. apa B. acizii biliari C. lecitina D. colesterol esterificat E. acizi grasi liberi 24. (G2616142) Motilitatea veziculei biliare este diminuata n: A. interventii chirurgicale B. arsuri C. stress D. administrare de antidiabetice orale E. sarcina 25. (G2616143) Factori predispozanti pentru formarea calculilor colesterolotici si micsti sunt: A. obezitate B. hemoliza cronica C. vrsta naintata D. post E. ciroza alcoolica 26. (G2616144) Factori predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari sunt: A. factori demografici (Europa de Nord) B. obezitate C. ciroza alcoolica D. scaderea ponderala E. hemoliza cronica
27. (G2616145) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la sedimentul biliar sunt adevarate? A. este mai hiperecogen B. este mai hipoecogen C. variaza n functie de pozitie D. produce umbra acustica E. nu produce umbra acustica 28. (G2616146) Lipsa vizualizarii colecistului la scintigrafia radioizotopica, cu vizualizarea arborelui biliar poate nsemna: A. obstructia canalului cistic B. colecistita acuta C. colecistita cronica D. lipsa chirurgicala a colecistului E. obstructia canalului coledoc 29. (G2616147) Colecistochinina produce: A. o contractie puternica a veziculei biliare B. diminuarea rezistentei sficnterului Oddi C. scaderea motilitatii veziculei biliare D. cresterea rezistentei sfincterului Oddi E. scaderea deversarii constituentilor biliari n duoden 30. (G2616148) Factori pronucleanti n litogeneza biliara sunt: A. glicoproteine nonmucinice B. glicoproteine mucinice C. apolipoproteinele AI D. apolipoproteinele AII E. lizinfosfatidilcolina 31. (G2616047) Activarea plachetara etapa a trombozei din patogeneza
IMA este stimulata de urmatorii agonisti, cu exceptia: A. Epinefrina B. Serotonina C. Colagen D. Bradikinina E. ADP 32. (G2616048) Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza n urmatoarele zone, cu exceptia: A. Epigastru B. Brate bilateral C. Umarul stng D. Mandibula E. Inferior de ombilic 33. (G2616049) Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu: A. IMA anterior B. Bolnavi tineri C. Diabet zaharat D. IMA lateral E. IMA de VD 34. (G2616050) La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica constnd din bradicarie si ? sau hipotensiune atriala are o incidenta de pna la 50% la bolnavii cu: A. IMA anterior B. IMA inferior C. Clasa hemodinamica II D. IMA asociat cu TV E. IMA antero - septal 35. (G2616051) IMA care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, pot fi considerate ca:
A. Infarct cu unda Q B. Infarct trans mural C. Infarct non trans mural D. Infarct non Q E. nici una de mai sus 36. (G2616052) Tratamentul antitrombotic anticoagulant cu heparina n IMA este controlat si ajustat n functie de: A. Timpul de protrombina B. Timpul partial de tromboplastina activat C. Indice de protrombina D. Timp Quick E. Timp de sngerare 37. (G2616131) Semnele stetacustice relevante pentru disfunctia ventriculara stnga n cursul IMA cuprind: A. Zgomotul IV (Z 4) B. Zgomotul III (Z 3) C. Frecatura pericardica D. Dedublarea paradoxala a zgomotului II E. Suflu continuu 38. (G2616132) In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK MB) prezinta urmatoarele caracteristici: A. Specificitate miocardica superioara CK total B. Atinge vrful maxim la aproximativ 20 h dupa debutul anginei coronariene C. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA D. Cardioversia nu determina cresteri ale CK-MB E. Reperfuzia coronariana determina un varf enzimatic precoce la 8-12 h
39. (G2616133) Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI): A. Nu sunt detectabile n sngele indivizilor sanatosi B. Pot aparea cresteri dupa injuria musculaturii scheletice C. Nivelul cTnI ramne crescut 3 - 5 zile dupa IMA D. Nivelul cTnT ramne crescut 10 - 14 zile dupa IMA E. Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debut 40. (G2616134) CM) Mioglobina ca marker al necrozei miocardice: A. Este eliberata n snge la cteva ore de la debutul IMA B. Are specificitate miocardica ridicata C. Este rapid excretata n urina D. Nivelul sanguin ramne la normal n 24 ore de al debutul IM E. Nu are specificitate miocardica 41. (G2616135) Terapia cu nitrati trebuie evitata sau temporizata la bolnavii cu IMA care prezinta: A. Suspiciune de IMA de VD B. TA sistolica < 100 mmHg C. Absenta stazei pulmonare D. Jugulare turgescente E. TA sistolica > 200 mmHg 42. (G2616136) Tratamentul trombofibrinolitic n IMA este recomandat n urmatoarele conditii: A. Simptome clinice tipice de IMA B. Supradenivelarea segmentului ST cu > 1 mm n cel putin 2 derivatii adiacente C. Subdenivelarea segmentului ST cu cu > 1 mm n cel putin 2 derivatii adiacente
D. Unda T negativa E. Numai n primele 4 ore de la debut 43. (G2616137) Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ: A. Accident vascular cerebral hemoragic B. AVC nehemoragic n ultimul an C. Suspiciune de disectie de aorta D. Vrsta avansata E. Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeutic 44. (G2616138) Cateterismul cardiac si angiocoronarografia se impun dupa tromboliza IMA la bolnavii care prezinta: A. Unda Q B. Durere toracica persistenta C. Supradenivelarea segmentului ST > 90mm D. Recurenta supradenivelarii ST E. Unda T negativa, asociata undei Q 45. (G2616139) Procesul de vindecare, cicatrizare si remodelare al IMA poate fi influentat negativ de unele categorii de droguri care trebuie evitate. Acestea includ: A. Betablocantele neselective B. Blocantii receptorilor angiotensinei II C. Glucocorticoizii D. Trimetazidina E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
E. Stenoza vertebrala
Tema nr. 17 Lombalgia
1. (G1617032) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptii B. Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4 C. ROT in sciatalgia L4 sunt normale D. Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc pentru o cauza grava a durerii lombare E. Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungit 2. (G1617034) Durerea in lombosciatica: A. Este agravata de ridicarea de greutati B. Se amelioreaza la mobilizarea coloanei C. Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectati D. Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatie E. Necesita administrarea de analgetice opioide 3. (G1617035) Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: A. Tumora vertebrala B. Fractura de coloana C. Discita D. Durerea iradiata de la structurile vecine
4. (G1617037) Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin: A. Abolirea reflexului achilian B. Hipoestezia plantara si laterala a gambei C. Diminuarea reflexului rotulian D. Iradierea durerii pe partea laterala a gambei E. Imposibilitatea de a sta pe calcii 5. (G1617039) Spasmul musculaturii paravertebrale in LS, determina modificarile de mai jos, cu exceptia: A. Accentuarea lordozei lombare fiziologice B. Scolioza C. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagital D. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontal E. Pozitia antalgica 6. (G1617040) Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii, cu exceptia: A. Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase B. Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa C. Sciatica cu incontinenta sfincteriana D. Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de minim 2 saptamini E. Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator 7. (G1617041) Topografia durerii in HDL1-L2: A. Cuprinde fata posterioara a coapsei
B. Iradiaza pina la glezne C. Intereseaza portiunea superioara, anteromediala a coapsei D. Se asociaza cu abolirea reflexului rotulian E. Durerea este declansata de afectarea radacinii L1 8. (G2617070) Durerea in lombosciatica: A. Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatie B. Se amelioreaza la mobilizarea coloanei C. Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectati D. Este agravata de ridicarea de greutati E. Analgeticele opioide sunt medicamente de prima alegere 9. (G2617071) Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: A. Discita B. Fractura de coloana C. Stenoza vertebrala D. Durerea iradiata de la structurile vecine E. Tumora vertebrala 10. (G2617073) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4 B. Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungit C. Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc pentru o cauza grava a durerii lombare D. Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptii
E. ROT in sciatalgia L4 sunt normale 11. (G2617074) Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin: A. Imposibilitatea de a sta pe calcii B. Hipoestezia plantara si laterala a gambei C. Iradierea durerii pe partea laterala a gambei D. Diminuarea reflexului rotulian E. Abolirea reflexului achilian 12. (G2617075) Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Virsta sub 30 de ani B. Neameliorarea durerii la repausul la pat C. Durata durerii de peste 30 de zile D. VSH accelerat E. Utilizarea de glucocorticoizi 13. (G2617076) Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite urmatoarele miscari, cu exceptia: A. Miscarile de torsiune a colonei B. Flexia fortata a coloanei C. Ridicarea de greutati D. Statul in pat cu genunchii flecati E. Statul prelungit pe scaun 14. (G2617077) Osteomielita vertebrala se caracterizeaza prin: A. Agentul patogen cel mai frecvent implicat este streptococul B. Durerea este exacerbata de miscare si ameliorata de repaus C. Febra este prezenta numai la 25% din cazuri D. Doua treimi din pacienti prezinta leucocitoza
E. Sursa primara de infectie este cel mai adesea tractul digestiv 15. (G2617078) Afectarea pancreatica poate produce: A. Dureri sacrate B. Durere dorsolombara la dreapta coloanei cind este afectat corpul pancreasului C. Durere dorsolombara la dreapta coloanei cind este afectat coada pancreasului D. Durere dorsolombara la stanga coloanei cind este afectat capul pancreasului E. Durere dorsolombara la stanga coloanei cind este afectat corpul pancreasului 16. (G2617079) Arahnoidita adeziva lombara se caracterizeaza prin: A. Lipsa deficitelor motorii si senzitive B. CT este metoda de electie pentru demonstrarea arahnoiditei C. Liza microchirurgicala a aderentelor a dat rezultate foarte bune D. Poate apare dupa mielografie cu substanta de contrast uleioasa E. Toate afirmatiile mai sus mentionate 17. (G2617080) Factorii de risc care pledeaza pentru o cauza grava a durerii dorsolombare sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Varsta peste 50 ani B. Repaus la pat cu ameliorarea durerii C. Durere accentuata in ortostatism, ameliorata in pozitie sezinda D. Slabiciune sau hipoestezie locala in membrele inferioare E. Durata durerii mai mare de o luna
18. (G2617081) Urmatoarele semne clinice sunt markerii unei etiologii posibil grave pentru durerea lombara, cu exceptia: A. Scaderea inexplicabila in greutate B. Sensibilitatea la percutia pe coloanei vertebrale sau in unghiul costovertebral C. Pierderea focala a sensibilitatii la un membru D. Absenta reflexului achilian bilateral la varstnici E. Spasticitatea si reflexele asimetrice la nivelul membrului inferior 19. (G1617129) Afirmatiile de mai jos sunt false, cu exceptia: A. Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extins B. Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoase C. Durerea neoplazica este ameliorata de repaus D. Frecvent este interesat si discul vertebral E. RMN este investigatia radiologica de electie 20. (G1617130) Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate: A. Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este benefica B. AINS sunt medicamente eficiente C. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandate D. Eficienta miorelaxantelor este neclara E. Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenul 21. (G1617132) Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite: A. Ridicarea de greutati
B. Statul prelungit pe scaun C. Flexia fortata a coloanei D. Statul in pat cu genunchii flecati E. Miscarile de torsiune a colonei 22. (G1617134) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii plantare a piciorului B. Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durerea C. Reflexul achilian este abolit in HDL4-L5 D. Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L4-L5, L5-S1 E. Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de disc 23. (G1617135) Care din afirmatiile de mai jos sunt false: A. Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulian B. Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5S1 C. Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturna D. In radiculopatia S1 flexia plantara este dificila E. Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante. 24. (G1617138) Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt: A. Virsta sub 30 se ani B. Neameliorarea durerii la repausul la pat C. Durata durerii mai mare de 20 de zile
D. Durerea accentuata in ortostatism si ameliorata in pozitie sezinda E. Utilizarea de glucocorticoizi 25. (G1617141) Lombalgia din stenoza vertebrala este caracterizata de: A. Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatism B. Sciatalgie este bilaterala C. Pseudoclaudicatie D. Durere ameliorata la mers sau ortostatism E. Se asociaza frecvent cu deficite neurologice severe, incluzind paralizia si incontinenta urinara 26. (G1617143) Semnele clinice asociate cu o etilogie grava a lombalgiilor sunt: A. Febra inexplicabila B. Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloanei C. Contractura paravertebrala cu scolioza D. Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitive E. Prezenta unei formatiuni tumorale abdominal 27. (G2617177) In lombosciatica, spamul musculaturii paravertebrale determina urmatoarele modificari: A. Accentuarea lordozei lombare fiziologice B. Scolioza C. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagital D. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontal E. Pozitia antalgica
28. (G2617178) Lombalgia din stenoza vertebrala se caracterizeaza prin: A. Durere ameliorata la mers sau ortostatism B. Sciatalgie este bilaterala C. Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatism D. Pseudoclaudicatie E. Se asociaza frecvent cu deficite neurologice severe, incluzind paralizia si incontinenta urinara 29. (G2617179) Care din afirmatiile de mai jos sunt false: A. Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulian B. Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5S1 C. Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturna D. In radiculopatia S1 flexia plantara este dificila E. Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante. 30. (G2617180) Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii: A. Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase B. Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa C. Sciatica cu incontinenta sfincteriana D. Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de 2 saptamini E. Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator
31. (G2617181) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii dorsale a piciorului B. Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durerea C. Reflexul achilian este abolit in HDL5-S1 D. Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L3-L4, L5-S1 E. Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de disc 32. (G2617182) Afirmatiile de mai jos, referitoare la neoplaziile/metastazele osoase, sunt adevarate, cu exceptia: A. Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoase B. Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extins C. Durerea neoplazica este ameliorata de repaus D. RMN este investigatia radiologica de electie E. Frecvent este interesat si discul vertebral 33. (G2617183) Semnele clinice asociate cu o etiologie grava a lombalgiilor sunt: A. Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloanei B. Contractura paravertebrala cu scolioza C. Febra inexplicabila D. Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitive E. Prezenta unei formatiuni tumorale abdominal
34. (G2617184) Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate: A. AINS sunt medicamente eficiente B. Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este benefica C. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandate D. Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenul E. Eficienta miorelaxantelor este neclara 35. (G2617186) Herniile de disc mari, centrale determina: A. Simptome unilaterale B. Simptome bilaterale C. Sindrom de coada de cal D. Tulburari sfincteriene E. Semnul ridicarii piciorului intins incrucisat este pozitiv 36. (G2617187) Tumorile maligne care afecteaza frecvent coloana vertebrala sunt: A. Mielomul multiplu B. Limfomul Hodgkin C. Limfomul non-Hodgkin D. Metastazele carcinomatoase (san, plaman, prostata, tiroida, rinichi, tract gastrointestinal) E. Nici una dintre cele enumerate 37. (G2617188) Abcesul epidural se manifesta prin: A. Durere dorsolombara agravata de miscare sau palpare B. Absenta febrei C. Incontinenta sfincteriana D. Paraplegie E. Absenta acuzelor radiculare
38. (G2617189) Fracturile vertebrale prin compresiune au urmatoarele caracteristici: A. Apar la peste 50% din bolnavii cu osteoporoza severa B. Pot avea ca si cauza hiperparatiroidia C. Localizarea inferior de regiunea mediotoracica este semn de malignitate D. Poate determina o durere locala exacerbata de miscare sau durere radiculara toracica sau lombara superioara E. Toate afirmatiile sunt adevarate 39. (G1617028) Afectarea articulara in artrita reumatoida: A. Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicate B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii C. Prezenta ruborului este obligatorie D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare E. Redoarea matinala are o durata de sub o ora. 40. (G1617029) Afectarea viscerala in artrita reumatoida: A. Este intotdeauna manifesta clinic B. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura C. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii E. Interesarea renala este frecventa si precoce 41. (G1617030) Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu exceptia:
A. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline B. Boala este mai frecventa la femei C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala D. Debutul este intre 35-50 ani E. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti 42. (G1617031) Artrita reumatoida se caracterizeaza prin: A. Afectarea asimetrica a articulatiilor periferice B. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura C. Prezenta HLA DR2 si HLA DR4 D. Sinovita inflamatorie persistenta E. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta 43. (G1617033) Debutul artritei reumatoide este: A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri B. Este acut la 40% din bolnavi C. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii D. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta E. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica 44. (G1617036) In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie: A. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil B. Pacientii virstnici cu boala
seronegativa au in general o forma severa de artrita reumatoida C. Factorul reumatoid este prezent la 1020% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea bolii E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice 44. (G1617038) Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropeniei B. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune C. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid D. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu E. Apare tardiv in evolutia bolii 45. (G2617064) Tratamentul de electie la bolnavii cu WPW si FA instabili hemodinamic este: A. Cardioversie electrica B. Dopamina C. Electrostimulare endocavitara D. Verapamil I.V. E. Xilina bolus I.V. 46. (G2617065) Blocul AV de grad II tip Mobitz II consta in: A. Alungirea progresiva a intervaluli P - R B. Blocarea brusca a unor unde P C. Ritm de scapare jonctional D. Absenta intermitenta a undei P
E. P R lung cu QRS larg 47. (G2617066) Frecventa raspunsului ventricular n cursul FA depinde de: A. Frecventa activarilor atriale B. Durata potentialului de actiune atrial C. Perioada refractara functionala a nodului AV D. Durata QRS E. Intervalul Q T 48. (G2617067) aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusa 25 50 W n flutteru atrial prezinta dezavantajul: A. Injurie miocardica B. Cresterea blocajului AV C. Reducerea blocajului AV D. Inducerea FA E. Bloc sino atrial 49. (G2617068) Optiunea terapeutica de electie n cazul Flutterului atrial pe fondul tratamentului digitalic este: A. Cardioversie electrica B. Stimulare electrica atriala C. Isoproterenol D. Xilina bolus I.V. E. Chinidina 50. (G2617069) Tratamentul de electie n oprire tahicardiei paroxistice supra ventriculare prin reintrare nodala AV A. Digoxin I.V. B. Nifedipin sublingual C. Adenozina 6 12 mg bolus I.V. D. Procainamida I.V. E. Sotalol I.V. 51. (G2617072) Topografia durerii in HDL4-5:
A. Cuprinde fata antero-mediala a coapsei B. Iradiaza pe fata anteroexterna a gambei si fata dorsala a labei C. Se asociaza cu abolirea reflexului medioplantar D. Durerea este declansata de afectarea radacinii L4 E. Se asociaza cu abolirea reflexului rotulian 52. (G1617131) Anemia in artrita reumatoida este: A. Normocroma, normocitara B. Se coreleaza cu activitatea bolii C. Raspunde la tratamentul cu fier D. Reflecta o eritropoeza ineficienta E. Macrocitara, megaloblastica 53. (G1617133) Bolnavii cu vasculita reumatoida: A. Au titru mare de factor reumatoid B. Au in general forme blinde de boala C. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare D. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei E. Interesarea renala este frecventa 54. (G1617136) Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt: A. Redoare matinala sub o ora B. Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de mina C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1
55. (G1617137) Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin: A. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere B. Distructia cartilajului C. Dezechilibrul muscular D. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia compensatorie a celei distale 56. (G1617139) In etiologia artriei reumatoide sunt implicate: A. Mycoplasma B. Virusul Epstein Barr C. Infestatiile parazitare D. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ E. Predispozitia genetica 57. (G1617140) Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici: A. Leucocite < 5000/mm3 B. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice C. Viscozitate redusa D. Predomina limfocitele E. Complementul este in titru scazut 58. (G1617142) Nodulii reumatoizi A. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie si seroase B. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid C. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax D. Apar la peste 50% din bolnavi
E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage 59. (G1617144) Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida: A. Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratament B. Induce remisiunea bolii C. Doza este de 7.5-20mg/zi D. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva E. Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepatice 60. (G2617168) Sdr. de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin: A. Interval P R lung B. Unda delta C. QRS larg D. QRS ngust E. Interval P R scurt (< 0,12 sec) 61. (G2617169) La pacientii cu Sdr. WPW si FA drogurile care pot creste frecventa ventriculara si induce Fibrilatia ventriculara sunt: A. Xilina I.V. B. Amiodarona I.V. C. Digoxin I.V. D. Sotalol I.V. E. Verapamil I.V. 62. (G2617170) Criteriile Ecg care sugereaza TV sunt: A. Disociatia AV B. Durata QRS > 0,16 sec. cu aspect de BRS C. Durata QRS < 0,14 sec. cu aspect de BRD D. Concordanta aspectului QRS n toate derivatiile precordiale
E. Deviatie axiala stnga cu aspect de BRD 63. (G2617171) In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe sustinute la bolnavii stabili hemodinamic se poate utiliza: A. Procainamida B. Lidocaina C. Diltiazem D. Digoxin E. Verapamil 64. (G2617172) Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV n caz de BAV gr. III include: A. Atropina B. Isoproterenol C. Teofilin D. Adenozina E. Efedrina 65. (G2617173) Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin: A. Absenta undelor P B. Interval R R neregulat C. Activari atriale de morfologie si amplitudine variabila D. Frecventa atriala ntre 150 300 ? minut E. QRS larg 66. (G2617174) Controlul alurii ventriculare n cursul FA se poate realiza prin: A. Simpatomimetice B. Beta blocante C. Antagonistii canalelor de Ca D. Atropina
E. Digoxin 67. (G2617175) La pacientii cu FA instalata de peste 72 ore tratamentul anticoagulant n vederea cardioversiei se efectueaza: A. Minimum 2 saptamni anterior cardioversiei B. Numai la bolnavii valvulari C. 2 saptamni dupa cardioversie D. La bolnavii cu AS > 45 mm E. n caz de AS locuit 68. (G2617176) Flutterul atrial se caracterizeaza electrocardigrafi prin: A. Frecventa atriala ntre 250 350 / min B. Unde atriale cu aspect de dinti de fierastrau C. Intervale izoelectrice ntre undele de flutter atrial D. Conducere AV cu blocaj 2 / 1 alura ventriculara 150 / min E. Modificarea blocajului AV la manevre vagale 69. (G2617185) Durerea lombara de repaus ridica suspiciunea de: A. Tumora vertebrala subiacenta B. Fractura C. Infectie D. Durerea iradiata de la structurile viscerale E. Toate raspunsurile sunt adevarate
Tema nr. 18 Poliartrita reumatoida
populatia generala D. Debutul este intre 35-50 ani E. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti 4. (G1618038) Artrita reumatoida se caracterizeaza prin: A. Afectarea asimetrica a articulatiilor periferice B. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura C. Prezenta HLA DR2 si HLA DR4 D. Sinovita inflamatorie persistenta E. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta 5. (G1618039) Debutul artritei reumatoide este: A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri B. Este acut la 40% din bolnavi C. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii D. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta E. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica 6. (G1618040) In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie: A. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil B. Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in general o forma severa de artrita reumatoida C. Factorul reumatoid este prezent la 1020% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu
1. (G1618035) Afectarea articulara in artrita reumatoida: A. Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicate B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii C. Prezenta ruborului este obligatorie D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare E. Redoarea matinala are o durata de sub o ora. 2. (G1618036) Afectarea viscerala in artrita reumatoida: A. Este intotdeauna manifesta clinic B. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura C. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii E. Interesarea renala este frecventa si precoce 3. (G1618037) Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu EXCEPTIA: A. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline B. Boala este mai frecventa la femei C. Prevalenta AR este de 0.8% din
actvitatea bolii E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice 7. (G1618041) Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu EXCEPTIA: A. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropeniei B. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune C. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid D. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu E. Apare tardiv in evolutia bolii 8. (G2618061) In etiologia artriei reumatoide sunt implicati urmatorii factori etiologici, cu exceptia: A. Predispozitia genetica B. Infestatiile parazitare C. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ D. Mycoplasma E. Virusul Epstein Barr 9. (G2618062) Referitor la afectarea articulara in artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Articulatiile interfalangiene proximale sunt rareori implicate B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii C. Prezenta ruborului este obligatorie D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare E. Redoarea matinala are o durata de
peste o ora. 10. (G2618063) Debutul artritei reumatoide este: A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri B. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii C. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica D. Este acut la 40% din bolnavi E. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta 11. (G2618064) In artrita reumatoida afectarea extraarticulara: A. Este intotdeauna manifesta clinic B. Interesarea renala este frecventa si precoce C. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii E. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi 12. (G2618066) In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A. La pacientii virstnici, cu factor reumatoid pozitiv evolutia bolii este mai agresiva B. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil C. Factorul reumatoid este prezent la 35% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu activitatea bolii E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice
13. (G2618067) Anemia in artrita reumatoida este: A. Macrocitara, megaloblastica B. Normocroma, normocitara C. Raspunde la tratamentul cu fier D. Reflecta o eritropoeza eficienta E. Nu este semn de activitate a bolii 14. (G2618068) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Celula infiltranta predominanta in sinoviala reumatoida este limfocitul B B. Limfocitele B sunt celulele care secreta factorul reumatoid C. Fibroblastele nu sunt implicate in productia de chemokine si citokine D. Populatia majora a celulelor T in sinoviala reumatoida este compusa din celulele T CD8+, agregate in jurul venulelor postcapilare E. In lichidul sinovial predomina monocitele 15. (G2618069) Deformarile articulare caracteristice artritei reumatoide includ: A. Subluxatia ulnara a carpului cu deviatia radiala a degetelor B. Subluxatii dorsale ale falangelor proximale de la mana C. Subluxatia dorsala a capetelor metatarsienelor cu devierea laterala si subluxatia plantara a degetelor D. Hiperextensia primei articulatii interfalangiene si flexia primei articulatii metacarpofalangiene E. Deformarea in extensie a articulatiei interfalangiene proximale si flexia articulatiei interfalangiene distale realizind degetul in butoniera
16. (G2618070) Urmatoarele efecte adverse ale AINS sunt legate de inhibatia activitatii ciclooxigenazei, cu exceptia: A. Depresia medulara B. Iritatia gastrica C. Azotemia D. Disfunctia plachetara E. Exacerbarea rinitei alergice 17. (G2618071) Care dintre articulatiile mai jos mentionate fac parte din cele 14 zone articulare, a caror afectare (minimum 3 din 14) constitue criteriu de diagnostic in artrita reumatoida: A. Articulatiile interfalangiene distale B. Articulatiile scapulo-humerale C. Coate D. Articulatiile coxofemurale E. Articulatiile temporomandibulare 18. (G2618072) IL-1 si TNF sunt citokine proinflamatoare, responsabile de urmatoarele modificari, cu exceptia: A. Cresterea expresiei moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale B. Productia excesiva de colagenaza si de alte proteaze neutre de catre celulele panusului C. Activarea condrocitelor D. Hiperproductia osoasa reactiva E. Cresterea nivelurilor serice ale reactantilor de faza acuta 19. (G1618113) Anemia in artrita reumatoida este: A. Normocroma, normocitara B. Se coreleaza cu activitatea bolii
C. Raspunde la tratamentul cu fier D. Reflecta o eritropoeza ineficienta E. Macrocitara, megaloblastica 20. (G1618114) Bolnavii cu vasculita reumatoida: A. Au titru mare de factor reumatoid B. Au in general forme blinde de boala C. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare D. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei E. Interesarea renala este frecventa 21. (G1618115) Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt: A. Redoare matinala sub o ora B. Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de mina C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1 22. (G1618116) Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin: A. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere B. Distructia cartilajului C. Dezechilibrul muscular D. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia compensatorie a celei distale 23. (G1618117) In etiologia artriei reumatoide sunt implicate: A. Mycoplasma
B. Virusul Epstein Barr C. Infestatiile parazitare D. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ E. Predispozitia genetica 24. (G1618118) Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici: A. Leucocite < 5000/mm3 B. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice C. Viscozitate redusa D. Predomina limfocitele E. Complementul este in titru scazut 25. (G1618119) Nodulii reumatoizi A. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie si seroase B. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid C. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax D. Apar la peste 50% din bolnavi E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage 26. (G1618120) Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida: A. Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratament B. Induce remisiunea bolii C. Doza este de 7.5-20mg/zi D. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva E. Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepatice
27. (G2618171) Urmatoarele afirmatii referitoare la artrita reumatoida sunt false, cu exceptia: A. Boala este mai frecventa la barbati B. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si de cele care controleaza expresia receptorilor limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala D. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti E. Debutul bolii se situeaza intre 35-50 ani 28. (G2618172) Nodulii reumatoizi A. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid B. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax C. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie dar niciodata in seroase D. Apar la peste 50% din bolnavi E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage 29. (G2618173) Bolnavii cu vasculita reumatoida: A. Au titru crescut al ASLO B. Au in general forme agresive de boala C. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei D. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare E. Interesarea renala este frecventa 30. (G2618174) Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici: A. Viscozitate redusa
B. Leucocite < 5000/mm3 C. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice D. Predomina polimorfonuclearele E. Complementul este in titru crescut 31. (G2618175) Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt: A. Redoare matinala peste o ora B. Modificari radiologice cu eroziuni si hiperproductii osoase pe radiografia posteroanterioara de mina C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1 32. (G2618176) Referitor la artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Afectarea simetrica a articulatiilor periferice B. Sinovita inflamatorie persistenta C. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta D. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura E. Prezenta fenotipului HLA DR4 33. (G2618177) Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin: A. Distructia cartilajului B. Dezechilibrul muscular C. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior D. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia compensatorie a
celei distale 34. (G2618178) Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida: A. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva B. Efectul maxim apare dupa 6 saptamini de tratament C. Induce remisiunea bolii D. Doza este de 7.5-20mg/zi E. Datorita efectului hepatotoxic necesita monitorizarea functiei hepatice 35. (G2618179) Examenul histopatologic al sinovialei reumatoide releva urmatoarele modificari: A. Aplazia celulelor sinoviale B. Tromboze microvasculare si neoangiogeneza C. Edem D. Infiltrat inflamator cu celule polinucleare E. Celule endoteliale modificate, asemanatoare cu cele ale venulelor din organele limfatice 36. (G2618181) Citokinele si monokinele sunt responsabile de urmatoarele caractere ale sinovitei reumatoide: A. De inflamatia tesutului sinovial B. De inflamatia tesutului si lichidului sinovial C. De inflamatia tesutului sinovial nu si de caracterul inflamator al lichidului sinovial D. De aplazia sinovialei reumatoide E. De leziunile cartilajului si osului 37. (G2618183) Selectati factorii care se coreleaza cu dezvoltarea de anomalii articulare si invaliditate in artrita reumatoida:
A. Fenotipul HLA-DR2 si DR-3 B. Debutul la virste tinere C. Stare socio-economica precara D. Prezenta de noduli reumatoizi E. Prezenta unei alte boli asociate 38. (G2618055) Hipertensiune sistolica cu presiune a pulsului marita sunt urmatoarele cu exceptia: A. Coarctatia aortei B. Insuficienta aortica C. Sindrom cardiac hiperkinetic D. Fistula arterio-venoasa E. Canal arterial persistent 40. (G2618056) Modificarile stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt urmatoarele cu exceptia unuia: A. zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot) B. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot) C. zgomot II accentuat la aorta D. zgomot I accentuat la mitrala E. suflu slab de insuficienta aortica 41. (G2618057) Efectele secundare metabolice ale diureticelor tiazidice sunt urmatoarele cu exceptia: A. hipokalemia B. hiperuricemia C. hipercalcemia D. intoleranta la glucide (efect diabetogen) E. hiperlipidemia 42. (G2618058) Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati n tratamentul HTA cu exceptia pacientilor cu: A. stenoza de artera renala bilaterala
B. diabet zaharat C. insuficienta cardiaca D. astm bronsic E. arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare 43. (G2618059) Pentru hipertensiunea maligna sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia: A. edem papilar B. cecitate tranzitorie C. disurie D. paralizii tranzitorii E. insuficienta cardiaca 44. (G2618060) Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmatiile: A. medicamentul de electie este fentolamina (Regitina) B. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenos C. medicamentul de electie este nitroglicerina D. medicamentul de electie este furosemidul E. medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenos 45. (G2618065) Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. Apare tardiv in evolutia bolii B. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si limfopeniei C. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu D. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune E. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid
46. (G2618163) Hipertensiune arteriala secundara de cauza endocrina sunt urmatoarele cu exceptia: A. Policitemia vera B. Acromegalia C. Hipercalcemia D. Sindromul Cushing E. Hiperaldosteronismul primar 47. (G2618164) Care dintre medicamentele sunt preferate n tratamentul hipertensiunii maligne cu insuficienta cardiaca stnga: A. nitroglicerina B. moxonidina C. enalapril (iv) D. propranolol E. furosemid 48. (G2618165) Aspecte sugestive pentru ischemia renala n HTA renovasculara include urmatoarele: A. ntrzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast B. o diferenta ntre dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cm C. contur regulat al siluetei renale D. staza substantei de contrast n vezica urinara E. hiperconcentrarea substantei de contrast n sistemul colector al rinichiului mai mic 49. (G2618166) Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele: A. Clonidina
B. Metoprololul C. Gallopamilul D. Metildopa E. Guanfacina 50. (G2618167) Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta adrenergici: A. se indica n activitate nervoasa simpatica cardiaca crescuta B. nu influenteaza metabolismul glucidic C. poate precipita insuficienta cardiaca congestiva D. se poate administra si n astm bronsic E. inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie 51. (G2618168) Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele: A. forme secundare de HTA B. efecte medicamentoase sinergiste C. doze inadecvate (mici) D. pancreatita cronica E. administrarea paralela a corticosteroizilor 52. (G2618169) Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive: A. metildopa B. hidralazina C. antagonistii canalelor de calciu D. inhibitorii enzimei de conversie E. nitroprusiatul 53. (G2618170) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate n legatura cu antagonistii canalelor de Ca: A. numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexa
B. diltiazemul, verapamilul pot ncetini conducerea atrio-ventriculara C. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen D. au efect inotrop pozitiv E. se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiaca 54. (G2618180) Modificarile histopatologice care diferentiaza artrita reumatoida de artritele periferice din SA sunt: A. Formarea de panus B. Vilozitatile sinoviale exuberante C. Infiltratul limfoid D. Depozitele de fibrina E. Localizarea eroziunilor la nivelul cartilajului articular 55. (G2618182) Factorul reumatoid poate fi prezent in: A. Lupusul eritematos sistemic B. Sindromul Sjogren C. Endocardita bacteriana subacuta D. Dupa vaccinare si transfuzii E. In nici una din situatiile mai sus enumerate
Tema nr. 19 Tromboza venoasa profunda si superficiala
paraneoplazic E. Utilizarea estrogenilor nu constituie un factor de risc 4. (G1619031) Referitor la tromboza venoasa superficiala este adevarat: A. Apare la nivelul venelor comunicante B. Frecvent se complica cu embolie pulmonara C. Este nedureroasa D. Niciodata nu se asocieaza cu catetere sau perfuzii intravenoase E. Examenul clnic pune in evidenta un cordon rosiatic 5. (G1619032) Termenul de phlegmasia alba dolens inseamna: A. Edem important cu cianoza B. Edem important cu paloare C. Gangrena ischemica D. Afectiune dermatologica E. Sunturi arterio-venoase 6. (G2619066) Referitor la phlegmasia cerulea dolens este adevarat: A. Celulita gambei B. Absenta durerii C. Complicatii emboligene D. Asocierea flegmonului E. Nuanta cianotica a membrului in trombozele venoase profunde severe 7. (G2619067) Referitor la tromboza venoasa profunda este adevarat: A. Utilizarea estrogenilor nu constituie un factor de risc B. Semnul Homans pozitiv in sine este suficient pentru confirmarea diagnosticului C. Poate aparea ca sindrom paraneoplazic
1. (G1619028) Referitor la phlegmasia cerulea dolens este adevarat: A. Nuanta cianotica a membrului in trombozele venoase profunde severe B. Absenta durerii C. Complicatii emboligene D. Asocierea flegmonului E. Celulita gambei 2. (G1619029) Referitor la tratamentul trombozelor venoase superficiale este adevarat: A. Se introduce antibioterapia B. Niciodata nu se administreaza anticoagulante i.iv. C. Antiinflamatoarele nesteroidinene pot asigura analgezia D. Se administreaza agenti hemoreologici E. Este indicata terapia antiagreganta plachetara 3. (G1619030) Referitor la tromboza venoasa profunda este adevarat: A. Apare mai frecvent la membrele superioare B. Semnul Homans pozitiv in sine este suficient pentru confirmarea diagnosticului C. Cel mai obisnuit simptom este paloarea membrului D. Poate aparea ca sindrom
D. Cel mai obisnuit simptom este paloarea membrului E. Apare mai frecvent la membrele superioare 8. (G2619068) Referitor la tromboza venoasa superficiala este adevarat: A. Niciodata nu se asocieaza cu catetere sau perfuzii intravenoase B. Frecvent se complica cu embolie pulmonara C. Este nedureroasa D. Apare la nivelul venelor comunicante E. Examenul clnic pune in evidenta un cordon rosiatic 9. (G2619069) Referitor la tratamentul trombozelor venoase superficiale este adevarat: A. Se introduce antibioterapia B. Niciodata nu se administreaza anticoagulante i.iv. C. Antiinflamatoarele nesteroidinene pot asigura analgezia D. Se administreaza agenti hemoreologici E. Este indicata terapia antiagreganta plachetara 10. (G2619071) Termenul de phlegmasia alba dolens inseamna: A. Edem important cu paloare B. Edem important cu cianoza C. Gangrena ischemica D. Afectiune dermatologica E. Sunturi arterio-venoase 11. (G2619072) Referitor la phlegmasia alba dolens este adevarat: A. Nuanta cianotica a membrului B. Paloarea membrului in trombozele venoase profunde severe
C. Complicatii emboligene D. Asocierea flegmonului E. Celulita gambei 12. (G2619073) Referitor la tromboza venoasa profunda nu este adevarat: A. Apare mai frecvent la membrele superioare B. Semnul Homans pozitiv nu este suficient pentru confirmarea diagnosticului C. Poate aparea ca sindrom paraneoplazic D. Utilizarea estrogenilor constituie un factor de risc E. Cel mai obisnuit simptom este edematierea cianotica a membrului 13. (G2619074) Referitor la tromboza venoasa superficiala nu este adevarat A. Apare la nivelul venelor comunicante B. De obicei nu se complica cu embolie pulmonara C. Este dureroasa D. Se poate asocia cu utilizarea cateterelor E. Examen clinic pune in evidenta un cordon rosiatic 14. (G2619075) Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde este adevarat: A. Se introduce corticoterapia B. Se administreaza anticoagulante iv. C. Este indicata terapia antiagreganta plachetara D. Niciodata nu se administreaza fibrinolitice E. Se administreazaantibiotice 15. (G1619131) Incidenta trombozei venoase profunda este crescuta in:
A. Insuficienta cardiaca congestiva B. Trombastenie C. Hiperhomocisteinemie cu homocistinurie D. Trombocitopenii E. Traumatisme 16. (G1619132) Referitor la echografia doppler venos sunt adevarate: A. Este mai utila in trombozele proximale B. Masoara viteza fluxului sanguin din vene C. in caz de tromboza vena colabeaza la compresia cu transductorul D. Trombul nu se vizualizeaza direct E. Sensibiltatea este mai scazuta in caz de tromboza la nivelul gambei 17. (G1619133) Referitor la profilaxia tromembolismului sunt adevarate: A. Trebuie aplicata in situatiile cu risc crescut de tromboza B. Sunt utilizate doze mici de heparina C. Heparina cu greutate moleculara mica nu se utilizeaza D. Se poate utiliza si warfarina E. Compresia pneumatica externa este deasemenea eficienta 18. (G1619134) Referitor la terapia anticoagulanta nu sunt adevarate: A. INR-ul intre 2-3 denota o anticoagulare ineficienta cu warfarina B. Warfarinele se pot initia fara administrare prealabila de heparina C. Este contraindicata in cazul diatezelor hemoragice D. APTT-ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparina conventionala E. Heparinele cu greutate moleculara joasa nu sunt eficiente in terapia
trombozelor venoase profune 19. (G1619135) Referitor la tratamentul trombolitic al trombozei venoase profunde sunt adevarate: A. Se pot utiliza streptokinaza sau urokinaza B. Nu exista dovezi ca sunt mai eficiente ca anticoagulantele in prevenirea emboliilor pulmonare C. Monitorizarea se face prin determinarea INR-ului D. Actioneaza prin liza trombului E. Activatorul tisular al plasminogenului este contraindicat 20. (G1619136) Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde sunt adevarate: A. Anticoagularea este obligatorie B. Anticoagulantele lizeaza trombul C. Ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat conform indicelui de protrombina D. Tratamentul cu heparina poate determina trombocitoze secundare E. Warfarina se va administra paralel cu heparina 21. (G1619137) Referitor la tromboza venoasa superficiala migratorie nu sunt adevarate A. Poate sa fie marker pentru carcinom B. Frecvent embolizeaza C. Poate sa apara in vasculite D. Necesita terapie anticoagulanta E. Au indicatie de interventie chirurgicala pe vena 22. (G1619138) Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de: A. Chist popliteal rupt B. Ruptura musculara
C. Limfedem D. Sindrom de furt arterial E. Hematom intramuscular 23. (G2619185) Incidenta trombozei venoase profunda este crescuta in: A. Trombastenie B. Insuficienta cardiaca congestiva C. Hiperhomocisteinemie cu homocistinurie D. Trombocitopenii E. Traumatisme 24. (G2619186) Referitor la echografia doppler venos sunt adevarate: A. In caz de tromboza vena colabeaza la compresia cu transductorul B. Masoara viteza fluxului sanguin din vene C. Este mai utila in trombozele proximale D. Trombul nu se vizualizeaza direct E. Sensibiltatea este mai scazuta in caz de tromboza la nivelul gambei 25. (G2619187) Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de: A. Sindrom de furt arterial B. Ruptura musculara C. Limfedem D. Chist popliteal rupt E. Hematom intramuscular 26. (G2619188) Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt: A. Diateze hemoragice B. Neoplasme pancreatice C. Imobilizarea prelungita D. Procedee ortopedice E. Deficit de proteina C reactiva (PCR-
reactant de faza acuta) 27. (G2619189) Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde sunt adevarate: A. Anticoagulantele lizeaza trombul B. Anticoagularea este obligatorie C. Ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat conform indicelui de protrombina D. Tratamentul cu heparina poate determina trombocitoze secundare E. Warfarina se va administra paralel cu heparina 28. (G2619191) Referitor la tratamentul trombolitic al trombozei venoase profunde sunt adevarate: A. Se pot utiliza streptokinaza sau urokinaza B. Nu exista dovezi ca sunt mai eficiente ca anticoagulantele in prevenirea emboliilor pulmonare C. Monitorizarea se face prin determinarea INR-ului D. Actioneaza prin liza trombului E. Activatorul tisular al plasminogenului este contraindicat 29. (G2619192) Referitor la profilaxia tromembolismului sunt adevarate: A. Heparina cu greutate moleculara mica nu se utilizeaza B. Sunt utilizate doze mici de heparina C. Trebuie aplicata in situatiile cu risc crescut de tromboza D. Se poate utiliza si warfarina E. Compresia pneumatica externa este deasemenea eficienta 30. (G2619193) Referitor la tromboza venoasa superficiala migratorie nu sunt adevarate
A. Poate sa apara in vasculite B. Frecvent embolizeaza C. Poate sa fie marker pentru carcinom D. Necesita terapie anticoagulanta E. Au indicatie de interventie chirurgicala pe vena 31. (G2619196) Referitor la terapia anticoagulanta sunt adevarate A. INR intre 2-3 inseamna o anticoagulare eficienta cu warfarina B. Warfarinele nu se pot initia fara administrare prealabila de heparina C. APTT.ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparine de greutate moleculara mica D. Heparinele cu greutate moleculara mica nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profunde E. Este contraindicata in diateze hemoragice 32. (G2619197) Conditii asociate cu un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt: A. Neoplasme B. Deficit de proteina C reactiva (reactant de faza acuta) C. Procedee ortopedice D. Innotul E. Interventii chirurgicale in micul bazin 33. (G2619198) Referitor la echografia-Doppler venos sunt adevarate A. In caz de tromboza venoasa vena nu colabeaza la compresia cu transductorul B. Trombul se vizualizeaza direct C. Este mai putin utila in trombozele venoase proximale D. Nu poate masura viteza fluxului sanguin
E. Este foarte utila in disagnostic diferential 34. (G1619027) Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde nu este adevarat: A. Ultrasonografia echo-doppler este cea mai utila la niveleul gambei B. Tehnicile pletismografice masoara modificarile capacitantei venoase C. Standardul de aur este flebografia D. Rezonanta magnetica nucleara este o alta metoda utila E. Diagnosticul este adesea dificil realizabil la patul bolnavului 35. (G2619057) Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia: A. Hepatomegale B. Distensia venoasa periferica C. Edeme periferice D. Dispneea paroxistica nocturna E. Ascita 36. (G2619058) Mecanismele implicate n patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu exceptia: A. Hipertensiune pulmonara veno capilara B. Edemul interstitial pulmonar C. Cresterea compliantei pulmonare D. Cresterea travaliului muschilor respiratori E. Activarea receptorilor pulmonari 37. (G2619059) Semnele clinice relevante pentru IC includ urmatoarele, cu exceptia: A. Galopul protodiastolic (zgomot IV) B. Pulsul alternant
C. Pulsul paradoxal D. Distensia venelor jugulare E. Reflux hepato jugular 38. (G2619060) Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ: A. Edeme periferice B. Dispnee de effort C. Hepatomegalie D. Presiune venoasa crescuta >de 16 cm H2O E. Reflux hepatojugular 39. (G2619061) Indicati factorul de risc cel mai putin important pentru moartea subita cardiaca: A. Hiperuricemia B. Obezitatea C. Anomaliile ECG nespecifice D. Hipertrofia ventriculara stnga E. Hipercolesterolemia 40. (G2619062) Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa stopul cardiac intraspitalicesc: A. Cu cancer B. Cu insuficienta renala C. Cu ulcer gastroduodenal D. Cu boli acute ale SNC E. Cu infectii necontrolate 41. (G2619063) n insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin: A. Reducerea postsarcinii B. Cresterea presarcinii C. Reducerea presarcinii D. Cresterea postsarcinii E. Scaderea volumului telediastolic
42. (G2619064) Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat n urmatoarele situatii: A. Clasele functionale III si IV NYHA B. n insuficienta cardiaca pe fond de stenoze valvulare C. Ca ultima electie D. Toate clasele functionale NYHA E. Numai n insuficienta cardiaca de tip sistolic 43. (G2619065) Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: A. Embolism pulmonar acut masiv B. Anevrism de aorta rupt C. Anafilaxia intensa D. Extrasistolia ventriculara E. Ruptura de cord dupa IMA 44. (G2619070) Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde nu este adevarat: A. Diagnosticul este adesea dificil realizabil la patul bolnavului B. Tehnicile pletismografice masoara modificarile capacitantei venoase C. Standardul de aur este flebografia D. Rezonanta magnetica nucleara este o alta metoda utila E. Ultrasonografia echo-doppler este cea mai utila la niveleul gambei 45. (G2619076) Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde este adevarat A. Ultrasonografia echo-Doppler este cea mai utila la nivelul gambei B. Technicile pletismografice masoara impedanta venoasa C. Standardul de aur este flebografia
D. Rezonanta magnetica nucleara nu are valoare diagnostica E. D-dimerii au valoare predictiva pozitiva peste 90% 46. (G1619130) Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt: A. Procedee ortopedice B. Neoplasme pancreatice C. Imobilizarea prelungita D. Diateze hemoragice E. Deficit de proteina C reactiva (PCRreactant de faza acuta) 47. (G2619169) I.C. cu debit cardiac crescut apare n urmatoarele conditii: A. Anemie B. Fistule arterio venoase C. Hipertiroidism D. Cardiomiopatii dilatative E. Boala Paget 48. (G2619170) Respiratia Cheyne Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari: A. Este o respiratie periodica sau ciclica B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sngele arterial C. Apare frecvent la pacientii cu AS cerebrala D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plamn creier E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee 49. (G2619171) Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind: A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staya pulmonara C. Tuse nocturna D. Pleurezie E. Galop (zgomot III) 50. (G2619172) Spironolactonele n terapia I.C: A. Actioneaza printr un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronului B. Induc o diureza bogata n sodiu C. Produc retentie de potasiu D. Actioneaza numai n prezenta concentratiilor serice crescute aldosteron E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare 51. (G2619173) Activarea neurohormonala n IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme: A. Actiunea simpatoadrenergica B. Cresterea catecolaminelor circulante C. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic D. Actiunea sistemului renina angiotensina - aldosteron E. Blocarea angiotensinei II 52. (G2619174) n legatura cu moartea subita se poate afirma: A. Are o incidenta de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiace B. Are o incidenta de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiace C. Este definita ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal si deces D. Este definita ca moarte naturala datorata cauzelor cardiace E. Biologic victima nu poate ramne n
viata fara interventii rapide 53. (G2619175) n stopul cardiac apare: A. Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii B. Deseori reversibilitate spontana C. Reversibilitate prin interventie prompta D. Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii E. Rareori reversibilitate spontana 54. (G2619176) Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata B. Pna la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei C. Cardiomiopatiile sunt implicate n 1015% din cazurile de moarte subita cardiaca D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant n copilarie si adolescenta E. Incidenta ncepe sa scada la adultii tineri 55. (G2619177) Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace: A. Intoxicatia cu cocaina B. Intoxicatia cu digitala C. Hipoxemia D. Acidoza E. Sindromul WPW 56. (G2619178) Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital B. Miocardita C. CMH obstructiva D. CMH neobstructiva E. Insuficienta cardiaca cronica 57. (G2619179) Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt: A. Vrsta B. TA crescuta C. HVS D. Casexia E. Fumatul 58. (G2619180) n stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: A. Nu este necesar socul extern B. Este necesar socul extern C. Adrenalina se administreaza intravenos D. Pacientul nu necesita intubare E. Atropina se administreaza intravenos 59. (G2619181) ngrijirea pacientului care face colaps cuprinde: A. Interventia initiala si suportul vital de baza B. Suportul vital avansat C. ngrijirea postresuscitare D. Anticoagulare pe termen lung E. ngrijire pe termen lung 60. (G2619182) Digoxinul n tratamentul insuficientei cardiace: A. Amelioreaza supravietuirea la bolnavii n ritm sinusal si disfunctie VS sistolica B. Este indicat la bolnavii cu IC si FA
C. Eliminarea renala este scazuta de spironolactona D. Scade perioada refractara efectiva a nodului AV E. Creste activitatea vagala 61. (G2619183) n tratamentul IC, dopamina: A. Actioneaza asupra receptorilor dopaminergici B. Are efect inotrop pozitiv C. Scade rezistenta vasculara periferica D. Actioneaza asupra receptorilor beta1 si beta2 E. Actioneaza asupra receptrorilor alfa 62. (G2619184) n tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate urmatoarele droguri: A. Chinidina B. Flecainida C. Procainamida D. Amiodarona E. Betablocantele 63. (G2619190) Referitor la terapia anticoagulanta nu sunt adevarate: A. Este contraindicata in cazul diatezelor hemoragice B. Warfarinele se pot initia fara administrare prealabila de heparina C. INR-ul intre 2-3 denota o anticoagulare ineficienta cu warfarina D. APTT-ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparina conventionala E. Heparinele cu greutate moleculara joasa nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profune 64. (G2619194) Incidenta trombozei venoase profunde este crescuta in:
A. Insuficienta aortica B. Trombastenia C. Traumatisme D. Mutatia Layden al factorului V E. Trombocitopenii 65. (G2619195) Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de: A. Ruptura musculara B. Ruptura chist Baker C. Hemangiom cavernos D. Sindrom de furt arterial E. Limfedem
Tema nr. 21 Infectiile tractului urinar
1. (G1621026) Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de tract urinar (ITU): A. refluxul vezico-ureteral B. litiaza renala si urinara C. anomalii intrarenale congenitale D. diabetul zaharat E. golirea incompleta a vezicii urinare 2. (G1621027) Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu: A. polakiurie B. febra inalta C. dureri lombare D. greturi, varsaturi E. epigastralgii 3. (G1621028) In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta cel mai frecvent antibiotic utilizat este: A. Ampicilina B. Nolicinul C. Gentamicina D. Doxiciclina E. Amoxicilina 4. (G1621029) Recaderea, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste prin una din variantele de mai jos: A. bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului precedent
terminarea unui tratament de sterilizare a urinei B. reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de peste 3 saptamani de la C. repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara D. bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului de sterilizare a urinei E. infectie recurenta cu aceeasi tulpina care survine in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapiei 5. (G1621030) Recoltarea corecta a urinei se face de obicei: A. din primul jet urinar B. din mijlocul jetului urinar C. din intregul jet urinar D. prin punctie suprapubiana E. prin caterizare uretrovezicala 6. (G2621048) Reinfectia, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste ca: A. Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului precedent B. Reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de pana la 3 saptamani de la terminarea unui tratament de sterilizare a urinei C. Repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara D. Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului de sterilizare a urinei E. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
7. (G2621049) Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de tract urinar (ITU): A. Litiaza renala si urinara B. Refluxul vezico-ureteral C. Anomalii intrarenale congenitale D. Diabetul zaharat E. Golirea incompleta a vezicii urinare 8. (G2621050) Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu: A. Polakiurie B. Febra inalta C. Dureri lombare D. Greturi, varsaturi E. Frisoane solemne inalte 9. (G2621051) Recoltarea corecta a urinei se face de obicei: A. Din mijlocul jetului urinar B. Prin punctie suprapubiana la adulti C. Prin cateterizare uretrovezicala D. Din primul jet urinar E. Din intregul jet urinar 10. (G2621053) Pentru profilaxia medicamentoasa a cistitei necomplicate la femei, cele mai utilizate medicamente sunt: A. Norfloxacin B. Ampicilina C. Gentamicina D. Nitrofurantoin E. Metronidazol 11. (G2621056) Clinic, o cistita se exprima mai des prin: A. Polakiurie B. Febra inalta C. Frisoane
D. Greturi, varsaturi E. Artralgii 12. (G2621058) Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de infectare a parenchimului renal? A. Calea hematogena B. Calea ascendenta C. Calea limfatica D. Prin contiguitate E. Toate cele de mai sus 13. (G2621059) Debutul unei PNA se caracterizeaza prin: A. Febra B. Frisoane C. Dureri lombare D. Manifestari digestive E. Toate acestea 14. (G2621060) Care din urmatorii factori sunt determinanti ai raspunsului la agresiunea infectioasa: A. Sexul feminin B. Diabetul C. Constipatia cronica D. Deficitele imune E. Toate acestea 15. (G1621109) Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o PNA necomplicata: A. bacteriuria semnificativa B. decelarea cilindrilor leucocitari C. hematurie macroscopica D. scaderea filtratiei glomerulare E. proteinuria neselectiva
16. (G1621110) in transferul transuretral al bacteriilor, un rol important la femei il are: A. uretra scurta B. mictiunea tardiva dupa contact sexual C. sindromul diareic D. cateterizarea vezicii urinare E. manevre instrumentale transuretrale 17. (G1621112) Necroza papilara apare mai frecvent la: A. bolnavi cu siclemie B. bolnavi cu ulcer duodenal C. diabetici D. alcoolism cronic E. anemie feripriva 18. (G1621113) Piuria sterila poate indica infectia cu: A. Chlamydia trachomatis B. Escherichia Coli C. Mycobacterium tuberculosis D. Streptococcus E. Toate cele de ma sus 19. (G1621114) Prostatita acuta bacteriana se caracterizeaza prin: A. durere lombara B. febra, frisoane C. disurie D. diaree E. prostata foarte sensibila, moale 20. (G1621115) Semnele clinice ale PNA la debut sunt: A. febra inalta B. frisoane repetate C. dispnee de repaus D. durere lombara acuta E. bradicardie
21. (G1621116) Urografia este indicata la: A. femei cu recaderi ale infectiei urinare B. femei cu istoric de infectii urinare in copilarie C. femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala D. femei cu calculi urinari E. barbati tineri care au cistita asociata cu activitatea sexuala 22. (G2621165) In transferul transuretral al bacteriilor, un rol important la femei il are: A. Uretra scurta B. Mictiunea tardiva dupa contact sexual C. Utilizarea de diafragme sau spermicide D. Cateterizarea vezicii urinare E. Manevre instrumentale transuretrale 23. (G2621166) Semnele clinice ale PNA la debut sunt: A. Febra inalta B. Frisoane repetate C. Durerea lombara acuta D. Tulburari digestive E. Dispnee de repaus 24. (G2621168) Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o PNA necomplicata: A. Bacteriuria semnificativa B. Decelarea cilindrilor leucocitari C. Hematurie macroscopica D. Scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinare E. Proteinuria tubulara
25. (G2621171) Unele din persoanele de mai jos prezinta riscuri crescute de ITU: A. Gravidele B. Transplantatii renal C. Nou-nascutii care au stat in ATI D. Barbatii sub 20 de ani E. Pacientii cu diabet zaharat 26. (G2621042) Pancreatita acuta nu poate fi determinata de urmatoarele cauze: A. postcolangiopancreatografie endoscopica retrograda B. obezitate C. etilism cronic D. ulcer penetrant E. pancreas septat 27. (G2621043) Simptomul major al pancreatitei acute este: A. greata si varsaturi B. distensia abdominala C. durerea abdominala D. diaree E. icterul 28. (G2621044) Urmatoarele elemente clinico-biochimice sunt cuprinse n scorul Rason al pancreatitelor acute severe: A. vrsta sub 55 de ani B. hipertensiune arteriala C. hipercalcemie D. leucopenie E. hiperglicemia peste 11mmol/l 29. (G2621045) Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt: A. abces pancreatic
B. gastrita eroziva C. pneumonie D. tromboza arterei renale E. encefalopatie 30. (G2621046) Nu constituie complicatie a pancreatitei acute: A. infarctul intestinal B. retinopatia Purtscher C. hemoragia gastro-intestinala D. hipertensiunea arteriala E. icterul obstructiv 31. (G2621047) Pacientii cu pancreatita severa secundara litiazei biliare se pot ameliora prin: A. papilotomia n primele 36-72 de ore de la debut B. dieta cu restrictie de lipide C. lavajul peritoneal D. exercitiul fizic E. controlul diabetului 33. (G2621052) Care din urmatoarele investigatii sunt extrem de utile pentru diagnosticul unei pionefroze: A. CT cu substanta de contrast B. UIV efectuata in urgenta C. Explorarea radioizotopica cu Ga radioactiv D. RMN E. Explorarea endoscopica si cateterizarea tractului urinar 34. (G2621054) Cistoscopia si evaluarea urologica este necesara la: A. Persoane varstnice cu hematurie severa B. Barbati tineri cu un episod de ITU C. Femei tinere cu rare episoade de ITU D. Pacienti cu ITU necomplicata
E. Toate persoanele varstnice 35. (G2621055) UIV cu acid dimecaptosuccinic se efectueaza: A. De urgenta, in timpul episodului de ITU B. De rutina C. Fara riscuri D. Pentru a decela cicatrici renale, reflux vezico ureteral (RVU) E. Pentru decelarea adenomului de prostata 36. (G2621057) Care din germenii enumerati mai jos nu secreta ureaza: A. Proteus B. Klebsiella pneumoniae C. Mycobacterium tuberculosis D. Pseudomonas aeruginosa E. Escherichia Coli 37. (G1621108) Agentul etiologic cel mai frecvent intalnit in cazul ITU epidemice intraspitalicesti la pacientii cateterizati urinar sunt: A. Proteus B. Klebsiella C. Escherichia Coli D. Pneumococcus E. Mycoplasma hominis 38. (G1621111) ITU la gravide sunt favorizate de: A. refluxul vezico ureteral B. alterarea motilitatii tractului urinar C. modificarile vascozitatii sangvine D. modificarile compozitiei urinei E. varicele membrelor inferioare
Tema nr. 22 Hepatita acuta virala
1. (G1622016) Care din urmatoarele afirmatii cu privire la perioada de incubatie a hepatitelor virale acute sunt false? A. Hepatita virala A are o incubatie medie de 8 saptamani. B. Hepatita acuta B are o incubatie medie de 4-12 saptamani. C. Hepatita acuta C are o incubatie medie de 7 saptamani. D. Hepatita acuta B poate debuta si la 180 de zile de la momentul infectiei. E. Hepatita acuta C poate debuta si la 160 de zile de la momentul infectiei. 2. (G1622017) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei acute virale C este falsa? A. Anticorpii anti HVC apar doar la 1-3 luni de la debutul hepatitei acute. B. Testele ELISA de generatia a treia pot detecta anticorpi HCV mai precoce de trei luni de la momentul infectiei. C. Detectarea Ac HVC nu permite diagnosticarea tuturor persoanelor infectate cu virusul hepatitei C. D. ARN HVC se pozitiveaza dupa 1-3 saptamani de la infectia acuta. E. Determinarea prin hibridizare a ADN complementar ARN VHC este o metoda sensibila de diagnostic a infectiei cu virusul C
3. (G1622018) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hepatitelor acute virale sunt adevarate? A. Dieta trebuie sa fie hipocalorica, pentru a nu suprasolicita ficatul. B. Nu exista tratament specific pentru hepatitele acute virale. C. Corticoterapia este indicata doar in formele fulminante. D. Repausul prelungit la pat este esential pentru vindecare. E. Pacientul nu isi reia acticvitatea pana la normalizarea transaminazelor. 4. (G1622019) Indicati afirmatiile false privitor la simptomatologia prodromala a hepatitelor acute virale: A. Este sistemica si variabila B. Anorexia, greata, varsaturile preced icterul cu 1-2 saptamani C. Febra inalta (38-390C) este mai des prezenta in hepatitele B sau C decat in hepatitele A si E D. Faringita, tusea si coriza pot precede instalarea icterului E. Scaunele deschise la culoare pot precede instalarea icterului clinic. 5. (G1622020) Urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia hepatitei acute virale A sunt adevarate, cu exceptia: A. in tarile dezvoltate, incidenta hepatitei tip A este in declin. B. Infectiile asimptomatice sunt cele mai frecvente. C. Adultii tind sa faca infectii simptomatice mai frecvent decat copiii. D. Varful epidemiologic in tarile cu prevalenta inalta a infectiei este primavara si vara, legat de transmiterea fecal-orala a virusului.
E. Virusul hepatiei A se poate transmite si prin lapte si moluste contaminate, la fel ca si prin alte alimente. 6. (G1622021) Urmatoarele afirmatii referitoare la prognosticul hepatitelor virale acute sunt adevarate, cu exceptia: A. 95% din pacientii cu hepatita acuta virala B se vindeca fara sechele. B. Pacientii cu hepatita acuta A fara alte boli asociate se vindeca intotdeauna. C. Mortalitatea in hepatita acuta E poate atinge 10-20% la gravide. D. Hepatita acuta C se transforma in infectie cronica in 85-90% din cazuri. E. Coinfectia B si D creste riscul croncizarii hepatitei B. 7. (G2622043) Care sunt modalitatile de transmitere ale hepatitei acute virale E: A. Verticala de la mama la fat B. Sexuala C. Digestiva D. Prin transplant de organe E. Prin transfuzie 8. (G2622044) Principalele simptome prodomale ale hepatitelor acute virale sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Sindrom digestiv, anorexie, grata, varsaturi B. Tuse, corize C. Fotofobie D. Deficit motor E. Febra intre 38-390C 9. (G1622073) Biopsia hepatica este indicata in hepatiele acute virale cand:
A. Se suspicioneaza o hepatita cronica. B. Diagnosticul este incert. C. Se suspicioneaza evolutia spre o forma fulminanta si in acest fel se pune un diagnostic precoce. D. in formele colestatice. E. in formele anicterice. 10. (G1622074) Care dintre urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia infectiei cu HBV este adevarata: A. anticorpii anti HBs si anti HBc persista nedefinit la persoanele care s-au vindecat dupa hepatita B; B. anticorpii anti HBc pot fi detectati in ser incepand cu perioada de declin a bolii C. antigenul HBe reprezinta un marker de replicativitate virala si de infectivitate, usor detectabil D. anticorpii anti HBc reprezinta dovada serologica de infectie HBV recenta in timpul ferestrei serologice Ag HBs - Atc anti HBc E. anticorpii anti HBc IgG protejeaza impotriva reinfectiei HBV, fiind anticorpi protectori. 11. (G1622075) Care dintre urmatorii parametri de laborator caracterizeaza hepatitele acute virale: A. Nivelurile crescute (peste 20mg/dl) si persistente ale bilirubinei serice se aociaza cu o afectare severa B. Nivelul crescut al aminotransferazelor se coreleaza strans cu gradul afectarii hepatocelulare C. De obicei bilirubina totala este egal impartita intre fractiunile conjugata si neconjugata D. Scaderea albuminei serice E. Cresterea difuza a gamaglobulinelor
12. (G1622076) Indicati afirmatiile adevarate referitoare la epidemiologia hepatitelor acute virale: A. HEV are o transmitere pe cale fecalorala; B. Transmiterea sexuala a HCV este predominanta la tineri; C. Ingestia orala este o cale potentiala de transmitere non-percutana a HBV; D. HCV are o infectivitate inalta ; E. Riscul de transmitere perinatala a HBV este semnificativ mai crescut la mamele Ag- HBe pozitive 13. (G1622077) Indicati afirmatiile corecte privitor la diagnosticul serologic al hepatitelor acute virale: A. Diagnosticul hepatitei de tip A se bazeaza pe detectarea HAV fecal sau seric B. in forma acuta fulminanta a hepatitei B se regasesc titruri inalte de Ag HBs C. in diagnosticul infectiei HBV se poate stabili prin evidentierea IgM anti HBc, atunci cand Ag. HBs este nedetectabil D. Ag HBe e prezent in toate cazurile la inceputul hepatitei B acute E. Ac anti HBs sunt singurii markeri serologici dupa imunizarea cu vaccinul hepatitei B. 14. (G1622078) Indicati afirmatiile false referitoare la perioada de convalescenta a hepatitelor acute virale: A. Pot persista anomalii ale testelor biochimice hepatice B. Hepatomegalia regreseaza complet C. insanatosirea completa d.p.d.v biochimic si clinic survine la 75% din bolnavii de hepatita A
D. 25% din bolnavii cu hepatita acuta B prezinta intarzierea recuperarii clinice si bio-chimice peste 3-4 luni E. Durata fazei posticterice nu depaseste 6 saptamani. 15. (G1622079) Prelungirea timpului de protrombina, in hepatitele acute virale, poate semnifica: A. Necroza hepatocelulara extinsa B. Deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza C. Deficit sever de sinteza D. Indicator de prognostic nefavorabil E. O forma colestatica de hepatita 16. (G1622081) Urmatoarele afirmatii referitoare la profilaxia hepatitelor acute virale prin vaccinare sunt adevarate: A. Profilaxia postexpunere pentru VHB presupune asocierea vaccinului specific cu imunoglobuline specifice. B. Vaccinarea pentru virusul B asigura si protectie impotriva virusului D. C. Prevenirea hepatitei C se paote face doar prin vaccinare. D. in cazul expunerii accidentale la VHC, vaccinarea este ineficienta si se indica administrarea de imunoglobuline specifice. E. Gravidele nu pot fi vaccinate impotriva virusului hepatitei B. 17. (G2622123) Indicati afirmatiile corecte referitoare la hepatita acuta virala B: A. Primul marker detectabil in ser este AgHBs B. Anticorpii anti-HBs sunt detectabili in ser nedefinit dupa boala acuta C. Anticorpii anti-HBc pot fi evidentiasi in ser incepand cu perioada de declin a
bolii D. AG HBs este detectabil in ser de reguli peste 6 luni de la debut E. Atc Anti-HBc din ser preced cu cateva saptamani anticorpii anti-HBs 18. (G2622124) Urmatoarele afirmatii cu privire la hepatita virala acuta B sunt corecte cu exceptia: A. In infectia acuta HBV, AgHBe se dezvolta tardiv in decursul bolii B. Serul AgHBs pozitiv continand AgHBe prewzinta infectivitate ridicata C. Gravidele purtatoare de AgHBs si Atc Anti-Hbe transmit frecvent infectia produsului de conceptie D. Persistenta in ser a AgHBe peste durata de 3 luni semnaleaza dezvoltarea infectiei cronice E. Persistenta AgHBe dupa hepatita acuta virala B se asociaza cu continuarea replicarii virale 19. (G2622125) Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei acute virale C: A. Absenta Atc anti-HCV permite excluderea infectiei cu HCV B. ARN-ul HCV este detectabil dupa cateva zile de la expunerea la HCV C. Cea mai sensibila metoda de evidetiere a ARN-HCV este PCR D. Cresterea alaninaminotransferazei (ALT) este precedata de aparitia ARNHCV E. ARN-ul HCV nu este detectabil in limfocitele din sange la persoanele infectate 20. (G2622126) Pentru diagnosticul hepatitelor acute virale se impune: A. Biopsia cand se suspecteaza o hepatita cronica
B. Testarea serologica a pacientului C. Determinarea TCD4+ D. Aminotransferazele serice (AST) si (ALT) E. Dozarea de complexe imune circulante in ser 21. (G2622127) Care sunt principalele caracteristicve ale HCV: A. Au fost identificate cel putin 6 genotipuri distincte B. Induce imunitate durabila fata de reinfectie C. Anticorpii neutralizanti HCV se mentin pe durata nelimitata D. Diversitatea genotipica a semispeciilor HCV rezulta din mutatiile acestuia E. Este un virus ADN 22. (G2622128) Prognosticul leziunilor in hepatita acuta virala B sunt determinate de: A. Efectul citopatic direct al VHB B. Raspunsul imunocelular neadecvat C. Raspunsul imunologic al gazdei D. Infectia concomitenta cu HDV este asociata cu leziuni minime hepatice E. Mutantii genetici precore ai HBV nu se asociaza cu un prognostic sever 23. (G2622129) Pricipalele leziuni morfologice ale hepatitelor virale acute sunt: A. Celulele Kupffer nemodificate B. Infiltrarea panlobulara cu celule mononucleare C. Absenta colestezei D. Necroza celulelor hepatice E. Mitoza celuleor hepatice 24. (G2622130) Persoanele HBs pozitive trtebuiesc evaluate in vederea
diferentierii de infectie HBV cronica prin: A. IgM anti HBc B. Anti-HBs C. IgG anti-HBc D. TCD4+ E. ADN-HBV seric 25. (G2622132) Principalele caracteristic ale hepatitei fulminante sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Encefalopatia B. Scaderea nivelului bilirubinei C. Starea comatoasa D. Timpul de protombina scurtat E. Micsorarea dimensiunilor hepatice 26. (G2622133) Indicati afirmatiile false referitoare la complicatiile rare ale hepatitelor virale acute: A. Pneumonia atipica B. Hepatita anicterica C. Mielita transversa D. Miocardita E. Sindromul Gianotti-Crosti 27. (G2622135) Semnificatia timnpului de protombina in hepatitele acute virale sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Indica un prognostic favorabil B. Prelungirea acestuia reflecta deficitul de sinteza C. Conduce la cronicizare D. Necroza hepatocelulara extinsa E. Contribuie la un prognostic nefavorabil 28. (G1622080) Simptomatologia perioadei icterice a hepatitei virale B include:
A. Pierdere usoara in greutate B. Hepatomegalie nedureroasa C. Splenomegalie in 70-80% din cazuri D. Rar, stelute vasculare E. Adenopatie cervicala in 10-20% din cazuri 29. (G2622037) Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin: A. Proteinurie 300-500mg/zi B. Proteinurie 30-300mg/24 ore C. Proteinurie sub 1,2g/24 ore D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urina E. Proteinurie ntre 1-5g/ 24ore 30. (G2622038) Efectele epinefrinei care intervin n reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt: A. Blocheaza secretia de insulina B. Stimuleaza eliberarea glucagonului C. Activeaza glicogenoliza D. Scade capacitatea de a raspunde la ncarcare exogena de glucoza E. Toate raspunsurile de sus sunt corecte 31. (G2622039) Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu exceptia: A. Pancreatita cronica la alcoolici B. Sindromul Cushing C. Hipertiroidismul D. Acromegalia E. e.Medicamente 32. (G2622040) Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele: A. Vrsta instalarii peste 40 de ani
B. Raspunde la terapia sulfonilureica C. Pacienti supraponderali, obezi D. Complicatia acuta: cetoacidoza E. Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina 33. (G2622041) Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme B. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere D. Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie E. Este mai frecvent la vrsta mai naintata 34. (G2622042) Cetoacidoza diabetica se poate complica cu: A. Dilatatie gastrica acuta B. Tromboza vasculara C. Sindrom de detresa respiratorie D. Gastrita eroziva E. Toate cele enumerate mai sus 35. (G2622114) Derivatele de sulfoniluree: A. Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula beta B. Cresc numarul de receptori insulinici C. cScad transportul insulino-mediat al glucozei D. Cresc eliberarea de insulina E. Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a celulei beta
36. (G2622115) Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate n caz de boala renala semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat): A. Tolbutamid B. Glipizid C. Gliburid D. Clorpropamid E. Tolazamid 37. (G2622116) Metforminul: A. Este derivat de acarboza B. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizic C. Nu poate fi prescris ca monoterapie D. Poate determina acidoza lactica E. Nu trebuie administrat n caz de boala renala 38. (G2622117) Cetoacidoza diabetica: A. Este cauzata de ntreruperea aportului de insulina B. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale C. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei D. Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic E. Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon 39. (G2622118) Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia: A. Greturi, varsaturi, anorexie B. Durere abdominala C. Respiratie Kussmaul D. Semne de suprancarcare volemica
E. Oligurie 40. (G2622119) Tratamentul cetoacidozei diabetice consta n: A. aInsulinoterapie 25-50 unitati i.v. B. Fluide intravenos (solutii saline si Ringer lactat) C. Suplimentarea potasiului D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (n special daca este prezenta hipotensiunea arteriala) E. Glucagon i.m. 41. (G2622120) Coma diabetica hiperosmolara noncetozica: A. Este o complicatie a diabetului insulino-dependent B. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide C. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici D. Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice E. Apare la tineri 42. (G2622121) Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt: A. Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala) B. Hiperglicemie extrema C. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei D. Cresterea osmolaritatii sangvine E. Scaderea vscozitatii plasmatice 43. (G2622122) Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:
A. Disfunctie esofagiana cu dificultate la nghitire B. Ulcer duodenal cronic C. Evacuare gastrica ntrziata D. Diaree, constipatie E. Sindrom Mallory-Weiss 44. (G2622131) Specificati care sunt tipurile de hepatite virale acute ka care forma fulminanta apare mai frecvent: A. Hepatita B B. Hepatita A C. Hepatita E D. Hepatita D E. Hepatita C 45. (G2622134) Care este durata corecta a perioadei de incubatie a hepatitelor virale acute: A. Hepatita acuta B: in medie 4-12 saptimani B. Hepatita D: in medie 5-7 saptamani C. Hepatita C: in medie 7 saptamani D. Hepatita E 180 de zile E. Hepatita A in medie 8 saptamani
Tema nr. 23 Septicemii
1. (G1623016) Absenta febrei la pacientii septici este caracteristica in urmatoarele situatii: A. Nou-nascuti B. Arsurile C. Prezenta dispozitivelor mecanice D. Pacienti splenectomizati E. Pacienti cu diabet zaharat 2. (G1623017) Eritrodermia generalizata la un pacient septic sugereaza: A. Bacteriemie cu Vibriovulnificus B. Infectia cu Haemophylus influenzae C. Febra patata a Muntilor stancosi D. Sindromul de soc toxic cauzat de Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes E. Bacteriemia cu Pseudomonas aeruginosa 3. (G1623018) in tratamentul sepsisului terapia ventilatorie este indicata in urmatoarele situatii cu exceptia: A. Hipoxemia progresiva B. Hipercapnia C. Deteriorare neurologica D. Insuficienta muschilor respiratori E. Presiune arteriala medie peste 60mmHg
4. (G1623019) Indicati care din urmatoarele situatii favorizeaza fungemia: A. Pacientii imunodeprimati cu neutropenie B. Varstnici C. Pacienti cu boli cronice D. Nou-nascuti E. Procedurile invazive 5. (G1623020) Indicati regimul terapeutic recomandat in sepsisul sever la un pacient splenectomizat alergic la agenti betalactamici: A. Vancomicina+Ciprofloxacina B. Imipenem Cilastatin C. Ampicilina+Gentamicina D. Piperacilina - Tazobactan E. Oxacilina+Gentamicina 6. (G1623021) Specificati care din urmatoarele mecanisme nu intervin in declansarea socului septic: A. Scaderea severa a rezistentei vasculare sistemice B. Maldistributia fluxului sanguin C. Hipovolemia functionala D. Presiunea crescuta in capilarele pulmonare peste 18mmHg E. Poliuria 7. (G1623068) in evolutia sepsisului pot apare urmatoarele complicatii majore cu exceptia: A. Sindromul de detresa respiratorie B. Socul septic C. Poliuria D. Sindromul Guillain Barre E. Coagularea intravasculara diseminata
8. (G1623069) in septicemia cu bacili gram negativi raspunsul septic este declansat de urmatoarele: A. Productia si eliberarea de tumor necrozis factor alfa - (TNF a) B. Lipopolizaharidul C. Productia si eliberarea interleukina 1 - beta (IL 1- ) D. Peptidoglicanii E. E. Acizii lipoteichoici 9. (G1623070) Indicati etiologia suspectata in sepsisul sever insotit de purpura cutanata si petesii: A. Pseudomonas aeruginosa B. Aeromonas hidrophila C. Neisseria meningitidis D. Febra patata a Muntilor stancosi E. Haemophylus influenzae 10. (G1623071) Indicati regimurile antimicrobiene recomandate in sepsisul sever la adultul imunocompetent: A. Ticarcilina - Clavulanat+ Tobramicina B. Ampicilina+Gentamicina C. Vancomicina+Ciprofloxacina D. Imipenem-Cilastatin E. Cefotaxim 11. (G1623072) Precizati care din urmatoarele conditii definesc sindromul de raspuns inflamator sistemic: A. Frecventa cardiaca peste 90 batai/min. B. Numarul leucocitelor peste 12.000/mmc sau sub 4000/mmc C. Presiune sistolica a sangelui sub 90mmHg D. Frecventa respiratorie peste 20
respiratii/min. E. Temperatura orala peste 380C sau sub 360C. 12. (G1623073) Precizati care sunt modificarile care semnaleaza dezvoltarea sindromului de detresa respiratorie a adultului: A. Infiltrate pulmonare difuze, progresive B. Hipercapnia C. Acidoza metabolica D. Complianta scazuta E. Hipoxemie arteriala 13. (G1623074) Specificati factorii de risc implicati in bacteriemia cu bacili gram negativi: A. Diabetul zaharat B. Terapia cu agenti antimicrobieni cu spectru larg C. Ciroza hepatica D. Terapia antimicrobiana ce determina neutropenie E. Arsurile 14. (G1623075) Specificati factorii de risc majori incriminati in bacteriemia cu bacili gram pozitivi: A. Cateterismele vasculare B. Prezenta dispozitivelor mecanice C. Injectarea intravenoasa a medicamentelor D. Ciroza hepatica E. Arsuri 15. (G1623076) Specificati regimurile terapeutice initiale recomandate in sepsisul sever, la pacientii neutropenici: A. Ticarcilina+Tobramicina
B. Ciprofloxacina+Tobramicina C. Clindamicina D. Imipenem - Cilastatin E. Ceftazidima+Tobramicina 16. (G2623120) Enumerati procesele declansate in raspunsul septic de catre fractiunile complementului: A. Chemotaxia neutrofilelor B. Productia de radicali de O2 C. Sinteza de anticorpi specifici D. Agregarea neutrofilelor E. Activarea fibrinolizei 17. (G2623121) Care sunt principalele mecanisme elaborate de gazda care regleaza semnalele microbiene si raspunsul inflamator: A. Glucocorticoizii B. Antagonisti ai IL-1 C. Prostaglandina E2 D. Receptorii TNF solubili E. IgG 18. (G2623122) Indicati tratamentul antibacterian recomandat in sepsisul sever la pacientii cu SIDA: A. Ticarcilina-clavulanat+Tobramicina B. Oxacilina+Gentamicina C. Ciprofloxacina+Vancomicina+Tobramic ina D. Cedtriaxona E. Ampicilina 19. (G2623123) Specificati regimul terapeutic antibacterian recomandat in sepsis la pacientii neutropenici: A. Ticarcilina + Tobramicina B. Imipenem + Cilastatin C. Ceftazidim + Tobramicina
D. Aztreonam + Cloramfenicol E. Ciprofloxacina + Tobramicina 20. (G2623126) Specificati afirmatiile incorecte referitoare la modificarile de laborator din sepsis: A. Hiperglicemia se constata rar in sepsisul la diabetici B. Hipoxemia este initial corectabila C. Hiperventilatia induce acidoza respiratorie D. Tendinta la trombocitopenie in sepsisul sever E. Neutrofilele pot contine vacuole citoplasmatice 21. (G2623127) Indicati situatiile in care hemoculturile sunt negative in sepsis: A. In etiologia cu Gram-negativi B. Absenta invaziei microbiene sangvine C. Administrarea anterioara de antibiotice D. In etiologia cu anaerobi E. Prezenta in sange a microorganismelor cu crestere lenta 22. (G2623128) Precizati pricipalele citokine inflamatorii care amplifica raspunsul gazdei in sepsis: A. TNF alfa B. IL-1 beta C. PAF D. TNF alfa-aditional E. II-8 23. (G2623129) Care sunt categoriile de pacienti cu risc de a dezvolta fungemie: A. Neutropenici B. Pacienti imunodeprimati C. Covalescentii postintervatii chirurgicale
D. Spitalizatii pe durata prelungita E. Pretratati cu agenti antimicrobieni cu spectru larg 24. (G2623032) Endoscopia are valoare diagnostica in ulcerul duodenal, cu exceptia; A. n detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginii radiologice diagnostice B. La pacientii cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulcerului C. n identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologic D. n identificarea (sau excluderea) ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active E. Este necesara pentru diagnosticul ulcerului duodenal atunci cnd acesta a fost diagnosticat pe baza examenului radiologic baritat 25. (G2623033) Urmatoarea afirmatie este falsa: A. ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastric B. ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului C. AINS sunt responsabile pentru 7580% din ulcerele gastrice D. Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea E. Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii interne a ulcerului 26. (G2623034) Secretia gastrica de bicarbonat este: A. inhibata de calciu B. inhibata de agentii colinergici
C. inhibata de AINS, cum este aspirina D. stimulata de agentii alfa-adrenergici E. stimulata de etanol 27. (G2623035) Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile la vrsta fertila: A. metronidazol B. lansoprazol C. misoprostol D. sucralfat E. cimetidina 28. (G2623036) Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata: A. mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia unui ulcer duodenal B. hemoragia apare in 55 % din cazuri C. perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastrica D. ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecvent E. atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi 29. (G2623037) Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa: A. durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsura B. la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului C. durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masa D. episoadele dureroase pot sa persiste
pentru intervale de cteva zile pna la saptamni sau luni E. durerea se amelioreaza de regula la cteva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacide 30. (G2623038) Specificati factorii care nu contin la reducerea morbiditatii si mortalitatii prin sepsis: A. Cresterea numarului de proceduri invazive B. Antibioticoterapia nejustificata C. Limitarea duratei de folosire a cateterelor vasculare si vezicale D. Corectarea neutropeniei E. Identificarea pacientilor cu risc crescut la sepsis sever 31. (G2623107) Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate: A. sunt de regula mai mari de 1 cm in diametru B. peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului C. la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 3555% D. 10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer ntr-un moment al vietii. E. evolutia naturala a ulcerului netratat consta n vindecare spontana si recurenta 32. (G2623108) Noua tripla terapie pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente: A. omeprazol B. subsalicilat de bismut C. metronidazol D. tetraciclina
E. claritromicina 33. (G2623109) Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false: A. doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietii B. H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitiv C. H.pylori invadeaza mucoasa gastrica D. H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice. E. Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei n amoniac si dioxid de carbon. 34. (G2623110) Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. incidenta maxima este plasata n cel de-al saselea deceniu B. ceva mai mult de din ulcerele gastrice apar la femei C. durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent D. perforatia gastrica se intalneste mai rar dect hemoragia gastrica E. ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata nsotite de gastrita antrala. 35. (G2623111) Dozele utilizate in tripla terapie sunt: A. subsalicilat de bismut 1 tableta de 3 ori pe zi B. subsalicilat de bismut 2 tablete de 4 ori pe zi C. amoxicilina 500mg de 2 ori pe zi D. tetracilina 500 mg de 3 ori pe zi E. metronidazol 250mg de 3 ori pe zi 36. (G2623112) Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni
care au ca rezultat cresterea apararii mucoasei: A. stimuleaza secretia de mucus gastric B. stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonat C. scad fluxul sanguin gastric D. mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+ E. inhiba regenerarea celulelor mucoasei 37. (G2623113) Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare: A. cimetidina creste nivelul transaminazelor serice B. diaree in cazul utilizarii sucralfatului C. omeprazolul creste metabolismul hepatic al medicamentelor D. ranitidina produce cel mai adesea perturbarea gustului E. antiacidele pot produce diaree sau constipatie 38. (G2623114) Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma: A. H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastrica B. H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilina C. Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100% D. Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 % E. Anticorpii (Ig G si Ig A) mpotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pylori 39. (G2623115) Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu: A. boala pulmonara cronica obstructiva
B. ciroza alcoolica C. insuficienta cardiaca D. transplant renal E. hipoparatiroidism 40. (G2623116) Precizati conditiile care definesc sindromul de raspuns inflamator sistemic (SRIS): A. Temperatura mai mica de 380 C B. Temperatura mai mica de 360 c C. PacCO2 mai mica 32mmHg D. Frecventa cardiaca< 90 batai / min. E. Frecventa respiratorie mai mare 20 respiratii / min 41. (G2623117) Specificati care sunt semnale ale invaziei microorganismelor: A. Lipopolizaharisul) LSP) B. Peptidoglicanii C. Receptorul CD14 solubil D. Endotoxina E. Complementul activat pe calea alterna 42. (G2623118) Indicati care sunt mediatorii derivati din fosfolipide care intervin in raspunsul septic al gazdei: A. Acidul arahidonic B. Prostaglandina E2 C. Factorul de activare plachetara D. Leucotrienele E. TNF alfa 43. (G2623119) Care sunt principalii factori ai coagularii implicati in raspunsul septic al gazdei: A. TNF alfa B. Factorul VII a C. PAF D. Factorul tisular E. Factorul V
44. (G2623124) Indicati tipurile de Spsis insotite de purpura cutanata sau petesii: A. Sepsis cu Neisseria meningitidis B. Febra patata a Muntilor Stancosi C. Sepsis cu Pseudomonas aeruginosa D. Sepsis cu Haemophylus influenzae E. Sepsis cu Klebsiella pneumoniae 45. (G2623125) Indicati care din urmatoarele mecanisme intervin in declansarea socului septic: A. Scadrea severa a rezistentei vasculare sistemice B. Debitul cardfiac scazut C. Deshidratarea D. Maldistributia generalizata a fluxului sangvin E. Depresia functiei miocardice
Tema nr. 25 Socul hipovolemic
1. (G2625065) Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la socul hipovolemic sunt adevarate: A. Socul hipovolemic se datoreaza unei reduceri a volumului sanguin circulant B. Socul hipovolemic se asociaza cu cresterea presiunii telediastolice in ambii ventriculi C. Socul hipovolemic se asociaza cu scaderea presiunii telediastolice exclusiv in VD D. Socul hipovolemic se asociaza cu scaderea presiunii telediastolice exclusiv in VS E. Socul hipovolemic se datoreaza unei infectii severe 2. (G2625066) Urmatoarele afirmatii referitoare la socul hipovolemic sunt false: A. Socul hipovolemic se asociaza cu scaderea presiunii telediastolice in ambii ventriculi B. Socul hipovolemic poate rezulta prin hemoragie sau depletie lichidiana C. Socul hipovolemic este cel mai frecvent tip de soc intalnit in practica D. Socul hipovolemic se asociaza cu cresterea presiunii telediastolice in ambii ventriculi E. Socul hipovolemic se asociaza cu debit cardiac scazut 3. (G2625067) In socul hipovolemic reducerea perfuziei tisulare duce la:
A. Instalarea metabolismului anaerob cu alcaloza metabolica B. Stimulare reflexa adrenergica cu redistributia fluxului sanguin in teritoriul cerebral si coronarian C. Stimulare reflexa adrenergica cu redistributia fluxului sanguin in teritoriul cutanat si muscular D. Stimulare reflexa vagala E. Acidoza respiratorie 4. (G2625068) In socul hipovolemic principala masura de tratament este: A. Reprefuzia miocardului B. Refacerea volemiei C. Suport inotropic major D. Administrarea de diuretice E. Administrarea de vasodilatatoare 5. (G2625069) In socul hipovolemic sunt false urmatoarele: A. Apar frecvent tulburari ale starii mentale B. Manifestrile cerebrale apar de obicei cand TA sistolica e sub 60 mmhg C. In evolutie apare sindrom de detresa respiratorie acuta D. Este consecinta unui infarct miocardic acut E. Este consecinta unei pierderi importante lichidiene 6. (G2625070) Socul hipovolemic se caracterizeaza prin: A. Umplere ventriculara neadecvata B. Cresterea volumului si presiunii telediastolice in ventricolul stang C. Cresterea volumului si presiunii telediastolice in ventricolul drept D. Debit cardiac scazut si volum bataie crescut E. Debit cardiac crescut si volum bataie
scazut 7. (G2625168) Uramtoarele afirmatii referitoare la socul hipovolemic sunt adevarate: A. Cand se pierde 10% din volumul total de sange mecanismele compensatorii sunt activate si mentin debitul cardiac. B. Cand se pierde 10% din volumul total de sange mecanismele compensatorii sunt depasite si apar semne clinice de soc C. Daca 20-25% din volumul sanguin total se pierde rapid apar semne clinice de soc D. Daca 20-25% din volumul sanguin total se pierde rapid mecanismele compensatorii sunt activate si nu apar semne clinice de soc E. Daca 20-25% din volumul sanguin total se pierde rapid mecanismele compensatorii sunt activate si nu apar semne clinice de soc 8. (G2625169) Manifestarile clinice din socul hipovolemic includ: A. Hipotensiunea B. Tahicardia C. Extremitati palide, reci D. Axtremitati palide, calde E. Hipertensiune arteriala 9. (G2625170) In socul hipovolemic intalnim frecvent: A. Tahicardie B. Bradicardie C. Oligurie D. Poliurie E. Hipotensiune 10. (G2625171) In socul hipovolemic cateterismul inimii drepte ne va oferii urmatoarele date:
A. Presiune capilara pulmonara scazuta B. Debit cardiac scazut C. Debit cardiac crescut D. Presiuni de umplere scazute E. Presiunea capilara pulmonara crescuta 11. (G2625172) In socul hipovolemic pentru refacerea volemiei se folosesc: A. Solutii cristaloide B. Solutii coloid-osmotice C. Sange sau masa eritrocitara in socul hemoragic D. Aminoacizi E. Metode de reperfuzie miocardica 12. (G2625173) Care dintre urmatoarele pot constitui cauze ale socului hipovolemic: A. Hemoragie masiva B. Depletia lichidiana din arsuri C. Infectie sistemica severe D. Miocard siderat extins E. Necroza miocardica extinsa 13. (G2625174) In socul hipovolemic la nivel renalau loc urmatoarele: A. Scade prefuzia renala prin redistribuirea circulatiei sanguine preferential catre miocard si creier B. Cresterea tonusului arteriolei aferente mentine initial perfuzia glomerulara C. Perfuzia glomerulara e mentiuta prin scaderea tonusului arteriolei aferente D. Perfuzia glomerulara e mentiuta prin cresterea tonusuluiarteriolei eferente E. Creste perfuzia renala 14. (G2625175) Care dintre urmatoareel afirmatii referitoare la socul hipovolemic sunt adevarate
A. Severitatea disfunctiei de organ din socul hipovolemic depinde de leziunile preexistente ale organului respectiv B. Cand mecanismele compensatorii renale sunt depasite se instaleaza insuficienta renala acuta C. Hipoperfuzia hepatica se asociaza cu cresterea transaminazelor D. Hipoperfuzia hepatica se asociaza cu scaderea transaminazelor E. Hipoperfuzia hepatica se asociaza cu scaderea bilirubinei 15. (G2625176) In socul hipovolemic leazrea ficatului se asociaza frecvent cu: A. Scaderea bilirubinei B. Cresterea transaminazelor C. Scaderea functiei de sinteza D. Cresterea functiei de sinteza E. Cresterea bilirubinei 16. (G1625027) Alegeti varianta corecta privind fiziopatologia socului hipovolemic: A. Mecanismele de compensare initiale sunt exclusiv endocrine B. Barostatul renal este reprezentat de receptorii din arteriola eferenta C. Vasopresina reduce rezistenta vasculara in teritoriul splanhnic D. Angiotensina II nu actioneaza asupra celulelor din corticosuprarenale E. Eliberarea de vasopresina este declansata de stimularea receptorilor de intindere din cord 17. (G1625028) Cantitate de albumina din solutia de proteine plasmatice (SPPS) are urmatoarea valoare A. 20% B. 88%
C. 6% D. 7% E. 5% 18. (G1625029) Caracteristic mecanismului de reumplere capilara in socul hipovolemic este: A. Vasodilatatia precapilara scade presiunea hidrostatica B. Presiunea interstitiala crescuta nu contribuie la restabilirea volumului intravascular C. Este un mecanism compensator important in faza tardiva de soc D. Glucoza si produsii de glicoliza din compartimentul interstitial favorizeaza cresterea volumului si presiunii la acest nivel E. Nici una din cele de mai sus 19. (G1625030) Care este principalul obiectiv al tratamentului socului hipovolemic: A. Refacerea volemiei B. Cateterizarea de urgenta a unei vene centrale C. Plasarea de una sau mai multe canule cu lumen mic an vene periferice D. Afirmatiile A, B si C sunt corecte E. Nici o afirmatie nu este corecta 20. (G1625031) Mecanismele compensatorii hemodinamice sunt declansate de o scadere a volemiei de A. 15% B. 20% C. 25% D. 30% E. 35% 21. (G1625032) Referitor la fiziopatologie socului hipovolemic,
urmatoarele afirmatii sunt false cu EXCEPTIA: A. Eliberarea de betaendorfine incepe la pierderea a peste o treime din volumul sanguin B. La decompensarea circulatiei periferice contribuie eliberarea de prostaglendine vasoconstrictoare C. Insuficienta microcirculatorie este agravata de edemul celulelor endoteliale D. Opioizii endogeni nu au efect asupra raspunsului simpatic din centrii nervosi centrali E. Ischemia de la nivelul sistemului nervos central accentueaza hipersimpaticotonia 22. (G1625033) Solutia stabila de proteine plasmatice (SPPS) au o concentratie de: A. 3% B. 4% C. 5% D. 6% E. 10% 23. (G2625051) Topografia durerii in HDL1-L2: A. Cuprinde fata posterioara a coapsei B. Iradiaza pina la glezne C. Intereseaza portiunea superioara, anteromediala a coapsei D. Se asociaza cu abolirea reflexului rotulian E. Durerea este declansata de afectarea radacinii L1 24. (G2625052) Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: A. Tumora vertebrala B. Fractura de coloana
C. Discita D. Durerea iradiata de la structurile vecine E. Stenoza vertebrala 25. (G2625053) Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii, cu exceptia: A. Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase B. Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa C. Sciatica cu incontinenta sfincteriana D. Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de minim 2 saptamini E. Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator 26. (G2625054) Durerea in lombosciatica: A. Este agravata de ridicarea de greutati B. Se amelioreaza la mobilizarea coloanei C. Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectati D. Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatie E. Necesita administrarea de analgetice opioide 27. (G2625055) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptii B. Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4 C. ROT in sciatalgia L4 sunt normale D. Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc pentru o
cauza grava a durerii lombare E. Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungit 28. (G2625056) Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin: A. Abolirea reflexului achilian B. Hipoestezia plantara si laterala a gambei C. Diminuarea reflexului rotulian D. Iradierea durerii pe partea laterala a gambei E. Imposibilitatea de a sta pe calcii 29. (G2625057) Spasmul musculaturii paravertebrale in LS, determina modificarile de mai jos, cu exceptia: A. Accentuarea lordozei lombare fiziologice B. Scolioza C. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagital D. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontal E. Pozitia antalgica 30. (G2625058) Artrita reumatoida se caracterizeaza prin: A. Afectarea asimetrica a articulatiilor periferice B. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura C. Prezenta HLA DR2 si HLA DR4 D. Sinovita inflamatorie persistenta E. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta 31. (G2625059) Afectarea viscerala in artrita reumatoida: A. Este intotdeauna manifesta clinic B. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura
C. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii E. Interesarea renala este frecventa si precoce 32. (G2625060) Afectarea articulara in artrita reumatoida: A. Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicate B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii C. Prezenta ruborului este obligatorie D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare E. Redoarea matinala are o durata de sub o ora. 33. (G2625061) Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropeniei B. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune C. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid D. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu E. Apare tardiv in evolutia bolii 34. (G2625062) In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie: A. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil B. Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in general o forma
severa de artrita reumatoida C. Factorul reumatoid este prezent la 1020% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea bolii E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice 35. (G2625063) Debutul artritei reumatoide este: A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri B. Este acut la 40% din bolnavi C. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii D. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta E. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica 36. (G2625064) Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu exceptia: A. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline B. Boala este mai frecventa la femei C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala D. Debutul este intre 35-50 ani E. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti 37. (G1625116) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Plasma proaspat congelata este utila cand hipovolemia se asociaza cu alterarea coagularii B. in socul hipovolemic este preferat sa
de administreze sange integral conservat la bolnavii care necesita transfuzie masiva C. Administrarea plasmei proaspat congelate in socul hipovolemic nu prezinta dezavantaje D. Plasma proaspat congelata contine toti factorii coagularii E. Plasma proaspat congelata nu asigura aport de factori labili ai coagularii 38. (G1625117) Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. Administrarea substamtelor vasoactive este rareori necesara in socul hipovolemic B. in mod curent se poate administra un vasoconstrictor (noradrenalina, Efortil) in socul hipovolemic in absenta solutiilor perfuzabile C. Nu se impune administrarea de cardiotonic in cazula socierii unui deficit de volum cu rezerva miocardica redusa D. Sunt corecte afirmatiile A si C E. Toate de mai sus 39. (G1625118) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Dextranul 70 este un colloid sintetic rezultat din fermentasia zaharozei cu bacteria Leuconostor mesenteroides B. Timpul de injumatatire intravascular al dextranului 70 este de 7 ore C. Dextranul 70 interferind cu reactia de aglutinare, determinarea grupului sanguin trebuie facuta inainte de administrarea produsului D. Dextranul 70 exercita o presiune coloid osmotica mai mica decat plasma, cu efect de plasma expander prin atragerea apei din interstitiu si din celule E. Administrat in cantitate nmare, dextranul 70 produce scaderea
fibrinogenului si a factorului VIII si V si a functiei de agregare trombocitara 40. (G1625119) in socul hipovolemic suferinta viscerala survine: A. in primele ore B. Tardiv C. Intereseaza in principal functia plamanului D. Intereseaza in principal functia rinichiului E. Sunt adevarate B si C 41. (G1625120) in socul hipovolemic, coagularea intravasculara diseminata: A. Este un fenomen specific socului ireversibil B. in acest proces este implicata stimularea sistemului reticulo-histiocitar C. Este insotita de o scadere a titrului de heparina D. Este favorizata de blocarea venelor cu agregate de trombocite si leucocite inactivate E. Asociaza scaderea capacitatii de deformare a hematiilor 42. (G1625121) in socul hipovolemic, in prezenta CID (coagulare intravasculara diseminata) se recomanda: A. Corectarea cauzei prin ameliorarea perfuziei tisulare B. Refacerea factorilor coagularii cu plasma proaspat congelata C. Refacerea factorilor coagularii cu crioprecipitat asociat cu transfuzie de masa trombocitara D. Administrarea de heparina trebuie facuta cu prudenta intrucat poate agrava sangerarea E. Sunt corecte afirmatiile A, C si D
43. (G1625122) in socul hipovolemic, urmatoarele sunt adevarate, cu EXCEPTIA A. Suferinta viscerala survine precoce B. Organele cele mai afectate sunt creierul si cordul C. Functia pulmonara nu este afectata D. Vasoconstrictia persistenta determina scaderea ratei de filtrare glomerulare la nivel renal si tubulonecroza E. Presiunea venoasa centrala este scazuta, presiunea de obturatie pulmonara este crescuta 44. (G1625123) Necesarul de lichide si ritmul administrarii se stabileste in raport cu raspunsul hemodinamic apreciat prin masurarea frecventa a: A. Temperaturii B. Glicemiei C. Diurezei D. Presiunii venoase centrale E. Tensiunii arteriale 45. (G2625152) Lombalgia din stenoza vertebrala este caracterizata de: A. Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatism B. Sciatalgie este bilaterala C. Pseudoclaudicatie D. Durere ameliorata la mers sau ortostatism E. Se asociaza frecvent cu deficite neurologice severe, incluzind paralizia si incontinenta urinara 46. (G2625153) Care din afirmatiile de mai jos sunt false: A. Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulian B. Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5-
S1 C. Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturna D. In radiculopatia S1 flexia plantara este dificila E. Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante. 47. (G2625154) Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite: A. Ridicarea de greutati B. Statul prelungit pe scaun C. Flexia fortata a coloanei D. Statul in pat cu genunchii flecati E. Miscarile de torsiune a colonei 48. (G2625155) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii plantare a piciorului B. Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durerea C. Reflexul achilian este abolit in HDL4-L5 D. Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L4-L5, L5-S1 E. Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de disc 49. (G2625156) Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate: A. Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este benefica B. AINS sunt medicamente eficiente C. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandate D. Eficienta miorelaxantelor este neclara
E. Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenul 50. (G2625157) Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt: A. Virsta sub 30 se ani B. Neameliorarea durerii la repausul la pat C. Durata durerii mai mare de 20 de zile D. Durerea accentuata in ortostatism si ameliorata in pozitie sezinda E. Utilizarea de glucocorticoizi 51. (G2625158) Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida: A. Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratament B. Induce remisiunea bolii C. Doza este de 7.5-20mg/zi D. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva E. Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepatice 52. (G2625159) In etiologia artriei reumatoide sunt implicate: A. Mycoplasma B. Virusul Epstein Barr C. Infestatiile parazitare D. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ E. Predispozitia genetica 53. (G2625160) Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin: A. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere B. Distructia cartilajului C. Dezechilibrul muscular D. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior
E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia compensatorie a celei distale 54. (G2625161) Anemia in artrita reumatoida este: A. Normocroma, normocitara B. Se coreleaza cu activitatea bolii C. Raspunde la tratamentul cu fier D. Reflecta o eritropoeza ineficienta E. Macrocitara, megaloblastica 55. (G2625162) Afirmatiile de mai jos sunt false, cu exceptia: A. Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extins B. Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoase C. Durerea neoplazica este ameliorata de repaus D. Frecvent este interesat si discul vertebral E. RMN este investigatia radiologica de electie 56. (G2625163) Semnele clinice asociate cu o etilogie grava a lombalgiilor sunt: A. Febra inexplicabila B. Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloanei C. Contractura paravertebrala cu scolioza D. Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitive E. Prezenta unei formatiuni tumorale abdominal 57. (G2625164) Nodulii reumatoizi A. Sunt intilniti pe structurile
periarticulare, suprafetele de extensie si seroase B. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid C. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax D. Apar la peste 50% din bolnavi E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage 58. (G2625165) Bolnavii cu vasculita reumatoida: A. Au titru mare de factor reumatoid B. Au in general forme blinde de boala C. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare D. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei E. Interesarea renala este frecventa 59. (G2625166) Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici: A. Leucocite < 5000/mm3 B. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice C. Viscozitate redusa D. Predomina limfocitele E. Complementul este in titru scazut 60. (G2625167) Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt: A. Redoare matinala sub o ora B. Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de mina C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1
Tema nr. 26 Abdomenul acut chirurgical
1. (G1626039) Care dintre urmatoarele afirmatii privind ocluziile dinamice sunt adevarate: A. Lumenul este obstructionat; B. Apar prin leziuni parietale intestinale; C. Se produce paralizia musculaturii intestinale; D. Poate fi determinata de compresiuni extrinseci ale lumenului; E. Nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. 2. (G1626040) Durerea in peritonite se caracterizeaza prin: A. Poatefi mascata prin administrarea de opiacee; B. Se instaleaza brusc; C. Este precedata de sughit; D. Este strict localizata la nivelul leziunii generatoare; E. Se asociaza cu tulburari de ritm cardiac. 3. (G1626041) Perforatiile posttraumatice de intestin determina de regula: A. Hemoragie digestiva; B. Ocluzie intestinala prin stramtorarea lumenului; C. Peritonita generalizata sau localizata; D. Pancreatita satelita; E. Insuficienta hepatica.
4. (G1626042) Raspunsul inflamator general al gazdei in peritonite: A. Precede raspunsul local; B. Nu este mediat de macrofage; C. Nu implica generarea de radicali liberi de oxigen; D. Este determinat de eliberarea in circulatie a imunoglobulinelor; E. Nu duce la insuficiente de organ. 5. (G1626043) Sediul durerii de debut in apendicita acuta este situat: A. in hipocondrul drept; B. in epigastru; C. in hipocondrul stang; D. La nivelul fosei iliace drepte; E. La nivelul fosei iliace stangi. 6. (G1626044) Solutia obisnuita pentru rezolvarea unei plagi gastrice: A. Sutura simpla; B. Sutura cu epiplonoplastie si drenaj; C. Gastrectomia; D. Gastroenteroanastomoza; E. Vagotomia. 7. (G1626150) Antibioterapia in peritonite se instituie: A. Imediat ce diagnosticul a fost stabilit; B. Numai dupa obtinerea rezultatelor antibiogramei din revarsatul peritoneal; C. Reprezinta singura metoda de tratament pentru peritonitele primitive; D. Se prefera monoterapia cu cefalosporine de generatie recenta; E. La pacientii cu evolutie accidentata postoperator. 8. (G1626151) Cauzele ocluziilor mecanice pot fi: A. Traumatisme cranio-cerebrale;
B. Aderente inflamatorii sau bride; C. Corpi straini intralumenali; D. Compresiuni extrinseci ale lumenului intestinal; E. Afectiuni vasculare. 9. (G1626152) Cele mai importante examinari paraclinice in diagnosticul apendicitei acute sunt reprezentate de: A. Glicemia; B. Hemoleucograma; C. Amilaze serice; D. Sumar de urina; E. Examen radiologic abdominal pe gol. 10. (G1626154) Indicatiile splenectomiei in traumatismele abdominale sunt reprezentate de: A. in caz de afectare a capsulei splenice; B. Leziuni multiple, profunde; C. in cazul leziunilor hilului vascular; D. Hemoragii necontrolabile; E. Leziuni majore asociate. 11. (G1626155) La examenul clinic al abomenului in peritonite, se constata urmatoarele: A. Abdomenul participa la miscarile respiratorii; B. Rigiditate (contractura) musculara cu grade diferite de intensitate; C. Percutia evidentiaza hipersonoritate; D. in cazurile cu revarsat abundent, matitate deplasabila pe flancuri; E. Tuseul rectal evidentiaza bombarea fundului de sac Douglas. 12. (G1626156) Ocluzia inalta prezinta urmatoarele semne clinice: A. Debut brusc, cu varsaturi de staza sau bilioase;
B. Abdomen destins meteoristic; C. Tranzit intestinal mentinut; D. Absenta imaginilor hidroaerice; E. Dureri prezente inca de la debut. 13. (G1626157) Plastronul apendicular se caracterizeaza prin: A. Este o peritonita plastica si fibrinoasa; B. Este de aspect tumoral; C. Este nedureros, afebril, fara modificari de tranzit; D. Poate abceda; E. Poate regresa progresiv, spontan; 14. (G1626158) Reechilibrarea hidroelectrolitica eficienta in tratamentul peritonitelor, are ca efecte: A. Normalizarea caracteristicilor pulsului si TA; B. Cresterea presiunii venoase centrale; C. Crestera debitului urinar orar; D. Reluarea tranzitului digestiv; E. Hiperpotasemie reactiva. 15. (G2626058) TCC minore corespund unui scor GCS de: A. 12-9 B. 13-15 C. 11-13 D. 10.12 E. 8-11 16. (G2626059) Valorile punctajului obtinut dupa scala Glasgow (GCS) la un bolnav cu TCC se situeaza n intervalul: A. 0-15 puncte B. 0-10 puncte C. 5-15 puncte D. 3-10 puncte
E. 3-15 puncte 17. (G2626060) Scorul 5 Gasgow are urmatorul corespondent pe scara Liege: A. 3-6 B. 5-7 C. 6-10 D. 9-11 E. 11-2 18. (G2626061) Dintre semnele functionale ale peritonitei acute, cel mai constant este: A. Durerea B. Oprirea tranzitului intestinal C. Varsatura D. Sughitul E. Dispneea 19. (G2626062) Sepsisul sever se defineste prin: A. SIRS cu documentarea infectiei B. SIRS cu documentarea infectiei si compromitere hemodinamica C. Stare fiziologica n care functia viscerala nu este capabila sa sustina homeostazia D. Pierderea controlului local al infectiei E. Exacerbarea raspunsului inflamator sistemic 20. (G2626063) Examenul radiologic n peritonitele generalizate prin perforatie de viscer cavitar are ca element patognomonic: A. tergerea umbrei psoasului B. Nivelele hidroaerice C. Edemul peretelui abdominal D. Pneumoperitoneul E. tergerea reliefului mucos al anselor
intestinului subtire 21. (G2626064) n etiologia peritonitelor acute prin perforatie de viscer cavitar, pe primul loc se afla: A. Perforatia ulcerului gastroduodenal B. Perforatia apendiculara C. Perforatia biliara D. Perforatia intestinului subtire E. Perforatia colonului 22. (G2626065) Principiile tratamentului chirurgical n peritonitele acute secundare au fost enuntate de Kirschner nca din 1926. Acestea sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Eliminarea sursei de contaminare B. Reducerea contaminarii C. Tratamentul antibiotic este veriga terapeutica esentiala, substituind cu succes chirurgia D. Tratarea infectiei reziduale E. Prevenirea recurentei infectiei 23. (G2626066) Semnul LAUGIER din ocluzia intestinala semnifica: A. Matitate deplasabila n flancuri B. Zgomote hidro-aerice de lupta C. Silentiu absolut D. Durere la decompresia brusca a peretelui abdominal E. Timpanism juxtaombilical 24. (G2626067) Radiografia abdominala simpla evidentiaza n primele 3-6 ore de la debutul unei ocluzii intestinale: A. Pneumoperitoneu B. Nivele hidroaerice C. tergerea umbrei psoasului D. Distensia gazoasa a unei anse
E. Poate fi si o metoda terapeutica n caz de volvulus sigmoidian sau invaginatie la copil 25. (G2626068) Urmatoarea afirmatie este falsa n ceea ce priveste varsaturile din ocluziile intestinale: A. n ocluziile nalte sunt abundente B. Apar precoce n ocluziile nalte C. Sunt tardive n ocluziile joase D. Initial sunt bilioase, apoi fecaloide E. Sunt nsotite de greturi, sughit si eructatii 26. (G2626069) n ocluziile intestinale, presiunea intraluminala la care este suprimata circulatia arteriala este de: A. 15 mmHg B. 30-35 mmHg C. 20-25 mmHg D. 40-45 mmHg E. 50-55 mmHg 27. (G2626070) Identificati afirmatia falsa din urmatoarele caracteristici ale "ileusului biliar": A. Este determinat de patrunderea unui calcul vezicular n tractul digestiv printro fistula B. Evolutia clinica este n etape succesive: colica, febra, subicter, ocluzie C. Examenul radiologic nativ poate evidentia un calcul radioopac D. Poate realiza att un sindrom de ocluzie nalta ct si unul de ocluzie joasa E. Oprirea calculului n valva Bauhin realizeaza sindromul Bouveret 28. (G2626071) Sindromul de compartiment abdominal nu se caracterizeaza prin: A. Distensie abdominala
B. Dificultati de ventilatie C. Hipoxie D. Icter E. Oligoanurie 29. (G2626072) Evaluarea pacientilor dupa scala Glasgow (GCS) se face n intervalul: A. 0-10 puncte B. 0-15 puncte C. 5-20 puncte D. 3-15 puncte E. 4-20 puncte 30. (G2626073) Imunodisfunctia posttrauma nu se caracterizeaza prin: A. Scaderea numarului total de limfocite T B. Cresterea sintezei de Interleukina 2 C. Monocitoza D. Functionarea anormala a celulelor B E. Scaderea sintezei de Interleukina 2 31. (G2626074) Pe cte variabile fiziologice si anatomice se bazeaza scorul traumatic pediatric (PTS): A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7 32. (G2626075) n cte clase sunt mpartit pacientii n urma sistemului de punctare specific scorului de interventii terapeutice (TISS): A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 8
33. (G2626076) Conform studiului Olding si Crockard cea mai frecventa cauza de politraumatisme este reprezentata de: A. Accidente de munca B. Accidente rutiere C. Accidente casnice D. Accidente sportive E. Agresiuni 34. (G2626077) Ct de frecventa este apendicita acuta A. 1/40-50 de locuitori B. 1/50-60 de locuitori C. 1/20-30 de locuitori D. 1/25.-35 de locuitori E. 1/45-55 de locuitori 35. (G2626078) In prima faza a apendicitei acute durerea este cauzata de: A. presiune si inflamatie ce irita terminatiile nervoa B. puroiul acumnulat la nivelul apendicelui C. iritatia peritoneului D. oprirea tranzitului intestinal E. meteorism 40. (G2626079) In apendicita catarala mucoasa este:; A. cu ulceratii si necroze B. congestionata cu infiltrat leucocitar C. cu abcese D. nu se modifica E. edematoasa 41. (G2626080) n apendicita flegmonoasa mucoasa este:
A. cu ulceratii si necroye B. congestionata cu infiltrat leucocitar C. cu abcese D. nu se modifica E. edematoasa 42. (G2626081) n apendicita acuta bolnavul sta n poyitie antalgica: A. cu coapsele flectate spre abdomen B. mentinerea coapsei drepte n flexie si usoara abductie C. culcat pe dreapta D. ghemuit E. coapsa stnga flectata spre abdomen si spre dreapta 43. (G2626082) Presiunea intraluminala critica pentru producerea ischemiei arteriale n peretele apendiculat este de: A. 50 cm apa B. 8o cm apa C. 100 cm apa D. 110 cm apa E. 120 cm apa 44. (G2626083) Tratamentul apendicitei acute este: A. medical urmat uneori de cel chirurgical B. chirurgical n toate cazurile nca de la nceput, cu exceptia blocului apendicular C. punga cu gheata, antibiotice n caz de apendicita retrocecala flegmonoasa D. chirurgical cu exceptia abcesului apendicular E. antibioterapie antiinflamatoare 45. (G2626084) Care este organul parenchimatos cel mai frecvent interesat n traumatismele abdominale?
A. pancreasul B. ficatul C. rinichiul D. splina E. plamnul 46. (G2626085) Care este cea mai frecventa consecinta a unei leziuni traumatice a pancreasului? A. pancreatita acuta B. pseudochistul pancreatic C. peritonita acuta generalizata D. hematomul retroperitoneal E. hemoperitoneul 47. (G2626086) n ce tip de leziune abdominala traumatica, se evidentiaza semnul BOUCHACOURT? A. hematom properitoneal B. hernie postcontuzionala C. eventratie postcontuzionala D. revarsat Morel-Lavalle E. hematom subaponevrotic 48. (G2626087) Pna la ce nivel se ntind hematoamele retroperitoneale posttraumatice mijlocii? A. pna la nivelul fundului de sac Douglas B. pna la nivelul spinei iliace anterosuperioare C. pna la nivelul simfizei pubiene D. pna la nivelul polului renal inferior E. pna la nivelul polului renal superior 49. (G2626088) Care este organul cavitar cel mai frecvent interesat n traumatismele abdominale? A. rectul B. colonul C. stomacul
D. aparatul uro-genital E. intestinul subtire 50. (G2626089) Ruptura mezenterului situata n apropierea radacinii acestuia, se caracterizeaza prin: A. angajarea unei anse n zona de ruptura, cu aparitia ocluziei intestinale B. aparitia semnelor de peritonita C. devitalizarea ansei D. hemoragie masiva E. aparitia hematomului retroperitoneal 51. (G1626153) in cazul suspectarii unei leziuni hepatice la un traumatizat, sunt necesare urmatoarele investigatii: A. Radiografia abdominala simpla; B. Echografia abdominala; C. Computer tomografia; D. Rezonanta magnetica nucleara; E. Punctia-lavaj peritoneala. 52. (G2626200) n traumatismele cranio-cerebrale, din efectele posttraumatice tardive nu fac parte A. Comotia B. Contuzia C. Encefalopatia post-traumatica D. Sechelele post-traumatice E. Dilacerarea 53. (G2626201) Din mecanismele directe de producere a TCC nu fac parte urmatoarele A. Fenomenului de acceleratie B. Fenomenului de deceleratie C. Fenomenului de cadere D. Fenomenului de compresie bilaterala E. Fenomenului de suflu
54. (G2626202) TCC severe se clasifica astfel: A. GCS=8, coma gradul I B. GCS=7-6, coma gradul II C. GCS=5-4, coma gradul III D. GCS=3, coma gradul IV E. GCS=2-1, coma gradul V 55. (G2626203) Din hematoamele intracraniene traumatice extracerebrale nu fac parte urmatoarele A. Hematomul extradural B. Hematomul subdural C. Hematomul intraventricular D. Hematomul intradural E. Hematomul intracerebral 56. (G2626204) Dupa dispunerea fragmentelor osoase n focarul de fractura craniana sunt recunoscute urmatoarele forme: A. Intruzive B. Depresive C. Extruzive D. Cominutive E. Penetrante 57. (G2626205) Efectele traumatice primare n TCC nu includ: A. Comotia cerebrala B. Contuzia cerebrala C. Encefalopatia post-traumatica D. Dilacerarea cerebrala E. Sechelele post-traumatice 58. (G2626206) Modificarile computer tomografiei n contuzii cerebrale corespunzatoare gradului II de afectare cerebrala difuza sunt:
A. Cisternele bazale - comprimate B. Cisternele bazale - prezente C. Cisternele bazale - absente D. Linia mediana - discreta deplasare 15 mmm E. Linia mediana - deplasare peste 5 mm 59. (G2626207) Dintre sindroamele clinice evolutive post-contuzie cerebrala grava caracteristice leziunilor difuze nu fac parte A. Mutismul akinetic B. Sindromul diencefalic C. Amnezia post-traumatica D. Sindromul apalic E. Sindromul de dezaferentare 60. (G2626208) Aspectul clinic n leziunile situate n partea superioara a trunchiului cerebral nu se caracterizeaza prin: A. Mutismul akinetic B. Sindromul de dezaferentare C. Sindromul diencefalic D. Starea vegetativa persistenta dupa leziuni cerebrale E. Sindromul apalic 61. (G2626209) Din semnele clinice n hemoragia intraventriculara supraacuta fac parte: A. Coma profunda B. Hipertermie marcata C. Rigiditate decerebrata D. Semnul Babinski bilateral E. Semnul Babinski unilateral 62. (G2626210) Leziunile traumatice cranio-cerebrale deschise nu includ: A. Plagile cranio-cerebrale B. Hygroma
C. Hydroma D. Fistulele LCR post-traumatice E. Colapsul cerebro-ventricular 63. (G2626211) Complicatiile septice ale TCC sunt: A. Meningoencefalite traumatice B. Hydroma C. Hygroma D. Abcese cerebrale post-traumatice E. Fongusul cerebral 64. (G2626212) Mecanismele patogenice principale implicate n peritonitele acute sunt: A. Agresiunea asupra peritoneului B. Translocatia bacteriana prin peretele intestinal indemn C. Raspunsul local la agresiunea asupra peritoneului D. M.S.O.F. Ca manifestare initiala a tuturor peritonitelor acute E. Raspunsul sistemic al organismului gazda 65. (G2626213) Aparitia unei peritonite acute presupune interactiunea urmatorilor factori: A. Virulenta bacteriana B. Fagocitoza bacteriilor C. Resorbtia spontana a exudatului peritoneal D. Inundarea peritoneala importanta sau repetata E. Slabirea mijloacelor de aparare locale sau generale 66. (G2626214) Clasificarea etiopatogenica, Hamburg modificata, mparte peritonitele acute n: A. Peritonite primare B. Peritonite secundare
C. Peritonite granulomatoase D. Abcese intraabdominale E. Peritonite tertiare 67. (G2626215) Germenii izolati cel mai frecvent n peritonitele primitive sunt: A. Streptococul B. Candida C. Pasteurella D. Pneumococul E. Enterobacterii 68. (G2626216) Peritonitele nozocomiale sunt produse cel mai adesea de urmatorii germeni: A. E.coli B. Klebsiella C. Pneumococ D. Pseudomonas E. Streptococ 69. (G2626217) Principalele mecanisme de actiune ale endotoxinelor n peritonitele acute sunt: A. Activarea receptorilor celulari direct cnd endotoxina se afla n cantitate mare, B. Antibioterapia prin distrugerea bacteriilor si eliberare de endotoxine are efecte favorabile C. Activarea sistemului complement D. Activarea produsilor de metabolism ai acidului arahidonic E. Activarea coagularii 70. (G2626218) Criteriile pentru definirea S.I.R.S. n peritonitele acute sunt: A. Temperatura rectala peste 38 sau sub 36 C
B. Alura ventriculara peste 90/min C. Frecventa respiratorie peste 20/min D. PaCo2 peste 40 mmHg E. Leucocitoza peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mmc 71. (G2626219) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre contractura musculara din peritonitele acute: A. Reprezinta contractia musculaturii abdominale neprovocata prin atingerea peretelui abdominal B. Este generalizata nca de la debut C. Are intensitate constanta indiferent de exudatul intraperitoneal D. Este mai usor de evidentiat la pacientii cu tonus muscular scazut, copii, vrstnici si imunodeprimati E. Este expresia unui reflex visceromotor sau peritoneo-motor 72. (G2626220) La inspectia abdomenului pacientilor cu peritonita acuta ntlnim: A. Imobilitate B. Retractia peretelui abdominal datorita durerii C. La pacientii astenici se evidentiaza relieful dreptilor abdominali D. Sensibilitatea dureroasa se amelioreaza daca solicitam pacientului sa respire lent si amplu E. Imobilitatea peretelui abdominal este generalizata de la nceput 73. (G2626221) Palparea abdomenului este o etapa esentiala pentru diagnosticul de peritonita acuta. Putem ntlni urmatoarele aspecte: A. Aparare musculara B. Semnul Mandel pozitiv C. Linistea abdominala Mondor
D. Contractura abdominala E. Hiperestezia cutanata Dieulafoy 74. (G2626222) Din punct de vedere etiopatologic ocluziile intestinale se clasifica n: A. Paralitice dinamice B. nalte C. Joase D. Acute E. Mecanice 75. (G2626223) n etiologia ocluziilor dinamice sunt citate cel mai frecvent urmatoarele cauze: A. Traumatismele diverse B. Strangularea lumenului intestinal si a unei portiuni de mezenter C. Leziuni parietale intestinale congenitale sau dobndite D. Infectii abdominale, retroperitoneale, toracice sau generalizate E. Afectiuni diverse: colici, torsiuni de organ, porfirinemie 76. (G2626224) Principalele modificari fiziopatologice n ocluziile intestinale sunt: A. Tulburarile de irigatie intestinala datorate distensiei anselor B. Tulburari de absorbtie intestinala ca urmare a stazei C. Poliuria ca rezultat al deshidratarii si pierderilor ionice D. Zilnic se pierd circa 10-11 litri de lichide reprezentnd transudatichid ingerat si secretii digestive E. Tulburari de motilitate intestinala provocate de obstacol
77. (G2626225) Din punct de vedere anatomo-patologic, n ocluziile mecanice intlnim urmatoarele aspecte: A. Spasm, anse subtiri,cu musculatura spastica, fara continut n lumen B. Ansa strangulata, cu inelul de strangulare C. Volvulare: rasucirea ansei n axul sau transversal D. Paralizie: anse destinse, pline de gaz si lichid E. Obstructie prin tumora, calcul, fecalom, etc. 78. (G2626226) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate n ceea ce priveste durerea din ocluzia intestinala: A. Durerea este semnul clinic cel mai constant B. Este brusca, intensa, continua, sincopala n ocluzia prin strangulare si n cea spastica C. Este violenta nsotita de contractura musculara generalizata D. Este localizata n etajul abdominal superior cu iradiere n bara E. Are caracter de colica de lupta, intermitenta n ocluzia prin obturatie 79. (G2626227) Distensia abdominala din ocluzia intestinala poate mbraca urmatoarele aspecte: A. Este localizata periombilical, subombilical sau asimetric n ocluziile pe intestin subtire, B. n ocluziile nalte este situata epigastric realiznd sdemnul von Waal, C. Este generalizata de la nceput n ocluziile dinamice, D. Este elastica si timpanica la percutie, E. La copii, n caz de invaginatie se observa o tumora ce se misca
80. (G2626228) ntreruperea tranzitului n ocluzia intestinala este: A. Precoce n ocluziile intestinale joase B. Precoce n ocluziile intestinale nalte C. Precoce n ocluziile paralitice D. Tardiva n ocluziile nalte E. Initiala pentru fecale si apoi pentru gaze 81. (G2626229) Se descriu urmatoarele forme clinico-evolutive de ocluzie intestinala: A. Subocluzii B. Cronice C. Acute D. Paralitice E. Atipice 82. (G2626230) Modalitatile de decompresie abdominala n ocluzia intestinala sunt: A. Intubarea recto-sigmoidiana cu o sonda Faucher B. Rezectia segmentului intestinal afectat C. Instalarea unei sonde nazo-gastrice D. Devolvulare sau dezinvaginare urmata de enterectomie segmentara n caz de devitalizarea acestora E. Golirea intraoperatorie a anselor pline de continut sero-lichidian 83. (G2626231) Ocluzia intestinala prin cancer colic se caracterizeaza prin: A. Frecventa mai mare pe colonul drept dect pe cel stng B. Debut brusc cu varsaturi incoercibile C. Examenul endoscopic de urgenta este examinarea "gold standard" pentru diagnostic D. Examenul clinic deceleaza distensia
abdominala n cadrul colic E. n antecedente se constata scadere ponderala, colici, alterananta diareeconstipatie 84. (G2626232) Care din urmatoarele afectiuni toracice posttraumatice cunoscute sub denumirea de "duzina ucigatoare"- fac parte din categoria celor "letale": A. Pneumotorax sufocant B. Tamponada cardiaca C. Voletul costal D. Ruptura de diafragm E. Hemotorax masiv 85. (G2626233) Care din urmatoarele afectiuni reprezinta indicatii absolute de intubatie la politraumatizati: A. Obstructia acuta a cailor aeriene B. Plagi penetrante ale gtului cu hematoame expansive C. Traumatisme cranio-cerebrale cu GCS sub 11 D. Hipoxie E. Apnee 86. (G2626234) Criteriile de evaluare n scala Glasgow (GCS) sunt: A. Deschiderea ochilor B. Rata respiratorie C. Expansiunea respiratorie D. Raspunsul verbal E. Raspunsul motor 87. (G2626235) Dintre principalele mecanisme de producere a leziunilor n accidentele rutiere nu sunt recunoscute: A. Ciocnirea B. Deceleratia
C. Acceleratia D. Rostogolirea E. Caderea 88. (G2626236) Metabolismul glucidic de stress are ca trasaturi esentiale: A. Glicogenoliza B. Glicogenogeneza C. Glucogenogeneza D. Hiperglicemia insulinorezistenta E. Neutilizarea corecta a excesului de glucoza 89. (G2626237) Metabolismul lipidic de stress nu se caracterizeaza prin: A. Lipoliza crescuta B. Lipoliza scazuta C. Lipogeneza crescuta D. Lipogeneza scazuta E. Productie scazuta de corpi cetonici 90. (G2626238) Clasificarea plagilor n functie de agentul traumatic se face n urmatoarele tipuri: A. Prin cadere B. Prin mpuscare C. Prin dilacerare D. Prin taiere E. Contuze 91. (G2626239) In functie de contaminarea microbiana, plagile pot fi: A. Curate B. Cu contaminare minima C. Cu contaminare medie D. Contaminate E. Infectate 92. (G2626240) Plagile penetrante pot fi:
A. Oarbe B. Transfixiante C. n seton D. Fara interesare viscerala E. Cu interesare viscerala 93. (G2626241) Cei mai frecventi anaerobi ntlniti n apendicita acuta sunt: A. E.coli B. bacteroides fragilis C. bacilus fundiliformis D. peptostreptococus E. clostridium perfringens 94. (G2626242) In apendicita acuta clinic ntlnim: A. durerea este localizata initial n fosa iliaca dreapta B. greturile si varsaturile succed durerea C. inapetenta apare rar D. constipatia este mai frecventa dect diareea E. greturile si varsaturile preced durerea 95. (G2626243) Din triada Dieulafoy fac parte elementele: A. aparare musculara n fosa iliaca dr. B. semnul Rowsing pozitiv C. hiperestezie cutanata D. febra peste 38 C E. durerea 96. (G2626244) Paraclinic n apendicita acuta ntlnim: A. leucocitoza peste 10.000 este prezenta ntotdeauna n apendicita acuta B. leucocitoza peste 12.000 este caracteristica perforatiei C. n 20-30% din cazuri leucocitele pot
fi normale sau usor crescute D. leucocitele normale exclud diagnosticul de apendicita acuta E. leucocitoza peste 20.000 traduce perforatia 97. (G2626245) Evolutia apendicitei acute catre plastronul apendicular este tradusa de: A. reducerea contractiunii musculkare n fosa iliaca dreapta B. zona de fluctuenta la palparea fosei iliace drepte C. aparitia unei tumori inflamatorii, dureroase, renitenta la palpare D. revenirea la normal a leucocitelor si a febrei E. disparitia durerii 98. (G2626246) n apendicita la batrni ntilnim urmatoarele forme clinice: A. forma pseudotumorala B. apendicita cu un tablou clinic specific zgomotos C. ocluzia febrila D. apendicita cu peritonita n 2 timpi E. forma pseudoulceroasa 99. (G2626247) n plastronul apendicular: A. tratamentul chirurgical se impune nca de la nceput B. cresterea numarului de leucocite este un factor de prognostic favorabil C. tratamentul este initial conservator cu antibiotice, punga cu gheata, regim hidric D. scaderea febrei si a numarului de leucocite traduc o evolutie favorabila E. interventia chirurgicala se impune la 2-3 luni dupa stingerea fenomenelor
inflamatorii 100. (G2626248) In apendicita retrocecala intalnim: A. intensitate maxima dureroasa in fosa iliaca dreapta B. contractura abdominala de obicei lipseste C. pozitie antalgica cu coapsa flectata D. manevra psoasului este negativa E. oprirea tranzituluiu intestinal 101. (G2626249) Care sunt semnele clinice care tradeaza perforatia posttraumatica a esofagului abdominal? A. paloare intensa B. durere retroxifoidiana C. disfagie D. febra prelungita E. durere retrosternala 102. (G2626250) n perioada primelor 24-48 de ore, prognosticul hematomului retroperitoneal posttraumatic, depinde de: A. aparitia insuficientei renale acute B. intensitatea socului traumatic C. continuarea parezei intestinale D. interesarea plexului celiac E. intensitatea socului hemoragic 103. (G2626251) Care sunt semnele caracteristice ale leziunii rectului subperitoneal? A. rectoragia B. febra C. celulita pelvina D. hemoperitoneul E. peritonita generalizata 104. (G2626252) n cazul traumatismelor abdominale cu hemoragie abundenta, manevra PRINGLE, consta n: A. clampajul digital al arterei mezenterice superioare B. aplicarea unei pense pe trunchiul celiac C. aplicarea unei pense pe artera splenica D. aplicarea unei pense pe artera hepatica si vena porta E. clampajul digital al pediculului hepatic 105. (G2626253) n cadrul traumatismelor abdominale, cresterea amilazemiei si a amilazuriei sunt specifice pentru: A. leziuni ale intestinului subtire B. leziuni ale ficatului C. leziuni ale splinei D. leziuni ale pancreasului E. soc septic prelungit 106. (G2626254) Care sunt caracteristicile principale ale unei plagi penetrante simple? A. nu penetreaza peritoneul B. intereseaza doar organele parenchimatoase C. deschid peritoneul D. nu intereseaza nici un nivel abdominal E. intereseaza att organele parenchimatoase, ct si cele cavitare 107. (G2626255) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate, n cazul traumatismelor ficatului? A. mortalitatea ajunge la 80% n cazul
leziunilor de gradul V si VI B. ficatul este organul cel mai interesat n cadrul contuziilor abdominale C. gravitatea leziunilor hepatice este sporita de incidenta leziunilor asociate D. ficatul este al doilea organ interesat de plagile penetrante E. n leziunile de gradul I plaga hepatica are o adncime de maximum 3 cm 108. (G2626256) Care este semnificatia sindromului REILY, n cadrul unui traumatism abdominal? A. sensibilitate exagerata la palpare B. fals tablou de iritatie peritoneala C. ocluzie intestinala posttraumatica D. peritonita generalizata prin perforatie de ansa intestinala E. pseudosindrom de ocluzie intestinala paralitica 109. (G2626257) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele colonului sunt adevarate: A. sunt grave B. sunt frecvente (aparnd n 50% din cazurile cu plagi penetrante) C. complicatiile infectioase sunt severe D. caracterul de gravitate este dat de septicitatea deosebita a continutului intestinului gros E. complicatiile hemoragice sunt severe
Tema nr. 27 Sarcina normala si urmarirea ei
1. (G1627023) Caracteristicele craniului fetal sunt urmatoarele: A. Este comprimabil B. Diametrul biparietal este de 9,5 cm. C. Marea circumferinta occipitofrontala este de 32 cm D. Oasele bazei craniului sunt in numar de 5 si se pot incaleca. E. Diametrul occipitofrontal este: cel mai mare diametru al craniului fetal si masoara 12 cm. 2. (G1627024) Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte? A. Consultatia prenatala este un element major in identificarea unei sarcini cu risc obstretical crescut. B. Scopul consultatiei prenatale consta in verificarea functionala a organelor materne. C. Consultatia prenatala este o consultatie standard in cazul gravidei cu risc. D. Prima etapa a consultatiei este depistarea si dispensarizarea gravidelor. E. Determinarea starii de sanatate a gravidei la prima consultatie prenatala se face prin anamneza, examen obiectiv, examen ginecologic. 3. (G1627025) Care din urmatoarele caracteristici ale corpului uterin nu ofera date in vederea stabilirii diagnosticului de sarcina? A. Forma corpului uterin devine
globuloasa B. Consistenta corpului uterin este pastos, moale C. Sensibilitatea uterului gravid este crescuta D. Corpul uterin umple fundurile de sac vaginale E. Corpul uterin prezinta o mobilitate accentuata fata de istm 4. (G1627026) Care din urmatoarele cazuri nu se considera sarcini cu risc obstretical crescut? A. Marele multipare B. Izoimunizarea Rh C. Primare intre 20 - 35 de ani D. Sterilitate tratata E. Diabet 5. (G1627027) Prin tactul vaginal la o gravida nu se poate determina: A. Starea membranelor B. Prezentatia C. Consistenta colului uterin D. Diametrul bicresc E. Conturul stramtorii superioare 6. (G1627028) Zgomotele cordului fetal au urmatoarele caracteristici cu exceptia: A. Sunt regulate, bine batute B. Sunt ritmice C. Frecventa medie este de 140 / minut D. Cele doua zgomote par a fi de intensitate si durata egala E. Frecventa medie este peste 160 / minut 7. (G1627099) Analize obligatorii efectuate cu ocazia primei consultatii prenatale:
A. Determinarea hemoglobinei si hematocritului B. Teste serologice pentru Lues C. Determinarea glicemiei D. Ionograma urinara E. Teste genetice 8. (G1627100) Care din urmatoarele enunturi referitoare la uterul gravid sunt corecte: A. Depaseste inaltimea simfizei la inceputul lunii a II - a B. Atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a V - a C. La 9 luni inaltimea sa este de 28 cm D. Inaltimea sa in luna a V - a este de 20 cm E. Atinge apendicele xifoid in luna a VIII - a 9. (G1627101) Care din urmatoarele parametrii ecografici apreciaza varsta gestitionala: A. Diametrul biparietal B. Circumferinta craniana C. Cantitatea lichidului amniotic D. Lungimea femurului E. Masurarea sacului gestitional 10. (G1627102) Care din urmatoarele sunt principalele semne materne de sarcina: A. Inmuierea istmului uterin B. Umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos C. Consistenta pastoasa a corpului uterin D. Col uterin de forma piriforma E. Mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm / col 11. (G1627103) Cu ocazia fiecarui control al gravidei:
A. Gravida va fi interogata asupra evolutiei sarcinii de la ultima consultatie B. Se determina hemoglobina si hematocritul C. Se masoara tensiunea arteriala D. Pacienta va fi cantarita E. Se efectueaza sumarul de urina 12. (G1627104) Dupa care din urmatoarele criterii se pot selectiona gravidele cu risc obstretical crescut: A. Varsta: primare sub 20 de ani B. Greutate peste 45 kg C. Uter cicatricial D. Sterilitate tratata E. Operatii plastice 13. (G1627105) Dupa luarea in evidenta, gravida va fi urmarita periodic: A. Lunar in primele 2 trimestre B. Bilunar in ultimul trimestru de sarcina C. Lunar in ultimul trimestru de sarcina D. Saptaminal dupa saptamana 36 E. Bilunar in primele 2 trimestre ale sarcinii 14. (G1627106) Examenul gravidei in ultimul trimestru de sarcina cuprinde obligatoriu: A. Inspectia B. Palparea C. Auscultatia D. Examen cu valve E. Radiopelvigrafia 15. (G1627107) Regimul alimentar al gravidei trebuie sa cuprinda: A. Proteine aprox. 1,5 gr / kg corp
B. 2500 - 3000 calorii / zi C. Glucide sub 300 gr / zi D. Alimente bogate in celuloza E. Alimente bogate in lipide 16. (G2627050) Referitor la phlegmasia cerulea dolens este adevarat: A. Nuanta cianotica a membrului n trombozele venoase profunde severe B. Absenta durerii C. Complicatii emboligene D. Asocierea flegmonului E. Celulita gambei 17. (G2627051) Referitor la tromboza venoasa profunda este adevarat: A. Apare mai frecvent la membrele superioare B. Semnul Homans pozitiv n sine este suficient pentru confirmarea diagnosticului C. Cel mai obisnuit simptom este paloarea membrului D. Poate aparea ca sindrom paraneoplazic E. Utilizarea estrogenilor nu constituie un factor de risc 18. (G2627052) Referitor la tromboza venoasa superficiala este adevarat: A. Apare la nivelul venelor comunicante B. Frecvent se complica cu embolie pulmonara C. Este nedureroasa D. Niciodata nu se asocieaza cu catetere sau perfuzii intravenoase E. Examenul clnic pune n evidenta un cordon rosiatic
19. (G2627053) Referitor la tratamentul trombozelor venoase superficiale este adevarat: A. Se introduce antibioterapia B. Niciodata nu se administreaza anticoagulante i.iv. C. Antiinflamatoarele nesteroidinene pot asigura analgezia D. Se administreaza agenti hemoreologici E. Este indicata terapia antiagreganta plachetara 20. (G2627054) Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde nu este adevarat: A. Ultrasonografia echo-doppler este cea mai utila la niveleul gambei B. Tehnicile pletismografice masoara modificarile capacitantei venoase C. Standardul de aur este flebografia D. Rezonanta magnetica nucleara este o alta metoda utila E. Diagnosticul este adesea dificil realizabil la patul bolnavului 21. (G2627055) Termenul de phlegmasia alba dolens nseamna: A. Edem important cu cianoza B. Edem important cu paloare C. Gangrena ischemica D. Afectiune dermatologica E. Sunturi arterio-venoase 22. (G2627148) Incidenta trombozei venoase profunda este crescuta n: A. Insuficienta cardiaca congestiva B. Trombastenie C. Hiperhomocisteinemie cu homocistinurie D. Trombocitopenii E. Traumatisme
23. (G2627149) Referitor la echografia doppler venos sunt adevarate: A. Este mai utila n trombozele proximale B. Masoara viteza fluxului sanguin din vene C. n caz de tromboza vena colabeaza la compresia cu transductorul D. Trombul nu se vizualizeaza direct E. Sensibiltatea este mai scazuta n caz de tromboza la nivelul gambei 24. (G2627150) Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de: A. Chist popliteal rupt B. Ruptura musculara C. Limfedem D. Sindrom de furt arterial E. Hematom intramuscular 25. (G2627151) Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt: A. Procedee ortopedice B. Neoplasme pancreatice C. Imobilizarea prelungita D. Diateze hemoragice E. Deficit de proteina C reactiva (PCRreactant de faza acuta) 26. (G2627152) Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde sunt adevarate: A. Anticoagularea este obligatorie B. Anticoagulantele lizeaza trombul C. Ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat conform indicelui de protrombina D. Tratamentul cu heparina poate determina trombocitoze secundare E. Warfarina se va administra paralel cu heparina
27. (G2627153) Referitor la terapia anticoagulanta nu sunt adevarate: A. INR-ul ntre 2-3 denota o anticoagulare ineficienta cu warfarina B. Warfarinele se pot initia fara administrare prealabila de heparina C. Este contraindicata n cazul diatezelor hemoragice D. APTT-ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparina conventionala E. Heparinele cu greutate moleculara joasa nu sunt eficiente n terapia trombozelor venoase profune 28. (G2627154) Referitor la tratamentul trombolitic al trombozei venoase profunde sunt adevarate: A. Se pot utiliza streptokinaza sau urokinaza B. Nu exista dovezi ca sunt mai eficiente ca anticoagulantele n prevenirea emboliilor pulmonare C. Monitorizarea se face prin determinarea INR-ului D. Actioneaza prin liza trombului E. Activatorul tisular al plasminogenului este contraindicat 29. (G2627155) Referitor la profilaxia tromembolismului sunt adevarate: A. Trebuie aplicata n situatiile cu risc crescut de tromboza B. Sunt utilizate doze mici de heparina C. Heparina cu greutate moleculara mica nu se utilizeaza D. Se poate utiliza si warfarina E. Compresia pneumatica externa este deasemenea eficienta
30. (G2627156) Referitor la tromboza venoasa superficiala migratorie nu sunt adevarate A. Poate sa fie marker pentru carcinom B. Frecvent embolizeaza C. Poate sa apara n vasculite D. Necesita terapie anticoagulanta E. Au indicatie de interventie chirurgicala pe vena
Tema nr. 29 Infectiile perinatale
100/mm3; B. Celularitate cu predominenta PMN; C. LCR hemoragic, cu eritrocite vechi; D. Proteinorahie peste 150 mg/dl; E. Glicorahie mai mica de 40 mg/dl (atentie la glicemia nou-nascutului) 5. (G2629160) Care dintre urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale rubeolei congenitale: A. Trombocitopenia tranzitorie neonatala; B. Hepatita neonatala; C. Cataracta congenitala; D. Surditate; E. Calcificari intracraniene 6. (G2629161) Toxoplasmoza congenitala este caracterizata prin urmatoarele: A. Toxoplasma gondii este adesea asimptomatica la mama; B. Fetii afectati sever mor in "utero; C. Se poate manifesta clinic prin encefalita; D. Manifestarile comune seamana cu sepsis-ul neo-natal; E. Se pot asocia si manifestari cum sunt: corioretinita, calcificari intracerebrale, microcefalie, hidrocefalie. 7. (G2629162) Factorii de risc pentru infectia bacteriana neonatala precoce sunt urmatoarele: A. Ruptura prematura a membranelor amniotice; B. Greutatea mica la nastere; C. Mama febrila in cursul travaliului; D. Varsta mamei peste 35 de ani; E. Oligohidramnios;
1. (G2629055) Urmatoarele sunt semne precoce ale meningitei neonatale, cu exceptia: A. Convulsii; B. Bombarea fontanelei anterioare; C. Tulburarile de termoreglare a temperaturii; D. Opistotonus; E. Varsaturi. 2. (G2629056) Care din urmatorii agenti etiologici este agentul clasic al artritei supurate si osteomielitei la nou-nascut: A. Stafilococ auriu; B. Streptocooc betahemolitic grup B, C. Klebsiella; D. Proteus; E. E. Coli 3. (G2629057) Conjunctivita nounascutului are urmatoarele acuze etiologice, cu exceptia: A. Gonococica; B. Chlamydia; C. Pseudomonas aeruginosa; D. Iritatia chimica produsa de solutia nitrat de argint; E. Virala 4. (G2629058) Modificarile LCR in meningita neo-natala sunt urmatoarele, cu exceptia> A. LCR cu numar de celule peste
8. (G2629163) Caile patogenice ale bolii cu incluzii citomegalice sunt urmatoarele: A. Transmitere transplacentara la fat; B. Infectie dobandita intrapartum prin aspirarea de secretii vaginale infectate; C. Transmitere prin transfuzii de sange D. Transmitere orizontala prin mainile personalului; E. Transmitere aeriana prin picaturi Phlugge 9. (G2629164) Sifilisul congenital se caracterizeaza prin urmatoarele; A. Rinita persistenta unilaterala; B. Hepatosplenomegalie; C. Osteo-condrita si periostita; D. Greutate mica la nastere si placenta foarte mare; E. Calcificari intracraniene; 10. (G2629165) Complicatiile infectiilor cutanate si omfalitei la nounascut sunt urmatoarele: A. Celulita peretelui abdominal; B. Peritonita; C. Flebita venei ombilicale; D. Tromboza venelor hepatice, abces hepatic(favorizata de cateterizarea venei ombilicale); E. Meningita purulenta; 11. (G2629166) Tratamentul meningitei bacteriene la nou-nascut se face cu: A. Cefotaxim asociat cu Gentamicina; B. Cefotaxim in doza dubla; C. Gentamicina intratecal sau intraventricular; D. Antibioterapie si imunoglobuline i.v.; E. In cazuri cu complicatii, interventie neurochirurgicala;
12. (G2629167) Criteriile cu valoare predictiva pentru infectie sistemica neonatala sunt urmatoarele: A. Nr. De leucocite < 5000/ mm3; B. Raportul leucocite nesegmentate /leucocite segmentate < 0,2; C. PCR >5 mg/dl sau pozitiv; D. Cresterea nivelului de haptoglobulina; E. VSH >15 mm/ora; 13. (G2629168) Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in etiologia infectiilor enterale in perioada neonatala: A. Rotavirus B. E. Coli enteropatogen si enterotoxigen; C. Shigella; D. Salmonella; E. Campylobacter si Yersiniia. 14. (G1629026) Care din urmatorii agenti NU determina sindromul TORCH? A. Virusul citomegalic B. Toxoplasma gondii C. E.Coli D. Virusul rubeolic E. Virusul hepatitic 15. (G1629027) Durata tratamentului antibiotic in meningita neonatala este de: A. 10-14 zile B. 1 saptamana C. 5 zile D. 21 zile E. 28 zile
16. (G1629028) Sindromul Gregg al rubeolei congenitale consta din urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Surditate B. Boala congenitala de cord C. Manifestari renale congenitale D. Retard mental sever E. Cataracta, glaucom 17. (G1629029) Un nou-nascut cu septicemie poate prezenta urmatoarele manifestari clinice, cu EXCEPTIA: A. Detresa respiratorie B. Convulsii C. Icter D. Diaree E. Hepatosplenomegalie 18. (G1629030) Urmatoarele sunt semne precoce ale meningitei neonatale, cu EXCEPTIA: A. Convulsii B. Bombarea fontanelei C. Hidrocefalie D. Opistotonus E. Varsaturi 19. (G1629031) Urmatorii sunt factori predispozanti ai sepsisului neonatal, cu EXCEPTIA: A. Nasterea prematura B. Ruptura prematura a membranelor amniotice C. Mama febrila cu 5 zile inaintea travaliului D. Febra mamei in timpul travaliului E. Inertia uterina cu aplicatie de forceps. 20. (G2629049) Recaderea, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei
urinare se defineste prin una din variantele de mai jos: A. bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului precedent terminarea unui tratament de sterilizare a urinei B. reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios ntr-o perioada de peste 3 saptamni de la C. repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara D. bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamni de la terminarea tratamentului de sterilizare a urinei E. infectie recurenta cu aceeasi tulpina care survine n decurs de 2 saptamni de la oprirea terapiei 21. (G2629050) Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de tract urinar (ITU): A. refluxul vezico-ureteral B. litiaza renala si urinara C. anomalii intrarenale congenitale D. diabetul zaharat E. golirea incompleta a vezicii urinare 22. (G2629051) Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu: A. polakiurie B. febra nalta C. dureri lombare D. greturi, varsaturi E. epigastralgii 23. (G2629052) Recoltarea corecta a urinei se face de obicei: A. din primul jet urinar B. din mijlocul jetului urinar
C. din ntregul jet urinar D. prin punctie suprapubiana E. prin caterizare uretrovezicala 24. (G2629053) In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta cel mai frecvent antibiotic utilizat este: A. Ampicilina B. Nolicinul C. Gentamicina D. Doxiciclina E. Amoxicilina 25. (G2629054) Un nou-nascut cu septicemie poate prezenta urmatoarele manifestari clinice, cu exceptia: A. Detresa respiratorie; B. Dificultati de termoreglare; C. Refuzul alimentatiei si meteorism abdominal; D. Diaree; E. Crize de apnee si tulburari de constienta. 26. (G2629059) Precizati germenele care domina etiologia sepsis-ului cu debut tardiv: A. E. coli; B. Klebsiella; C. Proteus; D. Stafilococi; E. Streptococ grup B 27. (G1629109) Care din urmatoarele NU sunt manifestarile sepsisului neonatal cu debut precoce? A. Detresa respiratorie precoce B. Tulburari ale starii de constiinta C. Deshidratare
D. Refuzul alimentatiei, varsaturi E. Colaps 28. (G1629110) Care din urmatoarele reprezinta ma-nifestari clinice ale rubeolei congenitale? A. Trombocitopenia tranzitorie neonatala B. Hepatita neonatala C. Cataracta congenitala D. Surditate E. Calcificari intracraniene 29. (G1629111) Care din urmatoarele sunt sechele ale toxoplasmozei congenitale? A. Hepatosplenomegalie B. Corioretinita C. Calcificari intracerebrale D. Icter E. Retard psihomotor 30. (G1629112) Care din urmatorii germeni determina cel mai frecvent infectii bacteriene la nou-nascut? A. Streptococul betahemolitic B. Haemophilus influenzae C. Pseudomonas aeruginosa D. Listeria monocitogenes E. E Coli 31. (G1629113) Etiologia cea mai frecventa a meningitei neonatale este: A. Stafilococul aureu B. Streptococul beta hemolitic C. Haemophilus influenzae D. Proteus E. E Coli
32. (G1629114) in care din urmatoarele situatii se transmite hepatita virala B de la mama la fat? A. Mama purtatoare asimptomatica de Ag HBs. B. Mama purtatoare asimptomatica de Atc HBs. C. Mama cu hepatita B in timpul sarcinii, daca imbolnavirea a survenit in trimestrul I de sarcina. D. Mama cu hepatita B in timpul sarcinii, daca imbolnavirea a survenit in trimestrul I de sarcina. E. Mama cu hepatita cronica cu AgHbs + AgHbe pozitive. 33. (G1629115) Simptomatologia sepsisului tardiv cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Crize de plans B. Meteorism abdominal C. Crize de apnee D. Tahicardie E. Bradicardie 34. (G1629116) Toxoplasmoza congenitala este carac-terizata prin urmatoarele: A. Toxoplasma gondi este adesea asimpto-matica. B. Fetii afectati sever mor in utero C. Se poate manifesta clinic prin encefalita D. Manifestarile comune seamana cu sep-sisul neonatal. E. Se pot asocia si manifestari cum sunt corioretinita, calcificari intracerebrale, microcefalie, hidrocefalie. 35. (G1629117) Urmatoarele afirmatii despre spsisul neonatal cu debut tardiv sunt adevarate: A. Apare dupa varsta de 5 zile
B. Sechelele neurologice dupa meningita afecteaza 10-15% dintre supravietuitori C. Mortalitatea este de 80% D. Apare mai frecvent la dismaturi E. Apare mai frecvent la postmaturi 40. (G2629151) Urografia este indicata la: A. femei cu recaderi ale infectiei urinare B. femei cu istoric de infectii urinare in copilarie C. femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala D. femei cu calculi urinari E. barbati tineri care au cistita asociata cu activitatea sexuala 41. (G2629152) Care din urmatoarele examinari are o semnificatie nalta pentru o PNA necomplicata: A. bacteriuria semnificativa B. decelarea cilindrilor leucocitari C. hematurie macroscopica D. scaderea filtratiei glomerulare E. proteinuria neselectiva 42. (G2629153) Piuria sterila poate indica infectia cu: A. Chlamydia trachomatis B. Escherichia Coli C. Mycobacterium tuberculosis D. Streptococcus E. Toate cele de ma sus 43. (G2629154) Necroza papilara apare mai frecvent la: A. bolnavi cu siclemie B. bolnavi cu ulcer duodenal C. diabetici D. alcoolism cronic E. anemie feripriva
44. (G2629155) Prostatita acuta bacteriana se caracterizeaza prin: A. durere lombara B. febra, frisoane C. disurie D. diaree E. prostata foarte sensibila, moale 45. (G2629156) ITU la gravide sunt favorizate de: A. refluxul vezico ureteral B. alterarea motilitatii tractului urinar C. modificarile vscozitatii sangvine D. modificarile compozitiei urinei E. varicele membrelor inferioare 46. (G2629157) Agentul etiologic cel mai frecvent ntlnit n cazul ITU epidemice intraspitalicesti la pacientii cateterizati urinar sunt: A. Proteus B. Klebsiella C. Escherichia Coli D. Pneumococcus E. Mycoplasma hominis 47. (G2629158) n transferul transuretral al bacteriilor, un rol important la femei l are: A. uretra scurta B. mictiunea tardiva dupa contact sexual C. sindromul diareic D. cateterizarea vezicii urinare E. manevre instrumentale transuretrale 48. (G2629159) Semnele clinice ale PNA la debut sunt: A. febra nalta B. frisoane repetate C. dispnee de repaus
D. durere lombara acuta E. bradicardie
Tema nr. 30 Diareea acuta la copil
A. E. coli enteroadeziv; B. E. coli enteropatogen; C. E. coli enteroneinvaziv; D. E. coli enterotoxigen; E. E. coli enterohemoragic. 5. (G2630069) Urmatoarele afirmatii privind diareea cu Rotavirus sunt adevarate, cu exceptia: A. Diareea este precedata de varsaturi; B. Scaunele diareice apar dupa varsaturi; C. Starea generala nu este sever influentata; D. Sugestiv este contextul epidemiologic diaree de vara; E. Varsaturile dureaza 8-12 ore. 6. (G2630070) Simptomele clinice ale diareei cu germeni enteroinvazivi sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Febra; B. Alterarea rapida si severa a starii generale; C. Anorexie severa; D. Scaunele contin elemente patologice; E. Varsaturi "in jet, fara greturi. 7. (G2630071) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Diagnosticul de diaree acuta nu se poate sustine in afara simptomului cardinal al bolii, si anume aparitia de scaune lichide; B. Diagnosticu de diaree acuta se sustine numai pe aparitia eritemului fesier ; C. Diagnosticul de diaree acuta se sustine pe: aparitia varsaturilor si a colicilor abdominale ; D. Diagnosticul de diaree acuta se sustine pe: schimbarea comportamentului copilului (mai capricios, indispus, inapetent).
1. (G2630065) Cea mai frecventa cauta a colitei hemoragice este: A. E. coli enteropatogen B. E. coli enterotoxigen C. E. coli enterohemoragic D. E. coli enteroadeziv E. E. coli enteroinvaziv 2. (G2630066) Urmatoarele afirmatii despre diaree sunt adevarate, cu exceptia: A. Deshidratarea; B. Pierdere in greutate; C. Scaderea taliei; D. Diminuarea senzoriului; E. Febra. 3. (G2630067) Care din urmatoarele afirmatii este adevarata referitor la Clostridium difficile: A. Produce diaree prin mecanism citotoxic; B. Produce diaree prin mecanism invaziv; C. Produce diaree prin mecanism toxigenic; D. Produce diaree prin mecanism aderenta; E. Produce diaree prin imposibilitatea hidroxilarii acizilor grasi 4. (G2630068) Care din urmatoarele tipuri de E. coli nu este incriminat in producerea diareei la sugar:
E. Diagnosticul de diaree acuta se sustine numai dupa ce 2 sau mai multe scaune sunt lichide. 8. (G2630072) In diareea acuta, aparitia sindromului acut de deshidratare plaseaza bolnavul in categoria: A. Diareilor usoare; B. Diareilor de gravitate medie; C. Diareilor grave; D. Aparitia complicatiilor; E. Exista si o alta afectiune concomitenta. 9. (G2630073) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt mai probabile in infectia dizenterica ; B. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt simptome obligatorii ale bolii diareice acute; C. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt simptome prezente nuami la copilul mare cu diaree acuta; D. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt prezente nuami la sugarul cu diaree acuta, E. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt prezente numai in cadrul aparitieie sindromului acut e deshidratare. 10. (G2630074) Eritemul fesier este legat de urmatoarele conditii patologice: A. Frecventa mai mare a scaunelor si modificarea ph-ului acestora favorizeaza aparitia eritemului fesier; B. Frecventa mai mare a scaunelor si modificarea ph-ului acestora nu favorizeaza aparitia eritemului fesier;
C. Eritemul fesier apare doar in conditii de igiena precara; D. Eritemul fesier este legat de tipul alimentatiei primite de sugar; E. Eritemul fesier apare si in alte stari patologice decat in diareea acuta. 11. (G2630180) Etiologia infectioasa a bolii diareice acute poate fi suspectata in urmatoarele situatii: A. Diareile din cresa; B. Diareile aparute in alte colectivitati de sugari; C. Diareile nosocomiale; D. Diareile aparute in familii cu nivel socio-cultural scazut; E. Diareile aparute la schimbarea preparatului de lapte. 12. (G2630181) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Rotavirusul este responsabil de 25% din cazurile de diaree acuta; B. Diareea este totdeauna o diaree infectioasa; C. Rotavirusul este un foarte important agent nosocomial; D. Diareea cu rotavirus se asociaza totdeauna cu deshidratare acuta; E. Frecventa maxima a BDA cu rotavirus este intre 4-24 luni. 13. (G2630182) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Shigella este o etiologie mai frecventa a BDA dupa varsta de 6 luni; B. Shigella este mai frecventa la copil decat la adult; C. Shigella este rara inainte de 6 luni; D. Shigella se intalneste si la sugarii sanatosi; E. Shigella are o incidenta crescuta in
colectivitatile de sugari. 14. (G2630183) Pentru a produce diaree, agentul patogen trebuie sa depaseasca diferite bariere de aparare ale organismului-gazda, si anume: A. Aciditatea gastrica; B. Imunitatea locala intestinala, care include secretia locala de iga secretor; C. Motilitatea intestinala; D. Microflora saprofita intestinala; E. Secretia pancreatica. 15. (G2630184) In boala diareica acuta, sub actiunea germenilor enteropatogeni, se constata urmatoarele: A. Accelerarea peristaltismului intestinal; B. Incetinirea motilitatii intestinale; C. Cresterea secretiei active de apa si sodiu in lumen; D. Aparitia de scaune mai frecvente si mai lichide; E. Oprirea tranzitului intestinal. 16. (G2630185) Copilul mic are o rata mai crescuta de expunere la germeni enteropatogeni prin: A. Contaminare fecal-orala; B. Contaminarea veselei; C. Contaminarea alimentelor; D. Tendinta de a duce obiecte si mana murdara la gura; E. Contaminarea prin particulele din aer. 17. (G2630186) Urmatoarele bacterii enteropatogene determina diaree acuta prin mecanism citotoxic: A. E.coli enteropatogen; B. Salmonella; C. E.coli enterohemoragic;
D. Shigella; E. Clostridium difficile. 18. (G2630187) Care din urmatoarele nu reprezinta semne si simptome ale bolii diareice aute: A. Scaune diareice apoase, cu elemente patologice (mucus, sange, puroi) ; B. Apetit vorace; C. Colici abdominale; D. Varsaturi; E. Scaune steatoreice. 19. (G2630188) Urmatorii agenti sunt inclusi in modelul toxigenic al diareei acute: A. Salmonella; B. Pseudomonas aeruginosa; C. Vibrio cholerae; D. Campylobacter; E. Clostridium difficile. 20. (G2630189) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Modificarea consistentei scaunelor este de obicei precedata de stagnare ponderala, anorexie, varsaturi; B. Modificarea consistentei scaunelor nu este de de obicei precedata de stagnare ponderala, anorexie, varsaturi; C. Febra poate insoti diareile infectioase, in special cele cu germeni invazivi ; D. Febra nu poate insoti diareile infectioase, n special cele cu germeni invazivi ; E. Febra apare numai in cadrul sindromului acut de deshidratare.
21. (G2630190) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in boaa diareica acuta: A. Colicile intestinale, care preced eliminarea sacunelor, manifestate prin agitatie, pot completa tabloul bolii; B. Colicile abdominale sunt simptome obisnuite la varsta de sugar; C. In formele usoare si medii de boala diareica acuta se mentine posibilitatea administrarii de lichide po; D. In formele usoare si medii de doala diareica acuta, rehidratarea parenterala este obligatorie; E. In formele usoare si medii de boala diareica acuta, nu se impune modificarea alimentatiei sugarului. 22. (G2630191) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre diareea cu E. Coli enterotoxigen: A. Poate sa nu fie insotita de febra; B. Febra este obligatorie; C. Sa aiba ca unic simptom numeroase scaune apoase (uneori peste 20/zi); D. Scaunele sunt emise exploziv (aspect holeriform); E. Scaunele nu sunt emise exploziv. 23. (G2630192) Diareea cu germeni enteroinvazivi (E. Coli enteroinvaziv, Shigella, Salmonella) se caracterizeaza prin urmatoarele: A. Debuteaza cu febra; B. Alterarea rapida si severa a starii generale; C. Anorexie, uneori severa (impiedica rehidratarea orala); D. Starea generala este in mod obisnuit buna; E. Febra este totdeauna absenta.
24. (G2630193) In diareea cu germeni enteroinvazivi (E. Coli enteroinvaziv, Shigella, Salmonella), scaunele: A. Au aspect tipic; B. Contin elemente patologice (mucus, puroi, sange); C. C.nu contin elemente patologice (mucus, puroi, sange); D. D.sunt adesea lipsite de substanta fecala (ca o sputa); E. E.scaunele sunt doar apoase. 25. (G2630194) Coprocultura este examenul crucial, dar in multe laboratoare ea este negativa, in ciuda aspectului bacterian al diareii. Care sunt motivele: A. Inceperea tratamentului antibiotic inainte de recoltarea coproculturii; B. intarzierea pe drum sau in laborator a produsului patologic inainte de insamantate; C. Timpul indelungat necesar pentru cultivarea si identificarea germenului prin metode microbiologice clasice; D. Tehnicile clasice ale laboratorului de bacteriologie nu identifica virusurile; E. Exista insa rezultate fals pozitive sau fals negative care necesita interpretare. 26. (G1630041) Bacteriile enteropatogene produc diaree prin urmatoarele mecanisme, cu EXCEPTIA: A. Invaziv B. Hemoragic C. Citotoxic D. Aderenta E. Toxigenic 27. (G1630042) Care din urmatoarele tipuri de Esch. Coli NU sunt
incriminate in producerea diareei la sugar? A. Enteroadeziv B. Enteropatogen C. Enteroneinvaziv D. Enterotoxigen E. Enterohemoragic28. (G1630043) Care din urmatorii agenti determina colita pseudomembranaoasa? A. Shigella B. Salmonella C. E Coli D. Clostridium Difficile E. Vibrio cholerae 29. (G1630044) Tratamentul antibiotic este indicat in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA: A. Scaune cu mucus, sange si puroi B. Stari de malnutritie, la orice varsta C. Varsta mica, sugar alimentat artificial D. Scaune cu mucus E. Conditii epidemiologice sugestive pentru infectii bacteriene. 30. (G1630045) Urmatoarele antibiotice se foloses in tratamentul Shigellozei, cu EXCEPTIA: A. Vancomycine B. Ampicilina C. Norfloxacina D. Biseptol E. Acid nalidixic 31. (G1630046) Urmatorii agenti sunt incriminati in producerea diareei prin aderenta la sugar: A. Clostridium difficile B. Shigella
C. E. coli enteropatogen D. Salmonella E. Vibrio cholerae 32. (G2630059) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei acute virale C este falsa? A. Anticorpii anti HVC apar doar la 1-3 luni de la debutul hepatitei acute. B. Testele ELISA de generatia a treia pot detecta anticorpi HCV mai precoce de trei luni de la momentul infectiei. C. Detectarea Ac HVC nu permite diagnosticarea tuturor persoanelor infectate cu virusul hepatitei C. D. ARN HVC se pozitiveaza dupa 1-3 saptamni de la infectia acuta. E. Determinarea prin hibridizare a ADN complementar ARN VHC este o metoda sensibila de diagnostic a infectiei cu virusul C 33. (G2630060) Urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia hepatitei acute virale A sunt adevarate, cu exceptia: A. n tarile dezvoltate, incidenta hepatitei tip A este n declin. B. Infectiile asimptomatice sunt cele mai frecvente. C. Adultii tind sa faca infectii simptomatice mai frecvent dect copiii. D. Vrful epidemiologic n tarile cu prevalenta nalta a infectiei este primavara si vara, legat de transmiterea fecal-orala a virusului. E. Virusul hepatiei A se poate transmite si prin lapte si moluste contaminate, la fel ca si prin alte alimente. 34. (G2630061) Care din urmatoarele afirmatii cu privire la perioada de
incubatie a hepatitelor virale acute sunt false? A. Hepatita virala A are o incubatie medie de 8 saptamni. B. Hepatita acuta B are o incubatie medie de 4-12 saptamni. C. Hepatita acuta C are o incubatie medie de 7 saptamni. D. Hepatita acuta B poate debuta si la 180 de zile de la momentul infectiei. E. Hepatita acuta C poate debuta si la 160 de zile de la momentul infectiei. 35. (G2630062) Urmatoarele afirmatii referitoare la prognosticul hepatitelor virale acute sunt adevarate, cu exceptia: A. 95% din pacientii cu hepatita acuta virala B se vindeca fara sechele. B. Pacientii cu hepatita acuta A fara alte boli asociate se vindeca ntotdeauna. C. Mortalitatea n hepatita acuta E poate atinge 10-20% la gravide. D. Hepatita acuta C se transforma n infectie cronica n 85-90% din cazuri. E. Coinfectia B si D creste riscul croncizarii hepatitei B. 36. (G2630063) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hepatitelor acute virale sunt adevarate? A. Dieta trebuie sa fie hipocalorica, pentru a nu suprasolicita ficatul. B. Nu exista tratament specific pentru hepatitele acute virale. C. Corticoterapia este indicata doar n formele fulminante. D. Repausul prelungit la pat este esential pentru vindecare. E. Pacientul nu si reia acticvitatea pna la normalizarea transaminazelor.
37. (G2630064) Indicati afirmatiile false privitor la simptomatologia prodromala a hepatitelor acute virale: A. Este sistemica si variabila B. Anorexia, greata, varsaturile preced icterul cu 1-2 saptamni C. Febra nalta (38-390C) este mai des prezenta n hepatitele B sau C dect n hepatitele A si E D. Faringita, tusea si coriza pot precede instalarea icterului E. Scaunele deschise la culoare pot precede instalarea icterului clinic. 38. (G1630134) Care din urmatoarele antibiotice se administreaza in diareea produsa de Clostridium Difficile? A. Ampicilina B. Ceftriaxon C. Metronidazol D. Ciprofloxacina E. Vancomycine 39. (G1630135) Care din urmatoarele NU reprezinta semne si simptome ale bolii diareice acute? A. Scaune diareice apoase sau cu elemente patologice (mucus, sange si puroi). B. Apetit vorace C. Colici abdominale D. Varsaturi. E. Scaune steatoreice. 40. (G1630136) Care din urmatoarele reprezinta semne si simptome ale bolii diareice acute? A. Scaune steatoreice. B. Apetit vorace C. Colici abdominale
D. Varsaturi. E. Scaune diareice apoase sau cu elemente patologice (mucus, sange si puroi). 41. (G1630137) Care din urmatoarele sunt medi-camente antidiareice care amelioreaza flora intestinala la copil: A. Enterolactil B. Scopolamina C. Lactobacil D. Loperamid E. Bactisubtil 42. (G1630138) Urmatoarele sunt tipuri de E.Coli incriminate in producerea diareei la sugar: A. Enteropatogen B. Enteroadeziv C. Enterohemoragic D. Enteroinvaziv E. Enteronetoxigen 43. (G1630139) Urmatorii agenti pot fi incriminati in modelul citotoxic al diareei acute: A. Shigella B. Virusuri C. E. Coli enteropatogen D. Salmonella E. Vibrio cholerae. 44. (G1630140) Urmatorii agenti sunt inclusi in mo-delul toxigenic al diareei acute: A. Salmonella B. Ps. Aeruginosa C. Vibrio cholerae D. Campylobacter E. Clostridium difficile.
45. (G1630141) Urmatorii agenti sunt incriminati in mecanismul invaziv al diareei acute: A. Shigella B. V. Cholerae C. E. Coli enterohemoragic D. E. Coli enteroinvaziv E. Salmonella 46. (G1630142) Urmatorii sunt paraziti ce pot fi incriminati in producerea diareei la copil: A. Giardia lamblia B. Campylobacter jejunii C. E.Coli D. Cryptosporidium E. Shigella 47. (G2630171) Urmatoarele afirmatii referitoare la profilaxia hepatitelor acute virale prin vaccinare sunt adevarate: A. Profilaxia postexpunere pentru VHB presupune asocierea vaccinului specific cu imunoglobuline specifice. B. Vaccinarea pentru virusul B asigura si protectie mpotriva virusului D. C. Prevenirea hepatitei C se paote face doar prin vaccinare. D. n cazul expunerii accidentale la VHC, vaccinarea este ineficienta si se indica administrarea de imunoglobuline specifice. E. Gravidele nu pot fi vaccinate mpotriva virusului hepatitei B. 48. (G2630172) Biopsia hepatica este indicata n hepatiele acute virale cnd: A. Se suspicioneaza o hepatita cronica. B. Diagnosticul este incert. C. Se suspicioneaza evolutia spre o forma fulminanta si n acest fel se pune
un diagnostic precoce. D. n formele colestatice. E. n formele anicterice. 49. (G2630173) Care dintre urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia infectiei cu HBV este adevarata: A. anticorpii anti HBs si anti HBc persista nedefinit la persoanele care s-au vindecat dupa hepatita B; B. anticorpii anti HBc pot fi detectati n ser ncepnd cu perioada de declin a bolii C. antigenul HBe reprezinta un marker de replicativitate virala si de infectivitate, usor detectabil D. anticorpii anti HBc reprezinta dovada serologica de infectie HBV recenta n timpul ferestrei serologice Ag HBs - Atc anti HBc E. anticorpii anti HBc IgG protejeaza mpotriva reinfectiei HBV, fiind anticorpi protectori. 50. (G2630174) Indicati afirmatiile adevarate referitoare la epidemiologia hepatitelor acute virale: A. HEV are o transmitere pe cale fecalorala; B. Transmiterea sexuala a HCV este predominanta la tineri; C. Ingestia orala este o cale potentiala de transmitere non-percutana a HBV; D. HCV are o infectivitate nalta ; E. Riscul de transmitere perinatala a HBV este semnificativ mai crescut la mamele Ag- HBe pozitive 51. (G2630175) Simptomatologia perioadei icterice a hepatitei virale B include: A. Pierdere usoara n greutate
B. Hepatomegalie nedureroasa C. Splenomegalie n 70-80% din cazuri D. Rar, stelute vasculare E. Adenopatie cervicala n 10-20% din cazuri 52. (G2630176) Indicati afirmatiile false referitoare la perioada de convalescenta a hepatitelor acute virale: A. Pot persista anomalii ale testelor biochimice hepatice B. Hepatomegalia regreseaza complet C. nsanatosirea completa d.p.d.v biochimic si clinic survine la 75% din bolnavii de hepatita A D. 25% din bolnavii cu hepatita acuta B prezinta ntrzierea recuperarii clinice si bio-chimice peste 3-4 luni E. Durata fazei posticterice nu depaseste 6 saptamni. 53. (G2630177) Care dintre urmatorii parametri de laborator caracterizeaza hepatitele acute virale: A. Nivelurile crescute (peste 20mg/dl) si persistente ale bilirubinei serice se aociaza cu o afectare severa B. Nivelul crescut al aminotransferazelor se coreleaza strns cu gradul afectarii hepatocelulare C. De obicei bilirubina totala este egal mpartita ntre fractiunile conjugata si neconjugata D. Scaderea albuminei serice E. Cresterea difuza a gamaglobulinelor 54. (G2630178) Prelungirea timpului de protrombina, n hepatitele acute virale, poate semnifica: A. Necroza hepatocelulara extinsa B. Deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
C. Deficit sever de sinteza D. Indicator de prognostic nefavorabil E. O forma colestatica de hepatita 55. (G2630179) Indicati afirmatiile corecte privitor la diagnosticul serologic al hepatitelor acute virale: A. Diagnosticul hepatitei de tip A se bazeaza pe detectarea HAV fecal sau seric B. n forma acuta fulminanta a hepatitei B se regasesc titruri nalte de Ag HBs C. n diagnosticul infectiei HBV se poate stabili prin evidentierea IgM anti HBc, atunci cnd Ag. HBs este nedetectabil D. Ag HBe e prezent n toate cazurile la nceputul hepatitei B acute E. Ac anti HBs sunt singurii markeri serologici dupa imunizarea cu vaccinul hepatitei B.
Tema nr. 32 Malnutritia
1. (G2632073) Ce valoare a indicelui ponderal (IP) arata malnutritia protein calorica (MPC) gr I A. IP:0,89-0,70 B. IP:0,89-0,75 C. IP:0,90-0,68 D. IP:1,0-1-1 E. IP:0,99-0,89 2. (G2632074) Ce element clinic nu caracterizeaza MPC gr I A. Talie normala B. Pliu cutanat abdominal mai mic de 1,5 cm C. Hipotonie musculara D. Curba ponderala stationara E. Deficit ponderal mai mic de 25 % 3. (G2632075) Scaderea rezistentei la infectii in malnutritie se caracterizeaza prin urmatoarele exceptind: A. Scaderea numarului de limfocite (mai mic de 1500/mm3) B. Receptivitate crescuta la infectii C. Iga crescuta D. Reactivitate prabusita la infectii (oinfectii grave fara febra) E. Hipergamaglobulinemie 4. (G2632076) Vaccinarea in malnutritie: A. Este contraindicata timp de 1 luna dupa depistarea bolii
B. Nu prezinta contraindicatie deoarece sinteza anticorpilor dupa imunizare este normala C. Este contraindicata pana la normalizare numarului de limfocite D. Deoarece se noteaza scaderea complementului mai ales a fractiei C3 se indica la normalizarea acestuia E. Este indicata numai in malnutritia gr I 5. (G2632077) Procesele de autofagie in malnutritia protein calorica severa sunt caracterizate de urmatoarele cu exceptia: A. Prabusirea tolerantei digestive B. Retentia produsilor toxici de metabolism C. Aparitia bradicardiei D. Cresterea consumului de oxigen si a metabolismului bazal E. Scadrea pronuntata a rezistentei la infectii 6. (G2632078) Printre masurile profilactice pentru reducerea incidentei malnutritiei nu se numara: A. Alimentatia naturala B. Respectarea calendarului imunizarii si tratarea corecta a infectiilor C. Alimentatie artificiala corecta cu lapte praf adaptat sau partial adaptat si diversificare corecta D. Profilaxia rahitismului si a anemiei E. Asanarea conditiilor necorespunzatoare de mediu si sociale 7. (G2632079) In malnutritie tesutul adipos dispare treptat .Care este ordinea de disparitie a tesutului adipos A. Torace si abdomen, membre,fata B. Fata, torace,membre,abdomen
C. Membre,fata, abdomen D. Torace, fata, membre E. Uniform pe tot corpul 8. (G2632080) Aprecierea tolerantei digestive in malnutritie se realizeaza dupa: A. Varsta B. Greutate C. Numarul scaunelor / zi D. Apetit E. Varsta si greutate 9. (G2632081) Daca curba ponderala este descendenta in trepte este vorba despre un sindrom de malnutritie de: A. Gradul I. B. Gradul II. C. Gradul III. D. Gradul IV. E. Sugar eutrofic 10. (G2632082) In malnutritie procesele de crestere si dezvoltare sunt caracterizate prin urmatoarele cu exceptia: A. Diminuarea apoi incetarea multiplicarii celulare B. Incetinirea cresterii scheletice C. Diminuarea tesutului adipos D. Inrzierea maturizatiei osoase E. Cresterea masei musculare 11. (G2632221) Malnutritia in perioada de sugar si copil mic este definita ca: A. Tulburare acuta a starii de nutritie B. Tulburare cronica a starii de nutritie C. Greseala de alimentatie D. Deficit de minerale E. Insuficienta de aport nutritiv (caloric
si/sau proteic) 12. (G2632222) Factorii determinanti ai malnutritiei sunt: A. Ingijire deficitara B. Infectii cronice C. Boli conditionate genetic D. Malformatii renale, cardiace,digestive E. Deprivare materna 13. (G2632223) Factorii favorizanti ai malnutritiei sunt urmatoarele: A. Greutate mica la nastere B. Stenoza hipertrofica de pilor C. Conditii nefavorabile de mediu social D. Mucoviscidoza E. Paralizii cerebrale infantile cu tulburari de deglutitie 14. (G2632224) Cele mai fidele criterii antropometrice utilizate pentru bilantul nutritional sunt: A. Indice Ponderal B. Indice Statural C. Indice Nutritional D. Eruptia dentara E. Dezvoltarea motorie si neuropsihica 15. (G2632225) Care sunt caracteristicele examenului clinic in Malnutritia gr II A. Indice nutritional: 0,8-0,71 B. Talie scazuta C. Tesut adipos aproape disparut pe torace si abdomen, redus pe membre D. Toleranta digestiva redusa E. Rezistenta la infectii usor scazuta 16. (G2632226) Tegumentul este terenul de exprimare al carentelor
multiple .Ce modificare arata carenta vitaminelor din grupa B A. Paloare B. Dermatita seboreica C. Petesii D. Distrofia firului de par E. Depigmentare cutanata 17. (G2632227) Care dintre urmatoarele caracteristici biologice sunt specifice pentru malnutritia severa A. Hipoglicemie B. Hiponatremie C. Scaderea aminoacizilor din ser D. Cortizolemie crescuta E. Hipoinsulinism 18. (G2632228) Criterii de urmarire a recuperarii nutritionale in malnutritie A. Normalizarea aspectului scaunelor (100-150 g/zi) B. Curba ponderala ascendenta C. Normalizarea testului D-xylozei D. Negativizarea examenului de coprocultura E. Recastigarea tolerantei la lactoza 19. (G2632229) Ce este caracteristic pentru Malnutritie protein calorica gr III A. Deficit ponderal 25-40 % B. Toleranta digestiva scazuta, apetit capricios C. Homeostazie total perturbata: hipotermie,bradicardie,tendinta de colaps D. Ratia proteica necesara recuperarii nutritionale este 4-5 g/kg/zi introdus treptat E. IP: 0,6
20. (G2632230) In etiologia malnutritiei ca factori determinanti,, ex alimentationedin punct de vedere calitativ intra urmatoarele: A. Carenta de glucide (distrofia laptelui de vaca prin zahararea necorespunzatoare) B. Carenta de proteine (distrofia edematoasa prin exces de fainoase) C. Carenta de lipide (folosirea pe perioade lungi a produselor semiecremate) D. Carenta de fier (inarzierea introducerii alimentatiei din preparate din carne) E. Carenta de calciu (alimentatie fara lactate) 21. (G2632232) Tulburari secundare in structura si functia tubului digestiv in malnutritiile la sugar A. Atrofia mucoasei gastrice B. Hiperbilirubinemie C. Constipatie D. Tulburari de absorbtie a dizaharidelor E. Hipoclorhidrie gastrica 22. (G2632233) Formele usoare si medii de malnutritie se trateaza prin: A. Corectarea dietei B. Suplimentarea caloriilor cu 20-30 kcal/kgcorp/zi C. Antibioterapie D. Introducerea exclusiv a alimentatiei artificiale E. Corectarea rahitismului 23. (G1632044) Care din urmatorii NU sunt factori determinanti alimentari implicati in aparitia malnutritiei protein-energetice: A. Hipogalactia materna
B. Diversificarea precoce C. Realimentari repetate si diate restrictive D. Carenta de glucide E. Varsaturi cornice 24. (G1632045) Malnutritia proteinenergetica gradul II. are un IP de: A. 0,90-0,76 B. < 0,70 C. 0,80-0,71 D. 0,75-0,60 E. 0,90-0,81 25. (G1632046) Semnele metabolismului de infometare sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Hipotermie B. Scaderea metabolismului bazal C. Insuficienta circulatorie D. Tahicardie E. Scaderea consumului de oxigen 26. (G1632047) Urmatoarele reprezinta semne ale recuperarii nutritionale, cu EXCEPTIA: A. Normalizarea aspectului scaunului B. Curba ponderala se reia rapid in 2-3 zile C. Redresare imunologica dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dietetice D. Curba ponderala se reia lent dupa 2-3 saptamani de la refacerea tolerantei digestive E. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 3-4 luni. 27. (G1632048) Urmatoarele sunt modificari tegumentare in malnutritia gr. III, cu EXCEPTIA: A. Piele zbarcita
B. Fese cu aspecte de punga tabagica C. Tegumente cianotice D. D. Tegumente cenusii E. E. Piele pre larga 28. (G1632049) Urmatoarele sunt semne ale malnutritiei proteinenergetice gr. II, cu EXCEPTIA: A. Deficit ponderal de 25-40% B. IN = 0,90-0,81 C. IP = 0,75 0, 60 D. Tesut adipos disparut pe torace si abdomen E. Sugar foarte slab 29. (G2632067) n ischemia cerebrala, infarctarea tesutului cerebral se produce la o reducere a fluxului cerebral de: A. Cteva secunde B. Cteva minute C. Peste cteva minute D. Peste 24 ore E. Peste 48 ore 30. (G2632068) Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic cu o durata de: A. Peste 7 zile B. Peste 72 de ore C. Peste 48 de ore D. Peste 24 de ore E. Sub 5-20 minute 31. (G2632069) n raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat: A. Distal B. Proximal C. Posterior D. Lateral E. Anterior
32. (G2632070) Amauroza fugace poate apare n ocluzia: A. Arterei cerebrale anterioare B. Arterei cerebrale medii C. Arterei cerebrale posterioare D. Arterei carotide interne E. Arterei coroide anterioare 33. (G2632071) Halucinoza pedunculara poate fi produsa de ocluzia: A. Arterei cerebrale anterioare B. Arterei cerebrale medii C. Arterei cerebrale posterioare D. Arterei carotide interne E. Arterei coroide anterioare 34. (G2632072) Cel mai important factor de risc al aterosclerozei este: A. Fumatul B. Diabetul zaharat C. Hipertensiunea arteriala D. Vrsta E. Hipercolesterolemia 35. (G2632083) In tratamentul starilor de malabsorbtie sunt necesare preparate dietetice partial degresate . De ce A. Fiindca nevoile de proteine sunt crescute B. Fiindca scade lipaza pancreatica prin depletia enzimatica C. Fiindca se diminua suprafata de absorbtie prin atrofie vilozitara D. Fiindca necesitatea de calorii este peste 200 kcal/kg/zi E. Fiindca sunt concentratii inadecvate de acizi biliari necesar solubilizarii si absorbtiei lipidelor
36. (G1632163) Aspectul clinic al sugarului cu malnutritie proteinenergetica cuprinde: A. Sugar usor mai slab B. Fata triunghiulara C. Sant nazogenian adanc D. Privire vioaie, in contrast cu starea generala E. Abdomen destins 37. (G1632164) Care din urmatoarele componente ale dietei sunt tolerate in realimentarea sugarului si copilului cu MPE severa? A. Proteinele B. Lipidele C. Lactoza D. Fructoza E. Glucoza 38. (G1632165) Care din urmatoarele constituie semne ale malnutritiei protein-energe-tice gr. II? A. IN: 0,80-0,71 B. Rezistenta la infectii scazuta C. Toleranta digestiva compromisa (a-pare diareea infectioasa). D. IP < 0,60 E. Pliu cutanat abdominal de 0,5 cm. 39. (G1632166) Care din urmatorii reprezinta factori favorizanti ai malnutritiei protein-energetice? A. Ex. Alimentatione B. Greutate mica la nastere C. Varsta mica la debut D. Ex. Infectione E. Conditii nefavorabile de mediu social 40. (G1632167) Care dintre urmatorii reprezinta factori determinanti ai malnutritiei:
A. Greutate mica la nastere B. Ex. Alimentatione C. Varsta mica la debut D. Ex. Curatione E. Ex. Infectione 41. (G1632168) Urmatoarele constituie semne ale malnutritiei proteinenergetice gr.I, cu EXCEPTIA: A. Curba ponderala descendenta in trepte B. Deficit ponderal < 25% C. IP > 0,75 D. Rezistenta la infectii usor scazuta E. Hipotonie musculara 42. (G1632169) Urmatoarele NU sunt semne ale malnutritiei proteinenergetice gr. I: A. Ip = 0,90-0,76 B. IP = 0,75-0,60 C. Talia normala D. Tesut adipos diminuat pe abdomen si torace E. Curba ponderala continuu descendenta 43. (G1632170) Urmatoarele reprezinta semne ale metabolismului de infometare: A. Tahicardia B. Bradicardia C. Hiperpirexia D. Hipotermie E. Convulsii 44. (G1632171) Urmatoarele sunt caracteristice MPE severe (gradul 3, marasmul nutri-tional): A. Deficit ponderal important (>
40% din greutatea ideala a varstei) B. Indice ponderal < 0,60 C. Indice nutritional > 0,70 D. Rezistenta la infectii buna E. Toleranta digestiva nemodificata 45. (G2632212) Hemoragia intracraniana poate sa apara n: A. Parenchimul cerebral B. Spatiul subarahnoidian C. Spatiul epicranian D. Spatiul epidural E. Spatiul subdural 46. (G2632213) Ateroscleroza este maxima la nivelul: A. Bifurcatiilor arteriale extracraniene B. Originii ramurilor arteriale majore intracraniene C. Originii ramurilor arteriale minore intracraniene D. Ostiilor arteriale de la nivelul crosei aortei E. Traiectului mijlociu al arterelor intracraniene 47. (G2632214) Cele mai frecvente cauze ale infarctelor lacunare sunt: A. Lipohialinoza arterelor penetrante mici B. Ateroscleroza arterelor penetrante mici C. Ateroscleroza arterelor mari D. Cardioembolismul E. Anevrismul arterial cerebral 48. (G2632215) Edemul cerebral poate fi: A. Citotoxic B. Vasogen C. Traumatic
D. Interstitial E. Ischemic 49. (G2632216) Ocluzia arterei cerebrale medii la nivelul trunchiului sau determina: A. Vertij B. Tulburari de echilibru C. Hemiplegie contralaterala D. Hemianestezie contralaterala E. Hemianopsie omonima 50. (G2632217) Sindromul ischemic bulbar lateral poate fi determinat de: A. Ocluzia arterei cerebeloase posteroinferioare B. Ocluzia arterei cerebrale medii C. Ocluzia arterei vertebrale D. Ocluzia arterei cerebrale posterioare E. Ocluzia arterei carotide interne 51. (G2632218) Tomografia computerizata cerebrala evidentiaza imediat dupa atac: A. Ischemia cerebrala B. Hemoragia cerebrala C. Hematomul extradural D. Abcesul cerebral E. Hematomul epidural 52. (G2632219) Cauze de embolism cerebral pot fi: A. Disritmiile cardiace B. Boala coronariana cronica C. Boala cardiaca reumatica D. Tromboza de artera pulmonara E. Mixomul atrial 53. (G2632220) Majoritatea hemoragiilor intracerebrale sunt produse de:
A. Anevrismul cerebral sacular rupt B. Anevrismul cerebral micotic rupt C. Hipertensiunea arteriala D. Angiopatia amiloida E. Tratamentul anticoagulant 54. (G2632231) Consecintele perturbarii metabolice se regasesc la nivelul mai multor functii si sisteme ale organismului cum ar fi urmatoarele cu exceptia: A. Afectarea functiei imunologice mediate celular B. Intarzirea maturatiei osoase C. Cresterea activitatii de reabsorbtie la nivelul rinichilor D. Cresterea activitatii cardiace E. Incetarea multiplicarii celulelor musculare
Tema nr. 33 Rahitismul carential comun
4. (G2633051) Urmatoarele semne clinice sunt caracteristice rahitismului carential, cu exceptia: A. Craniotabesul B. Plagicefalia C. Microcefalia D. Mataniile costale E. Santul Harrison 5. (G2633052) Valorile normale ale calcemiei sunt: A. 7 9 mg% B. 9 11 mg% C. 8 10 mg% D. 3 5 mg% E. 6 12 mg% 6. (G2633053) Nevoile zilnice de vitamina D sunt: A. 200 UI B. 400-800 U C. 1500 UI D. 1000 U E. 50 UI 7. (G2633151) Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte: A. Laptele matern este mai sarac in calciu si fosfor decat laptele de vaca B. Nivelul de vitamina D din serul mamei nu conditioneaza cantitatea de vitamina D din laptele matern C. Rahitismul poate fi prevenit fara suplimentarea de vitamina D la un sugar alimentat natural D. Laptele este o sursa bogata de vitamina D E. Laptele matern nu are actiune antirahitica evident
1. (G2633048) Care din urmatoarele afirmatii privind metabolismul vitaminei D nu este adevarata: A. Absorbtia vitaminei D din sursele alimentare se face la nivelul mucoasei gastrice; B. Dupa absorbtie vitamina D este transportata de o 2 globulina specific; C. Metabolismul vitaminei D depinde de factori genetici sau de factori de mediu; D. Medicatia anticonvulsivanta si corticoterapia stimuleaza catabolismul hepatic al 25(OH) vitaminei D; E. La nivel renal derivatul 25(OH) vitamina D3 este hidroxilat in pozitia 1 rezultand 1,25 dihidroxi-vitamina D3. 2. (G2633049) Incidenta maxima a rahitismului se situeaza la varsta de: A. 1 3 ani B. 3 6 luni C. 1 3 luni D. 3 6 ani E. 6 12 luni 3. (G2633050) Craniotabesul rahitic se poate considera fiziologic la varsta de: A. 2 3 luni B. Sub 2 luni C. Peste 3 luni D. 18 luni E. 3 6 luni
8. (G2633152) Paratormonul care actioneaza la aceleasi niveluri ca si vitamina D, are urmatoarele efecte: A. La nivelul intestinului stimuleaza absorbtia Ca B. La nivelul tubului renal scade resorbtia de fosfor C. Stimuleaza atat activitatile osteoclastelor cat si activitatea osteoblastelor D. Scoate calciul din os E. Scade fosfaturia 9. (G2633153) Urmatoarele modificari osoase din cadrul rahitismului carential pot fi obiectivate radiologic: A. Deformarea in cupa a cartilajelor de crestere B. Craniotabesul C. Santul Harrison D. Franjurarea liniei metafizo epifizare E. Intarzierea de osificare a nucleilor 10. (G2633154) Modificarile paraclinice caracteristice rahitismului carential sunt urmatoarele: A. Calcemia poate fi normala sau scazuta B. Fosfatemia crescuta C. Valori crescute ale fosfatazei alcaline D. Hiperaminoaciduria E. Hiperfosfaturia 11. (G2633156) Care din urmatoarele manifestari la nivel orsteo-articular nu sunt caracteristice rahitismului carential: A. Ingrosarea extremitatii distale a radiusului B. Genu varus C. Genu valgus
D. Luxatia articulatiei coxo-femurale E. Sternul infundat congenital 12. (G2633158) Simptomele hipervitaminozei D sunt urmatoarele: A. Anorexie severa si rebela B. Varsaturi C. Constipatie D. Poliurie si polidipsie E. Convulsii 13. (G2633159) Semnele precoce de rahitism sunt urmatoarele: A. Craniotabes occipital B. Bratarile rahitice C. Mataniile costale D. Craniotabes parietal E. Anomaliile coloanei vertebrale 14. (G1633023) Care din urmatoarele semne radiologice sunt caracteristice vindecarii rahitismului? A. Cartilaje de crestere latite B. Deformare in cupa a cartilajelor de crestere C. Linia de doliu D. intarzierea osificarii nucleilor de crestere E. Franjurarea liniei metafizo-epifizare. 15. (G1633024) Doza de calciu ce se poate administra in rahitismul carential este de: A. 10 mg/kg/zi B. 20 mg/kg/zi C. 400 mg/kg/zi D. 50 mg/kg/zi E. 5 mg/kg/zi
16. (G1633025) Nevoile zilnice de vitamina D sunt: A. 200 UI B. 400 - 800 UI C. 1500 UI D. 1000 UI E. 50 UI. 17. (G1633026) Sindromul biologic din rahitism cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Hiperparatiroidism secundar B. Calcemie scazuta sau normala C. Fosfatemia scade remarcabil D. Fosfatazele alcaline cresc foarte mult E. Fosfatazele alcaline scad 18. (G1633027) Urmatoarele sunt manifestari clinice caracteristice rahitismului carential, cu EXCEPTIA: A. Craniotabes B. Sant Harrison C. Bratari rahitice D. Matanii costale E. Crestere accentuata 19. (G1633028) Urmatoarele sunt modificari radiologice osoase caracteristice rahitismului carential, cu EXCEPTIA: A. Cartilajele de crestere sunt deformate in forma de cupa B. Cartilajele de crestere sunt latite C. Cartilajele de crestere sunt inguste D. Linia metafizo-epifizara este franjurata E. intarzierea de osificare a nucleilor de crestere
20. (G1633107) Cand se impune adaosul de calciu in tratamentul rahitismului? A. La toti copii rahitici B. La prematuri C. La sugarii eutrofici D. La copii care primesc sub 400 ml lapte/zi E. La copii care primesc peste 400 ml lapte/zi 21. (G1633108) Care din schemele urmatoare se poate folosi in tratamentul curativ al rahitismului carential? A. Trei doze i.m. de 100000 UI D2 sau D3, administrate la interval de 3 zile si apoi o noua doza de 200000 UI dupa 1 luna. B. 5000-10000 UI oral zilnic 6-8 sapt. C. Administrarea unei singure doze de 600000 UI D. 2000-3000 UI oral zilnic 6-8 saptamani E. 10000-20000 UI oral 3 saptamani 22. (G1633109) Care din urmatoarele afirmatii despre vindecarea radiologica a osului in rahitismul carential sunt adevarate? A. Vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 luni B. Vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamani C. Apare o deformare in forma de cupa D. Apare o linie de calcificare numita linie de doliu E. Cartilajele de crestere se latesc 23. (G1633110) Care din urmatoarele anomalii biochimice sunt caracteristice rahitis-mului carential comun?
A. Calcemia are valori scazute sau normale B. Fosforul anorganic este semnificativ scazut C. Fosfaturia este crescuta D. Fosfatazele alcaline serice au valori normale sau scazute, in absenta hipoproteinemiei concomitente. E. Calciuria este mult crescuta. 24. (G1633111) Care din urmatoarele NU sunt manifestari caracteristice craniului la copilul rahitic? A. Craniotabes B. Sant Harisson C. Plagiocefalie D. Bose frontale E. Batari rahitice 25. (G1633112) Care din urmatoarele sunt simptome ale hipervitaminozei D la copil? A. Anorexie B. Hipertonie C. Diaree D. Constipatie E. Paloare 26. (G1633113) Care dintre urmatorii reprezinta factori favorizanti ai rahitismului carential la copil? A. Varsta mica sub 2 ani B. Prematuritatea C. Anotimpul rece si zona temperata D. Expunerea la soare E. Insuficienta renala acuta 27. (G1633114) Semnele precoce de rahitism (la copilul < 3 luni) sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Craniotabesul occipital
B. Bratarile rahitice C. Mataniile rahitice D. Craniotabesul parietal E. Anomaliile coloanei vertebrale. 28. (G1633115) Simptomele de hipervitaminoza D includ toate datele urmatoare, cu EXCEPTIA: A. Anorexie rebela B. Diaree C. Hipercalcemie D. Hipocalcemie E. Hipotonie 29. (G2633155) Rahitismul florid se manifesta prin urmatoarele: A. Hipotonie musculara B. Intarziere in eruptia dintilor C. Rezistenta mai redusa la infectii D. Intarziere in dezvoltarea psihica E. Anemie 30. (G2633157) Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul rahitismului carential nu sunt adevarate: A. Una din scheme prevede administrarea intramusculara a trei doze de cate 100.000 U.I D2 sau o doza de 300.000 U.I D3 intr-un interval de o saptamana B. Doza totala de vitamina D care asigura vindecarea rahitismului florid este de 1.600.000 1.800.000 U.I / an C. Modificarile biochimice se normalizeaza dupa 14 21 zile de la inceperea tratamentului D. Vindecarea radiologica incepe dupa 2 3 luni de la instituirea tratamentului E. Daca semnele clinice osoase persista dupa 1 2 luni de la inceperea
tratamentului, este justificata reluarea unei scheme terapeutice cu doze mari de vitamina D
Tema nr. 35 Infectii ale cailor respiratorii superioare la copil
D. Septicemia E. Infectia urinara 5 (G2635086) Complicatiile de vecinatate ale oto-mastoiditei la sugar sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Pareza nervului facial B. Meningita otogena C. Astrocitomul D. Abcesul cerebral E. Tromboflebita sinusului lateral 6 (G2635087) Tratamentul faringitei acute virale include actiuni, cu exceptia: A. Antibioterapie B. Hidratarea bolnavului C. Combaterea febrei D. Antialgice E. Antiinflamatoare 7 (G2635088) Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococo sunt urmatorii, cu exceptia: A. Starea de purtator faringian de pneumococ; B. Expunerea pasiva la fumat; C. Alimentatia naturala D. Sexul masculin ; E. Frecventarea unei colectivitati ; 8 (G2635089) Caracteristicile rinofaringitei acute la copil sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Este cea mai rara infectie a copilului ; B. Deseori are etiologie virala ; C. Procesul primitiv este la nivelul mucoasei rinofaringelui ; D. Inflamatia se extinde spre sinusurile paranazale ; E. Deseori e atinsa si urechea medie.
1 (G2635082) Faringita streptococica intra in discutie atunci cand: A. Debutul este cu afebrilitate, stare generala buna; B. Faringele ramine nemodificat; C. Varsta copilului este peste 2 nai; D. Bolnavul are conjunctivita; E. Bolnavul are tuse si raguseala. 2 (G2635083) Urmatorii agenti etiologici sunt cei mai frecventi in rinofaringita, cu exceptia: A. Virusuri; B. Stafilococul; C. H. Influenzae; D. Pneumocistys carinii; E. Pneumococul. 3 (G2635084) Manifestarile faringitei virale sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Congestia faringiana; B. Rinoree, tuse, raguseala; C. Ganglioni cervicali moderat mariti; D. Numar de leucocite variabil; E. Da complicatii importante. 4 (G2635085) Complicatiile generale ale oto-mastoiditei sugarului sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Alergia B. Distrofierea progresiva C. Bronhopneumonia
9 (G2635090) Indicatile tratamentului antibiotic ale sinuzitei acute bacteriene sunt urmatoarele, in afara de: A. Febra persistenta; B. Celulita orbitala; C. Reactie alergica sunusala; D. Recurente frecvente; E. Durata prelungita. 10. (G2635091) Urmatoarel afirmatii despre faringitele acute ale copilului sunt corecte, cu exceptia: A. Insoteste majoritatea infectiilor de tract respirator; B. Este frecventa sub varsta de 1 an; C. In denumire intra si faringoamigdalita acuta; D. Incidenta maxima este in perioada 47 ani; E. Apare si la copilul mare si adolescent. 11. (G2635092) Tratamentul adenoiditei acute include urmatoarele actiuni, cu o exceptie: A. Hidratarea organismului; B. Dezobstructia nazala; C. Administrarea de antipiretice ; D. Administrarea de antibiotice; E. Adenoidectomie. 12. (G2635219) Simptomele adenoiditei acute sunt: A. Voce nazonata; B. Respiratie orala; C. Tuse matinala; D. Rinita persistenta; E. Tuse latratoare. 13. (G2635220) Complicatiile rinofaringitei acute sunt;
A. Bronsiectazia B. Otita medie C. Sinuzita D. Adenoidita supurativa E. Meningita bacteriana 14. (G2635221) Factorii de risc ai otitei cu pneumococ sunt urmatorii: A. Sexul feminin; B. Frecventarea cresei; C. Absenta alimentatiei naturale; D. Starea de purtator naso-faringian de pneumococ; E. Expunerea pasiva la fumat. 15. (G2635222) Care sunt principalele semne ale otitei acute la copilul mare: A. Cefalee; B. Otalgia; C. Febra; D. Dureri abdominale, E. Diminuarea auzului. 16. (G2635223) Indicatiile adenoidectomieiesunt: A. Otita medie acuta; B. Hipoacuzia; C. Respiratie orala persistenta, D. Otita medie cronica; E. Facies adenoidian. 17. (G2635224) Diagnosticul diferential al adenoiditei acute se face cu: A. Tumora de cavum; B. Macroglosia; C. Pneumonia; D. Hipertrofia adenoidiana din hipersensibilitatea la laptele de vaca; E. Amigdalita acuta.
18. (G2635225) Complicatiile locale imediate ale faringitei streptococice sunt urmatoarele: A. Abces periamigdalian; B. Limfadenita; C. Sinuzita; D. Carii dentare; E. Otita medie supurativa. 19. (G2635226) Sinuzita acuta bacteriana la copil are urmatoarele caracteristici: A. Afecteaza deseori sinusurile maxilare si etmoidale; B. Se intalneste frecvent la sugar; C. Apare la 3-5 zile dupa o rinita acuta; D. Este o boala infectioasa; E. Se insoteste de stomatita. 20. (G2635227) Simptomele sugarului cu otomastoidita latenta sunt: A. Tegumente palide, cenusii; B. Toleranta digestiva scazuta; C. Rinoree; D. Convulsii, E. Curba ponderala stationara. 21. (G2635228) Care afirmatii sunt corecte despre faringita streptococica: A. Debutul este adesea cu cefalee; B. Apare la copilul peste 2 ani; C. Se insoteste de conjunctivita ; D. Copilul nu a are limfadenopatie ; E. Febra este absenta. 22. (G2635229) Agentii etiologici ai rinofaringitelor acute sunt: A. Haemophilus influenzae; B. Pseudomonas aeruginosa; C. Virusuri;
D. Streptocooc grup B; E. Stafilococ. 23. (G2635230) Otomastoidita acuta se caracterizeaza astfel: A. Apare la sugarul distrofic ; B. Bolnavul prezinta febra de tip septic ; C. Apare agitatia psihomotorie ; D. Apare stare toxico-septica ; E. Local apare tumefactia retroauriculara. 24. (G2635232) Care afirmatii sunt corecte despre otita medie acuta: A. Este o inflamatie auta virala; B. Are incidenta crescuta la adolescenti ; C. Este o complicatie frecventa arinofaringitei acute ; D. Contaminarea urechii se face prin secretii din rinofaringe ; E. Calea de infectare a urechii medii este prin trompa lui Eustachio. 25. (G1635050) Care din urmatorii agenti sunt incriminati in etiologia rinofaringitei acute? A. Haemophilus influenzae B. Stafilococul C. Virusuri (mai ales rhinovirusul) D. Pneumococul E. E.Coli 26. (G1635051) Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzite sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Secretii purulente abundente B. Febra persistenta C. Prezenta semnului Vacher D. Manifestari locale si generale zgomotoase E. Durata prelungita sau recurenta
frecventa a bolii. 27. (G1635052) Manifestarile clinice ale otomastoiditei latente sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Crestere nesatisfacatoare in greutate B. Tegumente palid cenusii C. Afebrilitate sau subfebrilitate D. Febra de tip septic E. Varsaturi si diaree recurenta. 28. (G1635053) Tratamentul rinofaringitei acute cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Umidificarea aerului atmosferic B. Dezobstructia nazala C. Antipiretice D. Antibiotice (de rutina) E. Hidratarea copilului 29. (G1635054) Tratamentul sinuzitei bacteriene cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Aspirarea secretiilor ourulente B. Antrotomie C. Tratament antibiotic (Cefalosporine, Augmentin, etc) D. Tratament decongestionant nazal E. Drenaj sinusal prin punctie in cazuri justificate. 30. (G1635055) Urmatoarele afirmatii despre otomastoidita latenta sunt adevarate, cu EXCEPTIA: A. Apare la sugar mic B. Apare la sugarul distrofic C. Apare la sugarul cu stare buna de nutritie D. Evolueaza torpid E. Domina semnele clinice generale 31. (G2635073) Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte? A. Consultatia prenatala este un element major in identificarea unei sarcini cu risc obstretical crescut. B. Scopul consultatiei prenatale consta in verificarea functionala a organelor materne. C. Consultatia prenatala este o consultatie standard in cazul gravidei cu risc. D. Prima etapa a consultatiei este depistarea si dispensarizarea gravidelor. E. Determinarea starii de sanatate a gravidei la prima consultatie prenatala se face prin anamneza, examen obiectiv, examen ginecologic. 32. (G2635074) Caracteristicele craniului fetal sunt urmatoarele: A. Este comprimabil B. Diametrul biparietal este de 9,5 cm. C. Marea circumferinta occipitofrontala este de 32 cm D. Oasele bazei craniului sunt in numar de 5 si se pot incaleca. E. Diametrul occipitofrontal este: cel mai mare diametru al craniului fetal si masoara 12 cm. 33. (G2635075) Care din urmatoarele cazuri nu se considera sarcini cu risc obstretical crescut? A. Marele multipare B. Izoimunizarea Rh C. Primare intre 20 - 35 de ani D. Sterilitate tratata E. Diabet 34. (G2635076) Care din urmatoarele caracteristici ale corpului uterin nu
ofera date in vederea stabilirii diagnosticului de sarcina? A. Forma corpului uterin devine globuloasa B. Consistenta corpului uterin este pastos, moale C. Sensibilitatea uterului gravid este crescuta D. Corpul uterin umple fundurile de sac vaginale E. Corpul uterin prezinta o mobilitate accentuata fata de istm 35. (G2635077) Zgomotele cordului fetal au urmatoarele caracteristici cu exceptia: A. Sunt regulate, bine batute B. Sunt ritmice C. Frecventa medie este de 140 / minut D. Cele doua zgomote par a fi de intensitate si durata egala E. Frecventa medie este peste 160 / minut 36. (G2635078) Prin tactul vaginal la o gravida nu se poate determina: A. Starea membranelor B. Prezentatia C. Consistenta colului uterin D. Diametrul bicresc E. Conturul stramtorii superioare 37. (G2635079) Semnul Hegar consta in: A. mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm/col B. consistenta pastoasa a corpului uterin C. inmuierea istmului uterin D. umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos E. dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oul
38. (G2635080) Prezentatia este aplicata atunci cand: A. punctul cel mai decliv se afla deasupra planului stramtorii inferioare B. punctul cel mai decliv a coborat sub planul stramtorii inferioare C. mica circumferinta de angajare se afla in planul stramtorii inferioare D. mica circumferinta de angajare se afla deasupra planului stramtorii inferioare E. mica circumferinta de angajare a coborat sub planul stramtorii inferioare 39. (G2635081) La prima consultatie prenatala se efectueaza urmatoarele analize cu exceptia: A. determinarea hemoglobinei si hematocritului B. determinarea ureei si creatininei C. determinarea glicemiei D. RBW sau VDRL E. examen sumar de urina 40. (G1635154) Care din urmatoarele afirmatii privitor la otomastoidita latenta a sugarului sunt adevarate? A. Apare la sugarul mic si distrofic. B. Apare la sugarul mare cu stare buna de nutritie. C. Se manifesta prin stare toxico-septica. D. Local apare o tumefactie retroauriculara. E. Sugarul are tegumente palid-cenusii, ina-petenta, varsaturi, diaree recurenta. 41. (G1635155) Care din urmatoarele reprezinta complicatii generale ale otomastoiditei sugarului? A. Bronhopneumonia B. Infectie urinara
C. Deshidratarea D. Septicemie E. Colaps 42. (G1635156) Care din urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale faringitei acute? A. Rinoree B. Tuse C. Dureri faringiene D. Cefalee E. Febra precoce 43. (G1635157) Care din urmatoarele sunt manifestari clinice ale adenoiditei acute? A. Respiratia orala B. Voce nazonata C. Tuse latratoare D. Stridor intermitent E. Tuse nocturna 44. (G1635158) Care din urmatoarele sunt manifetari clinice ale otomastoiditei acute? A. Febra de tip septic B. Stare toxico-septica C. Agitatie extrema D. Crestere in greutate nesatisfacatoare E. Diaree recurenta. 45. (G1635159) Care din urmatorii agenti sunt incriminati in producerea otitei medii? A. Streptococul pneumonie B. E. Coli C. Haemophilus influenzae D. Virusuri E. Mycoplasma
46. (G1635160) Cu care din urmatoarele boli se face diagnostic diferential in rinofaringita acuta? A. Rinita alergica B. Pneumonia interstitiala C. Rinoreea persistenta D. Otita medie E. Stafilococia pleuropulmonara 47. (G1635161) In rinofaringita acuta se face diagnostic diferential cu urmatoarele boli, cu EXCEP-TIA: A. Rinita alergica B. Pneumonia interstitiala C. Rinoreea persistenta D. Otita medie E. Stafilococia pleuropulmonara 48. (G1635162) Urmatorii sunt agentii etiologici cei mai frecventi ai sinuzitei acute bacteriene, cu EXCEPTIA: A. Haemophilus influentzae B. Moraxella cataralis C. Pneumococul D. Stafilococul aureu E. Streptococul ? hemolitic. 49. (G2635208) Dupa luarea in evidenta, gravida va fi urmarita periodic: A. Lunar in primele 2 trimestre B. Bilunar in ultimul trimestru de sarcina C. Lunar in ultimul trimestru de sarcina D. Saptaminal dupa saptamana 36 E. Bilunar in primele 2 trimestre ale sarcinii 50. (G2635209) Care din urmatoarele enunturi referitoare la uterul gravid sunt corecte:
A. Depaseste inaltimea simfizei la inceputul lunii a II - a B. Atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a V - a C. La 9 luni inaltimea sa este de 28 cm D. Inaltimea sa in luna a V - a este de 20 cm E. Atinge apendicele xifoid in luna a VIII - a 51. (G2635210) Care din urmatoarele sunt principalele semne materne de sarcina: A. Inmuierea istmului uterin B. Umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos C. Consistenta pastoasa a corpului uterin D. Col uterin de forma piriforma E. Mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm / col 52. (G2635211) Cu ocazia fiecarui control al gravidei: A. Gravida va fi interogata asupra evolutiei sarcinii de la ultima consultatie B. Se determina hemoglobina si hematocritul C. Se masoara tensiunea arteriala D. Pacienta va fi cantarita E. Se efectueaza sumarul de urina 53. (G2635212) Examenul gravidei in ultimul trimestru de sarcina cuprinde obligatoriu: A. Inspectia B. Palparea C. Auscultatia D. Examen cu valve E. Radiopelvigrafia
54. (G2635213) Dupa care din urmatoarele criterii se pot selectiona gravidele cu risc obstretical crescut: A. Varsta: primare sub 20 de ani B. Greutate peste 45 kg C. Uter cicatricial D. Sterilitate tratata E. Operatii plastice 55. (G2635214) Analize obligatorii efectuate cu ocazia primei consultatii prenatale: A. Determinarea hemoglobinei si hematocritului B. Teste serologice pentru Lues C. Determinarea glicemiei D. Ionograma urinara E. Teste genetice 56. (G2635215) Regimul alimentar al gravidei trebuie sa cuprinda: A. Proteine aprox. 1,5 gr / kg corp B. 2500 - 3000 calorii / zi C. Glucide sub 300 gr / zi D. Alimente bogate in celuloza E. Alimente bogate in lipide 57. (G2635216) Care din urmatoarele parametrii ecografici apreciaza varsta gestitionala: A. Diametrul biparietal B. Circumferinta craniana C. Cantitatea lichidului amniotic D. Lungimea femurului E. Masurarea sacului gestitional 58. (G2635217) Uterul gravid prezinta urmatoarele caracteristici: A. depaseste inaltimea simfizei la
inceputul lunii a III-a B. depaseste inaltimea simfizei la inceputul lunii a II-a C. atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a VI-a D. atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a V-a E. are inaltimea de 20 cm in luna a IV-a 59. (G2635218) Factorii generali care cresc riscul obstetrical sunt: A. varsta sub 20 ani B. inaltimea sub 155 cm C. greutate sub 45 Kg D. uter cicatriceal E. volum cardiac crescut 60. (G2635231) Otomastoidita acuta se caracterizeaza astfel: A. Bolnavul are tegumente palid-cenusii ; B. Apetitul este capricios ; C. Apare hiperpirexie ; D. Curba ponderala este aplatizata ; E. Apar episoade de deshidratare prin varsaturi si diaree.
Tema nr. 37 Convulsiile la copil
A. Diazepam i.v., i.rectal B. Valium (Fenobarbital) C. Combaterea varsaturilor D. Combaterea febrei cu Paracetamol E. Combaterea febrei cu Aspirina 5. (G1637044) Urmatoarele sunt convulsii generalizate, cu EXCEPTIA: A. Absente B. Crize mioclonice C. Convulsii partiale cu fenomene vegetative D. Convulsii atone E. Status epileptic 6. (G1637045) Urmatorii reprezinta factori de risc, care fac putin probabila remiterea epilepsiei tip grand mal, cu EXCEPTIA: A. Debut sub varsta de 2 ani B. Anomalii neurologice. C. Persiatenta anomaliilor EEG intercritic. D. Aparitia mai multor tipuri de convulsii E. Criza de convulsii febrile aparuta inainte de 6 ani. 7. (G2637064) Sindromul Gregg al rubeolei congenitale consta din urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Surditate B. Boala congenitala de cord C. Manifestari renale congenitale D. Retard mental sever E. Cataracta, glaucom 8. (G2637065) Un nou-nascut cu septicemie poate prezenta urmatoarele manifestari clinice, cu EXCEPTIA:
1. (G1637040) Crizele convulsive simple-benigne se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Criza motorie generalizata B. Criza de lunga durata C. Criza de scurta durata D. Este lipsita de manifestari respiratorii E. Copilul revine rapid la starea neurologica normala 2. (G1637041) Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele boli, cu EXCEPTIA: A. Intoxicatii cu fenotiazine, xantine B. Infectii ale SNC C. Epilepsia D. Diareea E. Tulburari hidro-electrolitice. 3. (G1637042) Sindromul LennoxGastaut se caracte-rizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Convulsii mioclonice B. Absente atipice C. Regres a functiilor intelectuale D. Descarcari de virfuri unda generalizate la un ritm de 2 cicli/sec. E. Descarcari de virfuri unda generalizate la un ritm de 20 cicli/sec. 4. (G1637043) Tratmentul convulsiilor febrile cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. Detresa respiratorie B. Convulsii C. Icter D. Diaree E. Hepatosplenomegalie 9. (G2637066) Urmatoarele sunt semne precoce ale meningitei neonatale, cu EXCEPTIA: A. Convulsii B. Bombarea fontanelei C. Hidrocefalie D. Opistotonus E. Varsaturi 10. (G2637067) Care din urmatorii agenti NU determina sindromul TORCH? A. Virusul citomegalic B. Toxoplasma gondii C. E.Coli D. Virusul rubeolic E. Virusul hepatitic 11. (G2637068) Urmatorii sunt factori predispozanti ai sepsisului neonatal, cu EXCEPTIA: A. Nasterea prematura B. Ruptura prematura a membranelor amniotice C. Mama febrila cu 5 zile naintea travaliului D. Febra mamei n timpul travaliului E. Inertia uterina cu aplicatie de forceps. 12. (G2637069) Durata tratamentului antibiotic n meningita neonatala este de: A. 10-14 zile B. 1 saptamna
C. 5 zile D. 21 zile E. 28 zile 13. (G1637138) Caracteristicile crizelor convulsive complexe sunt: A. Bilateralitatea manifestarilor tip clonic B. Unilateralitatea manifestarilor tip clonic C. Durata crizei peste 30 min D. Durata crizei sub 30 min E. Repetarea crizelor in interval de 24 ore 14. (G1637139) Care din urmatoarele afirmatii despre crizele simple benigne ale convulsiilor febrile sunt adevarate? A. Copilul prezinta brusc o criza motorie generalizata, in general clonica. B. Durata este prelungita > 30 min. C. Sunt insotite de manifestari respiratorii. D. Sunt insotite de deficit hemiplegic postcri-tic. E. Copilul revine rapid la starea neurologica normala. 15. (G1637140) Care din urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile la copil sunt adevarate? A. Apar in context febril, febra = sau > 38 ?C B. Febra se datoreste unei infectii ale SNC. C. Au totdeuna durata peste 15 min. D. Apar la sugar si copilul mic, de obicei intre 6 luni si 5 ani. E. De obicei sunt insotite de anomalii neu-rologice.
16. (G1637141) Care din urmatoarele sunt convulsii partiale simple? A. Convulsiile mioclonice B. Convulsiile tonico-clonice C. Convulsiile atone D. Convulsii partiale cu semne neurologice E. Convulsii partiale cu semne senzoriale 17. (G1637142) Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele boli: A. Epilepsia B. Infectii ale SNC C. Intoxicatii medicamentoase cu xantine. D. Tulburari hidroelectrolitice E. Bronhopneumonia 18. (G1637143) Factorii de risc in aparitia convulsiilor febrile sunt urmatorii: A. Crizele complexe B. Crizele simple C. Varsta mica sub 18 luni D. Antecedente familiale de convulsii febrile E. Varsta peste 18 luni 19. (G1637144) Statusul epileptic se caracterizeaza prin: A. Convulsii tonico-clonice repetate, cu frecvente perioade de relaxare musculara si B. Convulsii tonico-clonice repetate, fara perioada de relaxare musculara si C. Durata crizei-cateva ore D. Poate lasa sechele neurologice permanente E. Prognostic bun.
20. (G1637145) Tratamentul crizei de convulsii din epilepsia copilului se face cu: A. Diazepam i.v. B. Fenobarbital i.v. C. Cloralhidrat i.v. D. Amobarbital sodic E. Nitrazepam 21. (G1637146) Tratamentul preventiv continuu se face in convulsiile febrile in urmatoarele cazuri: A. Prima criza de convulsii febrile aparute inaintea varstei de 1 an. B. Prima criza de convulsii febrile aparute inaintea varstei de 3 ani. C. Crize prelungite peste 15 minute D. Crize focale urmate de deficit motor E. Lipsa antecedentelor de epilepsie in familie 22. (G2637189) Simptomatologia sepsisului tardiv cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Crize de plns B. Meteorism abdominal C. Crize de apnee D. Tahicardie E. Bradicardie 23. (G2637190) Etiologia cea mai frecventa a meningitei neonatale este: A. Stafilococul aureu B. Streptococul beta hemolitic C. Haemophilus influenzae D. Proteus E. E Coli 24. (G2637191) Care din urmatoarele sunt sechele ale toxoplasmozei congenitale?
A. Hepatosplenomegalie B. Corioretinita C. Calcificari intracerebrale D. Icter E. Retard psihomotor 25. (G2637192) Care din urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale rubeolei congenitale? A. Trombocitopenia tranzitorie neonatala B. Hepatita neonatala C. Cataracta congenitala D. Surditate E. Calcificari intracraniene 26. (G2637193) Toxoplasmoza congenitala este caracterizata prin urmatoarele: A. Toxoplasma gondi este adesea asimpto-matica. B. Fetii afectati sever mor in utero C. Se poate manifesta clinic prin encefalita D. Manifestarile comune seamana cu sep-sisul neonatal. E. Se pot asocia si manifestari cum sunt corioretinita, calcificari intracerebrale, microcefalie, hidrocefalie. 27. (G2637194) n care din urmatoarele situatii se transmite hepatita virala B de la mama la fat? A. Mama purtatoare asimptomatica de Ag HBs. B. Mama purtatoare asimptomatica de Atc HBs. C. Mama cu hepatita B n timpul sarcinii, daca mbolnavirea a survenit n trimestrul I de sarcina. D. Mama cu hepatita B n timpul sarcinii, daca mbolnavirea a survenit n
trimestrul I de sarcina. E. Mama cu hepatita cronica cu AgHbs + AgHbe pozitive. 28. (G2637195) Care din urmatorii germeni determina cel mai frecvent infectii bacteriene la nou-nascut? A. Streptococul betahemolitic B. Haemophilus influenzae C. Pseudomonas aeruginosa D. Listeria monocitogenes E. E Coli 29. (G2637196) Care din urmatoarele NU sunt manifestarile sepsisului neonatal cu debut precoce? A. Detresa respiratorie precoce B. Tulburari ale starii de constiinta C. Deshidratare D. Refuzul alimentatiei, varsaturi E. Colaps 30. (G2637197) Urmatoarele afirmatii despre sepsisul neonatal cu debut tardiv sunt adevarate: A. Apare dupa vrsta de 5 zile B. Sechelele neurologice dupa meningita afecteaza 10-15% dintre supravietuitori C. Mortalitatea este de 80% D. Apare mai frecvent la dismaturi E. Apare mai frecvent la postmaturi
Tema nr. 38 Cirozele hepatice
E. Nu exista medicatie care sa protejeze ficatul de efectele toxice ale alcoolului. 3. (G1638023) Care din urmatoarele modificari ale analizelor de laborator nu caracterizeaza ciroza biliara primara? A. Cresteri marcate ale fosfatazei alcaline. B. Hiperlipidemie. C. Anticorpi antinucleari in titru peste 1:40. D. Crestere progresiva a bilirubinemiei. E. Hipoprotrombinemie. 4. (G1638024) Care din urmatoarele modificari ale analizelor de laborator nu caracterizeaza ciroza biliara primara? A. Cresteri marcate ale fosfatazei alcaline. B. Hiperlipidemie. C. Anticorpi antinucleari in titru peste 1:40. D. Crestere progresiva a bilirubinemiei. E. Hipoprotrombinemie. 5. (G1638025) Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza variceala? A. Administrare de vasopresina, 0,1 0,4 unitati/minut. B. Sclerozare endoscopica a varicelor. C. Tamponament cu sonda SengstakenBalkemore. D. Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica. E. Administrare de somatostatina in bolus 250 g urmat de perfuzie 250g/ora.
1. (G1638021) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la afectiunile hepatice induse de alcool nu sunt adevarate? A. 25-35% din alcoolici dezvolta ciroza hepatica. B. Ficatul gras de cauza alcoolica evolueaza cel mai adesea cu simptome minime sau asimptomatic. C. Hepatita alcoolica acuta are un prognostic rezervat, mortalitatea in formele severe fiind de aproximativ 50%. D. Hepatita alcoolica acuta severa cu encefalopatie hepatica poate beneficia de corticoterapie. E. Nu exista medicatie care sa protejeze ficatul de efectele toxice ale alcoolului. 2. (G1638022) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la afectiunile hepatice induse de alcool nu sunt adevarate? A. 25-35% din alcoolici dezvolta ciroza hepatica. B. Ficatul gras de cauza alcoolica evolueaza cel mai adesea cu simptome minime sau asimptomatic. C. Hepatita alcoolica acuta are un prognostic rezervat, mortalitatea in formele severe fiind de aproximativ 50%. D. Hepatita alcoolica acuta severa cu encefalopatie hepatica poate beneficia de corticoterapie.
6. (G1638026) Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza variceala? A. Administrare de vasopresina, 0,1 0,4 unitati/minut. B. Sclerozare endoscopica a varicelor. C. Tamponament cu sonda SengstakenBalkemore. D. Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica. E. Administrare de somatostatina in bolus 250 g urmat de perfuzie 250g/ora. 7. (G1638027) Ciroza biliara primitiva este asociata cu numeroase afectiuni presupus autoimune, cu exceptia: A. Tiroidita autoimuna. B. Glomerulonefrita membranoproliferativa C. Sindrom Sicca. D. Sindrom CREST. E. Fenomene Raynaud. 8. (G1638028) Ciroza biliara primitiva este asociata cu numeroase afectiuni presupus autoimune, cu exceptia: A. Tiroidita autoimuna. B. Glomerulonefrita membranoproliferativa. C. Sindrom Sicca. D. Sindrom CREST. E. Fenomene Raynaud. 9. (G1638029) Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care prezinta: A. Peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru. B. Peste 250 leucocite/microlitru C. Peste 250 lecocite
polimorfonucleare/microlitru. D. Peste 80% limfocite. E. Aspect chilos. 10. (G1638030) Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care prezinta: A. Peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru. B. Peste 250 leucocite/microlitru. C. Peste 250 lecocite polimorfonucleare/microlitru. D. Peste 80% limfocite. E. Aspect chilos. 11. (G1638031) Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri: A. Restrictie sodata. B. Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI). C. Sunturi portosistemice selective. D. Tratament diuretic. E. Restrictie de proteine in alimentatie. 12. (G1638032) Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri: A. Restrictie sodata. B. Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI). C. Sunturi portosistemice selective. D. Tratament diuretic. E. Restrictie de proteine in alimentatie. 13. (G1638033) Urmatoarele afectiuni sunt cauze mai frecvente de ciroza biliara secundara cu exceptia: A. Stricturi postoperatorii ale cailor biliare. B. Calculi biliari.
C. Pancreatita cronica. D. Tumori maligne ale pancreasului sau coledocului. E. Colangita sclerozanta primara. 14. (G1638034) Urmatoarele afectiuni sunt cauze mai frecvente de ciroza biliara secundara cu exceptia: A. Stricturi postoperatorii ale cailor biliare. B. Calculi biliari. C. Pancreatita cronica. D. Tumori maligne ale pancreasului sau coledocului. E. Colangita sclerozanta primara. 15. (G2638087) Care din urmatoarele modificari ale hemogramei nu pot fi ntlnite n hepatita alcoolica acuta? A. Anemie hemolitica B. Anemie prin deficit de acid folic si vitamina B12. C. Anemie prin pierderi de sng D. Leucocitoza E. Trombocitoza. 16. (G2638088) Urmatorii parametri biologici si clinici sunt indicatori de prognostic nefavorabil n hepatita alcoolica acuta, cu exceptia: A. Encefalopatia B. Ascita C. Icterul sever D. Vrsta naintata E. Retentia azotata 17. (G2638089) Urmatoarele medicamente pot produce ciroza hepatica, cu exceptia: A. Contraceptivele orale B. Metilprednisolon
C. Metotrexat D. Isoniazida E. Oxifenisatin 18. (G2638090) Care din urmatoarele virusuri nu produc ciroza hepatica? A. Virusul hepatitei B. Virusul hepatitei B C. Virusul hepatitei C D. Virusul hepatitei D E. Citomegalovirusul 19. (G2638091) Urmatoarele medicamente pot precipita encefalopatia portala cu exceptia: A. Diuretice B. Sedative C. Corticoterapia D. Tranchilizante E. Narcotice 20. (G2638093) Care din ummatoarele afirmatii cu privire la tratamentul hipertensiunii portale sunt false? A. Betablocantele se folosesc n doze care reduc frecventa cardiaca cu 25%. B. Betablocantele nu mai sunt indicate la pacientii care au avut sngerare variceala C. Se poate folosi propranololul sau nadololul. D. unturile portosistemice chirugicale nu cresc supravietuirea bolnavilor cirotici. E. Exista posibilitatea realizarii unor sunturi portosistemice nechirugical 21. (G2638094) Peritonita bacteriana spontana se caracterizeaza prin urmatoarele modificari ale lichidului de ascita, cu exceptia: A. Peste 500 leucocite/microlitru B. Peste 250 leucocite/microlitru
C. Peste 50% polimorfonucleare neutrofile D. Lichid ascitic tulbure E. Culturi bacteriene pozitive 22. (G2638095) Care din urmatoarele nu sunt factori majori n definirea encefalopatiei portale: A. Aspect caracteristic al EEG B. Combinatii schimbatoare de semne neurologice (asterixis, rigiditate, hipereflexie) C. Alterari ale starii de constienta. D. Afectiuni hepatocelulare acute sau cronice sau sunturi porto-sistemice E. Fetorul hepatic 23. (G2638096) n tratamentul encefalopatiei hepatice se folosesc urmatoarele medicamente cu exceptia: A. Neomicina B. Lactuloza C. Metronidazol D. Antagonisti de benzodiazepine E. Betablocante 24. (G1638147) Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica? A. Acetaminofen. B. Izoniazida. C. Metotrexat. D. Contraceptive orale. E. Corticosteroizi. 25. (G1638148) Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica? A. Acetaminofen. B. Izoniazida.
C. Metotrexat. D. Contraceptive orale. E. Corticosteroizi. 26. (G1638149) Care din urmatoarele modificari paraclinice sunt frecvente la pacientii cu ciroza alcoolica? A. Raport AST/ALT>2. B. Raport ALT/AST>2. C. Hipofosfatemie. D. Hipomagneziemie. E. Hipocalcemie. 27. (G1638150) Care din urmatoarele modificari paraclinice sunt frecvente la pacientii cu ciroza alcoolica? A. Raport AST/ALT>2. B. Raport ALT/AST>2. C. Hipofosfatemie. D. Hipomagneziemie. E. Hipocalcemie. 28. (G1638151) Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate? A. Restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica. B. Este indicat repausul la pat. C. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme. D. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita. E. Diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul.
29. (G1638152) Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate? A. Restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica. B. Este indicat repausul la pat. C. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme. D. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita. E. Diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul. 30. (G1638153) Care dintre urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice? A. Tratamentul diuretic. B. Constipatia. C. Excesul de proteine in alimentatie. D. Hiponatriemia. E. Hiperkaliemia. 31. (G1638154) Care dintre urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice? A. Tratamentul diuretic. B. Constipatia. C. Excesul de proteine in alimentatie. D. Hiponatriemia. E. Hiperkaliemia. 32. (G1638155) Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu: A. Norfloxacin. B. Ciprofloxacin. C. Cefotaxim. D. Trimetoprim-sulfametoxazol. E. Ampicilina.
33. (G1638156) Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu: A. Norfloxacin. B. Ciprofloxacin. C. Cefotaxim. D. Trimetoprim-sulfametoxazol. E. Ampicilina. 34. (G1638157) Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice, se caracterizeaza prin: A. Oligurie progresiva. B. Hipernatriemie. C. Hiperazotemie. D. Hipernatriurie. E. Hipotensiune arteriala. 40. (G1638158) Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice, se caracterizeaza prin: A. Oligurie progresiva. B. Hipernatriemie. C. Hiperazotemie. D. Hipernatriurie. E. Hipotensiune arteriala. 41. (G1638159) Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu: A. Glucocorticoizi. B. D- peniciliamina. C. Acid ursodeoxicolic. D. Colchicina. E. Acid chenodeoxicolic. 42. (G1638160) Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu: A. Glucocorticoizi. B. D- peniciliamina. C. Acid ursodeoxicolic.
D. Colchicina. E. Acid chenodeoxicolic. 43. (G1638161) Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu exceptia: A. Consumul de contraceptive orale. B. Sindroame mieloproliferative. C. Hemoglobinurie paroxistica noctuna. D. Invazie tumorala a venei cave superioare. E. Sindrom Raynaud. 44. (G1638162) Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu exceptia: A. Consumul de contraceptive orale. B. Sindroame mieloproliferative. C. Hemoglobinurie paroxistica noctuna. D. Invazie tumorala a venei cave superioare. E. Sindrom Raynaud. 45. (G2638231) Hepatita alcoolica acuta se poate manifesta clinic prin: A. Greturi si varsaturi B. Febra C. Dureri abdominale D. Eruptii cutanate E. Mialgii si artralgii 46. (G2638232) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia cirozei alcoolice sunt adevarate? A. Alcoolul este cea mai frecventa cauza a cirozei. B. Perioada de latenta a aparitiei cirozei este direct proportionala cu durata consumului.
C. Doar 25-50% din alcoolici vor dezvolta ciroza hepatica. D. Tipul bauturii alcoolice si modalitatea consumului sunt factori determinanti fata de cantitatea consumata. E. Femeile sunt mai susceptibile dect barbatii la actiunea alcoolului. 47. (G2638233) Care din urmatoarele manifestari cutanate pot aparea n ciroza alcoolica? A. Stelute vasculare B. Eritroza palmara C. Diminuarea pilozitatii corporale D. Icter E. Atrofie testiculara. 48. (G2638234) Examinarile de laborator pot releva n ciroza alcoolica urmatoarele: A. Cresteri predominate ale ALT B. Cresteri predominante ale AST C. Raport AST/ALT peste 2 D. Raport AST/ALT sub 2 E. Scurtarea timpului de protrombina. 49. (G2638235) Ciroza biliara primitiva se caracterizeaza biologic prin: A. Cresterea fosfatazei alcaline B. Prezenta anticorpilor antinucleari C. Cresteri peste 200 UI ale transaminazelor serice D. Hipercolesterolemie E. Prezenta anticorpilor ANCA 50. (G2638236) Ciroza biliara primitiva beneficaza de tratament cu: A. Corticosteroizi B. Ursodiol C. Colestiramina
D. Interferon E. Vitamine hidrosolubile 51. (G2638081) Care din urmatoarele tipuri de Esch. Coli NU sunt incriminate n producerea diareei la sugar? A. Enteroadeziv B. Enteropatogen C. Enteroneinvaziv D. Enterotoxigen E. Enterohemoragic52. (G2638082) Tratamentul antibiotic este indicat n urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA: A. Scaune cu mucus, snge si puroi B. Stari de malnutritie, la orice vrsta C. Vrsta mica, sugar alimentat artificial D. Scaune cu mucus E. Conditii epidemiologice sugestive pentru infectii bacteriene. 53. (G2638083) Bacteriile enteropatogene produc diaree prin urmatoarele mecanisme, cu EXCEPTIA: A. Invaziv B. Hemoragic C. Citotoxic D. Aderenta E. Toxigenic 54. (G2638084) Care din urmatorii agenti determina colita pseudomembranaoasa? A. Shigella B. Salmonella C. E Coli D. Clostridium Difficile E. Vibrio cholerae
55. (G2638085) Urmatoarele antibiotice se foloses n tratamentul Shigellozei, cu EXCEPTIA: A. Vancomycine B. Ampicilina C. Norfloxacina D. Biseptol E. Acid nalidixic 56. (G2638086) Urmatorii agenti sunt incriminati n producerea diareei prin aderenta la sugar: A. Clostridium difficile B. Shigella C. E. coli enteropatogen D. Salmonella E. Vibrio cholerae 57. (G2638092) Care din urmatoarele medicamente nu se folosesc n tratamentul hemoragiei din varicele esofagiene: A. Octerotid B. Nitroglicerina C. Betablocante D. Blocante ale canalelor de calciu E. Somatostatin 58. (G2638222) Care din urmatoarele NU reprezinta semne si simptome ale bolii diareice acute? A. Scaune diareice apoase sau cu elemente patologice (mucus, snge si puroi). B. Apetit vorace C. Colici abdominale D. Varsaturi. E. Scaune steatoreice.
59. (G2638223) Urmatorii agenti pot fi incriminati n modelul citotoxic al diareei acute: A. Shigella B. Virusuri C. E. Coli enteropatogen D. Salmonella E. Vibrio cholerae. 60. (G2638224) Urmatorii agenti sunt inclusi n modelul toxigenic al diareei acute: A. Salmonella B. Ps. Aeruginosa C. Vibrio cholerae D. Campylobacter E. Clostridium difficile. 61. (G2638225) Urmatorii agenti sunt incriminati n mecanismul invaziv al diareei acute: A. Shigella B. V. Cholerae C. E. Coli enterohemoragic D. E. Coli enteroinvaziv E. Salmonella 62. (G2638226) Urmatoarele sunt tipuri de E.Coli incriminate n producerea diareei la sugar: A. Enteropatogen B. Enteroadeziv C. Enterohemoragic D. Enteroinvaziv E. Enteronetoxigen 63. (G2638227) Care din urmatoarele sunt medicamente antidiareice care amelioreaza flora intestinala la copil: A. Enterolactil B. Scopolamina C. Lactobacil
D. Loperamid E. Bactisubtil 64. (G2638228) Care din urmatoarele reprezinta semne si simptome ale bolii diareice acute? A. Scaune steatoreice. B. Apetit vorace C. Colici abdominale D. Varsaturi. E. Scaune diareice apoase sau cu elemente patologice (mucus, snge si puroi). 65. (G2638229) Care din urmatoarele antibiotice se administreaza n diareea produsa de Clostridium Difficile? A. Ampicilina B. Ceftriaxon C. Metronidazol D. Ciprofloxacina E. Vancomycine 66. (G2638230) Urmatorii sunt paraziti ce pot fi incriminati n producerea diareei la copil: A. Giardia lamblia B. Campylobacter jejunii C. E.Coli D. Cryptosporidium E. Shigella
Tema nr. 39 Sindromul nefritic acut
C. 5-10 mg/zi D. 2-3 mg/zi E. 2-3 mg/Kg/zi 4. (G1639021) Precizati care este intervalul in care dupa o infectie faringiana (faringita) poate sa se dezvolte glomerulonefrita acuta poststreptococica. A. imediat dupa debutul faringitei B. in medie dupa 10 zile C. dupa 3 saptamini D. dupa 2-6 ani E. dupa 2-6 luni 5. (G1639022) Precizati care poate fi cauza durerilor din flancurile abdominale din cursul evolutiei unei glomerulonefrite poststreptococice. A. proliferarea endocapilara B. depunerea de fibrina in spatiul capsulei Bowman C. distensia capsulei renale D. oliguria E. hipervolemia 6. (G2639077) Alegeti situatiile in care glomerulonefrita poststreptococica epidemica este mai comuna (frecventa): A. la copii intre 2 si 6 ani, cu infectii faringiene B. la adolescenti C. la copii intre 7-14 ani, cu infectii streptococice D. la virstnici E. la gravide 7. (G2639078) Precizati care este intervalul in care dupa o infectie faringiana (faringita) poate sa se
1. (G1639018) Alegeti situatiile in care glomerulonefrita poststreptococica epidemica este mai comuna (frecventa). A. la copii intre 2 si 6 ani B. la adolescenti C. la adulti D. la virstnici E. la gravide 2. (G1639019) Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte A. in sindromul nefritic acut debutul insuficientei renale acute este lent (in luni de zile) B. in sindromul nefritic acut edemul si hipertensiunea se dezvolta din cauza afectarii ratei filtrarii glomerulare (RFG) si reducerii reabsorbtiei tubulare de apa C. in glomerulonefrita proliferativa focala sunt afectati peste 50% din glomeruli D. in sindromul nefritic acut debutul oliguriei (< 400 ml urina/zi) este brusc E. in sindromul nefritic acut hematuria este mai frecvent microscopica 3. (G1639020) Precizati care este doza/zi de administrare a ciclophosfamidei in tratamentul glomerulonefritei rapid progresive (nefrita cu anticorpi anti - MBG). A. 1 mg/Kg/zi B. 2 mg/zi
dezvolte glomerulonefrita acuta poststreptococica. A. imediat dupa debutul faringitei B. in medie dupa 10 zile C. dupa 2 saptamini D. dupa 2-6 ani E. dupa 2-6 luni 8. (G2639079) Precizati care poate fi cauza durerilor din flancurile abdominale din cursul evolutiei unei glomerulonefrite poststreptococice. A. proliferarea endocapilara B. depunerea de fibrina in spatiul capsulei Bowman C. distensia capsulei renale D. distensia bazinetului renal E. obstructia cailor urinare 9. (G2639080) Precizati intervalul in care titrul anticorpilor circulanti impotriva unor exoenzime streptococice atinge niveluri maxime (un virf) dupa infectie: A. dupa 3-4 luni B. in mod obisnuit in primele 6-8 saptamini C. in primele 2 saptamini D. la circa 1 luna E. dupa 5 luni 10. (G2639081) Precizati care este doza/zi de administrare a ciclophosfamidei in tratamentul glomerulonefritei rapid progresive (nefrita cu anticorpi anti MBG): A. 1 mg/Kg/zi B. 5 mg/kgc/zi C. 5-10 mg/zi D. 2-3 mg/zi E. 2-3 mg/Kg/zi
11. (G2639082) Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. in sindromul nefritic acut debutul insuficientei renale acute este lent (in luni de zile) B. in sindromul nefritic acut edemul si hipertensiunea se dezvolta din cauza afectarii ratei filtrarii glomerulare (RFG) si reducerii reabsorbtiei tubulare de apa C. in glomerulonefrita proliferativa focala sunt afectati peste 80% din glomeruli D. in sindromul nefritic acut debutul oliguriei (< 400 ml urina/zi) este brusc E. in sindromul nefritic acut hematuria este mai frecvent microscopica 12. (G1639106) Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu glomerulonefrita poststreptococica A. nivelurile serice ale fractiunii C4 a complementului sunt caracteristic normale B. majoritatea pacientilor prezinta hipogamaglobulinemie tranzitorie C. nivelurile serice ale C3 si CH50 sunt crescute in primele doua saptamini de boala D. vindecarea este frecventa la adulti E. in timpul fazei de inflamatie acuta se recomanda repaus la pat 13. (G1639107) Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu principalii markeri serologici din sindromul nefritic si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP) A. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic scazute B. la pacientii cu boala anti-MBG, de obicei, nu se deceleaza anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)
C. majoritatea pacientilor cu glomerulonefrita pauci-imuna prezinta anticorpi citoplasmatici antineurotrofilici (ANCA) D. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic normale E. in glomerulonefritele cu complexe imune in 90% din cazuri nivelul seric al complementului este normal 14. (G1639108) In forma severa, sindromul nefritic acut se asociaza cu: A. inflamatia acuta a majoritatii glomerulilor B. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa focala C. afectarea a sub 50% din glomeruli D. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa acuta difuza E. proliferare celulara limitata la mezangiu 15. (G1639109) Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt intilnite in glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal A. este mai frecventa la pacientii de virsta medie si inaintata B. pacientii prezinta deseori sindrom nefritic C. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic scazute D. sunt detectati anticorpi anti-MBG E. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic normale 16. (G1639110) Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt valabile intr-o glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP) A. GNRP reprezinta o inflamatie glomerulara subacuta
B. semilunele sunt datorate proliferarii celulelor endoteliale si infiltratului interstitial monocitar C. GNRP este o glomerulonefrita proliferativa mediata imun D. GNRP reprezinta un raspuns imun acut la o incarcare mare cu antigen E. din punct de vedere histologic este o glomerulonefrita proliferativa extracapilara 17. (G1639111) Precizati care din afirmatiile privitoare la examenul microscopic in imunofluorescenta sunt corecte in sindromul nefritic acut si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP) A. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritelor cu complexe imune B. depozitele lineare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritei pauci-imune C. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice bolii anti-MBG D. reducerea sau absenta imunoglobulinelor sunt tipice pentru glomerulonefrita pauci-imune E. depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul membranei bazele glomerulare (MBG) sunt caracteristice bolii anti-MBG 18. (G1639112) Precizati care din afirmatiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte A. fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstructiei spatiului de filtrare al capsulei Bowman B. rata filtrarii glomerulare (RFG) este compromisa datorita vasoconstrictiei intrarenale C. examenul urinii evidentiaza mai
frecvent proteinurie nefrotica (peste 3,5 g/24 ore) D. hematuria este mai frecvent macroscopica E. examenul urinii evidentiaza in mod caracteristic cilindrii hematici si hematii deformate 19. (G1639113) Precizati care din anticorpii circulanti sunt mai caracteristici (sensibili) pentru infectia streptococica cutanata A. anti-nicotil adenin dinucleotidaza (ANAD-aza) B. antihialuronidaza (AH-aza) C. anti-dezoxiribonucleaza (ADN-aza) D. antistreptolizina 0 (ASLO) E. antistreptokinaza (ASK-aza) 20. (G2639217) Precizati care din anticorpii circulanti sunt mai caracteristici (sensibili) pentru infectia streptococica cutanata A. anti-nicotil adenin dinucleotidaza (ANAD-aza) B. antihialuronidaza (AH-aza) C. anti-dezoxiribonucleaza (ADN-aza) D. antistreptolizina 0 (ASLO) E. anticorpi anti factor nefritic C3 21. (G2639218) Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt intilnite in glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal: A. este mai frecventa la pacientii de virsta medie si inaintata B. pacientii prezinta rareori ANCA de tip IgG C. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic scazute D. sunt detectati anticorpi anti-MBG E. nivelurile fractiunii C3 a
complementului sunt tipic normale 22. (G2639219) Precizati care din entitatile enumerate evolueaza ca si glomerulonefrite pauci-imune: A. glomerulonefrita postrstreptococica B. poliarterita nodoasa microscopica C. glomerulonefritele postinfectioase stafilococice D. glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal E. granulomatoza Wegener 23. (G2639220) Precizati care din afirmatiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte A. fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstructiei spatiului de filtrare al capsulei Bowman B. rata filtrarii glomerulare (RFG) este compromisa datorita vasoconstrictiei intrarenale C. examenul urinii evidentiaza mai frecvent proteinurie nefrotica (peste 3,5 g/24 ore) D. hematuria este mai frecvent macroscopica, iar hematiile deformate E. examenul urinii evidentiaza in mod caracteristic cilindrii hematici 24. (G2639221) In forma severa, sindromul nefritic acut se asociaza cu: A. inflamatia acuta a majoritatii glomerulilor si proliferare endocapilara B. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa focala C. afectarea a sub 50% din glomeruli D. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa acuta difuza E. proliferare celulara limitata la mezangiu
24. (G2639222) Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt valabile intr-o glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP): A. GNRP reprezinta o inflamatie glomerulara subacuta B. semilunele sunt datorate proliferarii celulelor endoteliale si infiltratului interstitial monocitar C. GNRP este o glomerulonefrita proliferativa mediata imun D. GNRP reprezinta un raspuns imun acut la o incarcare mare cu anticorpi E. din punct de vedere histologic este o glomerulonefrita proliferativa extracapilara 25. (G2639225) Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu glomerulonefrita poststreptococica A. nivelurile serice ale fractiunii C3 a complementului seric sunt scazute in primele doua saptamani in 90% din cazuri B. majoritatea pacientilor prezinta hipogamaglobulinemie tranzitorie C. nivelurile serice ale C3 si CH50 sunt crescute in primele doua saptamini de boala, in 90% din cazuri D. vindecarea este frecventa la adulti E. in perioda de stare se recomanda repaus la pat 26. (G1639023) Precizati intervalul in care titrul anticorpilor circulanti impotriva unor exoenzime streptococice atinge niveluri maxime (un virf) dupa infectie A. dupa 3-4 luni B. in mod obisnuit in primele 6-8 saptamini C. in primele 2 saptamini D. la circa 1 luna
E. dupa 7 zile 27. (G2639056) Urmatoarele sunt mecanisme incriminate n producerea durerilor abdominale recurente, cu EXCEPTIA: A. Distensia organelor cavitare sau a capsulei organelor parenchimatoasede B. Hipotonia musculaturii netede a organelor abdominale C. Leziuni inflamatorii care coboara pragul durerii D. Compresia si deplasarea unor organe abdominale E. Ischemia viscerala 28. (G2639057) Urmatoarele afirmatii despre durerile abdominale recurente de cauza psihogena sunt adevarate, cu EXCEPTIA: A. Sunt mai frecvente dect durerile abdominale de cauza organica B. Apare la copiii n vrsta de 5-10 ani C. Durerile si schimba sediul D. Trezesc copilul din somn E. Au iradiere bizara 29. (G2639058) Investigatii de rutina ce se impun n durerile abdominale recurente sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Hemoleucograma B. Examen de urina C. VSH D. Proteina C reactiva E. Examen coproparazitologic 30. (G2639059) Urmatoarele reprezinta cauze de durere abdominala recurenta de cauza digestiva la copil, cu EXCEPTIA: A. Ulcerul gastro-duodenal
B. Megacolonul congenital C. Parazitozele intestinale D. Epilepsia abdominala E. Tumorile abdominale maligne 31. (G2639060) Urmatoarele reprezinta cauze metabolice de durere abdominala la copil, cu EXCEPTIA: A. Tetania B. Hiperlipemia idiopatica familiala tip I C. Acidoza diabetica D. Hiponatremia E. Hipoglicemia 32. (G2639061) Care din urmatoarele boli, cauza de durere abdominala recurenta la copil se manifesta prin modificarea starii generale, simptome articulare, cutanate, oculare, semen biologice de inflamatie, rectoragii, modificari caracteristice la endoscopia digestiva inferioara? A. Ulcerul gastro-duodenal B. Apendicita cronica C. Megacolonul congenital D. Boala Crohn E. Parazitoza intestinala 33. (G2639062) Durerea abdominala recurenta consta n aparitia a trei sau mai multe episoade dureroase ntr-un interval de: A. 5 luni B. 3 luni C. 2 luni D. 6 luni E. 1 luna 34. (G2639063) n cadrul durerilor abdominale recurente, cnd copilul prezinta manifestari functionale, sunt suficiente cteva investigatii, cu o exceptie:
A. hemoleucograma B. examenul sumar de urina C. examen coproparazitologic D. ecografie abdominala E. VSH 35. (G2639064) n situatia n care contextual clnic initial sugereaza o cauza organica a durerilor abdominale recurente, una dintre examinarile urmatoare are o contributie pretioasa la stabilirea diagnosticului etiologic: A. radiografia abdominala nativa B. urografia intravenoasa C. ecografia abdominala D. retrocistografia mictionala E. radioscopie 36. (G2639065) Ulcerul la copil, este de obicei duodenal si mai rara gastric si are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie: A. apare la copiii proveniti din familii cu istoric de boala ulceroasa B. se constata dureri epigastrice C. la copilul mai mic durerile sunt periombilicale sau imposibil de localizat D. periodicitatea orara este mai putin evidenta dect la adult E. etiologia cu Helicobacter pylori este rara la copil 37. (G2639066) n boala Crohn se ntlnesc si simptome extradigestive: A. articulare B. cardiace C. cutanate D. respiratorii E. oculare
38. (G2639067) Litiaza biliara apare mai ales ca o complicatie n: A. anemiile hemolitice cronice B. fibroza chistica C. anemiile aplastice D. boala Wilson E. boala ulceroasa 39. (G2639068) Chistul de coledoc este usor de diagnosticat prin una dintre urmatoarele examinari paraclinice: A. radiografia abdominala nativa B. irigografie C. ecografie abdominala D. endoscopie digestiva E. radioscopie 40. (G2639069) Cauzele renourinare ale durerilor abdominale recurente sunt urmatoarele, cu o exceptie: A. enurezis nocturn B. infectiile urinare recidivante C. obstructia tractului urinar cu hidronefroza D. litiaza renourinara E. tumori renale 41. (G2639070) Cauzele metabolice ale durerilor abdominale recurente sunt urmatoarele, cu o exceptie: A. tetania B. acidoza diabetica C. hipovitaminoza A D. porfiria E. hipoglicemia 42. (G2639071) Cel mai frecvent debut ganglionar n boala Hodgkin este? A. la nivelul gtului si zonei
supraclaviculare B. la nivelul ganglionilor paraaortici C. la nivelul ganglionilor epitrohleari D. la nivelul ganglionilor celiaci E. la nivelul ganglionilor din hilul nsplenic 43. (G2639072) Pentru stadiul I a bolii Hodgkin, sunt caracteristice urmatoarele: A. Afectarea a doi ganglioni sau mai multi ganglioni de aceeasi parte a diafragmului B. Afectarea ganglionilor de ambele parti ale diafragmului C. Afectarea maduvei osoase D. Interesarea unei regiuni extraganglionare E. Afectarea unui singur ganglion 44. (G2639073) Afectarea ficatului n boala Hodgkin apartine urmatorului stadiu? A. Std. I B. Std. II C. Std. IV D. Std. III1 E. Std. III2 45. (G2639074) Anomaliile imunologice ntlnite n boala Hodgkin sunt urmatoarele, cu exceptia? A. Deficienta imunitatii mediate celular B. Anergie la testele cutanate C. Deficienta imunitatii umorale D. Inversiune a raportului CD4/CD8 E. Scaderea numarului de celule CD4 pozitive 46. (G2639075) Cate cicluri de chimioterapie sunt necesare pentru
majoritatea pacientilor n std. IIIA, III B si IV ale bolii Hodgkin? A. 4 B. 7 C. 9 D. 6 E. 8 47. (G2639076) Identificati care dintre urmatorii factori nu sunt indicatori de prognostic nefavorabil pentru pacientii cu stadii avansate de boala Hodgkin ? A. Boala n stadiul IV B. Sexul feminin C. Mase mediastinale mari D. Anemia E. Simptome de tip B 48. (G1639114) Precizati care din entitatile enumerate evolueaza ca si glomerulonefrite pauci-imune A. glomerulonefrita postrstreptococica B. poliarterita nodoasa microscopica C. glomerulonefritele postinfectioase nestreptococice D. glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal E. granulomatoza Wegener 49. (G2639183) Care din urmatoarele sunt caracteristice ale durerii n durerea abdominala recurenta la copil? A. Localizare periombilicala B. Durerile pot fi permanente, de intensitate medie C. Sunt numai nocturne D. Pot sau nu sa fie ritmate de alimentatie E. Pot avea caracter colicativ
50. (G2639184) Semnele si simptomele digestive asociate ale durerii abdominale recurente sunt: A. Disfagie B. Constipatie C. Diaree D. Varsaturi E. Masa abdominala palpabila 51. (G2639185) Copii cu durere abdominala recurenta de origine psihogena prezinta: A. Transpiratii reci B. Cianoza C. Paloare D. Cefalee E. Anorexie 52. (G2639186) Care din urmatoarele sunt investigatii ce se efectueaza n durerile abdominale recurente la copil? A. Ex. Faringian B. Ex. Coproparazitologic C. VSH D. ASLO E. Hemoleucograma 53. (G2639187) Care din urmatoarele sunt cauze de durere abdominala recurenta de cauza extradigestiva la copil? A. Chistul ovarian B. Litiaza reno-urinara C. Tetania D. Dismenorea E. Parazitozele 54. (G2639188) Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice durerilor din ulcerul gastro-duodenal la copil?
A. Dureri recurente epigastrice B. Durerile se accentueaza dupa administrarea de lapte sau alte alimente. C. Durerile devin mai intense dupa mese D. Periodicitatea orara este mai putin exprimata la copil ca la adult E. Diagnosticul este usor de stabilit de la nceput. 55. (G2639189) Care din urmatoarele NU reprezinta cauze de durere abdominala recurenta de cauze genitale la copil? A. Chistul ovarian B. Fibromul uterin C. Hematocolposul D. Dismenoreea E. Mola 56. (G2639190) Care din urmatoarele acuze NU le prezinta copii cu durere abdominala recurenta de origine psihogena ? A. Cianoza B. Paloare C. Transpiratii reci D. Somn linistit E. Anxietate 57. (G2639191) Care din urmatoarele mecanisme sunt incriminate n producerea durerilor abdominale la copil? A. Spasmul musculaturii netede a organelor abdominale B. Ischemia viscerala C. Distensia organelor cavitare D. Hipotonia musculaturii netede a organelor abdominale E. Compresia si deplasarea unor organe abdominale
58. (G2639192) Au fost descries mai multe mecanisme n patogenia durerii abdominale recurente: A. spasm al musculaturii netede a organelor abdominale B. distensia organelor cavitare sau a capsulei organelor parenchimatoase C. actiunea directa a germenilor microbieni asupra mucoasei tubului digestiv D. compresia si deplasarea unor organe abdomianle E. ischemia viscerala, prin eliberarea unor metaboliti tisulari n apropierea terminatiilor nervoase 59. (G2639193) Semnele si simptomele digestive asociate abdomenului dureros recurrent la copil pot fi: A. varsaturi B. diaree C. constipatie D. polifagie E. hemoragii intestinale 60. (G2639194) Semnele si simptomele extradigetsive asociate durerilor abdominale recurente pot fi: A. urinare: disurie, polachiurie, enurezis, orientnd spre o infectie urinara B. masa pelviana sugernd o tumora ovariana sau hematocolpos C. ORL sensibilitate otica bilaterala sugernd o otita D. neurologice: semne clinice de hipertensiune intracraniana, crize epileptice E. probleme psihologice: tulburarea relatiei mama-copil sau parinti-copii, depresie mascata 61. (G2639195) Examenul obiectiv abdominal n durerile abdominale
recurente ale copilului poate evidentia: A. o cicatrice postoperatorie B. circulatie colaterala C. meteorism abdominal D. tegumente abdominale marmoarte E. unde peristaltice vizibile 62. (G2639196) n colonul iritabil se ntlnesc urmatoarele aspecte clinice: A. diareea este intermitenta sau alterneaza cu constipatia B. cadrul colic este sensibil C. varsaturile sunt principalul semne de boala D. durerile abdominale se amelireaza dupa emisia de scaun si gaze E. cefaleea nsoteste durerea abdominala 63. (G2639197) Megacolonul congenital aganglionar sau boala Hirschprung se caracterizeaza prin: A. diaree cronica B. constipatie cronica C. marirea de volum a abdomenului D. asocierea cu ulcerul duodenal E. peristaltism exagerat, vizibil 64. (G2639198) n litiaza biliara exista urmatoarele simptome cu o exceptie: A. dureri n hipocondrul drept B. alternanta dearee/constipatie C. greata D. varsaturi E. pusee icterice 65. (G2639199) Chistul de coledoc se caracterizeaza prin: A. durere B. icter C. palparea unei formatiuni tumorale n
hipocondrul drept D. prurit tegumentar E. constipatie 66. (G2639200) Cauzele genitale ale durerilor arecurente sunt: A. chistul ovarian B. uterul bicorn C. hematocolposul D. retroversia uterina E. dismenoreea 67. (G2639201) n tetanie, durerile abdominale recurente sunt nsotite de. A. febra B. contracturi ale musculaturii striate C. varsaturi D. paloare E. hematurie 68. (G2639202) Porfiria este o tulburare a metabolismului hemului caracterizata prin dureri abdominale difuze, colicative, nsotite de: A. varsaturi B. diaree C. leziuni cutanate sugestive D. urini colorate n rosu E. dispnee expiratorie 69. (G2639203) n hiperlipemia idiopatica familiala tip I, durerile abdomianle sunt nsotite de: A. varsaturi B. constipatie C. hepatosplenomegalie D. disurie E. xantoame cutanate
70. (G2639204) n drepanocitoza, durerea abdominala are urmatoarele caractere: A. este intensa B. este uneori nsotita de febra, stare de soc C. este superficiala D. se amelioreaza dupa varsatura E. dispare dupa emisia de scaun ori gaze 71. (G2639205) Epilepsia abdomianla este suspectata atunci cnd durerile abdomianle colicative cu localizare periombilicala sau epigastrica au urmatoareele caractere: A. debut brusc B. dureaza cteva minute C. sunt nsotite de tulburari de consistenta si urmate de somnolenta postcritica D. sunt ritmate de alimentatie E. nu sunt nsotite de modificari EEG 72. (G2639206) Durerile abdominale recurente de cauza psihogena au urmatoarele caractere: A. sunt mai frecvente dect durerile abdominale de cauza organica digestiva sau extradigestiva B. durerile nu si schimba sediul C. sunt legate de situatii stresante D. au iradiere bizara E. trezesc copilul din somn 73. (G2639207) Durerile abdominale recurente de cauza psihogena sunt nsotite de: A. paloare B. transpiratii reci C. cefalee D. hemoragii intestinale
E. marirea de volum a abdomenului si peristaltism exagerat 74. (G2639208) Care sunt formele clasice histopatologice ntlnite n boala Hodgkin? A. Forma bogat limfocitara B. Forma mixta celulara C. Forma nodular-sclerozanta D. Forma foliculara E. Forma sarac limfocitara 75. (G2639209) Boala HodgkinScleroza nodulara are urmatoarele caracteristici: A. Apare mai frecvent la adolescenti B. Predomina la femeile tinere C. Predomina la vrstnici D. Este de obicei diseminata E. Se caracterizeaza cu masa mediastinala mare 76. (G2639210) Diagnosticul diferentiat n boala Hodgkin se face cu ? A. limfoamele nehodgkiniene B. cord pulmonar cronic C. cancer nazofaringian D. fibroza pulmonara E. mononucleoza infectioasa 77. (G2639211) n ce stadiu a bolii Hodgkin poate aparea afectarea a 2 sau mai multi ganglioni? A. std. I B. std.II C. std. III D. std. 0 E. std. IV
78. (G2639212) Alegeti care dintre urmatoarele elemente sunt caracteristice celulei Reed-Sternberg din boala Hodgkin? A. Celula Reed-Sternberg este o celula de talie medie B. Are nucleoli foarte bine vizibili C. Are nucleu bi- sau multiobat D. Ocazional poate aparea si n limfomul non-Hodgkin E. Este o celula mare 79. (G2639213) Care din urmatoarele modificari de laborator se descriu n boala Hodgkin? A. Viteza de sedimentare a hematiilor crescuta B. Bazofilie marcata C. Anemie macrocitara D. Eozinofilie moderata E. Sideremie crescuta 80. (G2639214) Care dintre urmatoarele se numara printre complicatile tardive ale iradierii? A. Astenia B. Pneumonita de iradiere C. Fibroza pulmonara D. Faringita E. Revarsat pericardic 81. (G2639215) n care stadii ale bolii Hodgkin, radioterapia este baza terapiei? A. Std. III B. Std. I C. Std. II D. Std.IV E. Std.0
82. (G2639216) Care sunt efectele adverse ale curei citostatice MOPP, aplicate n boala Hodgkin? A. Infertilitate B. Risc de leucemie acuta C. Toxicitate pulomonara fatala D. Cardiotoxicitate E. Supresie medulara 83. (G2639223) Precizati care din afirmatiile privitoare la examenul microscopic in imunofluorescenta sunt corecte in sindromul nefritic acut si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP) A. depozitele granulare de imunoglobuline de-a lungul MBG sunt caracteristice glomerulonefritelor cu complexe imune B. depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul MBG sunt caracteristice glomerulonefritelor pauci-imune C. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice bolii anti-MBG D. reducerea sau absenta imunoglobulinelor sunt tipice pentru glomerulonefrita pauci-imune E. depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul membranei bazele glomerulare (MBG) sunt caracteristice bolii anti-MBG 84. (G2639224) Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu principalii markeri serologici din sindromul nefritic si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP) A. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic scazute si de obicei anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA) B. la pacientii cu boala anti-MBG, de obicei, nu se deceleaza anticorpi
citoplasmatici antineutrofilici (ANCA) C. majoritatea pacientilor cu glomerulonefrita pauci-imuna prezinta anticorpi citoplasmatici antineurotrofilici (ANCA) D. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic normale E. in glomerulonefritele cu complexe imune in 90% din cazuri nivelul seric al complementului este normal
Tema nr. 40 Sindromul nefrotic
1. (G1640027) Alegeti afirmatiile corecte referitoare in proteinurie A. proteinuria normala (fiziologica) nu depaseste 300 mg / 24 ore B. proteinuria tubulara (de tip tubular) rezulta din insuficienta reabsorbtiei proteinelor filtrate in mod normal C. proteinuria glomerulara rezulta prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente in exces in circulatie la nivel glomerular D. proteinuria tubulara nu depaseste 5 g/24 ore E. cind valoarea proteinuriei tubulare depaseste 3,5g / 24ore determina sindrom nefrotic 2. (G1640028) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) A. apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani B. tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign) C. in marea majoritate a cazurilor boala este secundara D. la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectiva E. evolueaza frecvent spre insuficienta renala 3. (G1640031) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic
A. proteinuria depaseste 2,5 g/24 ore B. anemia apare ca o consecinta a pierderii urinare a proteinei care leaga calciferolul C. sindromul nefrotic poate complica orice boala care perturba incarcatura electronegativa a membranei bazale glomerulare (MBG) D. biopsia renala este indicata la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic E. boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu raspunde la glucocorticoizi 4. (G1640032) Alegeti criteriile obligatorii care pot defini prezenta unui sindrom nefrotic (SN) A. prezenta cilindrilor celulari sau granulosi B. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore C. proteinurie cu continut in albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala D. prezenta unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore E. prezenta edemelor si hipoalbuminemiei 5. (G1640033) Alegeti ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la formarea edemelor in sindromul nefrotic A. proteinurie - hipoalbuminemie scaderea presiunii oncotice a plasmei hipovolemia - activarea sistemului venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme B. paraproteinuria - hipoalbuminemia migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si apa - edeme
C. proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensinaaldosteron, retentie de sare si apa, edeme D. proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme E. proteinurie - hipoalbuminemie scaderea presiunii oncotice plasmatice migrarea lichidului extracelular din spatiu intravascular in interstitiu hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona, stimularea sistemului nervos simpat 6. (G2640057) Alegeti criteriile obligatorii care pot defini prezenta unui sindrom nefrotic (SN): A. prezenta cilindrilor celulari sau granulosi si hematuriei B. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore C. proteinurie cu continut in albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala D. prezenta unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore E. prezenta edemelor si hipoalbuminemiei 7. (G2640058) Alegeti ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la formarea edemelor in sindromul nefrotic A. proteinurie - hipoalbuminemie scaderea presiunii oncotice a plasmei hipovolemia - activarea sistemului venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme
B. paraproteinuria - hipoalbuminemia migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si apa - edeme C. proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensinaaldosteron, retentie de sare si apa, edeme D. proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme E. proteinurie - hipoalbuminemie scaderea presiunii oncotice plasmatice migrarea lichidului extracelular din spatiu intravascular in interstitiu hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona, stimularea sistemului nervos simpat 8. (G2640059) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la proteinurie: A. proteinuria normala (fiziologica) nu depaseste 500 mg / 24 ore B. proteinuria tubulara (de tip tubular) rezulta din insuficienta reabsorbtiei tubulare a proteinelor plasmatice, cu greutate moleculara mica care sunt filtrate in mod normal la nivel glomerular si apoi reabsorbite C. proteinuria glomerulara rezulta prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente in exces in circulatie D. proteinuria tubulara nu depaseste 5 g/24 ore E. cind valoarea proteinuriei tubulare depaseste 3,5g / 24ore determina sindrom nefrotic
9. (G2640060) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic: A. proteinuria depaseste 2,5 g/24 ore si este mai frecvent neselectiva B. anemia apare ca o consecinta a pierderii urinare a proteinei care leaga calciferolul C. sindromul nefrotic poate complica orice boala care perturba incarcatura electronegativa a membranei bazale glomerulare (MBG) D. biopsia renala este indicata la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic corticosensibil E. boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu raspunde la glucocorticoizi 10. (G2640061) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime): A. apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani B. tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign) in eritrocite, leucocite si cilindrii C. in marea majoritate a cazurilor boala este secundara unor boli sistemice D. la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectiva E. evolueaza frecvent spre insuficienta renala terminala 11. (G1640110) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia membranoasa) A. transplantul renal este o optiune buna de tratament pentru bolnavii in stadiu de boala renala terminala (IRC terminala)
B. tratamentul cu penicilamina si saruri de aur pot cauza nefropatie membranoasa C. administrarea glucocorticoizilor duc la scaderea evidenta a proteinuriei D. prezenta hiperlipidemiei severe nu influenteaza prognosticul bolii E. ciclosporina reduce proteinuria si/sau declinul ratei filtrarii glomerulare (RFG) 12. (G1640111) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa (GNMP) A. in majoritatea cazurilor este o boala secundara B. incidenta bolii este egala la cele doua sexe C. GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de imunoglobuline D. GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale si mezangiale E. tipul II de GNMP este o boala autoimuna in serul pacientilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor) 13. (G1640112) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangio-proliferativa A. proteinuria nefrotica nu semnifica un prognostic prost B. cei mai multi dintre pacienti nu evolueaza spre insuficienta renala terminala C. terapia imunosupresiva da rezultate bune D. biopsia renala arata o crestere difuza a celularitatii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor mezangiale
endoteliale E. in imunofluorescenta se evidentiaza depozite variabile ce includ IgA, IgM, IgG si / sau complement 14. (G1640113) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare si imunotactoide A. proteinuria este constanta B. in peste 50% din cazuri evolueaza cu sindrom nefrotic C. insuficienta renala este rara D. varianta imunotactoida se asociaza frecvent cu boli maligne limfoproliferative E. reprezinta o entitate clinicopatologica frecventa, dar neglijata 15. (G1640114) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN) A. principala modificare este proteinuria datorata alterarii barierei glomerulare de filtrare pentru proteine B. hipoalbuminemia este urmata de hipercatabolism si sinteza scazuta de albumine la nivel hepatic C. in lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SN D. administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este insotita de riscul inducerii insuficientei renale acute, hiperpotasemiei si retentiei hidrosaline E. administrarea vitaminei D este recomandata la pacientii la care exista dovezi clinice sau biochimice ale deficitului de vitamina D 16. (G1640115) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN) A. tratamentul cu inhibitori ai enzimei
de conversie a angiotensinei (ECA) urmareste reducerea proteinuriei si a ratei de progresie a insuficientei renale B. dieta restrictiva proteica si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea intraglomerulara si previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale si segmentare C. valoarea medicatiei hipolipemiante in SN a fost demonstrata D. anticoagularea este obligatorie in toate cazurile pentru a preveni complicatiile SN E. antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienti cu SN 17. (G2640175) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare si focale (GSFS) A. proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroizi, timp de 8 saptamani B. ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau partiale la pacientii sensibili la corticosteroizi, in 50- 60% a cazurilor C. transplantul renal nu se complica cu recurente in allogrefele renale D. intervalul scurt intre debutul GSFS si instalarea bolii renale terminale (IRC terminala) reprezinta un factor de risc crescut pentru recurenta pe richiul transplantat E. ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacientii rezistenti la steroizi 18. (G2640176) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia membranoasa): A. este cea mai comuna (frecventa) cauza de sindrom nefrotic la copii
B. este mai frecventa la femei, raportul femei/barbati fiind de 1/2 C. proteinuria este de obicei neselectiva, continand sub 80% albumine D. anticorpii anti-MBG sunt prezenti in forma idiopatica E. aproximativ o treime din nefropatiile membranoase ale adultului pot aparea in asociere cu boli sistemice, ca LES, etc. 19. (G2640177) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia membranoasa): A. transplantul renal este o optiune buna de tratament pentru bolnavii in stadiu de boala renala terminala (IRC terminala) B. tratamentul cu penicilamina si saruri de aur pot cauza nefropatie membranoasa C. administrarea glucocorticoizilor duc la scaderea evidenta a proteinuriei si confera protectie renala D. prezenta hiperlipidemiei severe nu influenteaza prognosticul bolii E. ciclosporina reduce proteinuria si/sau declinul ratei filtrarii glomerulare 20. (G2640178) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa (GNMP): A. in majoritatea cazurilor beneficiaza de o terapie specifica, eficienta B. incidenta bolii este egala la cele doua sexe, mai mare la rasa alba C. GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de imunoglobuline D. GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale si mezangiale E. tipul II de GNMP este o boala
autoimuna in serul pacientilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor) 21. (G2640179) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare si imunotactoide A. proteinuria este constanta, majoritate cazurilor evoluand spre insuficienta renala B. in peste 50% din cazuri evolueaza cu sindrom nefrotic C. insuficienta renala este rara D. varianta imunotactoida se asociaza frecvent cu boli maligne limfoproliferative E. reprezinta o entitate clinicopatologica frecventa, dar neglijata 22. (G2640180) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangiala proliferativa: A. proteinuria nefrotica nu semnifica un prognostic prost B. cei mai multi dintre pacienti nu evolueaza spre insuficienta renala terminala C. terapia imunosupresiva da rezultate bune D. biopsia renala arata o crestere difuza a celularitatii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor mezangiale endoteliale si infiltrarii cu monocite E. in imunofluorescenta se evidentiaza depozite variabile de IgA, IgM, IgG si / sau complement 23. (G2640181) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN) A. tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmareste reducerea proteinuriei si a
ratei de progresie a insuficientei renale B. dieta restrictiva proteica si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea intraglomerulara si previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale si segmentare C. valoarea medicatiei hipolipemiante in SN a fost demonstrata D. anticoagularea este obligatorie in toate cazurile pentru a preveni complicatiile SN E. antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienti cu SN 24. (G1640029) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focala si segmentara (GSFS) A. leziunea morfologica patognomonica este scleroza cu hialinoza focala B. GSFS poate complica hipotensiunea capilara secundara pierderii de nefroni C. in majoritatea cazurilor proteinuria este neselectiva D. examenul microscopic in imunofluorescenta este de obicei pozitiv E. remisiunea spontana in GSFS primara este rara si prognosticul renal este relativ sever 25. (G1640030) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la modificarile observate la examenul in microscopie electronica a biopunctatului renal A. trasatura patognomonica din glomerulopatia cu leziuni minime consta in proliferarea mezangiala B. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidenta in glomerulonefrita membranoproliferativa tip.I C. stergerea (estomparea) podocitelor si
trecerea catre celule spumoase este prezenta in nefropatia membranoasa D. depozitele hialine si scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este initiata de formarea complexelor electrono-dense E. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale vicerale (pedocitelor) dind impresia fuzionarii pedicelelor este patognomonica glomerulopatiei cu leziuni minime 26. (G2640045) Urmatoarele sunt semne ale malnutritiei proteinenergetice gr. II, cu EXCEPTIA: A. Deficit ponderal de 25-40% B. IN = 0,90-0,81 C. IP = 0,75 0, 60 D. Tesut adipos disparut pe torace si abdomen E. Sugar foarte slab 27. (G2640046) Urmatoarele sunt modificari tegumentare n malnutritia gr. III, cu EXCEPTIA: A. Piele zbrcita B. Fese cu aspecte de punga tabagica C. Tegumente cianotice D. D. Tegumente cenusii E. E. Piele pre larga 28. (G2640047) Malnutritia proteinenergetica gradul II. are un IP de: A. 0,90-0,76 B. < 0,70 C. 0,80-0,71 D. 0,75-0,60 E. 0,90-0,81 29. (G2640048) Urmatoarele reprezinta semne ale recuperarii nutritionale, cu EXCEPTIA:
A. Normalizarea aspectului scaunului B. Curba ponderala se reia rapid n 2-3 zile C. Redresare imunologica dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dietetice D. Curba ponderala se reia lent dupa 2-3 saptamni de la refacerea tolerantei digestive E. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 3-4 luni. 30. (G2640049) Semnele metabolismului de nfometare sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Hipotermie B. Scaderea metabolismului bazal C. Insuficienta circulatorie D. Tahicardie E. Scaderea consumului de oxigen 31. (G2640050) Care din urmatorii NU sunt factori determinanti alimentari implicati n aparitia malnutritiei protein-energetice: A. Hipogalactia materna B. Diversificarea precoce C. Realimentari repetate si diate restrictive D. Carenta de glucide E. Varsaturi cornice 32. (G2640051) Precizati care este calea cea mai frecventa de acces a bacteriilor spre parenchimul renal A. ascensiunea bacteriilor din vezica urinara B. calea limfatica C. calea hematogena D. prin contact direct de la alte organe E. direct, prin contiguitate
33. (G2640052) Precizati procentul n care femeile nsarcinate cu bacteriurie asimptomatica vor dezvolta ulterior pielonefrita A. 2-8% B. 20-30% C. 8-10% D. 40-50% E. 50-60% 34. (G2640053) Precizati care din datele de laborator enumerate nu sunt sugestive pentru diagnosticul de pielonefrita acuta A. leucocitoza semnificativa B. piuria la examenul sumar de urina C. cilindrii leucocitari n sedimentul urinar D. persisitentaa hematuriei dupa ameliorarea manifestarilor acute ale bolii E. prezenta de bacterii n urina necentrifugata 35. (G2640054) Alegeti afirmatiile incorecte referitoare la tratamentul pielonefritei A. o durata de 14 ziile a terpaiei este considerata adecvata B. ntruct n majoritatea cazurilor agentul microbian este Excheria coli alegeerea combinatiei trimetoprimsulfametoxazol sau a unei cefalosporine de generattia a treia este adecvata C. ampicilina si amoxicilina se pot utiliza cu succes ca terapie initiala D. n unele zone geografice peste 20% dintre tulpinele de Excherichia coli sunt rezistente la trimetoprimsulfametoxazol E. pacientii cu simptome usoare pot fi tratati cu antibiotice pe cale orala
36. (G2640055) Precizati care din afirmatiile n legaaatura cu infectiile complicate ale tractului urinar superior sunt incorecte: A. sunt datorate n mod caracteristic (obisnuit) unor bacterii dobndite n spital B. flora bacteriana dobndita n spital include: Escherichiia coli, Klebsiella Proteus, Serratia, Pseudomonas, C. enterococi si stafilococi frecvent tulpinile infectante sunt rezistente la antibiotic D. terapia antibiotica empirica (fara antibiograma) trebuie efectuata cu antimicrobiene cu spectru larg E. n caz de simptome minime terapia per orala cu fluorochinolone este adecvata naintea rezultatului antibiogramei 37. (G2640056) Alegeti antimicrobienle urinare permise n sarcina: A. amoxicilina, cefalosporinele B. fluorochinonele C. aminoglicozidele D. cloramfenicolul E. macrolidele 38. (G2640062) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la modificarile observate la examenul in microscopie electronica a biopunctatului renal A. trasatura patognomonica din glomerulopatia cu leziuni minime consta in proliferarea mezangiala si depunerae de IgA B. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidenta in glomerulonefrita membranoproliferativa tip.I
C. stergerea (estomparea) podocitelor si trecerea catre celule spumoase este prezenta in nefropatia membranoasa D. depozitele hialine si scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este initiata de formarea complexelor electrono-dense E. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale viscerale (podocitelor) dand impresia fuzionarii pedicelelor este patognomonica glomerulopatiei cu leziuni minime 39. (G1640109) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia membranoasa) A. este cea mai comuna (frecventa) cauza de sindrom nefrotic la copii B. este mai frecventa la femei C. proteinuria este de obicei neselectiva D. anticorpii anti-MBG sunt prezenti in forma idiopatica E. aproximativ o treime din nefropatiile membranoase ale adultului pot aparea in asociere cu boli sistemice 40. (G1640116) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare si focale (GSFS) A. proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroizi B. ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau partiale la pacientii sensibili la corticosteroizi C. transplantul renal nu se complica cu recurente in allogrefele renale D. intervalul scurt intre debutul GSFS si instalarea bolii renale terminale (IRC terminala) reprezinta un factor de risc crescut pentru recurenta pe richiul transplantat
E. ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacientii rezistenti la steroizi 41. (G2640156) Urmatoarele constituie semne ale malnutritiei proteinenergetice gr.I, cu EXCEPTIA: A. Curba ponderala descendenta n trepte B. Deficit ponderal < 25% C. IP > 0,75 D. Rezistenta la infectii usor scazuta E. Hipotonie musculara 42. (G2640157) Care din urmatoarele constituie semne ale malnutritiei protein-energe-tice gr. II? A. IN: 0,80-0,71 B. Rezistenta la infectii scazuta C. Toleranta digestiva compromisa (a-pare diareea infectioasa). D. IP < 0,60 E. Pliu cutanat abdominal de 0,5 cm. 43. (G2640158) Urmatoarele sunt caracteristice MPE severe (gradul 3, marasmul nutri-tional): A. Deficit ponderal important (> 40% din greutatea ideala a vrstei) B. Indice ponderal < 0,60 C. Indice nutritional > 0,70 D. Rezistenta la infectii buna E. Toleranta digestiva nemodificata 44. (G2640159) Care din urmatoarele componente ale dietei sunt tolerate n realimentarea sugarului si copilului cu MPE severa? A. Proteinele B. Lipidele C. Lactoza D. Fructoza
E. Glucoza 45. (G2640160) Care dintre urmatorii reprezinta factori determinanti ai malnutritiei: A. Greutate mica la nastere B. Ex. Alimentatione C. Vrsta mica la debut D. Ex. Curatione E. Ex. Infectione 46. (G2640161) Urmatoarele NU sunt semne ale malnutritiei proteinenergetice gr. I: A. Ip = 0,90-0,76 B. IP = 0,75-0,60 C. Talia normala D. Tesut adipos diminuat pe abdomen si torace E. Curba ponderala continuu descendenta 47. (G2640162) Urmatoarele reprezinta semne ale metabolismului de nfometare: A. Tahicardia B. Bradicardia C. Hiperpirexia D. Hipotermie E. Convulsii 48. (G2640163) Care din urmatorii reprezinta factori favorizanti ai malnutritiei protein-energetice? A. Ex. Alimentatione B. Greutate mica la nastere C. Vrsta mica la debut D. Ex. Infectione E. Conditii nefavorabile de mediu social
49. (G2640164) Aspectul clinic al sugarului cu malnutritie proteinenergetica cuprinde: A. Sugar usor mai slab B. Fata triunghiulara C. Sant nazogenian adnc D. Privire vioaie, n contrast cu starea generala E. Abdomen destins 50. (G2640165) Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte A. fimbria P mediazaa atasarea Excheriei coli de eritrocitele P-pozitive B. fimbria P este prezenta la un numar mic de tulpini ce determina pielonefrita acuta necomplicata C. indivizii cu grup sanguin P-negativ au risc crescut pentru pielonefrita D. indivizii nesecretori de antigene de grup sanguin au un risc scazut de infectii urinare recurente E. predispozittia pentru infectii urinare recurente nu este legata de glicolipidele prezente pe uroepiteliu 51. (G2640166) Alegeti testele de laborator sensibile (utile) pentru precizarea diagnosticului de infectie a tractului urinar superior (pielonefrita) A. cressterea semnificativa a titrului anticorpilor serici mpotriva antigenului O a tulpinii infectate B. prezenta cilindrilor hematici n sedimentul urinar C. dovada afectarii functtiei de concentare a urinii (hipostenurie) D. scaaderea titrului de anticorpi serici mpotriva antigenelor tulpinilor infectante E. prezenta si/sau cresterea concentratiei n snge a proteinei C reactive
52. (G2640167) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pielonefrita acuta: A. n general simptomele se dezvolta rapid, n decurs de cteva ore B. starea generala nu este alterata C. pacientul prezinta febra (peste 39C) D. nu prezinta dureri lombare sau abdominale E. hematuria poate fi prezenta n timpul fazei acute 53. (G2640168) Examenul fizic n pielonefrita acuta releva: A. bradicardie B. sensibilitate marcat la palpare profunda lombara sau abdominala C. semnul Romberg pozitiv D. stare subfebrila (sub 38C) E. sensibilitate musculara generalizata (mialgii la palpare) 54. (G2640169) Precizati afirmatiile corecte referitoare la tratamentul pielonefritei acute A. manifestarile clinice raspund, de obicei n 48-72 de ore de tratament B. bacteriuria persista numai n perioada simptomatica C. piuria poate persista si dupa disparitia simptomelor D. desi n pielonefrita severa bacteriuria dispare mai tardiv nu exista corespondenta clinica E. n pielonefrita severa febra scade mai ncet dupa ce s-a instituit un tratament adecvat 55. (G2640170) Precizati care din afirmatiile de mai jos reprezinta principii de baza ale tratamentului infectiilor tractului urinar: A. practicarea uroculturii cantitative
naintea initierii tratamentului B. precizarea factorilor ce predispun la infectie si corectarea lor daca este posibil C. ameliorarea simptomelor clinice indica totdeauna vindecarea D. n infectiile tractului urinar superior terapia trebuie sa fie prelungita E. recurenta infectiei la mai mult de doua saptamni dupa oprirea terapiei reprezinta aproape totdeauna o reinfectie cu aceeasi tulpina 56. (G2640171) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pielonefrita hematogena: A. survine cel mai frecvent la pacientii debilitati B. survine cel mai frecvent la pacientii tratati cu antihipertensive C. survine cel mai frecvent la pacientii care sufera de o boala cronica D. survine cel mai frecvent la pacientii sub tratament imunosupresiv E. survine cel mai frecvent la pacientii cu boli acute 57. (G2640172) Precizati factorii predispozanti pentru infectiile tractului urinar n timpul sarcinii: A. cresterea tonusului ureteral B. scaderea peristaltismului ureteral C. disfunctia temporara a valvelor (sfincterelor) vezicoureterale D. cateterizarea frecventa a vezicii urinare E. toxemia gravidica 58. (G2640173) Precizati care din afirmatiile referitoare la virulenta tulpinilor de Escherichia coli care produc pielonefrita (tulpini pielonefritigene) la pacientii cu tract
urinar normal anatomic sunt adevarate: A. poseda un pil (fimbrie) special care mediaza atasarea la uroepiteliu B. nu produc hemoliza C. sunt rezistente la activitatea bactericida a serului uman D. nu poseda siderofor (aerobactin) cu rol n eliminarea fierului E. pseda antigene care declanseaza factori antirinichi 59. (G2640174) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focala si segmentara (GSFS): A. leziunea morfologica patognomonica este scleroza cu hialinoza unor portiuni ale glomerulului (unor anse capilare) B. GSFS poate complica hipotensiunea capilara secundara pierderii de nefroni C. in majoritatea cazurilor de GSFS idiopatica proteinuria este neselectiva D. examenul microscopic in imunofluorescenta este de obicei pozitiv E. remisiunea spontana in GSFS primara este rara si prognosticul renal este relativ sever 60. (G2640182) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN): A. principala modificare este proteinuria datorata alterarii barierei glomerulare de filtrare pentru proteine B. hipoalbuminemia este urmata de hipercatabolism si sinteza scazuta de albumine la nivel hepatic C. in lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SN D. administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este insotita de riscul inducerii insuficientei renale
acute, hiperpotasemiei si retentiei hidrosaline E. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au eficienta mai crescuta in SN cu proteinurie masiva fara hipoalbuminemie severa
Tema nr. 41 Insuficienta renala cronica
1. (G1641026) Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu homeostazia potasiului in insuficienta renala cronica A. cei mai multi pacienti prezinta hiperpotasemie inca din stadiile incipiente B. efectele hiperpotasemiei asupra cordului sunt neglijabile C. triamterenul nu influenteaza nivelul seric al potasiului D. beta-blocantele pot scadea potasemia E. perturbarile echilibrului potasiului sunt responsabile de simptomele clinice doar daca rata filtrarii glomerulare (RFG) scade sub 10 ml/min 2. (G1641027) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al bolii renale A. reninemia este de obicei normala B. restrictia de apa nu amelioreaza HTA C. in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsi D. HTA nu se amelioreaza prin dializa E. nitropusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTA 3. (G1641028) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la osteodistrofia renala A. osteomalacia indusa de aluminiu este legata de depozitarea aluminiului la nivelul osteoidului frontal
B. osteomalacia indusa de aluminiu implica un turnover osos crescut C. simptomele clinice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la majoritatea pacientilor cu insuficienta renala cronica avansata D. osteita fibroasa chistica este mai frecventa la adulti decit la copii E. hiperparatiroidismul secundar se instaleaza mai frecvent brusc 4. (G1641029) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pericardita uremica A. revarsatul pericardic este de obicei serocitrin B. anticoagulantele sistemice sunt recomandate in toate cazurile C. aparitia pericarditei nu este evitata prin dializa timpurie D. pericardiocenteza si instilarea de glucocorticoizi pot fi eficiente in tamponada pericardica E. pericardita uremica continua sa fie o complicatie obisnuita (comuna, frecventa) 5. (G1641030) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia hiperkalemiei in insuficienta renala cronica A. kayexalatul este utilizat in controlul pe termen scurt al hiperkalemiei B. sulfonat polistirenul de sodiu se utilizeaza in asociere cu administrarea sorbitolului C. administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA) poate scadea hiperpotasemia D. administrarea pentamidinei este utila (recomandata) E. corectia cu bicarbonat de sodiu este tratamentul de electie in hiperkalemia
indusa de acidoza 6. (G1641031) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul hiperparatiroidismului secundar din uremie A. administrarea de antiacizi ce contin citrati este indicata B. administrarea agentilor orali ce leaga fosfatul este utila C. nu se asociaza administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciu D. se urmareste reducerea nivelului Pt sub 120 pg/ml E. administrarea de corticoizi este contraindicata 7. (G2641060) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la osteodistrofia renala A. osteomalacia indusa de aluminiu este legata de depozitarea aluminiului la nivelul osteoidului frontal B. osteomalacia indusa de aluminiu implica un turnover osos crescut C. simptomele clinice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la majoritatea pacientilor cu insuficienta renala cronica avansata D. osteita fibroasa chistica este mai frecventa la adulti decit la copii E. hiperparatiroidismul secundar si osteita fibroasa chistica sunt mai frecvente la adulti decat la copil 8. (G2641061) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul hiperparatiroidismului secundar din uremie: A. este indicata administrarea de antiacizi ce contin citrati B. este utila administrarea agentilor orali
ce leaga fosfatul C. nu se asociaza administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciu D. se urmareste reducerea nivelului Pt sub 120 pg/ml E. administrarea de corticoizi este contraindicata 9. (G2641062) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al bolii renale: A. reninemia este de obicei normala sau scazuta B. restrictia de apa nu amelioreaza HTA C. in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsi D. HTA nu se amelioreaza prin dializa E. nitroprusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTA secundara 10. (G2641063) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pericardita uremica: A. revarsatul pericardic este de obicei serocitrin, rareori hemoragic B. anticoagulantele sistemice sunt recomandate in toate cazurile C. aparitia pericarditei nu este evitata prin dializa timpurie D. pericardiocenteza si instilarea de glucocorticoizi pot fi eficiente in tamponada pericardica E. pericardita uremica continua sa fie o complicatie obisnuita (comuna, frecventa) datorita initierii precoce a dializei 11. (G2641064) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia hiperkalemiei din insuficienta renala cronica:
A. kayexalatul este utilizat in controlul pe termen scurt al hiperkalemiei indusa de acidoza B. sulfonat polistirenul de sodiu se utilizeaza in asociere cu administrarea sorbitolului C. administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA) poate scadea hiperpotasemia D. administrarea pentamidinei este utila (recomandata) E. corectia cu bicarbonat de sodiu este tratamentul de electie in hiperkalemia indusa de acidoza 12. (G2641065) Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu homeostazia potasiului in insuficienta renala cronica: A. cei mai multi pacienti prezinta hiperpotasemie inca din stadiile incipiente B. efectele hiperpotasemiei asupra cordului sunt neglijabile C. triamterenul nu influenteaza nivelul seric al potasiului D. administrarea de albuterol sub forma nebulizanta nu scade potasemia E. perturbarile echilibrului potasiului sunt responsabile de simptomele clinice doar daca rata filtrarii glomerulare (RFG) scade sub 10 ml/min 13. (G1641122) Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale cronice (IRC) A. IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel putin 3 la 6 luni B. prezenta cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRC C. cresterea diametrului cilindrilor
granulosi reflecta hipertrofia nefronilor functionali D. in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstitiale urina contine multe proteine si numerosi cilindri chiar daca s-a instalat IRC E. indiferent de cauza, IRC este rezultatul distructiei progresive si ireversibile a nefronilor 14. (G1641123) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremie A. incapacitatea de concentrare, somnolenta si insomnia sunt simptome timpurii B. miocloniile apar in uremia terminala C. neuropatia periferica este obisnuita in fazele precoce ale insuficientei renale D. in cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decit cele inferioare E. anomaliile electroencefalografice nespecifice pot persista si dupa aplicarea tratamentului prin dializa 15. (G1641124) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile hematologice la bolnavii cu uremie A. hemoliza este o cauza importanta de anemie B. pierderile de singe sunt exagerate la pacientii hemodializati C. tratamentul cu eritropoetina trebuie instituit daca hematocritul este mai mic de 30% D. terapia parenterala sau orala cu fier este contraindicata E. hemocromatoza este o complicatie obisnuita la pacientii dializati si tratati cu eritropoetina (EPO)
16. (G1641125) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia conservatoare a insuficientei renale progresive A. dieta cu continut scazut in proteine initiata timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) nu incetineste progresia bolii renale B. scaderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg incetineste progresia bolii renale C. hiperuricemia trebuie tratata cu allopurinol numai daca se asociaza guta D. tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale la pacientii uremici E. pentru evitarea calcificarilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie mentinut peste 70 17. (G1641126) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidratilor din cursul uremiei A. hiperglicemia severa este neobisnuita B. nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicate C. rata utilizarii glucozei in tesuturile periferice este diminuata D. nivelul glicogenului este scazut E. la diabeticii insulino-dependenti necesarul de insulina creste paralel cu azotemia progresiva 18. (G1641127) Alegeti anormalitatile (manifestarile) clinice si biologice declansate de cresterea ureei sanguine in insuficienta renala cronica (IRC) A. anorexia B. deteriorarea functiei plachetare C. voma D. hipocalcemia
E. cefaleea 19. (G1641129) Precizati care sunt semnele malnutritiei protein-calorice la bolnavii cu uremie A. hiperhidratarea osmotica a celulelor B. hipertermia C. astenia D. pierderea masei corporale proteice si a depozitelor adipoase E. scaderea ponderala 20. (G1641130) Precizati produsii rezultati din metabolismul proteinelor si aminoacizilor A. produsi finali avansati de glicozilare B. metilguanidina C. creatinina D. fenilalanina E. glucoronoconjugatii si agliconii 21. (G2641184) Alegeti anormalitatile (manifestarile) clinice si biologice declansate de cresterea ureei sanguine in insuficienta renala cronica (IRC): A. anorexia B. deteriorarea functiei plachetare C. voma D. hipocalcemia si hipofosfatemia E. cefaleea 22. (G2641185) Precizati produsii rezultati din metabolismul proteinelor si aminoacizilor A. produsii finali de glicozilare B. metilguanidina C. creatinina si creatina D. fenilalanina si indolii E. glucoronoconjugatii si agliconii
23. (G2641186) Precizati care sunt semnele malnutritiei protein-calorice la bolnavii cu uremie: A. hiperhidratarea osmotica a celulelor B. hipertermia C. astenia D. pierderea masei corporale proteice si a depozitelor adipoase E. scaderea ponderala 24. (G2641187) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidratilor din cursul uremiei: A. hiperglicemia severa si cetoza sunt neobisnuite B. nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicate C. rata utilizarii glucozei in tesuturile periferice este diminuata D. nivelul glucagonului este scazut E. la diabeticii insulino-dependenti necesarul de insulina creste paralel cu cresterea azotemiei 25. (G2641188) Alegeti care din tulburarile neuromusculare ale unui bolnav uremic persista sau se dezvolta in ciuda unui program optim de dializa: A. tulburarile de somn B. letargia C. miocloniile D. crampele musculare E. sindromul picioarelor nelinistite 26. (G2641189) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile hematologice la bolnavii cu uremie A. in IRC hemoliza este o cauza importanta de anemie B. la pacientii hemodializati pierderile
de sange sunt exagerate C. tratamentul cu eritropoetina trebuie instituit daca hematocritul este mai mic de 30% D. terapia parenterala sau orala cu fier este contraindicata E. hemocromatoza este o complicatie obisnuita la pacientii dializati si tratati cu eritropoetina (EPO) 27. (G2641190) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremie (IRC): A. incapacitatea de concentrare, somnolenta si insomnia sunt simptome timpurii B. miocloniile si coreea sunt prezente de obicei in fazele avansate C. neuropatia periferica este obisnuita in fazele precoce ale insuficientei renale D. in cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decit cele inferioare E. dupa aplicarea tratamentului prin dializa anomaliile electroencefalografice dispar in toate cazurile 28. (G2641191) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia conservatoare a IRC (insuficientei renale progresive): A. dieta cu continut scazut in proteine initiata timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) incetineste progresia bolii renale B. scaderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg nu incetineste progresia bolii renale C. hiperuricemia trebuie tratata cu allopurinol numai daca se asociaza guta D. tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale
la pacientii uremici E. pentru evitarea calcificarilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie mentinut sub 70 29. (G2641048) Nevoile zilnice de vitamina D sunt: A. 200 UI B. 400 - 800 UI C. 1500 UI D. 1000 UI E. 50 UI. 30. (G2641049) Sindromul biologic din rahitism cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Hiperparatiroidism secundar B. Calcemie scazuta sau normala C. Fosfatemia scade remarcabil D. Fosfatazele alcaline cresc foarte mult E. Fosfatazele alcaline scad 31. (G2641050) Urmatoarele sunt modificari radiologice osoase caracteristice rahitismului carential, cu EXCEPTIA: A. Cartilajele de crestere sunt deformate n forma de cupa B. Cartilajele de crestere sunt latite C. Cartilajele de crestere sunt nguste D. Linia metafizo-epifizara este franjurata E. ntrzierea de osificare a nucleilor de crestere 32. (G2641051) Urmatoarele sunt manifestari clinice caracteristice rahitismului carential, cu EXCEPTIA: A. Craniotabes B. Sant Harrison C. Bratari rahitice
D. Matanii costale E. Crestere accentuata 33. (G2641052) Doza de calciu ce se poate administra n rahitismul carential este de: A. 10 mg/kg/zi B. 20 mg/kg/zi C. 400 mg/kg/zi D. 50 mg/kg/zi E. 5 mg/kg/zi 34. (G2641053) Care din urmatoarele semne radiologice sunt caracteristice vindecarii rahitismului? A. Cartilaje de crestere latite B. Deformare n cupa a cartilajelor de crestere C. Linia de doliu D. ntrzierea osificarii nucleilor de crestere E. Franjurarea liniei metafizo-epifizare. 35. (G2641054) Alegeti criteriile obligatorii care pot defini prezenta unui sindrom nefrotic (SN) A. prezenta cilindrilor celulari sau granulosi B. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore C. proteinurie cu continut n albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala D. prezenta unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore E. prezenta edemelor si hipoalbuminemiei 36. (G2641055) Alegeti ordinea n care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la
formarea edemelor n sindromul nefrotic A. proteinurie - hipoalbuminemie scaderea presiunii oncotice a plasmei hipovolemia - activarea sistemului venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme B. paraproteinuria - hipoalbuminemia migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si apa - edeme C. proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensinaaldosteron, retentie de sare si apa, edeme D. proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme E. proteinurie - hipoalbuminemie scaderea presiunii oncotice plasmatice migrarea lichidului extracelular din spatiu intravascular n interstitiu hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona, stimularea sistemului nervos simpat 37. (G2641056) Alegeti afirmatiile corecte referitoare n proteinurie A. proteinuria normala (fiziologica) nu depaseste 300 mg / 24 ore B. proteinuria tubulara (de tip tubular) rezulta din insuficienta reabsorbtiei proteinelor filtrate n mod normal la nivel glomerular C. proteinuria glomerulara rezulta prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente n exces n circulatie D. proteinuria tubulara nu depaseste 5
g/24 ore E. cnd valoarea proteinuriei tubulare depaseste 3,5g / 24ore determina sindrom nefrotic 38. (G2641057) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic A. proteinuria depaseste 2,5 g/24 ore B. anemia apare ca o consecinta a pierderii urinare a proteinei care leaga calciferolul C. sindromul nefrotic poate complica orice boala care perturba ncarcatura electronegativa a membranei bazale glomerulare (MBG) D. biopsia renala este indicata la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic E. boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu raspunde la glucocorticoizi 39. (G2641058) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) A. apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani B. tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign) C. n marea majoritate a cazurilor boala este secundara D. la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectiva E. evolueaza frecvent spre insuficienta renala 40. (G2641059) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la modificarile observate la examenul n microscopie electronica a biopunctatului renal A. trasatura patognomonica din
glomerulopatia cu leziuni minime consta n proliferarea mezangiala B. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidenta n glomerulonefrita membranoproliferativa tip.I C. stergerea (estomparea) podocitelor si trecerea catre celule spumoase este prezenta n nefropatia membranoasa D. depozitele hialine si scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este initiata de formarea complexelor electrono-dense E. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale vicerale (pedocitelor) dnd impresia fuzionarii pedicelelor este patognomonica glomerulopatiei cu leziuni minime 31. (G1641128) Alegeti care din tulburarile neuromusculare ale unui bolnav uremic persista in ciuda unui program optim de A. tulburarile de somn B. letargia C. miocloniile D. crampele musculare E. sindromul picioarelor nelinistite 32. (G2641165) Care din urmatoarele anomalii biochimice sunt caracteristice rahitis-mului carential comun? A. Calcemia are valori scazute sau normale B. Fosforul anorganic este semnificativ scazut C. Fosfaturia este crescuta D. Fosfatazele alcaline serice au valori normale sau scazute, n absenta hipoproteinemiei concomitente. E. Calciuria este mult crescuta.
33. (G2641166) Simptomele de hipervitaminoza D includ toate datele urmatoare, cu EXCEPTIA: A. Anorexie rebela B. Diaree C. Hipercalcemie D. Hipocalcemie E. Hipotonie 34. (G2641167) Semnele precoce de rahitism (la copilul < 3 luni) sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Craniotabesul occipital B. Bratarile rahitice C. Mataniile rahitice D. Craniotabesul parietal E. Anomaliile coloanei vertebrale. 35. (G2641168) Care dintre urmatorii reprezinta factori favorizanti ai rahitismului carential la copil? A. Vrsta mica sub 2 ani B. Prematuritatea C. Anotimpul rece si zona temperata D. Expunerea la soare E. Insuficienta renala acuta 36. (G2641169) Care din schemele urmatoare se poate folosi n tratamentul curativ al rahitismului carential? A. Trei doze i.m. de 100000 UI D2 sau D3, administrate la interval de 3 zile si apoi o noua doza de 200000 UI dupa 1 luna. B. 5000-10000 UI oral zilnic 6-8 sapt. C. Administrarea unei singure doze de 600000 UI D. 2000-3000 UI oral zilnic 6-8 saptamni E. 10000-20000 UI oral 3 saptamni
37. (G2641170) Care din urmatoarele NU sunt manifestari caracteristice craniului la copilul rahitic? A. Craniotabes B. Sant Harisson C. Plagiocefalie D. Bose frontale E. Batari rahitice 38. (G2641171) Care din urmatoarele afirmatii despre vindecarea radiologica a osului n rahitismul carential sunt adevarate? A. Vindecarea radiologica ncepe dupa 2-3 luni B. Vindecarea radiologica ncepe dupa 2-3 saptamni C. Apare o deformare n forma de cupa D. Apare o linie de calcificare numita linie de doliu E. Cartilajele de crestere se latesc 39. (G2641172) Cnd se impune adaosul de calciu n tratamentul rahitismului? A. La toti copii rahitici B. La prematuri C. La sugarii eutrofici D. La copii care primesc sub 400 ml lapte/zi E. La copii care primesc peste 400 ml lapte/zi 40. (G2641173) Care din urmatoarele sunt simptome ale hipervitaminozei D la copil? A. Anorexie B. Hipertonie C. Diaree D. Constipatie E. Paloare
41. (G2641174) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focala si segmentara (GSFS) A. leziunea morfologica patognomonica este scleroza cu hialinoza focala B. GSFS poate complica hipotensiunea capilara secundara pierderii de nefroni C. n majoritatea cazurilor proteinuria este neselectiva D. examenul microscopic n imunofluorescenta este de obicei pozitiv E. remisiunea spontana n GSFS primara este rara si prognosticul renal este relativ sever 42. (G2641175) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare si focale (GSFS) A. proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroizi B. ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau partiale la pacientii sensibili la corticosteroizi C. transplantul renal nu se complica cu recurente n allogrefele renale D. intervalul scurt ntre debutul GSFS si instalarea bolii renale terminale (IRC terminala) reprezinta un factor de risc crescut pentru recurenta pe richiul transplantat E. ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacientii rezistenti la steroizi 43. (G2641176) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia membranoasa) A. este cea mai comuna (frecventa) cauza de sindrom nefrotic la copii B. este mai frecventa la femei
C. proteinuria este de obicei neselectiva D. anticorpii anti-MBG sunt prezenti n forma idiopatica E. aproximativ o treime din nefropatiile membranoase ale adultului pot aparea n asociere cu boli sistemice 44. (G2641177) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia membranoasa) A. transplantul renal este o optiune buna de tratament pentru bolnavii n stadiu de boala renala terminala (IRC terminala) B. tratamentul cu penicilamina si saruri de aur pot cauza nefropatie membranoasa C. administrarea glucocorticoizilor duc la scaderea evidenta a proteinuriei D. prezenta hiperlipidemiei severe nu influenteaza prognosticul bolii E. ciclosporina reduce proteinuria si/sau declinul ratei filtrarii glomerulare (RFG) 45. (G2641178) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa (GNMP) A. n majoritatea cazurilor este o boala secundara B. incidenta bolii este egala la cele doua sexe C. GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de imunoglobuline D. GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale si mezangiale E. tipul II de GNMP este o boala autoimuna n serul pacientilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor)
46. (G2641179) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare si imunotactoide A. proteinuria este constanta B. n peste 50% din cazuri evolueaza cu sindrom nefrotic C. insuficienta renala este rara D. varianta imunotactoida se asociaza frecvent cu boli maligne limfoproliferative E. reprezinta o entitate clinicopatologica frecventa, dar neglijata 50. (G2641180) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangio-proliferativa A. proteinuria nefrotica nu semnifica un prognostic prost B. cei mai multi dintre pacienti nu evolueaza spre insuficienta renala terminala C. terapia imunosupresiva da rezultate bune D. biopsia renala arata o crestere difuza a celularitatii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor mezangiale endoteliale E. n imunofluorescenta se evidentiaza depozite variabile ce includ IgA, IgM, IgG si / sau complement 47. (G2641181) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN) A. tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmareste reducerea proteinuriei si a ratei de progresie a insuficientei renale B. dieta restrictiva proteica si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea intraglomerulara si previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale si segmentare
C. valoarea medicatiei hipolipemiante n SN a fost demonstrata D. anticoagularea este obligatorie n toate cazurile pentru a preveni complicatiile SN E. antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienti cu SN 48. (G2641182) Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN) A. principala modificare este proteinuria datorata alterarii barierei glomerulare de filtrare pentru proteine B. hipoalbuminemia este urmata de hipercatabolism si sinteza scazuta de albumine la nivel hepatic C. n lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SN D. administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este nsotita de riscul inducerii insuficientei renale acute, hiperpotasemiei si retentiei hidrosaline E. administrarea vitaminei D este recomandata la pacientii la care exista dovezi clinice sau biochimice ale deficitului de vitamina D 49. (G2641183) Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale cronice (IRC) A. IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel putin 3 la 6 luni B. prezenta cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRC C. cresterea diametrului cilindrilor granulosi reflecta hipertrofia nefronilor functionali D. in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstitiale urina contine multe
proteine si numerosi cilindri chiar daca s-a instalat IRC E. indiferent de cauza, IRC este rezultatul distructiei progresive si ireversibile a nefronilor
Tema nr. 42 Adenomul de prostata
1. (G2642043) Spalatura gastrica se indica n intervalul de peste 4 ore de la ingestia toxicului, n urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA: A. Ingestia de droguri ce pot fi reexcretate n stomac B. n momentul ingestiei, stomacul era plin C. Ingestia de fenotiazine D. Ingestia de anticolinergice E. Daca s-au administrat cantitati mari de lapte sau pansamente gastrice. 2. (G2642044) Contraindicatiile splaturii gastrice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Ingestia de substante caustice B. Ingestia de hidrocarburi volatile C. n cazul prezentei greturilor si varsaturilor D. n prezenta comei, spalatura se face dupa intubarea bolnavului. E. Ingestia de stricnina. 3. (G2642045) Care din urmatoarele substante este antidotul specific n intoxicatia cu Acetaminofen (Paracetamol)? A. Albastrul de metilen B. Atropina sulfat C. Benadryl D. N-acetilcisteina E. Penicilamina
4. (G2642046) Manifestarile clinice al intoxicatiei cu barbiturice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Hipotonie generalizata B. Abolirea reflexelor cutanate C. Areflexie osteotendinoasa D. Agitatie psihomotorie E. Nistagmus 5. (G2642047) Sindromul muscarinic cuprinde urmatoarele manifestari clinice, cu EXCEPTIA: A. Midriaza B. Mioza C. Sialoree abundenta D. Hipersecretie bronsica E. Bradicardie 6. (G2642048) n intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie sunt prezente urmatoarele sindroame, cu EXCEPTIA: A. Sindromul atropinic B. Sindromul halucinator C. Sindromul giromitrian D. Sindromul resinoidian E. Sindromul colinergic 7. (G2642049) Embriologic, prostata apare la embrionul de: A. 8 saptamani B. 10 saptamani C. 12 saptamani D. 14 saptamani E. 16 saptamani 8. (G2642050) Embriologic, prostata are: A. originea din sinusul uro-genital B. origine wolffiana
C. origine wolffiana si din sinusul urogenital D. origine din mugurele Bourneville E. origine din mugurele Bourneville si sinusul uro-genital 9. (G2642051) Microscopic, tesutul fibro-muscular din componenta prostatei reprezinta: A. 1-10% B. 10-30% C. 30-50% D. 50-70% E. 70-90% 10. (G2642052) La nivelul coliculului seminal uretra prostatica isi schimba directia cu un unghi de: A. 10 B. 20 C. 30 D. 40 E. 50 11. (G2642053) Din punct de vedere embriologic, zona periferica si cea tranzitionala a prostatei se dezvolta din: A. sinusul urogenital B. canalul mezonefric Wolff C. sinusul urogenital si canalul mezonefric Wolf D. canalul Bourneville E. canalul Bourneville si sinusul urogenital 12. (G2642054) Hipertrofia prostatica benigna incepe sa se dezvolte in jurul varstei de: A. 35 de ani B. 45 de ani
C. 55 de ani D. 65 de ani E. 75 de ani 13. (G2642055) Hiperplazia stromala a prostatei este stimulata de: A. hormoni androgeni B. hormoni estrogeni C. hormoni paratiroidieni D. hormoni androgeni si estrogeni in egala masura E. hormoni androgeni si estrogeni, preponderent insa cei androgeni 14. (G2642056) Hipertrofia prostatica benigna (BPH), conform modelului McNeal, se dezvolta din prostata: A. tranzitionala B. periferica C. centrala D. fibro-musculara E. periferica si fibro-musculara 15. (G2642057) Adenomul prostatic fiind un obstacol permanent in evacuarea urinara, duce la cresterea presiunii intravezicale de la 20-40 cm apa la: A. 40-60 cm apa B. 50-70 cm apa C. 40-70 cm apa D. 50-100 cm apa E. 50-60 cm apa 16. (G2642058) In tratamentul medicamentos al adenomul prostatic, "alfa-blocant 1-a" selectiv este: A. alfuzosin B. prazosin C. terazosin D. doxazosin
E. tamsulosin 17. (G2642127) Urmatoarele sunt manifestari clinice ale intoxicatiei cu organofosforate, cu EXCEPTIA: A. Mioza B. Midriaza C. Hipersecretie bronsica D. Fasciculatii si crampe musculare E. Tahicardie 18. (G2642128) Care din urmatoarele sunt manifestari ale sindromului colinergic din intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie? A. Hipersudoratie B. Halucinatii C. Hipersecretie bronsica D. Mioza E. Diaree 19. (G2642129) Care din urmatoarele sunt antidoturi ale intoxicatiei cu organofosforate? A. Adrenalina B. Atropina C. Fizostigmina D. Difenilhidantoina E. Toxogoninul 20. (G2642130) Urmatoarele reprezinta masuri terapeutice ale intoxicatiei cu fenotiazine, cu EXCEPTIA: A. Spalatura gastrica B. Benadryl C. Diureza fortata D. Hemodializa E. Albastru de metilen.
21. (G2642131) Contraindicatiile provocarii varsaturilor n intoxicatiile acute la copil sunt: A. Bolnav vigil B. Bolnav comatos C. Intoxicatie prin ingestie de substante antiemetizante D. Ingestie de substante caustice si hidrocarburi volatile E. Ingestie de ciuperci 22. (G2642132) Urmatoarele substante NU sunt antidoturi specifice: A. Dimercaptol (BAL) B. Laptele C. Vitamina K D. Penicilamina E. Carbunele activat 23. (G2642133) Care din urmatoarele substante NU sunt antidoturi n intoxicatia cu substante organofosforice? A. Defenoxamin B. Pralidoxine (Toxogonin) C. Oxigen D. Benadryl E. Atropina sulfat 24. (G2642134) Simptomatologia n intoxicatia cu substante organofosforice cuprinde: A. Sindromul resinoidian B. Sindromul muscarinic C. Sindromul nicotinic D. Sindromul atropinic E. Sindromul neurologic. 25. (G2642135) Intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie cuprinde:
A. Sindromul giromitrian B. Sindromul muscarinic C. Sindromul orelanian D. Sindromul atropinic E. Sindromul faloidian 26. (G2642136) Secretia interna a prostatei cuprinde compusi ca: A. fosfataze acide B. fosfataze alcaline C. prostaglandine D. acid oxalic E. alfa-lipoproteina 27. (G2642137) In adenomul prostatic, faza de retentie incompleta fara distensie, se caracterizeaza prin: A. aparitia rezidiului vezical ce nu depaseste capacitatea fiziologica a vezicii B. aparitia rezidiului vezical ce depaseste capacitatea fiziologica a vezicii C. permanentizarea polakiuriei diurne D. permanentizarea nicturiei E. dezvoltarea lobului prostatic median 28. (G2642138) In adenomul prostatic, faza de retentie incompleta cu distensie se manifesta clinic prin: A. polakiurie intensa B. glob vezical tare, palpabil si percutabil suprapubian C. glob vezical moale, palpabil si percutabil suprapubian D. glob vezical dureros spontan si la palpare E. disconfort mictional 29. (G2642139) In adenomul prostatic, semne iritative sunt:
A. disurie initiala B. polakiurie nocturna C. mictiune in doi timpi D. imperiozitate mictionala E. senzatia de evacuare vezicala incompleta 30. (G2642140) Cauze de hematurie macroscopica in adenomul prostatic pot fi: A. hiperpresiune urinara cu ruperea fornix-ului caliceal B. ruperea vaselor mucoasei ce acopera adenomul prostatic C. ruperea unor ectazii vasculare secundare hipertrofiei prostatice D. hipertrofia prostatica in sine E. polakiuria intensa si permanenta 31. (G2642141) Adenomita, infectia adenomului periuretral, se manifesta clinic prin: A. durere locala perineala B. durere locala presacrata C. chilurie D. absenta rezidiului vezical datorita polakiuriei extreme E. disurie progresiva 32. (G2642142) Uroflowmetric, pacientii cu adenom prostatic, cu obstructii medii ca severitate au: A. debitul mediu - average flow - de 810ml/sec B. debitul mediu - average flow - de 6-8 ml/sec C. debitul maxim - pick flow - 10-12 ml/sec D. debitul maxim - pick flow - 5 ml/sec E. debitul maxim - pick flow - 8-9 ml/sec
33. (G2642143) Uroflowmetric, pacientii cu adenom prostatic, cu obstructii severe ca severitate au: A. debitul mediu - average flow - 8-10 ml/sec B. debitul mediu - average flow - 6-8 ml/sec C. debitul maxim - pick flow - 10-12 ml/sec D. debitul maxim - pick flow - 5 ml/sec E. debitul maxim - pick flow - 8-9 ml/sec 34. (G2642144) Semne urografice caracteristice in adenomul prostatic sunt: A. imagine lacunara simetrica cu convexitate craniala la nivelul bazei vezicii urinare B. modificarea traiectului ureterelor terminale, cu aspect de uretere ascensionate "in carlig de undita" C. ureterohidronefroza bilaterala secundara asimetrica D. imagine lacunara cu contur neregulat la nivelul bazei vezicii E. in adenomul prostatic semnele urografice apar doar la nivelul vezicii, nu si la nivel uretero-pielo-caliceal 35. (G2642145) In adenomul prostatic, adenomectomia deschisa se efectueaza: A. transpubian B. retropubian C. transvezical D. perineal E. ilioinghinal
Tema nr. 43 Cancerul mamar
B. Febra persistenta C. Prezenta semnului Vacher D. Manifestari locale si generale zgomotoase E. Durata prelungita sau recurenta frecventa a bolii. 5. (G2643038) Urmatoarele afirmatii despre otomastoidita latenta sunt adevarate, cu EXCEPTIA: A. Apare la sugar mic B. Apare la sugarul distrofic C. Apare la sugarul cu stare buna de nutritie D. Evolueaza torpid E. Domina semnele clinice generale 6. (G2643039) Manifestarile clinice ale otomastoiditei latente sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Crestere nesatisfacatoare n greutate B. Tegumente palid cenusii C. Afebrilitate sau subfebrilitate D. Febra de tip septic E. Varsaturi si diaree recurenta. 7. (G2643040) Prezenta metastazelor n ganglionii mamari interni n cadrul cancerului mamar, apartine categoriei: A. No B. N1 C. N2 D. N3 E. nici uneia 8. (G2643041) Stadiile TNM ale cancerului mamar, care sepreteaza la tratamentul chirurgical initial radical (categoria A) sunt A. T1 N1 Mo
1. (G2643034) Tratamentul sinuzitei bacteriene cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Aspirarea secretiilor ourulente B. Antrotomie C. Tratament antibiotic (Cefalosporine, Augmentin, etc) D. Tratament decongestionant nazal E. Drenaj sinusal prin punctie n cazuri justificate. 2. (G2643035) Tratamentul rinofaringitei acute cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Umidificarea aerului atmosferic B. Dezobstructia nazala C. Antipiretice D. Antibiotice (de rutina) E. Hidratarea copilului 3. (G2643036) Care din urmatorii agenti sunt incriminati n etiologia rinofaringitei acute? A. Haemophilus influenzae B. Stafilococul C. Virusuri (mai ales rhinovirusul) D. Pneumococul E. E.Coli 4. (G2643037) Indicatiile tratamentului antibiotic n sinuzite sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Secretii purulente abundente
B. T2 No Mo C. T2 N1 Mo D. T3 No Mo E. T3 N1 M1 9. (G2643042) n cadrul clasificarii TNM a cancerului mamar, T1a nseamna: A. carcinom in situ B. tumora cu diametrul ntre 0,5-1 cm C. tumora cu diametrul ntre 0,1-0,5 cm D. tumora cu diametrul maxim de 5 cm E. tumora de 4 cm diametru 10. (G2643043) n cadrul clasificarii TNM al cancerului mamar N1 nseamna: A. metastaza n ganglionii controlaterali B. metastaza n ganglionii ipsilaterali cu mobilitate pastrata C. metastaza n ganglionii ipsilaterali cu mobilitate pierduta D. metastaza n ganglionii mamari interni E. fara metastaza 11. (G2643044) n chirurgia cancerului mamar, mastectomia PATEY presupune: A. mastectomie + ndepartarea marelui pectoral B. mastectomie + ndepartarea micului pectoral C. mastectomie + ndepartarea micului si marelui pectoral D. mastectomie simpla, conservnd pectoralul E. mastectomie simpla 12. (G2643090) In rinofaringita acuta se face diagnostic diferential cu urmatoarele boli, cu EXCEP-TIA:
A. Rinita alergica B. Pneumonia interstitiala C. Rinoreea persistenta D. Otita medie E. Stafilococia pleuropulmonara 13. (G2643091) Care din urmatoarele afirmatii privitor la otomastoidita latenta a sugarului sunt adevarate? A. Apare la sugarul mic si distrofic. B. Apare la sugarul mare cu stare buna de nutritie. C. Se manifesta prin stare toxico-septica. D. Local apare o tumefactie retroauriculara. E. Sugarul are tegumente palid-cenusii, ina-petenta, varsaturi, diaree recurenta. 14. (G2643092) Urmatorii sunt agentii etiologici cei mai frecventi ai sinuzitei acute bacteriene, cu EXCEPTIA: A. Haemophilus influentzae B. Moraxella cataralis C. Pneumococul D. Stafilococul aureu E. Streptococul ? hemolitic. 15. (G2643093) Care din urmatoarele sunt manifestari clinice ale adenoiditei acute? A. Respiratia orala B. Voce nazonata C. Tuse latratoare D. Stridor intermitent E. Tuse nocturna 16. (G2643094) Care din urmatoarele reprezinta complicatii generale ale otomastoiditei sugarului? A.
Bronhopneumonia B. Infectie urinara C. Deshidratarea D. Septicemie E. Colaps 17. (G2643095) Care din urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale faringitei acute? A. Rinoree B. Tuse C. Dureri faringiene D. Cefalee E. Febra precoce 18. (G2643096) Cu care din urmatoarele boli se face diagnostic diferential n rinofaringita acuta? A. Rinita alergica B. Pneumonia interstitiala C. Rinoreea persistenta D. Otita medie E. Stafilococia pleuropulmonara 19. (G2643097) Care din urmatorii agenti sunt incriminati n producerea otitei medii? A. Streptococul pneumonie B. E. Coli C. Haemophilus influenzae D. Virusuri E. Mycoplasma 20. (G2643098) Care din urmatoarele sunt manifetari clinice ale otomastoiditei acute? A. Febra de tip septic B. Stare toxico-septica C. Agitatie extrema D. Crestere n greutate nesatisfacatoare
E. Diaree recurenta. 21. (G2643099) n cadrul hormonoterapiei cancerului mamar, TAMOXIFEN-ul este: A. un inhibitor al cromatazei la nivelul suprearenalei B. se utilizeaza pe o perioada de cel putin 2 ani C. este un blocant al receptorilor de estrogen D. nu este indicat a se folosi mai mult de 2 luni E. este un agonist bde Lh-Rh 22. (G2643100) n categoria terapeutica B III a cancerului mamar, se recurge la urmatoarele metode la o pacienta aflata la menopauza: A. tratament initial chirurgical radical, B. tratament cu TAMOXIFEN indiferent de statusul hormonal C. chimioterapie cu schema FEC D. radioterapie (RT) postoperator E. TAMOXIFEN numai n caz de receptori pozitivi 23. (G2643101) Tumora PHYLLODES mamara: A. este o tumora mamara maligna B. este o forma de fibroadenom mamar C. are un ritm de crestere lent D. se nsoteste de obicei de adenopatie axiala E. prezinta un ritm de crestere rapid 24. (G2643102) Printre factorii de risc endogeni ai cancerului mamar se numara: A. menarha precoce, nainte de 12 ani B. menopauza precoce, nainte de 55 ani C. multiparitatea
D. obezitatea postmenopauza E. alaptatul la sn 25. (G2643103) Pledeaza pentru cancerul mamar urmatoarele modificari ale mamografiei: A. opacitate bine delimitata, cu un contur clar B. prezenta microcalcificarilor C. edem peritumoral sub forma unui halou transparent, D. scaderi n dimensiuni a lizereului cutanat limitat la tumora E. prezenta spiculilor. 26. (G2643104) Diagnosticul de certitudine n cancerul mamar se pune cu urmatoarele metode: A. ecografia B. excizie sectoriala cu examen histopatologic C. determinarea nivelului Ag Ca-15.3 D. examen citologic din aspiratul obtinut prin punctia tumorala ac fin E. mamografie 27. (G2643105) n cadrul clasificarii TNM al cancerului mamar, stadiul III A nseamna: A. T1N2M0, B. T3N2M0, C. T1N1M1 D. T0N2M0 E. T0N1M0 28. (G2643106) Indicatiile chirurgiei limitate, n cadrul categoriei terapeutice A la cancerul mamar sunt: A. tumora mai mica de 2 cm B. tumora mai mica de 5 cm C. tumora cu evolutie rapida
D. raport convenabil tumora/sn E. cnd se pot obtine margini de rezectie negative 29. (G2643107) Contraindicatiile chirurgiei limitate n cadrul categoriei terapeutice A la cancerul mamar sunt: A. tumora mai mica de 2,5 cm B. sarcina C. carcinomul lobular invaziv D. la bolnavele ce nu au fost iradiate anterior E. tumori situate n cadranul superoextern 30. (G2643108) Se ncadreaza n categoria terapeutica B1 a cancerului mamar, urmatoarele stadii TNM: A. T1 N1 Mo B. T3 No Mo C. T1 No Mo D. T2 No Mo E. T0 N1 Mo
Tema nr. 44 Cancer de col uterin
B. Prezinta status asmatic C. Ritmul respirator este normal sau depaseste 30% din valorile medii D. Ritmul respirator este normal sau depaseste 50% din valorile medii E. Dispnee severa 5. (G2644045) Urmatoarele semne si simptome sunt caracteristice astmului usor la copil, cu EXCEPTIA: A. Crize de astm scurte B. Ritmul respirator este normal sau depaseste 30% din valorile medii C. Prezinta wheezing usor doar la sfrsitul expirului D. Tiraj intercostal si suprasternal sever E. Nu exista tiraj 6. (G2644046) Tratamentul formelor grave de astm cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Oxigenoterapie B. Metilprednisolon C. Ampicilina D. Aerosoli cu Ventolin sau Albuterol E. Terbutalina I.V. 7. (G2644047) Tratamentul cronic al astmului la copil cuprinde: A. tratament preventiv antiinflamator B. tratament cronic cu metilxantine C. administrare zilnica de beta 2 agonisti D. administrare zilnica de beta 2 agonisti E. tratament cronic cu corticosteroizi 8. (G2644048) Care din urmatoarele grupe ganglionare apartin grupului ganglionar primar de extensie a cancerului de col uterin? A. ganglioni iliaci comuni B. ganglioni femurali profunzi
1. (G2644041) Forma clinica de coughastma se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Tuse spastica, repetitiva cu durata de peste 4 saptamni B. Wheezing de obicei prezent C. Wheezingul de obicei lipsette D. Este o forma clinica usoara E. Tusea raspunde favorabil la tratamentul antiasmatic. 2. (G2644042) Mediatorii eliberati din mastocite n astmul bronsic la copil sunt urmatorii, cu EXCEPTIA: A. Histamina B. Hiualoronidaza C. Bradikinina D. Prostaglandine E. Leukotriene 3. (G2644043) Urmatoarele sunt forme clinice de astm, cu EXCEPTIA: A. Cought-variant astma B. Astmul sever C. Astmul atopic D. Astmul la effort E. Astmul alergic 4. (G2644044) Urmatoarele sunt manifestari clinice ale astmului sever, cu EXCEPTIA: A. Crize de astm mai mult de 1/luna
C. ganglioni periaortici D. ganglioni presacrati E. ganglioni femurali superficiali 9. (G2644049) Ce procent reprezinta adenocarcinomul ntre tipurile histopatologice de cancer de col uterin? A. 15-20% B. 20-25% C. 5-10% D. 10-15% E. 25-30% 10. (G2644050) Precizati adncimea maxima a invaziei de la membrana bazala n cazul unui cancer de col uterin n stadiul 1 A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm 11. (G2644051) Care este largimea maxima a invaziei la un cancer de col uterin n stadiul 2? A. 3 mm B. 3-5 mm C. 6 mm D. 7 mm E. 10 mm 12. (G2644052) Enumerati posibilele complicatii tardive postoperatorii n chirurgia cancerului de col uterin: A. leziuni ureterale B. disfunctia vezicala C. leziuni ale vaselor iliace D. leziuni ale vaselor obturatorii E. tromboflebitele
13. (G2644053) Ct reprezinta durata expunerii n cazul sistemului Stokholm de tratament radiologic n cazul cancerului de col uterin? A. 6-8 zile B. 2-3 zile C. 27-30 ore D. 12-18 ore E. 6-8 ore 14. (G2644054) Precizati care din urmatoarele interventii nu reprezinta contraindicatii pentru tratamentul cancerului de col uterin asociat sarcinii: A. ablactarea B. chiuretajul cavitatii uterine C. brahiterapia intrauterina D. nasterea pe cai naturale E. alaptarea 15. (G2644055) Cte cure de polichimioterapie pot fi efectuate n cazul tratamentului asociat al sarcomului de col uterin? A. 2-4 B. 4-6 C. 6-8 D. 8-10 E. 10-12 16. (G2644056) De cte ori creste fumatul riscul aparitiei unui cancer de col uterin? A. 2-3 ori B. 3-4 ori C. 4-5 ori D. 5-6 ori E. nu are nici un efect 17. (G2644057) Precizati care din urmatoarele elemente nu reprezinta
un factor de risc pentru dezvoltarea unui cancer de col uterin: A. fumatul B. conditiile socio-economice precare C. numarul de parteneri sexuali D. aportul scazut de vitamina C E. debutul precoce al activitatii sexuale 18. (G2644058) Precizati care din urmatoarele tumori maligne de col uterin au origine nonepiteliala: A. sarcomul stromal adenocervical B. adenosarcomul C. adenocarcinomul mezonefroid D. carcinosarcomul E. leiomiosarcomul 19. (G2644059) Care din urmatoarele tipuri histologice de cancer de col uterin apartine carcinoamelor scuamoase: A. carcinomul bazocelular B. carcinomul adenoscuamos C. adenoidul chistic D. adenocarcinomul papilar E. "Glassy cell carcinoma" 20. (G2644060) Care din urmatoarele grupuri ganglionare nu apartin grupului ganglionar primar de extensie a cancerului de col uterin? A. ganglionii parametrului B. ganglionii obturatori C. ganglionii iliaci externi D. ganglionii iliaci comuni E. ganglionii hipogastrici 21. (G2644061) Care din urmatoarele metode nu contribuie la diagnosticul precoce al cancerului de col uterin?
A. testul LahmSchiller B. examenul cu valve C. citologia D. urografia i.v. E. colposcopia 22. (G2644062) Ce procent ntre cancerele de col uterin este ocupat de adenocarcinom? A. 5-10 % B. 10-15 % C. 15-20 % D. 20-25 % E. 1-2 % 23. (G2644063) Frecventa de aparitie a cancerului de col uterin cervical indicata n literatura anglo-saxona este: A. 8-10/1000.000 /an B. 6-8/1000.000 /an C. 10-12/1000.000 /an D. 8-/1000.000 /an E. 10/1000.000 /an 24. (G2644064) Caile de extensie ale cancerul de col uterin n ordinea frecventei, sunt: A. din aproape n aproape, limfatica, hematogena B. din aproape n aproape, hematogena, limfatica C. limfatica, din aproape n aproape, hematogena D. limfatica, hematogena, din aproape n aproape E. din aproape n aproape, hematogena 25. (G2644065) n cancerul de col si sarcina, stabilirea stadialitatii este:
A. facila B. facila n prezenta computer tomografiei C. dificila datorita mbibatiei hidrice D. dificla n functie de prezentatie E. dificila la prima sarcina 26. (G2644151) Tratamentul cronic al astmului la copil cuprinde: A. Tratament preventiv cu medicatie antiinflamatorie (cromoglicat de sodiu) B. Tratament preventiv cu corticosteroizi pentru administrare topica. C. Tratament antibiotic de prevenire a infectiilor D. Tratament cronic cu metilxantine E. Tratament cronic teofilina retard. 27. (G2644152) Care din urmatoarele sunt caracteristici ale astmului la efort? A. Este declansat de alergeni B. Bronhospasmul este declansat la effort C. Incidenta este de 70-90% la copiii astmatici cunoscuti D. Probele functionale repiratorii sunt normale. E. Are o faza precoce si una tardiva 28. (G2644153) Care din urmatoarele afirmatii despre astmul alergic sunt adevarate? A. Este declansat de effort B. Este declansat de alergeni C. Este mai frecvent n anotimpul polenurilor D. Testele alergologice sunt negative E. Probele functionale respiratorii arata valori normale
29. (G2644154) Urmatoarele NU reprezinta cauze de wheezing la copii: A. Laringita acuta B. Bronsiolita acuta C. Fibroza chistica D. Pneumonia E. Aspiratia de corp strain 30. (G2644155) Tratamentul formelor grave de astm se face cu: A. Terbutalina I.V. B. Oxigenoterapie C. Metilprednisolon D. Penicilina E. Cefalosporine 31. (G2644156) Care din urmatorii factori sunt implicati n micsorarea lumenului bronsic la copiii asmatici? A. Edemul si cresterea secretiilor mucoase n lumenul bronsic. B. Spasmul musculaturii netede a bronhiilor C. Hipotonia musculaturii netede a bronhiilor D. Hiperreactivitatea bronsica E. Hiporeactivitatea bronsica. 32. (G2644157) Dupa gravitate astmul bronsic se mparte n: A. Astm usor B. Astm la effort C. Astm alergic D. Astm moderat E. Astm sever 33. (G2644158) Care din urmatoarele semne si simptome caracterizeaza forma moderata de astm la copil? A. Ritmul respirator este cu 30-50% mai rapid dect normalul pentru vrsta.
B. Ritmul respirator este normal sau depaseste 50% din valorile medii C. Vorbire sacadata. D. Dispnee moderata E. Dispnee severa 34. (G2644159) Care din urmatoarele reprezinta cauze de wheezing la copil? A. Bronsiolita acuta B. Pneumonia C. Fibroza chistica D. Laringita acuta E. Aspiratia de corp strain n caile aeriene 35. (G2644160) Forme clinice de astm bronsic la copil sunt urmatoarele: A. alergic B. la effort C. in repaus D. infectios E. cough-variant astma 36. (G2644161) Astmul moderat persistent se caracterizeaza prin: A. simptome permanente B. simptome zilnice C. FEV1 sau PEF mai mic de 60% D. variabilitate PEF mai mare de 30% E. simptome nocturne frecvente 37. (G2644162) Corticosteroizii antiinflamatori se pot administra in urmatoarele forme: A. per os B. intramuscular C. subcutanat D. inhalator E. intravenos
38. (G2644163) Anticolinergicele in astmul bronsic au urmatoarele efecte: A. produc vasodilatatie B. produc bronhodilatatie C. reduc tonusul vagal in caile aeriene D. cresc tonusul vagal in caile aeriene E. blocheaza reflexul bronhoconstrictor la contactul cu substante iritante 39. (G2644164) Factorii favorizanti ai aparitiei cancerului de col uterin sunt: A. debutul la vrsta tnara a vietii sexuale a femeii B. femei casatorite cu barbati circumcizi C. fumatul D. nivelul crescut plasmatic de vitamina A, caroten, acid folic E. consumul de alcool 40. (G2644165) Aparitia cancerului de col uterin este favorizata de: A. partener sexual cu multiple partenere B. infectia cu herpes simplex virus tip 2 C. consumul de cafea D. nivelul scazut plasmatic de vitamina A, caroten, acid folic E. infectia cu human papiloma virus 41. (G2644166) Statusul socioeconomic arata incidenta mai mare a cancerului de col uterin la populatia saraca, datorita: A. deficientelor de igiena intima B. deficientelor de dieta C. deficientelor de contraceptie D. deficientelor de informare E. deficientelor de vitamina A, caroten, acid folic 42. (G2644167) Pentru cancerul de col uterin, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. macroscopic, leziunea devine vizibila n cancerul franc invaziv B. n cancerul microinvaziv colul poate sa apara macroscopic normal C. stadiul 1 are invazie stranala mai mare de 3 mm D. stadiul A2 are invazie n adncime de 3-5 mm de la membrana bazala E. interesarea vasculara, venoasa sau limfatica modifica stadialitatea cancerului microinvaziv 43. (G2644168) Formele macroscopice ale cancerului de col uterin sunt: A. ulcerativa B. nodulara C. zmeurie D. exofitica E. concentrica 44. (G2644169) Ca numar, leziunea canceroasa de col uterin poate fi: A. unifocala B. circumferentiala C. multifocala D. totdeauna unica E. totdeauna multipla 45. (G2644170) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre cancerul de col uterin: A. n oncogeneza cervicala are rol HPV B. carcinomul pe col restant apare la 3 ani sau mai mult de la histerectomie C. carcinoamele pe col restant apar sub 3 ani de la histerectomie D. stadiul a1 al cancerului microinvaziv are de regula si metastaze ganglionare E. etiologia cancerului de col uterin a fost complet elucidata
46. (G2644171) Din tumorile epitaliale maligne ale colului uterin fac parte: A. carcinomul scuamos B. carcinomul epidermoid cu celule mari cheratinizate C. carcinomul epidermoid cu celule fuziforme D. carcinomul bazocelular E. carcinomul verucos 47. (G2644172) Tumorile nonepiteliale maligne de col uterin sunt: A. sarcom stromal adenocervical B. carcinosarcom C. adenosarcom D. leiomiosarcom E. adenocarcinom cu celule clare 48. (G2644173) Caile de extensie al cancerului de col uterin sunt: A. din aproape n aproape B. limfatica C. hematogena D. ca o "pata de ulei" E. doar limfatica 49. (G2644174) Grupul ganglionar secundar al caii de extensie limfatice din cancerul de col uterin cuprinde: A. ganglioni iliaci comuni B. ganglioni periartici C. ganglioni femurali profunzi si superficiali D. ganglioni presacrati E. ganglioni hipogastrici 50. (G2644175) Metsatazele la distanta ale cancerul de col uterin, sunt: A. osoase B. pulmonare
C. cerebrale D. vezica urinara E. rect 51. (G2644176) Clasificarea histologica a cancerului de col uterin, cuprinde: A. tumori epiteliale maligne B. tumori nonepiteliale maligne C. tumori secundare D. tumori tertiare E. adenocarcinoame 52. (G2644177) Adenocarcinoameme de col uterin, sunt: A. papilar B. carcinom verucos C. mucos D. "Glassy cell carcinoma" E. carcinoma bazocelular 53. (G2644178) Carcinomul scuamos de col uterin cuprinde: A. carcinomul epidermoid cu celule mari necheratinizate B. carcinomul epidermoid cu celule mici necheratinizate C. adenosarcomul D. leiomiosarcomul E. carcinomul bazocelular 54. (G2644179) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre cancerul de col uterin: A. semnele si simptomele sunt precoce B. semnele si simptomele sunt tardive C. cancerul microinvaziv este complet asimptomatic D. n fazele incipiente apare o secretie apoasa, subtire E. durerea apare n fazele incipiente
55. (G2644180) Primul semn, caracteristic, n cancerul de col uterin este: A. o scrugere redusa, nemirositoare B. durerea C. nsotit de aparitia de regula dupa microtraumatisme (contact sexual, irigatii vaginale) D. nsotit de striuri sangvine E. disuria 56. (G2644181) Semnele si simptomele cancerului de col uterin cuprind: A. sngerare abundenta B. sngerare uneori mirositoare C. sngerare amestecata cu puroi D. sngerare amestecata cu detritusuri tisulare E. secretie apoasa 57. (G2644182) Tardiv, n fazele avansate ale cancerului de col uterin se adauga semne si simptome: A. durerea n flancuri B. durere n membrele inferioare C. disuria D. hematuria E. sngerari rectale 58. (G2644183) Pentru stadializarea corecta a cancerului de col uterin sunt obligatorii: A. examenul cu valve B. tactul vaginal C. tactul rectal D. urografia intravenoasa E. cistoscopia si rectoscopia 59. (G2644184) n diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin, sunt esentiale:
A. testul Lahm-Schiller B. biopsia tintita sub colposcop C. diagnosticul anatomo-patologic D. computer tomografia sau rezonanta magnetica nucleara E. exmaneul cu valve 60. (G2644185) n cazurile suspecte de cancer de col uterin, sunt foarte importante: A. conizatia diagnostica B. limfografia C. ecografia D. rezectia cu ansa diatermica (LLETZ) E. computer tomografia 61. (G2644186) Screening-ul pentru cancerul de col uterin este: A. efectuat prin examen citologic B. bun pentru diagnosticul stadiilor incipiente C. realizat prin ecografie D. foarte costisitor E. greu de realizat 62. (G2644187) Pentru stadializarea corecta a cancerului de col uterin, sunt necesare urmatoarele examene paraclinice: A. radioscopie abdominala urografie intravenoasa B. urografie intravenoasa C. cistoscopie D. rectoscopie E. computer tomografie 63. (G2644188) Adenocarcinomul de col uterin are urmatoarele caractere: A. reprezinta 10-15% din cancerele de col uterin
B. si are originea n endometru C. si are originea n glandele endocervicale D. reprezinta 80-90% din cancerule de col uterin E. si are originea n portiunea exocervicala 64. (G2644189) Stadiul IV al cancerului de col uterin, cuprinde: A. extensia n afara aparatului genital B. ureterohidronefroza C. invazia mucoasei vezicale si/sau rectale D. metastaze la distanta sau n afara pelvisului E. invazia parametrelor 65. (G2644190) Adenocarcinomul de col uterin are particularitati: A. manifestarea lui prin semne si simptome e mai tardiva dect a cancerului exocervical B. se manifesta clinic prin marirea portiunii intravaginale a colului C. forma de "butoias" a colului D. manifestarea lui prin semne si simptome mai e precoce dect a cancerului exocervical E. durerea apare de la nceput 66. (G2644191) Adenocarcinomul de col uterin are ca particularitati: A. metroragii spontane sau la traumatisme ale colului B. disuria C. rectorgia D. recidive locale rare E. recidive locale mai frecvente, comparativ cu carcinomul scuamos
67. (G2644192) Tratamentul cancerului de col uterin este: A. monoterapeutic B. complex, folosind multiple mijloace terapeutice C. succedat si combinat cu iradiere, chirurgie, chimioterapie, tratament adjuvant D. decis de o echipa complexa formata din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog si chiomioterapeut E. aplicat n functie de decizia ginecologului 68. (G2644193) nainte de stabilirea strategiei terapeutice n cancerul de col uterin sunt necesare: A. examenul genital complet cu stadializare clinica B. radiografie pulmonara C. ECG D. probele sferei hepatice E. proteina C reactiva 69. (G2644194) nainte de stabilirea strategiei terapeutice n cancerul de col uterin, n stadiile avansate, sunt necesare: A. urografie intravenoasa B. cistoscopie C. rectoscopie D. limfografie E. computer tomograf 70. (G2644195) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin? A. urmareste n primul rnd prognosticul vital
B. urmareste functionalitatea organelor genitale C. sacrifica functionalitatea n favoarea radicalitatii oncologice D. sacrifica doar caile de propagare E. tehnica este aceeasi indiferent de stadiu 71. (G2644196) Limfadenocolpohisterectomia totala largita urmareste extirparea: A. uterului B. 1/3 cervicala a vaginului C. ligamentele uterosacrate si uterovezicale D. parametrele E. statiile ganglionare inghinale 72. (G2644197) n stadiile incipiente ale cancerului de col uterin: A. metastazele ovariene sunt frecvente B. matestazele ovariene sunt rare C. actualmente se accepta pastrarea ovarelor la femeile tinere si n stadiile incipiente D. actualmente ovarele se extirpa E. se extirpa portiunea distala a ureterelor si a vezicii urinare 73. (G2644198) Complicatiile imediat ale tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin includ: A. hemoragii B. leziuni ale ureterelor C. leziuni ale vezicii urinare D. leziuni ale anselor intestinale E. fistulele tractului urinar 74. (G2644199) Complicatiile postoperatorii n cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, includ:
A. infectiile B. hematoamele C. tromboflebitele D. boala tromboembolica E. disfunctia sfincterului anal 75. (G2644200) Complicatiile tardive n cadrul tratamentului chirurgical ale cancerului de col uterin, sunt dominate de: A. disfunctia vezicala B. fistule ale tractului urinar C. formatiuni limfochistice si limfedem D. hemoragii prin leziuni ale vaselor iliace E. hemoragii ale vaselor din fose obturative 76. (G2644201) Tratamentul radiologic al cancerului de col uterin este compus din: A. brahiterapie sau curieterapie B. administrare de Cysplatin C. administrare de metotrexat D. teleterapia E. administrare de adriamicina 77. (G2644202) Curieterapia n cancerul de col uterin foloseste cel mai frecvent: A. Cesin B. Iridiu C. surse radifere introduse intrauterin si intravaginal D. alcalcizi vegetali E. antimetaboliti 78. (G2644203) Sistemele de iradiere utilizate n tratamentul radiologic al cancerului de col uterin sunt derivate din sistemele clasice:
A. Paris B. Londra C. Stockholm D. Viena E. Manchester 79. (G2644204) Brahiterapia n cancerul de col uterin utilizeaza: A. tehnici "after loading" B. radiografiile n vederea calcululului dozimetric C. introducerea prin comanda, de la distanta, a surselor radifere D. iradiere cu activitati mari si timp de expunere foarte scurt E. fascicule de radiatii Gamma 80. (G2644205) Brahiterapai n cancerul de col uterin trebuie sa acopere cu doza tumoriciala "volumul tinta": A. uterul B. partea proximala a parametrelor (punctul A) C. treimea superioara a vaginului D. treimea inferioara a vaginului E. ovarele 81. (G2644206) Teleterapia cancerului de col uterin utilizeaza: A. fascicule de radiatii Gamma (telecobaltoterapia) B. fotoni X C. electroni (acceleratori liniari si betatron) D. iradieri cu activitati mari si timp de expunere foarte scurt E. sistemul Paris 82. (G2644207) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate n tratamentul radiologic al cancerului de col uterin:
A. teleterapia constituie tratamentul de baza B. brahiterapia si teleterapia se asociaza n mod obisnuit C. brahiterapia vizeaza sterilizarea leziunii primitive D. brahiterapia nu acopera cu doza tumoricida "volumul tinta": uter, partea proximalaa parametrelor si treimea superioara a vaginului E. teleterapia se poate realiza pe ntreg pelvisul 83. (G2644208) Indicatiile tratamentului citostatic a cancerului de col uterin sunt: A. prezenta metastazelor ganglionare diagnosticata histologic dupa radiochirurgie B. n formele avnasate ale bolii, n asociere cu radioterapia C. cancerul stadiul IA1 D. n cazul recidivelor sau metastazelor la distanta, n asociere cu radioterapia E. cancerul stadiul IVa si Ivb 84. (G2644209) Chimioterapia n cancerul de col uterin utilizeaza asocieri cu: A. Cyclofosfamida B. Cysplatin C. Metotrexat D. Bleomicina E. Cesin 85. (G2644210) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin n stadiul 0: A. histerectomie totala cu pastrarea anexelor la bolnave peste 40 de ani
B. conizatia larga sau amputatia de col cu dispensarizare continua si atenta, la paciente sub 40 de ani si care si doresc o sarcina C. histerectomie totala cu anexectomie bilaterala D. brahiterapie utero-vaginala 59-60 Gy E. teleterapie pe ntreg pelvisul 20 Gy 86. (G2644211) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin n stadiul I a1: A. histerectomie totala cu pastrarea anexelor la bolnavele sub 40 de ani B. histerectomie totala cu anexectomie bilaterala la bolnavele peste 40 de ani C. postoperator, daca leziunea se dovedeste histologic mai avansata, limfadectomie si brahiterapie sau teleterapie D. polichimioterapie E. conizatia de col uterin la bolnavele peste 50 de ani 87. (G2644212) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu privire la tratemtnul cancerului de col uterin n stadiul Ia2: A. brahiterapie 60 Gy n punctele A din parametre, limfadenocolpohisterectomie totala largita la 5-6 saptamni B. polichimioterapie C. postoperator n functie de rezultatul examenului histologic: brahiterapie si/sau teleterapie D. conizatie de col uterin la pacientele care doresc sarcini E. amputatie de col uterin la pacientele care doresc sarcini 88. (G2644213) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu privire la
tratamentul cancerului de col uterin n stadiul Ib si Iia: A. necesita brahiterapie utero-vaginala, teleterapie, limfadenocolpohisterectomie totala largita B. necesita doar limfadenocolpohisterectomie largita C. necesita postoperator n functie de prezenta histologica a tumorii reziduale brahiterapie la mucoasa bontului vaginal D. la pacientele tinere operatia se poate limita la histrectomie totala E. la pacientele care mai doresc sarcini, se poate tenta o conizatie de col uterin 89. (G2644214) n stadiul IIb al cancerului de col uterin, tratamentul corect este: A. brahiterapie, teleterapia, interventia chirurgicala de tip oncologic B. histerectomie totala cu pastrarea anexelor la pacientele sub 40 de ani C. teleterapia pna la 20 Gy, brahiterapia utero-vaginala 58 Gy, reluarea teleterapiei pna la DT=48-50 Gy, apoi interventie chirurgicala de tip oncologic, daca este oportuna D. cnd actul chirurgical nu se considera oportun, dupa teleterapie si brahiterapie se indica polichimioterapie 4-6 cure E. histerectomie totala cu anexectomie bilaterala, indiferent de vrsta pacientei 90. (G2644215) Tratamentul corect al cancerului de col uterin stadiul IIIa si IIIb este: A. teleterapie, brahiterapie, polichimioterapie B. 2-3 cure de polichimioterapie, teleterapie, brahiterapie si reluarea curelor de citostatice pna la 8-10 cure n totalitate C. histerectomie totala cu coleret vaginal
D. limfadenohisterocolpectomie E. brahiterapie intravaginala n scop hemostatic, n hemoragii importante 91. (G2644216) n stadiul IIIa si IIIb, a cancerului de col uterin, actul chirurgical de tip oncologic: A. creste rata supravietuirilor B. creste rata complicatiilor postoperatorii C. nu creste rata supravietuirilor D. nu creste rata complicatiilor postoperatorii E. este absolut necesar 92. (G2644217) n stadiul IVa si IVb a cancerului de col uterin, tratamentul cuprinde: A. polichimioterapie si teleterapie pe ntreg pelvisul 60 Gy cea a metastazelor la distanta B. brahiterapie numai n scop hemostatic C. interventii chirurgicale radicale D. interventii chirurgicale de stricta necesitate E. brahiterapie cu doze mici si fractionate

Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema nr. 1 Bronsita cronica. Emfizemul pulomnar.

Obstructia cailor respiratorii

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 2 Pneumoniile

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 3 Tuberculoza

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 4 Astmul bronsic

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 5 Pleureziile

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 8 Infarctul miocardic acut

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 10 Hipertensiunea arteriala, urgente hipertensive

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 11 Insuficienta cardiaca

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 12 Moartea subita si resuscitarea cardiorespiratorie

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 13 Pancreatitele acute

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

D. Hipoalbuminemie < 3,29 d/dl E. AST serica > 250 u/l

Tema nr. 14 Diabetul zaharat

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 15 Ulcerul gastric si duodenal

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 16 Litiaza biliara

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 18 Poliartrita reumatoida

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 19 Tromboza venoasa profunda si superficiala

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 21 Infectiile tractului urinar

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 22 Hepatita acuta virala

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 23 Septicemii

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 25 Socul hipovolemic

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 26 Abdomenul acut chirurgical

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 27 Sarcina normala si urmarirea ei

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 29 Infectiile perinatale

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

D. durere lombara acuta E. bradicardie

Tema nr. 30 Diareea acuta la copil

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 32 Malnutritia

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 33 Rahitismul carential comun

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 35 Infectii ale cailor respiratorii superioare la copil

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 37 Convulsiile la copil

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 38 Cirozele hepatice

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor

Tema nr. 39 Sindromul nefritic acut

intrebari rmase dup contestaii ntrebri eliminate n urma contestaiilor