Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PENTRU SPECIALITATEA
ASISTENŢĂ MEDICALĂ
CUPRINS
BOLI INFECȚIOASE
6. Specificaţi care sunt localizările cele mai frecvente ale herpesului zoster:
A). cervico-brahial
B). intercostal
C). oftalmic
D). sciatic popliteu extern
E). nervul VII bis – intermediarul Wrisberg
2
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
3
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
14. În meningitele acute purulente cei mai frecvenți agenți etiologici implicați sunt:
A). Streptoccocus pneumoniae
B). Listeria monocytogenes
C). Virusul coxackie
D). Haemophilus influenzae
E). Neisseria meningitidis
16. Hepatitele virale acute sunt consecinţa infecţiei organismului cu unul din urmatoarele
virusuri, cu excepția:
A). virusul hepatitei A
B). virusul hepatitei B
C). virusul Epstein-Barr
D). virusul hepatitei C
E). virusl herpes simplex
18. Principalele căi de transmitere ale virusului hepatitic A sunt urmatoarele, cu excepţia:
A). mâini murdare
B). nerespectarea igienei personale sau alimentare
C). apă și alimente contaminate cu VHA
D). inţepături de insecte
E). injecţii itramusculare
4
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
5
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
30. Diagnosticul biologic în hepatita virala tip A (HVA) se susţine pe baza următoarelor:
A). transaminaze crescute
B). probe de colestază pozitive
C). blirubina totală ridicată
D). fibrinogenemie crescută
E). amilazemie moderată.
32. În perioada preicterică a hepatitei virale A cele mai importante manifestări clinice sunt:
A). micropoliadenopatie generalizată
B). icter mucocutanat
C). artralgii, mialgii
D). grețuri, vărsături
E). angină pseudomembranoasă
6
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
E). apnee
38. Specificaţi care din urmatoarele sunt infecţii caracteristice stadiului SIDA:
A). stafilococia malignă
B). tuberculoza pulmoară
C). pneumonia cu pneumocistis carinii
D). toxoplasmoza cerebrală
E). tubrculoza extra pulmonara
39. Indicaţi care din umatoarele poduse biologice pot transmite HIV:
A). sânge integral
B). secreţii vaginale
C). imunoglobuline
D). albumina umană
E). laptele matern
7
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
41. În perioada preicterică a hepatitei virale A putem constata diverse forme de debut cu
excepţia:
A). digestiv
B). algic
C). pseudo gripal
D). neuro-psihic
E). cuanat
45. Relataţi care din urmatoarele simptome caracterizează perioada de debut in toxiinfecţia
alimentară cu salmonela:
A). cefalee
B). stare de rău general
C). febră
D). vărsături
E). obnubilare
8
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
CHIRURGIE
APENDICITA ACUTĂ
50. Accentuarea durerii la ridicarea membrului inferior drep extins concomitent cu palparea
în fosa iliacă dreaptă reprezintă:
A). semnul Blumberg
B). semnul clopoțelului
C). semnul rezonatorului
D). semnul psoasului
E). semnul IAVORSKI – LAPINSKI
10
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
11
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
70. In practică, în faţa unui bolnav cu hemoragie digestivă superioară se cer clarificate rapid
mai multe probleme:
A). recunoaşterea hds
B). precizarea topografiei
C). evaluarea gravităţii
D). dacă hemoragia continuă sau s-a oprit
E). nu este importantă etiologia
12
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
72. Diagnosticul etiologic a unei HDS se face cu o acurateţe de 99% pe baza coroborării
datelor obţinute prin:
A). examen clinic
B). examene de laborator
C). endoscopie
D). laparoscopie
E). examen baritat esogastroduodenal
76. În faţa unei HDS grave trebuie să soluţionăm două mari probleme:
A). tratamentul imediat al hipovolemiei şi a consecinţelor sale
B). tratamentul cauzei hemoragiei
C). tratamentul hipertensiunii arteriale
D). tratamentul hiperacididatii gastrice
E). tratamentul cefaleei produsa de hipotensiune
77. Intervenţii chirurgicale în urgenţă amânată (24-48 ore de la internare), sau "la rece" în
hemoragiile digestive superioare sunt:
13
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
78. Mastita acută de lactatie apare în lăuzie cel mai frecvent la un interval de:
A). 2 – 3 zile
B). 2 – 3 săptămâni
C). 2 – 3 luni
D). 2 – 3 ani
E). 2 – 3 ore
14
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
89. Următoarele afirmații referitoare la mastoza sclerochistică (boala Reclus) sunt adevărate
cu excepția:
A). este o stare precanceroasă
B). este o distrofie a glandei mamare
C). tratamentul hormonal poate vindeca afecțiunea
15
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
D). palparea sânului pune în evidență multipli noduli mici ”ca alicele de plumb”
E). diagnosticul diferențial se face cu TBC mamar
92. Factori de risc endogeni (țin de gazdă) implicați în apariția cancerului mamar:
A). Fumatul
B). Menarha precoce și menopauza tardivă
C). Nuliparitatea sau prima sarcină > 30 ani
D). Lipsa alăptării la sân (alăptarea factor protector)
E). Obezitatea în postmenopauză
16
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
96. Care din următoarele semne clinice ale unei tumori mamare sunt sugestive pentru
malignitate:
A). fixarea tumorii la planul muscular
B). aderența tumorii la tegument
C). delimitarea netă față de țesuturile din jur
D). aspectul în ”coajă de portocală” a pielii subiacente
E). localizarea multiplă
TRAUMATISMELE ABDOMINALE
99. Falsul abdomen acut traumatic poate apărea în următoarele situații, cu excepția:
A). Hematom retroperitoneal
B). Pneumonie bazală
C). Fracturi de coaste inferioare
D). Gastrită
E). Ruptura musculară a peretelui abdominal
17
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
104. La inspecţia din cadru examenului clinic al unui bolnav contuzionat putem decela:
A). escoriaţii
B). echimoze
C). biliragie
D). hematoame
E). lipsa oricărei leziuni
18
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
111. Contraindicațiile puncţiei abdominale cu sau fără spălătura cavităţii peritoneale sunt:
A). În apropierea cicatricilor postoperatorii
B). Colica biliară
C). Meteorism
D). Gravide
E). Colica renală
112. Traumatizaţii abdominali, fără leziuni viscerale, sunt grupaţi în două categorii:
A). Traumatizaţi abdominali şocaţi
B). Traumatizați abdominali constienti
C). Traumatizați abdominali inconstienti
D). Traumatizați toraco-abdominali
E). Traumatizaţi abdominali neşocaţi
TRAUMATISMELE TORACICE
19
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
A). Traheostomie
B). Toracocenteza cu ac gros în spatiul 2 intercostal pe linia medioclaviculară
C). Toracotomie
D). Laparotomie
E). Toracoscopie
20
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
125. După interesarea toracelui în totalitate sau nu voletele costale se clasifică în:
A). Unilaterale
B). Bilaterale
C). Totale
D). Parțiale
E). Multiple
21
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
22
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
131. PaO2
A). Reprezintă cantitatea de O2 dizolvat în sânge
B). Ne arată saturaţia în O2 a hemoglobinei
C). Se determină prin pulsoximerie
D). Se determină din sângele venos
E). Valoarea normală este de 94-100%
23
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
24
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
144. În care din următoarele artere se pot monta catetere pentru măsurarea tensiunii
arteriale?
A). Artera radială
B). Artera femurală
C). Artera ulnară
D). Artera carotidiană
E). Artera pedioasă
25
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
26
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
160. În care dintre următoarele situaţii este indicată endoscopia digestivă superioară?
A). Hemoragie digestivă superioară
B). Colecistită acută
C). Pneumonie de aspiraţie
D). Varice esofagiene
E). Ocluzie intestinală
27
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
28
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
29
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
175. Care dintre următoarele semne clinice şi ECG sunt caracteristice hipopotasemiei?
A). Tulburări de ritm
B). Hipoperistaltism
C). Scăderea forţei musculare
D). Apariţia undei U
E). Creşterea amplitudinii undei T
30
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
31
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
187. Presiunea intracraniană poate fi măsurată cu ajutorul unui cateter plasat în:
A). Vena jugulară internă
B). Spaţiul subarachnoidian
C). Artera carotidă
D). Spaţiul epidural
E). În ventriculii cerebali
192. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte? Plăgile chirurgicale şi posttraumatice
contaminate
A). Trebuiesc suturate pentru evitarea suprainfectării
B). Trebuiesc drenate
C). Sunt tratate cu antibiotice local
D). Se suturează după vindecarea infecţiei
E). Trebuiesc îndepărtate detitusurile celulare
193. Care dintre următoarele semne ridică suspiciunea unei infecţii de plagă?
A). Paloarea tegumentelor din jurul plăgii
32
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
Bibliografie:
1. Azamfirei L, Copotoiu SM, Ghiţescu I, Copotoiu R: Îndrumător de lucrări practice
pentru anestezie-terapie intensivă
2. Copotoiu SM, Azamfirei L: Ghid de bună practică în terapie intensivă
33
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
PREGĂTIREA PREOPERATORIE
196. Care din următoarele metode contribuie la buna pregătire psihică a bolnavului:
A). îndepărtarea factorilor nocivi
B). înlesnirea vizitei familiei
C). asigurarea odihnei şi unui somn liniştit
D). combaterea manifestărilor ce provoacă discomfort
E). crearea siguranţei că operaţia va decurge în condiţii favorabile
197. Cu cât timp înaintea intervenţiei chirurgicale trebuie să depilăm regiunile păroase:
A). cu 48 de ore
B). în seara premergătoare
C). cu 1-2 ore
D). pe masa de operaţie
E). nu are importanţă când se face acest lucru
34
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
D). bronhodilatatoare
E). analeptice respiratorii
ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII
35
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
36
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
B). Febra
C). Edem gambier
D). Durere în molet
E). Pliurie
218. Care sunt explorările paraclinice care pot preciza malignitatea unei tumori mamare:
A). ecografia mamară
B). examenul citologic al unei scurgeri mamelonare
C). examenul mamografic al sânului
D). examenul histopatologic citologic al puncţiei biopsie cu ac de la nivelul unei
formaţiuni tumorale sau ganglionare
E). examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamare
37
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
38
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
BIBLIOGRAFIE
1. Mihailescu M - Chirurgie pentru cadre medii - Editura medicala, Bucuresti, anul 1999
2. Tehnica îngrijirii bolnavului - Mozeş Carol – Ed Medicală Bucureşti, 2002
3. Titirca L. - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali - Ed
Viata Medicala Romaneasca 2003;
4. Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical şi moaşei din România -
2005;
5. Angelescu N. – Tehnici elementare de chirurgie Ed Med Bucuresti, 1985
6. Proca E. – Tratat de patologie chirurgicala, vol I – Semiologie si propedeutica chirurgicala
conducator E.V. Bancu), Ed Medicala, Bucuresti, 1989
39
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
229. Complicaţia cea mai gravă a trombozelor venoase profunde la nivelul membrelor
inferioare poate fi:
A). Gangrena
B). Durerea
C). Embolia pulmonară
D). Pneumonia
E). Toate cele mai de sus
232. Complicaţiile sutanate care apar din cauza edemelor de stază la bolnavii cu
insuficienţă cardiacă sunt:
A). Piodermite
B). Psoriază
40
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
C). Erizipel
D). Flegmoane
E). Escare de decubit
234. Consumul de lichide pe 24 ore recomandat unui pacient cu insuficienţă cardiacă este:
A). Sub 100ml
B). 250-500ml
C). sub 1000ml
D). între 1500-200ml
E). peste 3000ml
235. Pentru evaluarea retenţiei de apă la pacienţii cu insuficienţă cardiacă trebuie urmărit:
A). Nu poate fi evaluat
B). Cantitatea de lichide consumate
C). Cantitatea de calorii ingerate
D). Diureza prin măsurare volumetrică
E). Calcemia
237. Care sunt dintre cele enumerate jos semnele gastrointestinale de intoxicaţie cu
digoxin:
A). Inapetenţă
B). Greţuri
C). Constipaţie
D). Arsuri epigastrice
E). Diaree
238. Care sunt dintre cele enumerate jos semnele cardiace de intoxicaţie cu digoxin:
A). Bradicardie
B). Extrasistole
C). Bigeminism
D). Creşterea tensiunii arteriale
E). Tahicardie paroxistică
41
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
244. În caz de criză de astm bronşic pot fi administrate (la indicaţia medicului):
A). Oxigen
B). Miofilină injecţie lentă intravenoasă
C). Hemisuccinat de hidrocortizon
D). Miofilină în perfuzie
E). Toate cele de mai sus
42
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
43
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
44
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
258. Cauzele prerenale care trebuie decelate în insuficienţă renală acută pot fi:
A). Deshidratarea severă
B). Şoc: septic, cardiogen
C). Necroza tubulară acută
D). Hipertrofia de prostată
E). Litiaza renală
45
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
E). Rezolvarea cauzelor obstructive: litiaza vezicală, tumori renale, vezicale, adenom
de prostată
46
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
274. Probele biologice care se normalizează odată cu ameliorarea pancreatitei acute sunt:
A). Leucocitoza
B). Examenul sumar de urină
C). Calcemia
D). Fermenții pancreatici în sânge și urină
E). Sideremia
275. Dupa reluarea tranzitului intestinal în pancreatita acută se începe alimentația hidrică
cu:
A). apă
47
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
B). lapte
C). ceai slab
D). sucuri de fructe diluate cu apa
E). cafea
277. Dupa circa doua saptamani de la debutul pancreatitei acute se continuă alimentația
cu:
A). lapte smântânit
B). branză de vaci
C). untură de gaină
D). carne slabă tocată și fiartă
E). pește slab
278. Alimentele care vor fi scoase din dieta pacientului cu pancreatită acută sunt:
A). prăjeli
B). afumături
C). bauturi alcoolice
D). patrunjel verde
E). lactate
48
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
282. Majoritatea bolilor tubului digestiv se declanşează sub influenţa unor factori:
A). alimentari
B). infecţioşi
C). parazitari
D). nervoşi
E). alergici
49
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
292. Următoarele metode de fizio- şi balneoterapie sunt aplicate des pacienţilor digestivi:
A). aplicaţiile calde
B). curele hidrominerale
C). masajul
D). gimnastica medicală
50
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
51
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
52
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
B). fizioterapia
C). balneoterapia
D). radioterapia
E). tratamentul anticoagulant
BIBLIOGRAFIA:
53
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
AVC ISCHEMICE
54
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
316. Care dintre următoarele măsuri sunt obligatorii înainte de efectuarea trombolizei
pentru accidentul vascular cerebral ischemic acut:
A). determinarea timpului exact al debutului
B). anamneză amănunțită țintită pe antecedentele heredocolaterale
C). evaluare neurologică rapidă
D). recoltarea sângelui pentru colesterol, trigliceride
E). examen CT cranian simplu, fără contrast
320. Care din următoarele afirmaţii privind hemoragia cerebrală sunt false:
55
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
A). factorul incriminat în cele mai multe cazuri este hipertensiunea arterială
B). hipertensiunea arterială nu creşte riscul de hemoragie intracerebrală
C). simptomatologia se aseamănă de cele mai multe ori cu cea a ischemiei cerebrale
D). mortalitatea prin hemoragia cerebrală este mică
E). uneori apar crize epileptice
322. Cele mai importante investigaţii paraclinice care trebuie efectuate pentru
diagnosticul hemoragiei subarahnoidiene sunt:
A). examenul lichidului cefalorahidian
B). electrocardiografia
C). computer-tomografia craniană
D). angiografia cerebrală
E). electroencefalografia
323. Dintre cauzele mai frecvente pentru apariţia trombozelor de sinus cerebral,
menţionăm:
A). glucocorticoizii
B). infecţii de vecinătate
C). infecţii sistemice
D). anticoncepţionale
E). afecţiuni predispozante la tromboze
324. Cele mai frecvente simptome neurologice comune trombozelor de sinus cerebral
sunt:
A). cefaleea
B). crizele epileptice
C). somnolenţă
D). vertij
E). semne de hipertensiune intracraniană
CEFALEEA
56
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
57
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
58
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
340. Care dintre următoarele afirmaţii privind criza epileptică sunt reale:
A). debutul si sfârşitul crizei a fost lent
B). debutul şi sfârşitul crizei a fost brusc
C). durata este de 5-6 minute în cele mai multe cazuri
D). durata este scurtă de 1-2 minute în cele mai multe cazuri
E). se poate atribui unei disfuncţii cerebrale circumscrise sau generale
341. Următoarele afirmaţii privind asistenţa crizelor epileptice sunt adevărate cu excepţia:
A). protejarea bolnavului de traumatisme
B). poziţionare în laterocubit
C). în timpul crizei epileptice nu se va încerca deschiderea gurii
D). în timpul crizei epileptice se va încerca imobilizarea forţată a bolnavului
E). se lasă desfăsurarea normală a crizei
344. Care dintre următoarele atitudini terapeutice se practică de urgenţă dacă criza
epileptică se repetă sau dacă pericolul de a repeta criza epileptică este mare:
A). se recomandă administrarea de Diazepam 1 fiolă a 10mg/2ml i.v. foarte lent sau
intrarectal
B). oxigenoterapie
C). tiamină (vit B1) 100 mg i.v.
D). glucoză 33-50% i.v.
E). administrarea de Dizepam peroral
59
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
345. Care din următoarele afirmaţii referitoare la statusul epileptic sunt adevărate:
A). durata este scurtă de 1-2 minute în cele mai multe cazuri
B). criza epileptică durează peste 30 de minute
C). înseamnă crize epileptice succesive, fără revenire la starea iniţială
D). oricare tip de criză epileptică poate evolua spre status
E). cel mai frecvent şi cel mai grav este statusul grand mal
348. Dintre potenţialele cauze ale unei crize epileptice, se va trata imediat:
A). hipocalcemia
B). hipoglicemia
C). hiposideremia
D). hipercolesterolemia
E). citoliza hepatică
349. Care din următorii factori pot constitui cauza stării de rău epileptic:
A). abandonarea mediaţiei
B). insomnia
C). consum de alcool
D). tratament ineficient
E). fumatul
60
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
D). hipoglicemia
E). crizele psihogene
61
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
MEDICINĂ DE URGENŢĂ
356. Primul gest care trebuie efectuat la un pacient care nu răspunde la stimulare auditivă
şi tactilă este:
A). Auscultaţia toracelui cu stetoscopul
B). Iniţierea compresiunilor toracice externe
C). Eliberarea căilor aeriene
D). Măsurarea tensiunii arteriale
E). Aplicarea loviturii precordiale
62
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
362. Obstrucţia căilor aeriene superioare la pacientul inconştient poate fi determinată de:
A). Epiglotă
B). Limbă
C). Cheaguri de sânge
D). Dinţi sau fragmente dentare
E). Bol alimentar, conţinut gastric regurgitat
63
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
366. Cel mai frecvent ritm întâlnit la stopul cardio-respirator la adulţi este:
A). Disociaţia electro-mecanică
B). Fibrilaţia atrială
C). Asistolia
D). Fibrilaţia ventriculară/Tahicardia ventriculară fără puls
E). Tahicardia atrială
369. Adrenalina la un pacient în stop cardio respirator prin activitate electrică fără puls se
administrează:
A). La 3 minute de la instalarea stopului cardio respirator
B). Imediat ce avem acces vascular
C). Imediat după protezarea căii aeriene
D). După a treia defibrilare
E). Înainte de a treia defibrilare
64
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
65
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
378. După confirmarea fibrilaţiei ventriculare sau a tahicardiei ventriculare fără puls
şocurile electrice administrate prin utilizarea defibrilatorului vor fi de:
A). 150 – 200 J curent monofazic
B). 150 – 200 J curent bifazic
C). 360 J curent bifazic
D). 360 J curent monofazic
E). 100 J curent bifazic
379. Primul lucru pe care îl faceți după efectuarea unei defibrilări este să:
A). Continuați resuscitarea prin aplicarea compresiunilor toracice
B). Analizați ritmul cardiac afișat pe monitorul defibrilatorului
C). Opriți defibrilatorul
D). Administrați două ventilații
E). Continuați defibrilările până aveți un traseu ECG normal
380. Care dintre următoarele reprezintă semne de instabilitate în cazul unei aritmii:
A). Durerea toracică
B). Turgescenţa jugularelor
C). Alterarea stării de conştienţă
D). Hipotensiunea
E). Vertijul
66
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
385. În cazul unui pacient înecat urmatoarele afirmații sunt corecte, mai puțin:
A). Imobilizarea coloanei cervicale este obligatorie la toți pacienții înecați
B). La aplicarea protocolului de RCP nu trebuie facută diferența între pacienții înecați
în apa dulce sau sărată
C). Daca este nevoie de mai mult de 5 minute pentru a scoate victima la mal se
recomandă efectuarea de ventilații artificiale timp de 1 minut
D). Manevrele de resuscitare se efectuează în decubit lateral stâng pentru a evita
aspirația
E). Riscul de hipotermie este mai mare în apă
387. Cu privire la un pacient hipotermic, care dintre următoarele afirmaţii sunt false:
A). Încălzirea se va face lent cu aprox. 50C / oră
B). Încălzire se va face foarte lent, cu cel mult 10C / oră
C). Pacientul hipotermic aflat în stop cardio-respirator nu se resuscitează mai mult de
30 min, după care în caz de insuccez se declară decesul
D). Se va evita mişcarea bruscă a hipotermicului – pericol de FV, colaps
E). Medicatia si socul electric nu au efect sub 32 0C
67
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
392. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte legat de pacientul înecat:
A). Revenirea completă este posibilă chiar şi după o imersie prelungită
B). Risc crescut de hipotermie dacă temperatura apei este < 25ºC
C). Musculatura inimii este protejată de hipotermia indusă de apă
D). Înecul poate fi secundar în urma unei crize epileptice întâmplate în apă
E). Masajul cardiac se începe deja în apă
68
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
398. Un pacient care deschide ochii la durere, vorbeşte confuz, localizează stimulii
dureroşi, are GCS:
A). 7
B). 14
C). 10
D). 11
E). 8
69
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
403. Care dintre următoarele afirmații despre voletul costal sunt corecte:
A). Tratamentul de urgență este fixarea marginală a segmentului flotant cu un
leucoplast
B). Apare dacă sunt fracturate mai mult de 3 coaste în 2 sau mai multe locuri
C). Înseamnă fracturi costale asociat cu fractura de stern
D). Constă dintr-o arie “cu mişcări libere” a peretelui toracic şi mişcări respiratorii
paradoxale
E). Se acoperă cu pansament ocluziv lipit în trei laturi
405. Care dintre următoarele afirmații despre tamponada cardiacă sunt corecte:
A). Tamponada cardiacă înseamnă acumulare lichidiană în pericard care determină
instabilitate hemodinamică
B). Tamponada cardiaca înseamnă acumulare lichidiană în spațiul pleural
C). Tratamentul de urgență este puncția pericardică
D). Este una dintre leziunile toracice rapid letale
E). Tratamentul de urgență a tamponadei este drenajul toracic lateral
406. Leziuni rapid letale care trebuie descoperite la examinarea primara a traumatizatului
sunt:
A). Fractura de bazin
B). Pneumotoracele sufocant
C). Fractura de bază de craniu
70
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
71
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
414. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte legat de corpul penetrant:
A). extragerea prematură poate da exsangvinare
B). corpul penetrant se extrage în timpul examinării secundare
C). corpul penetrant poate tampona un vas sangvin important
D). corpul penetrant adanc se extrage numai în sala de operație
E). membrul cu corp penetrant se imobilizează obligatoriu
418. Radiografiile minime necesare pentru un pacient cu traumatism major în comă sunt:
A). coloana cervicala
B). bazin
C). femur
D). torace
E). craniană
72
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
BIBLIOGRAFIE
Tema 1.
Sanda Copotoiu, L.Azamfirei – Ghid de bună practică în terapia intensivă, University Press
Tîrgu Mureș, 2008; 314-321.
Tema 2.
European Resuscitation Council – Ghiduri de resuscitare 2010 –
http://www.cnrr.org/pantelimon/Ghiduriresuscitare2010V2.pdf ; 35-47
Tema 3.
Tema 4.
Tema 5.
73
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
MEDICINĂ INTERNĂ
74
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
425. Complicațiile cele mai frecvente ale bronșitei cronice și ale emfizemului pulmonar
sunt:
A). Hemoptizia
B). Pleurezia
C). Pneumonia
D). Insuficiența respiratorie cronică
E). Cordul pulmonar cronic
75
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
434. Tipurile histologice cele mai frecvente ale cancerului bronhopulmonar sunt
următoarele :
A). carcinom cu celule mari
B). adenocarcinom
C). carcinom cu celule mici
D). sarcom
E). carcinom scuamos sau epidermoid
76
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
77
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
446. Cauzele mecanice prin care se formează ileusul mecanic sunt următoarele :
A). strangulaţie intestinală
B). volvulus sau învaginaţie
C). insuficință cardiacă
D). diselectrolemii
E). spasm intestinal
447. Lipsa emisiei de materii fecale și gaze și meteorism accentuat pune în discuție
următoarele diagnostice :
A). obstrucţii colonice
B). obstructie intestinală
C). ulcer perforat
D). icter
E). ciroză
78
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
79
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
457. Cauzele cele mai frecvente ale cirozei hepatice sunt următoarele:
A). consum cronic de alcool
B). hepatita cronică B,C
C). Boli autoimune
D). B.Wilson , hemocromatoză
E). Medicamente
BIBLIOGRAFIE
80
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
PEDIATRIE
460. Semnele clinice sugestive pentru congestia venoasă pulmonară din insuficienţa
cardiacă sunt:
A). Tuse moniliformă, wheezing
B). Tahipnee, wheezing , iritabilitate, dificultăţi alimentare
C). Scaune diareice, dificultăţi alimentare, transpiraţii profuze
D). Hepatomegalie, vărsături
E). Iritabilitate, convulsii pe hemicorp
81
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
469. În prima oră de la instalarea șocului la copil, măsurile de urgentă constau din:
A). Abord vascular
B). O2pe mască
C). Adm. de Ge-sol
D). Instalarea de cateter pentru monitorizarea PVC
E). Adm. de masă eritrocitară
82
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
83
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
475. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru diagnosticul Sindromului de
deshidratare acută (SDA) gradul I:
A). Pierderea în greutate sub 5%
B). Pierderea în greutate peste 10%
C). Pierderea în greutate între 5-10%
D). Prezenţa convulsiilor, comei sau stării letargice
E). Prezenţa edemelor declive, hepatomegaliei
84
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
487. Triada specifică a bolii diareice acute la copil în perioada de stare este:
A). balonare
B). anorexie
C). diaree
D). rash
E). Vărsături
85
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
86
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
87
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
503. În etiologia infecţiei de tract urinar cel mai frecvent este implicat următorul agent
patogen:
A). Klebsiella
B). Proteus
C). Streptococcus faecalis
D). Escherichia coli
E). Staphilococcus epidermidis
88
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
506. Factorii favorizanţi locali ai infecţiei de tract urinar sunt reprezentaţi de:
A). Tulburări metabolice
B). Anomalii congenitale reno-urinare
C). Infecţii genitale
D). Deficite imune congenitale
E). Calculoza
507. Factorii favorizanţi generali ai infecţiei de tract urinar sunt reprezentaţi de:
A). Tulburări metabolice
B). Anomalii congenitale reno-urinare
C). Infacţii genitale
D). Deficite imune congenitale
E). Calculoza
89
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
515. În cazul infecţiei de tract urinar examinările radiologice sunt obligatorii la:
A). Băieţi la primul puseu
B). Fetiţe la primul puseu
C). Băieţi la prima reinfecţie (al doilea puseu)
D). Fetiţe la prima reinfecţie (al doilea puseu)
E). Nu sunt obligatorii
90
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
91
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
92
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
93
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ
HEMORAGIA. HEMOSTAZA
532. Care este cantitatea de sânge care se administrează în cazul testului Mercadier?
A). 500 ml
B). 1000 ml
C). 1000 – 1500 ml
D). 450 ml (un flacon de sânge)
E). Peste 1500 ml
533. Câți ml de sânge sunt necesari în tractul digestiv pentru apariția melenei?
A). 250 -300 ml
B). 100 – 200 ml
C). Peste 300 ml
D). Peste 500 ml
E). Sub 100 ml
D). HTA
E). Ritmul hemoragiei
538. Care sunt regulile compresiunii cu garoul, în cazul unei hemostaze provizorii?
A). Compresiunea nu trebuie să depășească 2 ore
B). La fiecare 20 de minute, garoul se va slăbi pentru 1-2 minute
C). Decomprimările repetate pentru scurt timp sunt contraindicate
D). Garoul se va utiliza doar pentru hemoragiile arteriale
E). În cazul hemoragiilor venoase, garoul este ineficient
539. Atunci când sunem nevoiți să administrăm cantități mari de perfuzii în ritm rapid,
putem combate inconveniențele acestor transfuzii masive prin:
A). Administrare de calciu gluconic
B). Administrare de diuretic
C). Administrare de tonicardiace
D). Administrare de anticoagulante
E). Administrare de vitamina K
95
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
INFECTIILE IN CHIRURGIE
96
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
A). Cefaleea
B). Râsul sardonic
C). Trismusul
D). Contractura
E). Fotofobia
551. Care afecțiune este caracterizată prin apariția în țesuturi a edemului, a necrozei și a
gazelor
A). Erizipelul
B). Tetanosul
C). Gangrena gazoasă
D). Hidrosadenita supurată
E). Septicemia
97
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
98
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
A). Căldura
B). Durerea
C). Roșeața
D). Tumefacția
E). Necroza tisulară
565. Care dintre următoarele afirmații referitoare la infecțiile chirurgicale sunt adevărate:
A). In infecțiile stafilococice puroiul este cremos, gros, fără miros
B). In infecțiile streptococice puroiul este sero-purulent
C). In infecțiile cu E. Coli, puroiul are miros de varză acră
D). In infecțiile cu anaerobi, puroiul este cenușiu, murdar
E). In infecțiile micotice, puroiul este sanguinolent, conține sfaceluri urât mirositoare
și chiar gaze.
568. Dilatarea venelor din jurul ombilicului (caput medusae) apare în:
A). Circulația venoasă tip porto-cav superior
B). Circulația venoasă tip porto-cav inferior
C). Circulația venoasă tip cavo-cav
D). Ciroza hepatică
E). Tumori ale peretelui abdominal
99
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
100
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
576. Care din următoarele afirmații referitoare la spațiul TRAUBE sunt adevărate:
A). Reprezintă zona în care stomacul se proiectează direct pe peretele hemitoracelui
stâng
B). Aici, stomacul nu este acoperit nici de ficat și nici de splină
C). Prezintă matitate percutorică
D). În jos este delimitat de rebordul costal stâng
E). Poate fi pus în evidență și printr-o palpare blândă a abdomenului superior.
577. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate, în cazul apărării musculare?
A). Reprezintă o contractură involuntară a musculaturii peretelui abdominal
B). Relevă o iritație peritoneală
C). Poate fi localizată sau generalizată
D). Se accentuează paralel cu intensitatea palpării
E). Nu este însoțită de durere.
579. Care sunt principalele caracteristici palpatorii ale unei prostate transformate malign?
A). Volumul e variabil
B). Consistența este moale, elastică
C). Marginile imprecis delimitate
D). Nedureroasă la palpare
E). Santul median absent
581. Care este cea mai frecventă afecțiune tumorală a glandei mamare?
A). Fibroadenomul mamar
B). Mastoza fibrochistică
C). Tumora phyllodes
D). Cancerul mamar
101
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
583. Care este modalitatea cea mai frecventă de depistare a unei tumori mamare?
A). Prin examen ecografic
B). Prin mamografie
C). Prin examen clinic
D). În mod accidental, de către pacientă
E). Prin screening.
585. Care dintre următoarele afirmații referitoare la semnul Budin sunt adevărate?
A). Apare în abcesul sânului
B). Apare în galactocel
C). Secreția mamelonară are culare albicioasă
D). Secreția mamelonară este gălbuie
E). Apare în abcesele cronice ale sânului.
586. Care din următoarele femei sunt expuse riscului de a dezvolta un cancer mamar?
A). Cele cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 de ani
B). Cele care nu au alăptat la sân
C). Femeile obeze
D). Femeile care nu se expun radiației solare
E). Femeile la care menstruația a apărut tardiv.
587. Care din următoarele afirmații sunt adevărate referitor la istoria naturală a cancerului
mamar?
A). Sânul stâng este cel mai afectat
B). Localizarea cea mai frecventă este cadranul supero-extern
C). Apariția bilaterală a cancerului mamar este ridicată
D). Grupa de vârstă cea mai afectată este cuprinsă între 50 și 60 de ani
E). Alăptarea la sân nu reduce incidența cancerului mamar.
588. În cazul persoanelor tinere, sub 25 de ani, se recomandă examenul glandei mamare
prin:
102
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
589. Care sunt principalele caracteristici ale unei tumori mamare benigne?
A). Sunt net delimitate față de țesuturile din jur
B). Au localizări multiple
C). Mamografia poate exclude cu certitudine transformarea malignă a acestora
D). Nu retractă mamelonul
E). Cresc rapid în dimensiuni
590. Care din următoarele afirmații referitoare la mastoza fibrochistică sunt adevărate?
A). Este cea mai frecventă afecțiune mamară
B). Este de obicei bilaterală, bine delimitată
C). Leziunile sunt dureroase în faza premenstruală a ciclului
D). Reprezintă boala femeilor tinere, în plină activitate sexuală
E). Atunci când este voluminoasă, determină aspectul în picătură al sânului.
593. Care dintre afirmațiile referitoare la infecțiile glandei mamare sunt adevărate?
A). Infecțiile glandei mamare poartă numele de abcese
B). Germenii cei mai frecvent întâlniți sunt stafilococul și streptococul
C). Atunci când procesul inflamator este extraglandular, vorbim de paramastită
D). Atunci când procesul inflamator cuprinde întreaga glandă, vorbim de panmastită
E). Mastitele pot fi acute sau cronice.
103
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
TUMORILE
104
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
601. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tumorile maligne sunt adevărate:
A). Formele infiltrative , îngroașă uniform pereții organelor cavitare, conferindu-le
rigiditate
B). Formele schiroase, produc retracția organului
C). formele ulcerative apar sub forma unor excrescențe conopidiforme
D). formele vegetante, apar sub forma unei ulcerații, având aspect caracteristic de
crater de vulcan
E). tumorile maligne au culoare roșu-albicioasă, sunt friabile și sângerează la cea mai
mică atingere.
604. Care sunt, conform clasificării TNM, caracteristicile unei tumori de tipul T2N1M0
A). Tumora primitivă are sub 2cm
B). Tumora primitivă are intre 2 și 5 cm
C). Nu se palpează ganglioni limfatici
D). Există adenopatie fixată
E). Nu există metastaze la distanță
605. Care din următoarele afirmații sunt caracteristice pentru tumorile disembrioplastice
A). Sunt alcătuite din celule embrionare, cu localizare anormală
B). Se intilnesc frecvent în ovare și testiculi
C). Au un caracter exclusiv malign
D). Se caracterizează prin agresivitate și răspuns mai slab la tratament
E). În funcție de gradul de maturitate evoluează benign sau malign.
606. Care din următoarele afirmații referitoare la clasificarea Broders a tumorilor sunt
adevărate?
A). Cuprinde 4 grade de apreciere a malignității histopatologice
B). În gradul I sunt cuprinse tumori diferențiate histologic
C). In gradul IV sunt incluse tumorile anaplazice
D). Evoluția clinică este în concordanță cu gradul de malignitate histologică
E). Stadializarea este efectuată și în funcție de extensia tumorii.
105
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
610. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate pentru tumorile țesutului nervos?
A). Chiar şi atunci când sunt benigne, pot avea o evoluție malignă
B). Prin creștere produc fenomenul de hipertensiune arterială
C). Nu dau naștere la metastaze extracraniene
D). Produc diseminări intracraniene
E). Sunt mai grave atunci când apar în sistemul nervos central
106
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
SEMIOLOGIE MEDICALĂ
Bibliografie: Curs de semiologie medicală , UMF Tg Mures ,2000, dr Mihai Stefanescu, pag
153-161
107
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
D). varsaturi
E). produse patologice in scaun
SINDROAME RENALE
Bibliografie: Curs de semiologie medicală , UMF Tg Mures ,2000, dr Mihai Stefanescu, pag
183- 190
620. Care din următoarele semne obiective sunt caracteristice pentru glomerulonefrita
acută?
A). tahicardia
B). edeme generalizate
C). bradicardia
D). hipertensiunea arterială moderată
E). prăbuşirea tensională
621. În cazul unui examen de urină care pezintă densitate de 1022, hematurie
microscopică, proteinurie de 2,5grame/24 ore şi cilindrii hematici, orientarea
diagnosticului se va face mai mult către:
A). litiază renală
B). infecţie de tract urinar inferior
C). glomerulonefrita acută
D). glomerulonefrită cronică
E). nefropatie interstiţială
108
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
623. In cazul unui pacient cu litiază renală care din următoarele investigaţii sunt
recomandate?
A). analize sangvine
B). examen de urină
C). examen ecografic abdominal
D). radiografie abdominală plus urografie
E). tomografie computerizată
624. Un pacient care se prezină la spital acuzând febră, frisoane, edeme palpebrale, la
nivelul mâinilor , gambelor şi picioarelor, cu hematurie macroscopică, valori TA
ascensionate (170/100 mmHg) şi care relatează un episod de amigdalită pultacee în urmă
cu aproximativ12 zile, este mai probabil să fie diagnosticat cu:
A). pielonefrita acută
B). glomerulonefrită acută
C). sindrom nefrotic
D). nefropatie interstitială
E). litiază renală
625. Unui pacient care prezintă antecedente patologice renale în ultimii 10 ani si care
acuză greţuri, varsături, inapetenţă, scădere ponderală, astenie, somnolenţă, crampe
musculare, poliurie i s-au efectuat analize care decelează retenţie azotată semnificativă,
hiperpotasemie, hipocalcemie, acidoză metabolică, anemie, densităţi urinare mici de
1005 (subizostenurie), fără proteinurie, ecografic rinichii fiind atrofiaţi. Orientarea
diagnosticului va fi probabil către:
A). sindrom nefrotic
B). insuficienţă renală cronică
C). insuficienţă renală acută
D). pielonefrită acută
E). glomerulonefrită cronică
109
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
110
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
637. Ortopneea:
A). Înseamna adoptarea poziției de clinostatism pentru respirație
B). Trădează stadiul incipient al insuficienței ventriculare stângi
C). Reprezintă o fază avansată a insuficienței ventriculare stângi
D). Apare la subiecții cu cord normal
E). Reprezintă respirații frecvente și ample cu perioade de apnee
111
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
112
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
113
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
657. Inspecția generală la bolnavii cu afecțiuni respiratorii poate oferi date privind:
114
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
658. Pozițiile antalgice cele mai frecvent întâlnite în bolile respiratorii sunt:
A). Pe partea bolnavă în caz de pleurezie masivă
B). Pe partea bolnavă în caz de pleurită
C). Pe partea sănătoasă în caz de pleurită
D). Pe partea sănătoasă în caz de pleurezie masivă
E). Poziții de drenaj al bronșiilor
115
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
116
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
117
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
673. Miorelaxantele
A). Acţionează la nivelul plăcii neuro-musculare
B). Accelerează transmiterea impulsului nervos cătremăduva spinării
C). Nu pot fi antagonizate
D). Accelerează transmiterea impulsului nervos către fibra musculară
E). Blochează transmiterea impulsului nervos către fibra musculară
118
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
119
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
TRANSFUZIA
120
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
121
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
697. Crioprecipitatul:
A). Conţine fibrinogen şi factorul VIII
B). Necesită compatibilitate ABO pantru administrare
C). Riscul de transmitere a infecţiilor virale este mai redus
D). Se păstrează la o temperatură de -70 grade C
E). Se obţine din plasmă proaspătă congelată
ŞOCUL
122
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
703. SIRS, reacţia de răspuns inflamator sistemic se manifestă prin cel puţin două din
următoarele:
A). Temperatură >38 grade C
B). Frecvenţă respiratorie > 30/min
C). PaCO2 > 35 mmHg
D). Leucocite > 12000/mmc
E). Frecvenţă cardiacă > 90/min
705. Dopamina:
A). Este un agent sintetic
B). În doze mici creşte rata filtrării glomerulare
C). În doze medii produce vasoconstricţie periferică
D). În doze mari ameliorează perfuzia coronariană
E). Nu se poate combina cu produşi vasodilatatori
706. Dobutamina:
A). Este un agent sintetic
B). Stimulează predominant receptorii beta1
C). Stimulează predominant receptorii alfa
D). Este inotropicul de ales la pacienţii cu debit cardiac normal şi valori reduse ale
tensiunii arteriale
E). Se poate asocia doar cu dopamina
123
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
124
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
NUTRIŢIA ARTIFICIALĂ
125
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
727. Vitaminele:
126
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
728. Glucoza:
A). Este soluţia cel mai frecvent administrată
B). Parenteral se administrează maxim 5 g/kg/zi
C). Se tamponează 1 U insulină la 4-5 g glucoză
D). Se tamponează 1 U insulină la 1-2 g glucoză
E). Se poate administra doar pe venă periferică
TERAPIA LICHIDIANĂ
127
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
736. Dextranii:
A). Sunt coloizi naturali
B). Sunt coloizi artificiali
C). Sunt instabili la temperatura camerei
D). Sunt monozaharide
E). Veehiculul de transport este Ringerul lactat
128
Teste - examen de licenţă pentru specialitatea asistenţă medicală
741. Hidroxietilamidonul
A). Se obţine din porumb
B). Are eficienţă terapeutică similară cu Dextran 70
C). Administrarea în volume mari nu are efct asupra procesului de coagulare
D). Produce reacţii alergice prin activarea complementului
E). Nu influenţează detrminarea grupelor sanguine
Bibliografie
Noţiuni de anestezie şi terpie intensivă. Curs.Azamfirei L, Copotoiu SM, Chiorean M,
Copotoiu R. Ed University Press, 2004
129